Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA nr. 34 din 30 ianuarie 2000 privind modificarea si completarea Legii viei si vinului nr. 67/1997

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDONANTA nr. 34 din 30 ianuarie 2000 privind modificarea si completarea Legii viei si vinului nr. 67/1997

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 31 ianuarie 2000

Comenteaza legea

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale <>art. 1 lit. D pct. 9 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta:

ARTICOL UNIC
<>Legea viei şi vinului nr. 67/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Alineatul (2) al articolului 5 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei stabileşte normele metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol ca o componenta a Cadastrului agricol, cu respectarea normelor metodologice de realizare a Cadastrului general, elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie."
2. Alineatul (2) al articolului 14 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Strugurii de masa destinaţi comercializãrii în stare proaspãta trebuie sa corespundã normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masa, improprii consumului în stare proaspãta, pot fi vinificaţi. Vinurile obţinute pot fi folosite numai pentru distilare sau pentru producerea oţetului."
3. La articolul 15, litera a) primul paragraf şi litera b)ultimul paragraf vor avea urmãtorul cuprins:
"a) vinurile de consum curent se obţin din soiuri de mare producţie, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obţinute şi din soiuri pentru vinuri de calitate ai cãror struguri nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la aceasta categorie. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte şi cele obţinute din viile rãzleţe."
...................................................................................................
"Punerea în consum a vinurilor cu indicaţie geograficã se face sub numele arealului de producere delimitat şi al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate superioarã, prin folosirea indicatiei geografice a zonei de producere;"
4. Articolul 17 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Vinul de hibrizi, obţinut din struguri de hibrizi direct producãtori, este destinat consumului familial, obţinerii alcoolului de origine viticolã, precum şi oţetului.
(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi şi va fi valorificat în condiţiile prevãzute la alin. (1)."
5. La articolul 24, alineatele (1) şi (2) vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Producãtorii, depozitarii şi comercianţii de vinuri cu ridicatã trebuie sa facã o declaraţie de stocuri, care se depune şi se înregistreazã în 3 exemplare la autoritãţile administraţiei publice locale în a cãror raza teritorialã sunt depozitate produsele înainte de data de 15 august a fiecãrui an. Un exemplar se pãstreazã de cãtre deponent, un exemplar se depune la primãrie şi un alt exemplar se transmite direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentãrii mustului, dar nu mai târziu de data de 1 decembrie a anului de recolta, producãtorii de vin au obligaţia de a întocmi o declaraţie de recolta, care se depune şi se înregistreazã în 3 exemplare la autoritãţile administraţiei publice locale în a cãror raza teritorialã este depozitat vinul. Producãtorii de vin sunt obligaţi sa pãstreze un exemplar şi sa transmitã câte un exemplar la primãrie şi la direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. În cazul solicitãrii dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar din declaraţia de recolta va fi depus şi la Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.)."
6. La articolul 32, litera a) va avea urmãtorul cuprins:
"a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol şi al Bãuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;"
7. Articolul 33 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 33. - Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol şi al Bãuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine asigura supravegherea aplicãrii prevederilor legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi de alte produse vitivinicole, inclusiv a celor cu indicaţie geograficã şi a bãuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geograficã, urmãrind:
a) respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor de vii;
b) respectarea practicilor şi tratamentelor admise în producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor şi bãuturilor, în vederea comercializãrii lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate;
c) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberãrii documentelor necesare pentru atestarea calitãţii produselor respective, inclusiv la comercializare; d) executarea de expertize tehnice şi analize în domeniul realizãrii producţiei de struguri, de vinuri şi de alte produse vitivinicole;
e) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii bãuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine şi asupra eliberãrii documentelor necesare pentru atestarea calitãţii produselor respective, inclusiv la comercializare."
8. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.) funcţioneazã ca organism specializat al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, cu personalitate juridicã şi cu finanţare bugetarã şi extrabugetara, având urmãtorul obiect de activitate:
a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calitãţii produselor vitivinicole cu indicaţie geograficã, a bãuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geograficã şi controlul respectãrii prevederilor acestora, înainte de comercializare;
b) iniţierea şi realizarea de acţiuni în scopul protecţiei indicaţiilor geografice, ale produselor vitivinicole şi ale bãuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geograficã, pe plan naţional şi internaţional."
9. La articolul 39, litera d) va avea urmãtorul cuprins:
"d) producerea vinurilor cu indicaţie geograficã în afarã arealului delimitat, cu excepţia cazurilor prevãzute la alin. (2) şi (3) ale art. 19."
10. Articolul 39 se completeazã cu literele k) şi l), care vor avea urmãtorul cuprins:
"k) producerea în vederea comercializãrii a bãuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geograficã şi care nu corespund normelor tehnice din definiţiile acestora menţionate la pct. 24.1 - 30.5 din anexa nr. 2;
l) folosirea de substanţe aromatizante sintetice pentru obţinerea unor vinuri speciale."
11. La articolul 40, alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 40. - (1) Contravenţiile prevãzute la art. 39 din prezenta lege se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b) şi h);
b) cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), i) şi j);
c) cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cele de la lit. c), d), e), k) şi l)."
12. Articolul 44 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 44. - Condiţiile de delimitare teritorialã a arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor, condiţiile pe care trebuie sa le îndeplineascã vinurile şi produsele pe baza de must, vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a denumirii de origine şi cele privind obţinerea vinurilor din aceasta categorie, practicile şi tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenta şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum şi alte mãsuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor, Ministerului Industriei şi Comerţului, Ministerului Sãnãtãţii, Asociaţiei Romane de Standardizare şi al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor. Regulamentul se aproba prin hotãrâre a Guvernului."
13. Titlul anexei nr. 2 va avea urmãtorul cuprins:
"Definiţii ale musturilor, vinurilor şi ale altor produse derivate din must şi vin, precum şi ale bãuturilor alcoolice naturale cu indicaţie geograficã"
14. Punctele 10, 11 şi 12 din anexa nr. 2 vor avea urmãtorul cuprins:
"10. Vinul spumant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenã, obţinut din fermentarea secundarã a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeţi, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
11. Vinul spumos este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, obţinut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
12. Vinul aromatizat este produsul obţinut din vin cu adaos de must de struguri, must de struguri parţial fermentat şi/sau must de struguri stopat cu alcool, substanţe aromatizate extrase din plante admise de legislaţia sanitarã, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proporţia vinului utilizat trebuie sa fie de cel puţin 75% din produsul finit. Tãria alcoolicã dobandita este de 14,5% 22% vol., iar tãria alcoolicã totalã este de cel puţin 17,5% vol."
15. Anexa nr. 2 se completeazã cu punctele 24-30, cu urmãtorul cuprins:
"24.1. Tuica este o bãutura alcoolicã româneascã, obţinutã în mod exclusiv prin fermentarea fructelor din genul Prunus ori a maceratului, în prezenta sau nu a samburelui, urmatã de o distiliare ori redistilare la o concentraţie alcoolicã determinata la 20°C, specifica fiecãrui sortiment, în funcţie de denumirea geograficã a acesteia şi de calitatea ei.
24.2. În funcţie de zona geograficã, tehnologie şi de caracteristici tuica se produce în urmãtoarele sortimente:
- tuica tip 24 şi 28;
- tuica batrana;
- tuica batrana "Turnul lui Ştefan";
- tuica extrafina;
- tuica superioarã;
- tuica superioarã "Zalau" şi "Silvania";
- tuica selectionata - Muresana, Bihoreana, Horinca şi Turt;
- tuica specialã Bistrita;
- tuica "Tradiţional";
- tuica de Horezu.
24.3. Tuica batrana şi tuica extrafina se obţin din tuica invechita în vase de stejar minimum un an.
24.4. Tuica şi tuica superioarã se obţin din tuica invechita minimum 6 luni.
24.5. Tuica superioarã "Silvania", tuica de Zalau, tuica selectionata - Muresana, Bihoreana, Horinca şi Turt se obţin prin redistilarea tuicii şi se invechesc în vase de stejar timp de 2 ani.
24.6. Tuica specialã Bistrita se obţine din tuica invechita în recipiente de stejar timp de minimum un an.
24.7. Tuica "Tradiţional" se obţine prin învechirea tuicii minimum 3 ani şi cupajarea cu tuica sub un an, redistilata, cu adaos de macerat de fructe şi glicerina.
24.8. Tuica de Horezu se obţine din tuica invechita în vase de stejar minimum 2 ani.
24.9. Sortimentele de tuica se aduc la concentratia alcoolicã de comercializare prin cupajare cu tuica de aceeaşi calitate, de concentraţie alcoolicã mai mica sau mai mare, ori prin diluare cu apa potabilã cu o duritate de 3 grade germane, care poate fi adãugatã în cantitate de maximum 15% din volumul tuicii.
24.10. Concentratia alcoolicã pentru fiecare sortiment de tuica este urmãtoarea:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Denumirea sortimentului             Concentratia alcoolicã în % vol.
    Tuica                                      24       28
    Tuica batrana                              32       36
    Tuica batrana "Turnul lui Ştefan"          48
    Tuica extrafina                            45
    Tuica superioarã                           32
    Tuica superioarã "Silvania"                49
    Tuica superioarã "Zalau"                   50
    Tuica selectionata - Muresana,             50
    Bihoreana, Horinca şi Turt
    Tuica specialã Bistrita                    42
    Tuica "Tradiţional"                        38
    Tuica de Horezu                            30
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

25.1. Rachiul de fructe este bãutura alcoolicã obţinutã în mod exclusiv prin fermentarea unui fruct carnos, a marcului sau a mustului din acest fruct, în prezenta sau nu a samburelui, urmatã de distilarea, la concentratia alcoolicã de maximum 86% vol., în asa fel încât produsul obţinut în urma distilarii sa aibã o aroma şi un gust provenind de la fruct, un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru şi un conţinut în alcool metilic de maximum 100 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru.
25.2. Fructele folosite pentru aceasta bãutura alcoolicã sunt: cirese, piersici, caise, mere, pere, smochine, citrice, banane şi alte fructe carnoase.
25.3. Rachiul de fructe poarta denumirea "rachiu de ...", urmatã de numele fructului sau a fructelor din care a provenit. Numele fructului poate sa înlocuiascã denumirea "rachiu de ...", urmatã de numele fructului în cauza, când bãutura alcoolicã s-a obţinut prin utilizarea unui singur fel de fruct provenind din acelaşi soi.
25.4. Termenul "Williams" este admis pentru rachiul de pere produs în exclusivitate din pere soiul Williams.
25.5. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
26.1. Rachiul de vin este bãutura alcoolicã obţinutã exclusiv prin distilarea la cel puţin 86% vol. a vinului şi corectarea cu apa potabilã cu o duritate totalã de maximum 3 grade germane, cu sau fãrã invechire şi adaugare de aditivi autorizaţi (caramel, zahãr.)
26.2. Rachiul de vin este bãutura alcoolicã obţinutã prin distilarea la minimum 86% vol. a vinului, a vinului alcoolizat sau prin redistilarea la minimum 86% vol. a unui distilat de vin şi prin corectarea concentratiei alcoolice cu apa potabilã cu duritatea totalã de maximum 3 grade germane, cu sau fãrã invechire şi adaugare de aditivi autorizaţi (caramel, zahãr). Învechirea se face în recipiente de stejar, cel puţin un an, sau 6 luni dacã capacitatea acestora este sub 1.000 litri.
26.3. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
27.1. Rachiul de tescovina este bãutura alcoolicã obţinutã din distilat de tescovina cu concentratia alcoolicã de minimum 86% vol. la +20°C, corectatã cu apa potabilã cu o duritate de maximum 3 grade germane.
27.2. Distilatul de tescovina este obţinut prin fermentarea alcoolicã a tescovinei rezultate în urma prelucrãrii strugurilor de vinificaţie, urmatã de distilare pana la o concentraţie alcoolicã de minimum 86% vol. la +20°C.
27.3. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
28.1. Rachiul de drojdie este bãutura alcoolicã obţinutã prin distilarea la cel puţin 86% vol. a drojdiei de vin sau prin redistilarea la cel puţin 86% vol. a unui distilat de drojdie de vin şi aducerea acestuia la concentratia de comercializare cu apa potabilã cu duritatea maxima de 3 grade germane, cu sau fãrã adaos de aditivi autorizaţi.
28.2. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
29.1. Spuma de drojdie este bãutura alcoolicã obţinutã prin distilarea la cel puţin 86% vol. a drojdiei de vin cu separarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul distilarii, maturarea distilatului în vase de stejar pe o durata de minimum 3 luni şi aducerea la concentratia de comercializare cu apa potabilã cu duritatea totalã de maximum 3 grade germane, cu sau fãrã adaos de aditivi autorizaţi.
29.2. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
30.1. Rachiu Muscat Specialitate este bãutura alcoolicã obţinutã prin fermentarea alcoolicã a tescovinei provenite de la vinificarea strugurilor Muscat Ottonel, prin presare hidraulica, urmatã de distilare.
30.2. Concentratia alcoolicã a distilatului de tescovina de Muscat Ottonel trebuie sa fie minimum 86% vol. la + 20°C pentru a putea fi folosit la prepararea Rachiului Muscat Specialitate.
30.3. Pentru aducerea la concentratia alcoolicã de comercializare distilatul de tescovina de Muscat Ottonel se dilueaza cu apa potabilã cu o duritate totalã de maximum 3 grade germane sau prin cupaj de distilat de tescovina de Muscat Ottonel de concentratii diferite.
30.4. Concentratia alcoolicã la +20° C este de minimum 37,5% vol.
30.5. Ceilalţi parametri fizico-chimici se determina în conformitate cu metodele de analiza prevãzute de Standardul roman."

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
Ştefan Pete,
secretar de stat

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes

--------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA nr. 34 din 30 ianuarie 2000

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"