In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale art. 1 pct. I.20 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României adopta prezenta ordonanţa. ART. 1 Se accepta Codul internaţional pentru transportul în siguranţa al cerealelor în vrac (Codul internaţional pentru cereale), adoptat prin Rezoluţia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale la Londra la 23 mai 1991, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţa. ART. 2 Se împuterniceşte Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, în numele Guvernului României, sa aducă la îndeplinire prevederile Codului internaţional pentru transportul în siguranţa al cerealelor în vrac (Codul internaţional pentru cereale). ART. 3 Prezenta ordonanţa intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: --------------- p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, Ion Şelaru, secretar de stat Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoana ANEXA 1 CODUL INTERNAŢIONAL pentru transportul în siguranţa al cerealelor în vrac (Codul internaţional pentru cereale), adoptat prin Rezoluţia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale la Londra la 23 mai 1991*)---------- *) Traducere. PARTEA A Cerinţe specifice 1. Aplicare 1.1. Acest cod se aplica navelor, indiferent de mărime, inclusiv navelor cu tonaj brut mai mic de 500 tone, angajate în transportul cerealelor în vrac, cărora li se aplica prevederile partii C a cap. VI din Convenţia SOLAS 1974, astfel cum a fost amendata. 1.2. In sensul acestui cod expresia nave construite înseamnă nave a căror chila este pusă sau nave care sunt într-un stadiu similar de construcţie. 2. Definiţii 2.1. Termenul cereale include graul, porumbul, ovazul, orzul, secara, orezul, legumele uscate, seminţe în stare naturala sau tratata, al căror comportament este asemănător cu cel al cerealelor în stare naturala. 2.2. Termenul compartiment plin rujat se referă la orice spaţiu de marfa în care cerealele în vrac se afla la cel mai înalt nivel posibil după efectuarea încărcării şi rujarii conform A 10.2. 2.3. Termenul compartiment plin nerujat, conform A 10.3.1 în cazul tuturor navelor şi A 10.3.2 pentru compartimentele special adaptate, se referă la un spaţiu de marfa care este umplut la nivelul maxim posibil în dreptul gurii de magazie, dar care nu a fost rujat în afară perimetrului gurii de magazie. 2.4. Termenul compartiment parţial umplut se referă la orice spaţiu de marfa în care cerealele în vrac nu sunt încărcate asa cum se prevede la A 2.2 sau la A 2.3. 2.5. Termenul unghi de inundare [ι(1)] desemnează unghiul de inclinare de la care deschiderile din corpul navei, suprastructuri sau rufuri, care nu pot fi închise etanş, se inunda. La aplicarea acestei definiţii se pot considera ca nefiind deschise micile deschideri prin care nu poate avea loc inundarea progresiva. 2.6. Termenul factor de umplere, pentru calculul momentului de inclinare al cerealelor datorat deplasării cerealelor, reprezintă volumul pe unitatea de greutate a mărfii, care a fost indicat în dispoziţia de încărcare, adică nu trebuie sa se ţină seama de spaţiul pierdut atunci când compartimentul de marfa este umplut nominal. 2.7. Termenul compartiment special adaptat se referă la un spaţiu de marfa care este construit cu cel puţin 2 pereţi longitudinali etansi, verticali sau inclinati, care corespund cu ramele longitudinale ale gurii de magazie sau sunt pozitionati pentru a limita efectul oricărei deplasări transversale a cerealelor. Dacă sunt inclinati, pereţii nu vor avea o inclinare fata de orizontala mai mica de 30°. 3. Documentul de autorizare 3.1. Oricărei nave încărcate în conformitate cu regulile prezentului cod trebuie sa i se elibereze o autorizaţie fie de către Administraţie sau de o organizaţie recunoscuta de aceasta, fie de un guvern contractant în numele Administraţiei. Aceasta autorizaţie trebuie acceptată ca o dovada a faptului ca nava satisface cerinţele prezentelor reguli. 3.2. Autorizaţia va însoţi sau va fi inclusă în manualul de încărcare cu cereale şi este destinată sa permită comandantului navei sa satisfacă cerinţele prevăzute la A 7. Manualul trebuie sa fie în conformitate cu cerinţele menţionate la A 6.3. 3.3. Autorizaţia, informaţia privind stabilitatea navei încărcate cu cereale, precum şi planurile conexe pot fi întocmite în limba sau în limbile oficiale ale statului emitent. Dacă limba folosită nu este nici franceza, nici engleza, textul va cuprinde o traducere în una dintre aceste limbi. 3.4. Câte un exemplar al autorizaţiei, informatiei privind stabilitatea navei încărcate cu cereale şi al planurilor conexe trebuie sa rămână la bord, astfel încât comandantul sa le poată prezenta, la cerere, în vederea controlului de către autorităţile competente ale guvernului contractant al statului în care se afla portul de încărcare. 3.5. Orice nava care nu are aceasta autorizaţie nu poate incarca cereale pana când comandantul nu va convinge Administraţia sau guvernul contractant al statului în care se afla portul de încărcare, în numele Administraţiei, ca nava sa satisface cerinţele acestui cod, în condiţiile ei de încărcare, pentru voiajul prevăzut. A se vedea, de asemenea, A 8.3 şi A 9. 4. Echivalente Dacă se aplica o echivalenta acceptată de Administraţie în conformitate cu regula I/5 din Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, astfel cum a fost amendata, se vor specifica particularităţile în documentul de autorizare sau în manualul de încărcare cu cereale. 5. Scutiri pentru anumite voiaje Dacă se apreciază ca natura locurilor de adăpostire si, respectiv, condiţiile voiajului sunt astfel încât aplicarea uneia dintre cerinţele acestui cod nu este raţională sau necesară, Administraţia sau un guvern contractant în numele Administraţiei poate scuti de îndeplinirea acelor cerinţe speciale anumite nave sau categorii de nave. 6. Informaţia privind stabilitatea navei şi încărcarea cu cereale 6.1. Informaţia, sub forma de manual scris, va fi furnizată comandantului pentru a-i permite sa se asigure ca nava este în conformitate cu acest cod, în situaţia în care transporta cereale în vrac într-un voiaj internaţional. Aceasta informaţie va include cele enumerate la A 6.2 şi A 6.3. 6.2. Informaţia, care va fi considerată acceptabilă de Administraţie sau de un guvern contractant în numele Administraţiei, va include: 1. caracteristicile navei; 2. deplasamentul navei goale şi distanta verticala de la intersecţia liniei de baza de calcul cu secţiunea maestra la centrul de greutate (KG); 3. tabelul corectiilor suprafeţelor libere lichide; 4. capacităţi şi centre de greutate; 5. diagrama sau tabelul unghiului de inundare, dacă este mai mic de 40°, pentru toate deplasamentele admisibile; 6. diagramele sau tabelele caracteristicilor hidrostatice pentru gama de pescaje de exploatare; si 7. pantocarenele care permit verificarea prevederilor menţionate la A 7 şi care includ curbele corespunzătoare unghiurilor de 12° şi de 40°. 6.3. Informaţia, care va fi aprobată de Administraţie sau de un guvern contractant în numele Administraţiei, va include: 1. diagramele sau tabelele volumelor, ale cotelor centrelor volumelor şi momentelor volumetrice ipotetice de inclinare pentru fiecare compartiment, plin sau parţial umplut, ori o combinaţie dintre acestea doua, inclusiv efectele dispozitivelor provizorii; 2. tabelele sau diagramele momentelor de inclinare maxime permisibile pentru deplasamente diverse şi diferite cote ale centrului de greutate, care sa ii permită comandantului sa demonstreze ca sunt satisfacute cerinţele menţionate la A 7.1; aceste cerinţe se vor aplica numai navelor a căror chila a fost pusă la sau după intrarea în vigoare a acestui cod; 3. detalii ale esantionajului oricăror dispozitive temporare si, acolo unde este aplicabil, măsurile necesare pentru satisfacerea prevederilor cuprinse la A 7, A 8 şi A 9; 4. instrucţiuni de încărcare sub forma de note însumând cerinţele acestui cod; 5. un exemplu concret pentru îndrumarea comandantului; si 6. condiţii tipice de încărcare în timpul exploatării la plecare şi la sosire si, dacă este necesar, condiţiile intermediare cele mai defavorabile din timpul exploatării*).---------------- *) Se recomanda sa se prezinte condiţiile de încărcare pentru cel puţin 3 factori de stivuire, de exemplu: 1,25, 1,50 şi 1,75 mc/t. 7. Criterii de stabilitate 7.1. Pe toată durata voiajului stabilitatea în stare intactă a navelor care transporta cereale în vrac trebuie sa corespundă criteriilor de mai jos, după ce s-au luat în considerare momentele de inclinare datorită deplasării transversale a cerealelor, conform metodei prezentate în partea B a acestui cod şi figurii A 7: 1. unghiul de inclinare transversala datorat deplasării cerealelor nu trebuie sa depăşească 12° sau, în cazul navelor construite la sau după 1 ianuarie 1994, unghiul la care marginea puntii intra în apa, şi care dintre acestea este mai mic; Figura A 7 Figura A 7 se găseşte în ANEXA 1 la pag. 3, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001. (1) In figura de mai sus:
momentul volumetric ipotetic de inclinare
datorită deplasării transversale a cerealelor
lambda(0) = ─────────────────────────────────────────────────────────
factor de stivuire x deplasament
lambda(40) = 0,8 x lambda(0)
- factor de stivuire = volumul pe unitatea de greutate a cerealelor încărcate; - deplasament = greutatea navei, combustibilului, apei dulci, rezervoarelor etc. şi a încărcăturii. (2) Diagrama bratelor de redresare se va trasa pe baza pantocarenelor, care trebuie sa fie în număr suficient pentru a defini diagrama cerută de aceste prescripţii şi trebuie sa includă unghiurile de 12° şi 40°. 2. în diagrama stabilitatii statice aria neta sau remanenta, cuprinsă între curba bratelor de inclinare şi curba bratelor de redresare pana la unghiul de inclinare corespunzător diferenţei maxime dintre ordonatele celor doua curbe ori pana la un unghi de 40° sau pana la unghiul de inundare [ι(1)], care dintre acestea este mai mic, trebuie ca în toate condiţiile de încărcare sa nu fie mai mica de 0,075 metri radiani; si 3. înălţimea metacentrica iniţială, după corecţia pentru influenta suprafeţelor libere de lichide din tancuri, nu trebuie sa fie mai mica de 0,30 m. 7.2. Înainte de a incarca nava cu cereale în vrac comandantul trebuie, dacă guvernul contractant al statului în care se afla portul de încărcare i-o cere, sa demonstreze ca nava statisface în toate etapele voiajului toate criteriile de stabilitate definite în aceasta secţiune. 7.3. După încărcare comandantul trebuie sa se asigure ca nava este nebandata înainte de a pleca pe mare. 8. Criterii de stabilitate pentru navele existente 8.1. In sensul acestei secţiuni termenul nava existenta desemnează o nava a carei chila a fost pusă înainte de 25 mai 1980. 8.2. O nava existenta încărcată în conformitate cu documentele aprobate anterior în virtutea regulii 12 a cap. VI din Convenţia SOLAS 1960, a Rezoluţiei IMO A.184 (VI) sau A.264 (VIII) va fi considerată ca având caracteristici de stabilitate în stare intactă cel puţin echivalente cu cerinţele prevăzute la A 7 din prezentul cod. Documentele de autorizare care permit astfel de încărcări vor fi acceptate în sensul prevederilor menţionate la A 7.2. 8.3. Navele existente care nu au la bord un document de autorizare eliberat conform A 3 din acest cod pot aplica prevederile menţionate la A 9 fără limitarea deadweightului care poate fi utilizat pentru transportul cerealelor în vrac. 9. Criterii de stabilitate facultative pentru navele fără documente de autorizare care transporta o încărcătura parţială de cereale 9.1. Unei nave care nu are la bord o autorizaţie emisă în conformitate cu A 3 din acest cod i se poate permite sa fie încărcată cu cereale în vrac în următoarele condiţii: 1. greutatea totală a cerealelor în vrac nu va depăşi o treime din deadweightul navei; 2. toate compartimentele pline rujate vor fi prevăzute cu pereţi în planul diametral, care se vor extinde pe toată lungimea acestor compartimente, în jos de la partea inferioară a puntii sau a capacelor gurii de magazie pe o distanta masurata sub nivelul puntii de cel puţin o optime din lăţimea maxima a compartimentului sau 2,4 m, care dintre acestea este mai mare, cu precizarea ca acele cuve construite conform A 14 pot fi acceptate în locul unei compartimentari axiale în interiorul şi sub gura de magazie, cu excepţia cazului în care se transporta seminţe de in şi alte seminţe având proprietăţi similare; 3. toate gurile compartimentelor pline rujate vor fi închise şi prevăzute cu capace; 4. toate suprafeţele libere de cereale din spaţiile de marfa parţial umplute vor fi rujate şi asigurate conform A 16, A 17 sau A 18; 5. pe tot parcursul voiajului înălţimea metacentrica după corecţia pentru suprafeţe libere lichide din tancuri va fi de 0,3 m sau cea data de următoarea formula, care dintre acestea este mai mare:
LBV(d)(0,25B-0,645 √\'76V(d)B)
GM(R) = ────────────────────────────,
SF X delta X 0,0875
în care: L = lungimea totală combinată a tuturor compartimentelor pline (metri); B = lăţimea de calcul a navei (metri); SF = factorul de stivuire (metri cubi/tona) V(d) = înălţimea medie de calcul a spaţiului gol în conformitate cu B 1 (metri - nota: nu în milimetri) delta = deplasament (tone); si 6. comandantul sa demonstreze în mod satisfăcător pentru Administraţie sau pentru guvernul contractant al statului portului de încărcare, în numele Administraţiei, ca nava va îndeplini cerinţele acestei secţiuni în condiţiile de încărcare prevăzute. 10. Încărcarea cerealelor în vrac 10.1. Se vor lua toate măsurile de rujare necesare pentru a se nivela toate suprafeţele libere de cereale şi a se minimaliza efectul deplasării cerealelor. 10.2. In orice compartiment plin rujat cerealele în vrac trebuie sa fie astfel rujate încât sa umple la maximum posibil toate spaţiile aflate sub punti şi gurile de magazii. 10.3. In orice compartiment plin nerujat cerealele în vrac se vor aranja maximum posibil în dreptul deschiderii gurii de magazie, dar pot fi la unghiul lor de taluz natural în afară perimetrului deschiderii gurii. Un compartiment plin poate fi considerat în aceasta cetegorie dacă satisface una dintre următoarele condiţii: 1. Administraţia care emite autorizaţia poate, conform B 6, sa permită derogări de la dispoziţiile referitoare la rujare în acele cazuri în care configuraţia spaţiului gol de sub punte, rezultat ca urmare a scurgerii libere a cerealelor într-un compartiment, care poate fi prevăzut cu conducte de alimentare, punti perforate sau alte mijloace similare, este luată în considerare la calculul inaltimii spaţiului gol; sau 2. compartimentul este "special adaptat", conform definiţiei menţionate la A 2.7, iar în acest caz poate fi permisă derogarea de la dispoziţiile referitoare la rujarea extremităţilor acestui compartiment. 10.4. Dacă nu exista cereale în vrac sau alte mărfuri deasupra unui spaţiu inferior de încărcare conţinând cereale, capacele gurii de magazie ale acestui spaţiu vor fi asigurate într-o maniera aprobată, ţinându-se seama de masa şi de dispozitivele permanente prevăzute pentru asigurarea acestor capace. 10.5. Atunci când cerealele în vrac sunt încărcate deasupra capacelor interpuntii închise ale gurii de magazie, care nu sunt etanşe la cereale, aceste capace trebuie sa fie făcute etanşe la cereale prin izolarea imbinarilor care acoperă întreaga magazie cu prelate sau cu materiale de izolatie ori cu alte mijloace corespunzătoare. 10.6. După încărcare vor fi nivelate toate suprafeţele libere ale cerealelor din compartimentele parţial umplute. 10.7. Dacă nu a fost luată nici una dintre măsurile prevăzute în prezentul cod pentru a se tine seama de inclinarile defavorabile datorate deplasării cerealelor, suprafaţa cerealelor în vrac din orice compartiment parţial umplut va fi asigurata conform celor menţionate la A 16 prin suprastivuire, pentru a se preveni deplasarea cerealelor. Ca o măsura alternativa în compartimentele parţial umplute suprafaţa cerealelor în vrac se poate asigura cu ajutorul paramelor sau al chingilor de amarare, conform celor menţionate la A 17 sau A 18. 10.8. Spaţiile de marfa inferioare şi spaţiile din interpunti situate deasupra pot fi încărcate ca un singur compartiment, cu condiţia ca în calculul momentelor transversale de inclinare sa se ţină seama de deplasarea cerealelor spre spaţiile inferioare. 10.9. In compartimentele pline rujate, în compartimentele pline nerujate şi în compartimentele parţial umplute se pot instala pereţi longitudinali pentru a se reduce efectele inclinarilor defavorabile ale deplasării cerealelor, cu condiţia ca: 1. peretele sa fie etanş la cereale; 2. construcţia sa satisfacă prescripţiile menţionate la A 11, A 12 şi A 13; si 3. la interpunti peretele sa se extindă de la punte la punte şi în alte spaţii de marfa peretele sa se extindă în jos, plecand de sub punte sau de sub capacele gurii de magazie, în modul descris la B 2.8.2, nota (2), B 2.9.2, nota (3) sau la B 5.2, după cum este cazul. 11. Rezistenta echipamentelor pentru transportul cerealelor 11.1. Material lemnos Materialul lemnos folosit pentru echipamentele destinate transportului de cereale trebuie sa fie de buna calitate şi de un sortiment ce s-a dovedit satisfăcător în acest scop. Dimensiunile reale ale produsului finit trebuie sa fie conform dimensiunilor specificate mai jos. Placajul prevăzut pentru exterioare, lipit etanş cu clei şi fixat astfel încât sensul fibrelor placajului superior sa fie perpendicular pe montanti sau pe traversele care îl susţin, se poate utiliza cu condiţia ca rezistenta sa fie echivalenta rezistentei lemnului plin având esantionajul corespunzător. 11.2. Presiunile de lucru Când se calculează dimensiunile pereţilor separatori, solicitati unilateral, pe baza tabelelor A 13-1-A 13-6, se adopta următoarele presiuni de lucru: - pentru pereţi din oţel: 19,6 kN/cmp - pentru pereţi din lemn: 1,57 kN/cmp. (1 newton este echivalent cu 0,102 kg.) 11.3. Alte materiale Se pot aproba şi alte materiale decât oţelul sau lemnul pentru aceşti pereţi, cu condiţia ca proprietăţile lor mecanice sa fie luate în considerare în mod corespunzător. 11.4. Montanti 1. Dacă nu sunt prevăzute mijloace pentru a împiedica ieşirea capetelor montantilor din locasurile lor, locasurile vor avea cel puţin 75 mm adâncime. Dacă un montant nu este asigurat la capătul sau superior, bara de distantare sau tirantul cel mai de sus trebuie sa fie adus cat mai aproape de acest capăt. 2. Dispozitivele de fixare a panourilor demontabile care necesita scoaterea unei părţi din secţiunea montantului nu trebuie sa sporeasca prea mult eforturile locale. 3. Momentul maxim de incovoiere dintr-un montant ce susţine un perete de separare solicitat pe o singura parte trebuie sa fie calculat în mod normal presupunand capetele tuturor montantilor ca fiind liber rezemate. Totuşi, dacă o Administraţie este convinsa ca în practica se realizează un anumit grad de incastrare, se poate tine seama de o reducere a momentului maxim de incovoiere ce rezulta din gradul de incastrare a extremităţilor montantului. 11.5. Secţiuni compuse Dacă montantii, traversele sau alte elemente de intarire sunt constituite din doua secţiuni distincte, dispuse de o parte şi de alta a peretelui şi asamblate cu ajutorul suruburilor distantate corespunzător, modulele de rezistenta efective vor fi considerate suma modulelor celor doua secţiuni. 11.6. Pereţi separatori partiali Dacă pereţii separatori nu se extind pe toată adâncimea spaţiului de marfa, atât pereţii, cat şi montantii trebuie sa fie sustinuti sau fixati astfel încât sa fie la fel de eficienti ca şi cei care se extind pe toată înălţimea spaţiului de marfa. 12. Pereţii solicitati bilateral 12.1. Pereţi de separaţie 1. Pereţii de separaţie trebuie sa aibă grosimea de cel puţin 50 mm şi sa fie etansi la cereale, iar atunci când este nevoie, sa fie sustinuti prin montanti. 2. Deschiderea maxima nesusţinută a acestor pereţi va fi după cum urmează:
──────────────────────────────────────────────────────────────
Grosimea Deschiderea maxima nesusţinută
──────────────────────────────────────────────────────────────
50 mm 2,5 m
60 mm 3,0 m
70 mm 3,5 m
80 mm 4,0 m
──────────────────────────────────────────────────────────────
Dacă se prevăd grosimi mai mari decât acestea, deschiderea maxima nesusţinută va varia direct în funcţie de creşterea grosimii. 3. Extremitatile tuturor pereţilor de separaţie trebuie sa fie incastrate solid pe o lungime portanta de cel puţin 75 mm. 12.2. Alte materiale Dacă se folosesc alte materiale decât lemnul, pereţii vor avea aceeaşi rezistenta ca a celor menţionaţi la A 12.1. 12.3. Montanti 1. Montantii din oţel folosiţi pentru susţinerea pereţilor solicitati de ambele părţi trebuie sa aibă modulul de rezistenta conform formulei: W = a x W(1), în care: W = modulul de rezistenta (cmc); a = deschiderea pe orizontala între montanti (m). Modulul de rezistenta pe metru de deschidere [W(1)] va fi cel puţin egal cu valoarea rezultată din formula: W(1) = 14,8 [h(1) -1,2) cmc/m, în care: h(1) = deschiderea verticala nesusţinută (m), care trebuie considerată drept distanta maxima între doi tiranti adiacenti sau între tirant şi una dintre extremitatile montantului. Dacă aceasta distanta este mai mica decât 2,4 m, modulele respective trebuie sa fie calculate ca şi când distanta reală ar fi de 2,4 m. 2. Modulele montantilor din lemn trebuie calculate înmulţindu-se cu 12,5 modulele corespunzătoare ale montantilor din oţel. Dacă se folosesc alte materiale, modulele lor trebuie sa fie cel puţin egale cu cele cerute pentru oţel, mărite cu raportul dintre tensiunea admisibilă a oţelului şi tensiunea admisibilă a materialului folosit. In astfel de cazuri trebuie sa se acorde atenţia cuvenită rigiditatii relative a fiecărui montant, pentru a se asigura ca deformatia sa nu fie excesiva. 3. Distanta orizontala dintre montanti trebuie sa fie astfel încât deschiderile nesustinute ale pereţilor de separaţie sa nu depăşească deschiderea maxima prevăzută la A 12.1.2. 12.4. Piese de distantare 1. Dacă se folosesc piese de distantare din lemn, acestea trebuie sa fie dintr-o singura bucata şi bine prinse la fiecare capăt. Ele trebuie sa se sprijine pe structura permanenta a navei, dar nu trebuie sa se sprijine direct pe bordaj. 2. Sub rezerva dispoziţiilor menţionate la A 12.4.3 şi la A 12.4.4, piesele de distantare din lemn trebuie sa aibă dimensiunile minime de mai jos:
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Lungimea piesei Secţiunea Diametrul
de distantare dreptunghiulară secţiunii circulare
(m) (mm) (mm)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cel mult 3 m 150 x 100 140
Peste 3 m, dar cel mult 5 m 150 x 150 165
Peste 5 m, dar cel mult 6 m 150 x 150 180
Peste 6 m, dar cel mult 7 m 200 x 150 190
Peste 7 m, dar cel mult 8 m 200 x 150 200
Peste 8 m 200 x 150 215
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Piesele de distantare având lungimea de 7 m şi peste trebuie sa aibă la mijlocul lor sau în apropierea acestuia un sistem intermediar de sustinere. 3. Când distanta orizontala dintre montanti este mult diferita de 4 m, momentele de inertie ale pieselor de distantare pot fi modificate într-un raport direct proporţional. 4. Dacă unghiul de inclinare fata de orizontala al piesei de distantare este mai mare de 10°, se va pune o piesa de distantare, următoarea ca mărime celei specificate la A 12.4.2, cu condiţia ca în nici un caz unghiul de inclinare al piesei de distantare fata de orizontala sa nu fie mai mare de 45°. 12.5. Tiranti Dacă pentru fixarea pereţilor solicitati bilateral se folosesc tiranti, aceştia trebuie sa fie dispusi orizontal sau cat mai aproape posibil de orizontala, sa fie executaţi din parame de oţel solid, fixati la ambele capete. Calcularea dimensiunilor cablului se face presupunandu-se ca peretele şi montantul susţinut de tirant sunt încărcate 4,9 kN/mp. Sarcina de lucru presupusa a tirantului, astfel calculată, nu trebuie sa depăşească o treime din sarcina de rupere a cablului. 13. Pereţi solicitati pe o singura parte 13.1. Pereţi longitudinali Sarcina (P) în kN/m de lungime a peretelui se considera după cum urmează:
1. Tabelul A 13-1
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
B (m)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
h (m) 2 3 4 5 6 7 8 10
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
1,50 8,336 8,826 9,905 12,013 14,710 17,358 20,202 25,939
2,00 13,631 14,759 16,769 19,466 22,506 25,546 28,733 35,206
2,50 19,466 21,182 23,830 26,870 30,303 33,686 37,265 44,473
3,00 25,644 27,900 30,891 34,323 38,099 41,874 45,797 53,740
3,50 31,823 34,568 37,952 41,727 45,895 50,014 54,329 63,008
4,00 38,148 41,286 45,013 49,180 53,691 58,202 62,861 72,275
4,50 44,473 47,955 52,073 56,584 61,488 66,342 71,392 81,542
5,00 50,847 54,623 59,134 64,037 69,284 74,531 79,924 90,810
6,00 63,498 68,009 73,256 78,894 84,877 90,859 96,988 109,344
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
h = înălţimea cerealelor, în metri, de la baza peretului. Atunci când spaţiul de marfa este plin, înălţimea (h) se va considera pana la puntea situata deasupra, în dreptul peretelui. In cazul în care peretele se afla sub gura de magazie sau acolo unde distanta de la perete la gura de magazie este de 1 m sau mai puţin, înălţimea (h) va fi considerată pana la nivelul cerealelor din gura de magazie; B = lăţimea încărcăturii de cereale în vrac, în metri. 2. Pentru valori intermediare ale lui B şi pentru valori intermediare ale lui h, atunci când h este mai mic sau egal cu 6,0 m, se poate utiliza interpolarea liniara din tabelul A 13-1. 3. Pentru valori ale lui h, care depăşesc 6,0 m sarcina (P) în kN/m de lungime a peretelui se poate determina conform tabelului A 13-2, utilizându-se raportul B/h şi formula: P = f x h(2)
4. Tabelul A 13-2
───────────────────────────────────────────────────────────────
B/h f B/h f
───────────────────────────────────────────────────────────────
0,2 1,687 2,0 3,380
0,3 1,742 2,2 3,586
0,4 1,809 2,4 3,792
0,5 1,889 2,6 3,998
0,6 1,976 2,8 4,204
0,7 2,064 3,0 4,410
0,8 2,159 3,5 4,925
1,0 2,358 4,0 5,440
1,2 2,556 5,0 6,469
1,4 2,762 6,0 7,499
1,6 2,968 8,0 9,559
1,8 3,174
───────────────────────────────────────────────────────────────
13.2. Pereţi transversali Sarcina (P) în kN/m de lungime a peretelui se considera după cum urmează: 1. Tabelul A 13-3
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| L (m) |
+-----+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+
|h (m)| 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 10 | 12 | 14 | 16 |
+-----+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+
| 1,50| 6,570| 6,767| 7,159| 7,649| 8,189| 8,728| 9,169| 9,807| 10,199| 10,297| 10,297|
| 2,00| 10,199| 10,787| 11,474| 12,209| 12,994| 13,729| 14,416| 15,445| 16,083| 16,279| 16,279|
| 2,50| 14,318| 15,347| 16,426| 17,456| 18,437| 19,417| 20,349| 21,673| 22,408| 22,604| 22,604|
| 3,00| 18,878| 20,251| 21,624| 22,948| 24,222| 25,399| 26,429| 27,900| 28,684| 28,930| 28,930|
| 3,50| 23,781| 25,546| 27,164| 28,733| 30,155| 31,430| 32,558| 34,127| 35,010| 35,255| 35,255|
| 4,00| 28,930| 30,989| 32,901| 34,667| 36,187| 37,559| 38,736| 40,403| 41,286| 41,531| 41,580|
| 4,50| 34,274| 36,530| 38,638| 40,501| 42,120| 43,542| 44,767| 46,582| 47,562| 47,856| 47,905|
| 5,00| 39,717| 42,218| 44,473| 46,434| 48,151| 49,622| 50,897| 52,809| 53,839| 54,182| 54,231|
| 6,00| 50,749| 53,593| 56,094| 58,301| 60,164| 61,782| 63,204| 65,263| 66,440| 66,832| 66,930|
+-----+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+
h = înălţimea încărcăturii de cereale, în metri, de la baza peretelui. Atunci când spaţiul de încărcare este plin, înălţimea (h) se va considera pana la puntea situata deasupra, în dreptul peretelui. In cazul în care peretele se afla sub gura de magazie sau atunci când distanta de la perete la gura de magazie este de 1 m sau mai mica, înălţimea (h) se va considera pana la nivelul cerealelor din gura de magazie; L = lungimea încărcăturii de cereale în vrac, în metri. 2. Valorile intermediare ale lui L sau valorile intermediare ale lui h, atunci când h este egal sau mai mic de 6,0 m, pot fi determinate prin interpolare liniara, utilizându-se tabelul A 13-3. 3. Pentru valori ale lui h care depăşesc 6,0 m sarcina (P) în kN/m lungime a peretelui se poate determina conform tabelului A 13-4, utilizându-se raportul L/h şi formula: P = f x h^2 4. Tabelul A 13-4
──────────────────────────────────────────────────
L/h f L/h f
──────────────────────────────────────────────────
0,2 1,334 2,0 1,846
0,3 1,395 2,2 1,853
0,4 1,444 2,4 1,857
0,5 1,489 2,6 1,859
0,6 1,532 2,8 1,859
0,7 1,571 3,0 1,859
0,8 1,606 3,5 1,859
1,0 1,671 4,0 1,859
1,2 1,725 5,0 1,859
1,4 1,769 6,0 1,859
1,6 1,803 8,0 1,859
1,8 1,829
──────────────────────────────────────────────────
13.3. Se poate considera, dacă acest lucru este necesar, ca sarcinile totale pe unitatea de lungime a peretelui, cuprinse în tabelele A 13-1-A 13-4 inclusiv, sunt distribuite în înălţime după un trapez. In acest caz reactiunea din capătul superior diferă de cea din capătul inferior al elementului de structura sau al unui montant; reactiunea din extremitatea superioară a unui element sau a unui montant vertical, exprimată sub forma de procentaje din sarcina totală, poate fi considerată conform tabelelor A 13-5 şi A 13-6. 1. Tabelul A 13-5: Pereţi longitudinali solicitati pe o singura parte Reactiunea din extremitatea superioară a unui montant, în procente din sarcina indicată la A 13.1:
────────────────────────────────────────────────────────
B (m)
────────────────────────────────────────────────────────
h (m) 2 3 4 5 6 7 8 10
────────────────────────────────────────────────────────
1,5 43,3 45,1 45,9 46,2 46,2 46,2 46,2 46,2
2,0 44,5 46,7 47,6 47,8 47,8 47,8 47,8 47,8
2,5 45,4 47,6 48,6 48,8 48,8 48,8 48,8 48,8
3,0 46,0 48,3 49,2 49,4 49,4 49,4 49,4 49,4
3,5 46,5 48,8 49,7 49,8 49,8 49,8 49,8 49,8
4,0 47,0 49,1 49,9 50,1 50,1 50,1 50,1 50,1
4,5 47,4 49,4 50,1 50,2 50,2 50,2 50,2 50,2
5,0 47,7 49,4 50,1 50,2 50,2 50,2 50,2 50,2
6,0 47,9 49,5 50,1 50,2 50,2 50,2 50,2 50,2
7,0 47,9 49,5 50,1 50,2 50,2 50,2 50,2 50,2
8,0 47,9 49,5 50,1 50,2 50,2 50,2 50,2 50,2
9,0 47,9 49,5 50,1 50,2 50,2 50,2 50,2 50,2
10,0 47,9 49,5 50,1 50,2 50,2 50,2 50,2 50,2
────────────────────────────────────────────────────────
B = lăţimea încărcăturii de cereale în vrac (metri) Pentru alte valori ale lui h sau B sarcinile trebuie calculate prin interpolare sau extrapolare liniara, după caz.2. Tabelul A 13-6: Pereţi transversali solicitati pe o singura parte Reactiunea din extremitatea superioară, în procente din sarcina indicată la A 13.2:
────────────────────────────────────────────────────────────────────────
L (m)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────
h (m) 2 3 4 5 6 7 8 10 12 14 16
────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1,5 37,3 38,7 39,7 40,6 41,4 42,1 42,6 43,6 44,3 44,8 45,0
2,0 39,6 40,6 41,4 42,1 42,7 43,1 43,6 44,3 44,7 45,0 45,2
2,5 41,0 41,8 42,5 43,0 43,5 43,8 44,2 44,7 45,0 45,2 45,2
3,0 42,1 42,8 43,3 43,8 44,2 44,5 44,7 45,0 45,2 45,3 45,3
3,5 42,9 43,5 43,9 44,3 44,6 44,8 45,0 45,2 45,3 45,3 45,3
4,0 43,5 44,0 44,4 44,7 44,9 45,0 45,2 45,4 45,4 45,4 45,4
5,0 43,9 44,3 44,6 44,8 45,0 45,2 45,3 45,5 45,5 45,5 45,5
6,0 44,2 44,5 44,8 45,0 45,2 45,3 45,4 45,6 45,6 45,6 45,6
7,0 44,3 44,6 44,9 45,1 45,3 45,4 45,5 45,6 45,6 45,6 45,6
8,0 44,3 44,6 44,9 45,1 45,3 45,4 45,5 45,6 45,6 45,6 45,6
9,0 44,3 44,6 44,9 45,1 45,3 45,4 45,5 45,6 45,6 45,6 45,6
10,0 44,3 44,6 44,9 45,1 45,3 45,4 45,5 45,6 45,6 45,6 45,6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────
L = lungimea încărcăturii de cereale în vrac (metri) Pentru alte valori ale lui h sau L sarcinile trebuie calculate prin interpolare sau extrapolare liniara, după caz. 3. Rezistenta elementelor de structura sau a montantilor verticali la capete poate fi calculată pe baza sarcinilor maxime pe care poate sa le suporte fiecare capăt. Aceste sarcini sunt după cum urmează:
Pereţi longitudinali:
- sarcina maxima la capătul de sus - 50% din sarcina totală corespunzătoare,
indicată în tabelul A 13-1;
- sarcina maxima la capătul de jos - 55% din sarcina totală corespunzătoare,
indicată în tabelul A 13-1.
Pereţi transversali:
- sarcina maxima la capătul de sus - 45% din sarcina totală corespunzătoare,
indicată în tabelul A 13-2;
- sarcina maxima la capătul de jos - 60% din sarcina totală corespunzătoare,
indicată în tabelul A 13-2.
4. Grosimile panourilor orizontale din lemn pot fi, de asemenea, calculate ţinându-se seama de distribuţia verticala a sarcinilor indicate în tabelele A 13-5 şi A 13-6 şi în acest caz se foloseşte formula:
| -----------
| / p x k t
t = 10a | / ───────────,
|/ h x 2,0918
în care: t = grosimea panoului (mm); a = deschiderea orizontala a panoului, adică distanta dintre montanti (m); h = înălţimea cerealelor pana la baza peretelui (m); p = sarcina totală pe unitatea de lungime, indicată în tabele (kN); k = coeficient depinzand de distribuţia verticala a sarcinii. Dacă se presupune ca distribuţia pe verticala a sarcinii este uniforma, adică dreptunghiulară, k trebuie considerat egal cu 1,0. Dacă distribuţia este după un trapez: k = 1,0 + 0,06 (50 - R), în care: R = reactiunea din extremitatea superioară, obţinută din tabelul A 13-5 sau A 13-6. 5. Piese de distantare sau tiranti Dimensiunile pieselor de distantare sau ale tirantilor trebuie calculate astfel încât sarcinile obţinute din tabelele A 13-1 - A 13-4 inclusiv sa nu fie mai mari de o treime din sarcinile de rupere. 14. Arimarea în cuva 14.1. Pentru reducerea momentului de inclinare se poate utiliza o cuva în locul unui perete longitudinal, în dreptul deschiderii gurii de magazie, numai într-un compartiment plin, rujat, conform A 2.2, cu excepţia cazului în care se transporta seminţe de in sau alte seminţe cu proprietăţi similare, când o cuva nu poate sa substituie un perete longitudinal. Dacă se prevede un perete longitudinal, acesta trebuie sa satisfacă cerinţele menţionate la A 10.9. 14.2. Adâncimea cuvei, masurata de la baza acesteia la linia puntii, trebuie sa fie următoarea: 1. la bordul navelor având lăţimea maxima de cel mult 9,1 m, cel puţin 1,2 m; 2. la bordul navelor având lăţimea maxima egala sau mai mare de 18,3 m, cel puţin 1,8 m; 3. la bordul navelor având lăţimea maxima între 9,1 m şi 18,3 m profunzimea minima a cuvei se determina prin interpolare. 14.3. Partea de sus a cuvei trebuie sa fie formată din structura aflată sub punte la nivelul gurii de magazie, adică din ramele longitudinale sau grinzile laterale ale gurii de magazie şi din traversele de capăt. Cuva şi gura de magazie aflate deasupra trebuie sa fie complet încărcate cu cereale în saci sau cu orice alta marfa corespunzătoare, pusă peste o panza de separare sau ceva echivalent şi arimata (tasata) strâns la structurile adiacente, astfel încât sa fie în contact cu aceasta structura pe o înălţime egala sau mai mare de jumătate din înălţimea specificată la A 14.2. Dacă nu exista structura corpului care sa asigure o astfel de suprafaţa de sprijin, cuva va fi fixată pe poziţie prin cabluri de oţel, lanturi sau parame duble din oţel, conform celor specificate la A 17.1.4, şi va fi amplasata la o distanta nu mai mare de 2,4 m. 15. Legarea mărfii în vrac Ca o alternativa la umplerea cuvei într-un compartiment plin rujat cu cereale încărcate în saci sau cu alta marfa corespunzătoare se poate utiliza o legare a cerealelor în vrac, cu condiţia ca: 1. dimensiunile şi mijloacele de asigurare a legăturii pe poziţie sa fie aceleaşi cu cele specificate pentru o cuva la A 14.2 şi A 14.3; 2. cuva se captuseste cu un material considerat acceptabil de către Administraţie, cu o rezistenta la tracţiune de cel puţin 2.687 N pe o banda de 5 cm şi care are mijloace corespunzătoare de asigurare în partea de jos; 3. materialul prevăzut în paragraful de mai sus poate fi înlocuit printr-un material considerat acceptabil de către Administraţie şi având o rezistenta la tracţiune de cel puţin 1.344 N pe o banda de 5 cm, în cazul în care cuva este realizată astfel: 3.1. chingile transversale, considerate acceptabile de către Administraţie, trebuie sa fie dispuse la intervale de cel mult 2,4 m în interiorul cuvei formate de cereale în vrac. Aceste chingi trebuie sa fie suficient de lungi pentru a putea fi întinse şi asigurate în partea de sus a cuvei; 3.2. chingile trebuie sa fie acoperite cu scanduri de fardaj, având o grosime egala sau mai mare de 25 mm, sau cu un alt material corespunzător având o rezistenta echivalenta, dar de 150 \'f7 300 mm laţime cel puţin, pus în sens longitudinal pentru ca materialul ce captuseste cuva sa nu fie tăiat sau uzat prin frecare; 4. cuva trebuie umpluta cu cereale în vrac şi asigurata în partea de sus; totuşi, dacă se foloseşte un material aprobat conform A 15.3, se vor pune deasupra fardaje suplimentare din lemn, după ce s-a avut grija ca materialul care captuseste cuva sa o acopere perfect înainte de a o asigura cu ajutorul chingilor; 5. dacă se folosesc mai multe structuri de metal pentru a captusi cuva, ele vor fi imbinate în partea de jos fie prin coasere, fie prin suprapunere; 6. partea de sus a cuvei trebuie sa coincidă cu fundul traverselor când acestea sunt fixe şi se pot aşeza diverse mărfuri corespunzătoare sau cereale în vrac între traverse şi partea de sus a cuvei. 16. Mijloace de suprastivuire 16.1. Dacă pentru asigurarea compartimentelor parţial umplute se utilizează saci cu cereale sau orice alta marfa corespunzătoare, suprafaţa libera a cerealelor în vrac se acoperă cu prelata sau cu alt material echivalent ori cu un panou corespunzător. Acest panou trebuie sa fie alcătuit din suporturi distantate la cel mult 1,2 m între ele şi scanduri groase de 25 mm, montate deasupra suporturilor la intervale de cel mult 100 mm între ele. Panourile pot fi realizate şi din alt material, cu condiţia ca Administraţia sa le considere echivalente. 16.2. Platformele sau prelatele trebuie sa fie acoperite de saci cu cereale solid arimati pe o înălţime egala cu 1/16 din lăţimea maxima a suprafeţei libere a cerealelor sau cu 1,2 m, care dintre acestea este mai mare. 16.3. Sacii folosiţi pentru transportul cerealelor trebuie sa fie rezistenti, bine umpluti şi foarte bine inchisi. 16.4. In locul sacilor cu cereale se poate utiliza o alta marfa corespunzătoare, compact arimata şi exercitând cel puţin aceeaşi presiune pe care o exercita sacii cu cereale depozitaţi în conformitate cu A 16.2. 17. Împiedicarea deplasării cerealelor cu ajutorul paramelor sau al chingilor de amarare Pentru a elimina momentele de inclinare din compartimentele parţial umplute, încărcătura se amareaza impotriva deplasării, folosindu-se parame sau chingi în felul următor: 1. Cerealele sunt încărcate şi nivelate pana ce suprafaţa lor devine uşor bombata, apoi se acoperă cu rogojini sau cu prelate din iuta sau cu alte mijloace de acoperire echivalente. 2. Prelatele si/sau rogojinile pentru acoperire trebuie sa se suprapuna pe cel puţin 1,8 m. 3. Se suprapun apoi doua panouri solide din scanduri brute, având dimensiunile de 25 mm x 150 mm pana la 300 mm, astfel încât scandurile panourilor de sus sa fie dispuse pe lungime şi fixate în cuie de scandurile panoului de dedesubt, care vor fi dispuse pe lăţimea navei. Se poate utiliza un panou solid de 50 mm, cu scandurile dispuse de-a lungul navei şi fixate în cuie deasupra unor suporturi de 50 mm grosime şi minimum 150 mm laţime. Suporturile trebuie sa se extindă pe întreaga laţime a compartimentului, distantate unul de altul la cel mult 2,4 m. Pot fi acceptate şi alte aranjamente utilizând alte materiale, considerate de Administraţie ca echivalente ale celor de mai sus. 4. Ca parame de amarare se pot folosi: parame din oţel (având diametrul de 19 mm sau un diametru echivalent), benzi duble din oţel (de 50 mm x 1,3 mm, cu forta de rupere de minimum 49 kN) sau lanturi cu rezistenta echivalenta, asamblate şi întinse cu ajutorul unui intinzator de 32 mm. In locul acestui intinzator se poate utiliza un intinzator cu troliu şi maneta de blocare, dacă se prevăd benzi din oţel şi dacă pentru eventualele reglaje se pun chei adecvate. Dacă se folosesc benzi din oţel, la capetele lor se vor prevedea cel puţin 3 inele de strangere pentru fixare. Dacă se foloseşte cablu din oţel, cel puţin 4 clame de strangere vor fi prevăzute pentru formarea gaselor. 5. Înainte de a termina încărcarea chingile se prind de osatura într-un punct situat la circa 450 mm sub suprafaţa finala anticipata a cerealelor. In acest scop se folosesc chei de 25 mm sau braţări de strangere cu o rezistenta echivalenta. 6. Paramele de amarare trebuie plasate la intervale de cel mult 2,4 m între ele, fiecare fiind susţinută de o grinda montata în cutie pe panoul longitudinal. Aceasta grinda trebuie sa fie din lemn de construcţie având secţiunea de cel puţin 25 mm x 150 mm sau din alt material echivalent, fiind extinsă pe toată lăţimea compartimentului. 7. In timpul voiajului benzile de oţel trebuie sa fie inspectate cu regularitate şi întinse dacă este nevoie. 18. Protecţia cu plasa de sarma In cazul în care pentru eliminarea momentelor de inclinare ale cerealelor din compartimentele parţial umplute se utilizează, ca o alternativa a metodei descrise la A 17, chingi de amarare şi parame, protecţia poate fi realizată după cum urmează: 1. Cerealele vor fi încărcate şi nivelate astfel încât suprafaţa lor sa fie uşor bombata de-a lungul axei centrale prova şi pupa a compartimentului. 2. Întreaga suprafaţa a cerealelor va fi acoperită cu panza de iuta, cu prelate sau cu un alt mijloc de separaţie echivalent. Materialul pentru acoperire va avea o rezistenta la rupere de cel puţin 1.344 N pe o banda de 5 cm. 3. Doua straturi de plasa de sarma pentru intarire vor fi suprapuse deasupra tesaturii de iuta sau deasupra altui material de acoperire. Plasa de dedesubt va fi aşezata travers, iar cea de deasupra, longitudinal. Lungimea de suprapunere a plasei de sarma trebuie sa fie de cel puţin 75 mm. Stratul de sarma de deasupra va fi aşezat peste cel de dedesubt, astfel încât ochiurile formate de straturile alternante sa masoare aproximativ 75 mm x 75 mm. Plasa de sarma pentru intarire este de tipul celei utilizate la fabricarea betonului armat. Aceasta este fabricata din sarma de oţel cu diametrul de 3 mm, cu o rezistenta la rupere de cel puţin 52 kN/cmp, şi este sudata astfel încât sa formeze patrate de 150 mm x 150 mm. Se poate utiliza plasa de sarma având urme de calamina, dar nu şi cea ruginita. 4. Marginile plasei de sarma, la babordul şi tribordul compartimentului, se vor fixa cu plăci de lemn de 150 mm x 50 mm. 5. Paramele de fixare ce trec dintr-o parte în alta de-a lungul compartimentului vor fi plasate la intervale de cel mult 2,4 m, cu condiţia ca prima şi ultima parama sa nu se găsească la mai mult de 300 mm de la peretele prova sau, respectiv, pupa. Înainte de terminarea încărcării fiecare parama va fi fixată de osatura într-un punct situat la aproximativ 450 mm sub suprafaţa finala anticipata a cerealelor, cu ajutorul fie al unei chei de lant de 25 mm, fie al unui colier de rezistenta echivalenta. Parama se va extinde din acest punct pe deasupra placii de margine descrise la A 18.1.4, având ca efect distribuirea presiunii din partea de jos, exercitată de parama. Cele doua straturi de plăci de 150 mm x 25 mm se vor aşeza travers pe nava, centrate sub fiecare parama şi extinse pe întreaga laţime a compartimentului. 6. Ca parame de fixare se vor utiliza cabluri din oţel (cu diametrul de 19 mm sau echivalent), chingi duble din oţel pentru amarare (50 mm x 1,3 mm şi având o sarcina la rupere de cel puţin 49 kN) sau lanturi de rezistenta echivalenta, montate cu ajutorul unui intinzator cu filet de 32 mm. Un intinzator al vinciului cu un braţ opritor poate înlocui intinzatorul cu filet de 32 mm, atunci când se folosesc chingi de amarare, cu condiţia sa fie dispuse chei corespunzătoare pentru eventualele reglaje. Atunci când se folosesc chingi de amarare din oţel se vor utiliza cel puţin 3 inele de strangere pentru fixarea capetelor. Când se foloseşte cablu din oţel se vor utiliza cel puţin 4 bride pentru formarea ochiurilor paramelor. 7. In timpul voiajului paramele de fixare vor fi în mod regulat inspectate şi fixate atunci când este cazul. PARTEA B Calculul momentelor ipotetice de inclinare şi ipoteze generale 1. Ipoteze generale 1.1. Calculul momentului defavorabil de inclinare, datorat deplasării suprafeţei încărcăturii la navele ce transporta cereale în vrac, se bazează pe următoarele ipoteze: 1. In compartimentele pline, care au fost rujate conform A 10.2, sub toate suprafeţele limita a căror inclinare fata de orizontala este mai mica de 30° exista un spaţiu gol care este paralel cu aceasta suprafaţa limita şi a cărui înălţime medie se calculează cu ajutorul formulei: V(d) = V(d1) + 0,75 (d - 600) mm, în care: V(d) = înălţimea medie a spaţiului gol (mm); V(d1) = înălţimea standard a spaţiului gol, determinata conform tabelului B 1-1 de mai jos; d = înălţimea reală a elementelor de structura (mm). In nici un caz V(d) nu trebuie sa fie mai mic de 100 mm.
Tabelul B 1-1
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Distanta dintre traversa de capăt Înălţimea standard
sau longitudinalele ramei gurii de magazie a spaţiului gol
şi marginea compartimentului [V(d1)]
(m) (mm)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0,5 570
1,0 530
1,5 500
2,0 480
2,5 450
3,0 440
3,5 430
4,0 430
4,5 430
5,0 430
5,5 450
6,0 470
6,5 490
7,0 520
7,5 550
8,0 590
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(1) Pentru distanţe limita mai mari de 8,0 m înălţimea standard a spaţiului gol [V(d1) va fi obţinută prin extrapolare liniara, considerându-se o creştere de 80 mm pentru fiecare metru suplimentar. (2) In coltul compartimentului distanta limita este distanta, masurata perpendicular, dintre linia longitudinalei gurii de magazie sau a traversei de capăt şi marginea compartimentului, care dintre acestea este mai mare. Înălţimea elementelor de structura (d) se va considera ca fiind înălţimea longitudinalei gurii de magazie sau a traversei de capăt, care dintre acestea este mai mica. (3) Dacă exista o punte suprainaltata ce nu se extinde pana la gura de magazie, înălţimea medie a spaţiului gol, masurata de la partea inferioară a puntii suprainaltate trebuie calculată considerându-se înălţimea standard a spaţiului gol aferent inaltimii traversei de capăt, majorată cu înălţimea suprainaltarii. 2. In spaţiul gurilor de magazie pline, pe lângă spaţiul gol care rămâne în interiorul capacului exista un spaţiu gol cu o înălţime medie de 150 mm, masurata între suprafaţa cerealelor şi partea cea mai de jos a capacului gurii de magazie sau partea superioară a ramei longitudinale a gurii de magazie, dacă aceasta este mai puţin înalta. 3. Într-un compartiment plin nearimat, care este exceptat de la arimarea în afară perimetrului gurii de magazie prin prevederile menţionate la A 10.3.1, se va presupune ca suprafaţa cerealelor după încărcare se va deplasa spre spaţiul gol de sub punte în toate direcţiile, la un unghi de 30° cu orizontala de la marginea deschiderii care constituie spaţiul gol. 4. Într-un compartiment plin nerujat, care este exceptat de la rujarea la capetele compartimentului conform prevederilor menţionate la A 10.3.2, se va presupune ca suprafaţa cerealelor după încărcare se va deplasa în toate direcţiile, plecand de la zona de încărcare, la un unghi de 30° de la marginea inferioară a traversei de capăt a gurii de magazie. Totuşi, dacă exista guri de alimentare în traversele de capăt ale gurii de magazie conform tabelului B 1-2, suprafaţa cerealelor după încărcare se va presupune ca se împrăştie în toate direcţiile la un unghi de 30° de la o linie corespunzătoare traversei de capăt a gurii de magazie, care este media punctelor maxime şi minime ale suprafeţei reale a cerealelor, după cum se arata în figura B 1.
Tabelul B 1-2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Diametrul minim Suprafaţa Spaţiul maxim
(mm) (cmp) (m)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
90 63,6 0,60
100 78,5 0,75
110 95,0 0,90
120 113,1 1,07
130 133,0 1,25
140 154,0 1,45
150 177,0 1,67
160 201,0 1,90
170 sau mai mult 227,0 2,00 maximum
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.2. Descrierea schemei ipotetice de comportare a suprafeţei cerealelor în compartimentele parţial umplute este redata la B 5. 1.3. Pentru a face dovada ca au fost satisfacute criteriile de stabilitate menţionate la A 7 calculele de stabilitate a navei vor fi în mod obişnuit bazate pe ipoteza potrivit căreia centrul de greutate al încărcăturii într-un compartiment plin corespunde cu centrul volumetric al întregului spaţiu de încărcare. In cazul în care Administraţia permite luarea în considerare a efectului spaţiilor goale ipotetice de sub punte asupra inaltimii centrului de greutate din compartimentele pline rujate, va fi necesar sa se compenseze efectul defavorabil al deplasării pe verticala a suprafeţei cerealelor prin mărirea momentului ipotetic de inclinare datorat deplasării transversale a cerealelor: momentul total de inclinare = 1,06 x momentul de inclinare transversal calculat. In toate situaţiile greutatea încărcăturii din compartimentul complet încărcat este egala cu volumul spaţiului de încărcare împărţit la factorul de stivuire. Figura B1 Figura B1 se găseşte în ANEXA 1 la pag. 13, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001. 1.4. Centrul de greutate al mărfii în compartimentele pline nerujate se va considera ca fiind centrul volumetric al întregului compartiment de marfa, netinandu-se seama de spaţiile goale. In toate cazurile greutatea mărfii va fi volumul acesteia (determinat conform ipotezelor descrise la B 1.1.3 sau B 1.1.4) împărţit la factorul de stivuire. 1.5. In compartimentele parţial umplute efectul negativ al deplasării pe verticala a suprafeţelor cerealelor se va lua în considerare astfel: momentul total de inclinare = 1,12 x momentul de inclinare transversal calculat. 1.6. Se poate adopta orice metoda pentru a face compensările cerute la B 1.3 şi B 1.5. 2. Momentul volumetric ipotetic de inclinare a unui compartiment plin rujat Generalitati 2.1. Mişcarea suprafeţei cerealelor este în funcţie de secţiunea transversala din porţiunea de compartiment considerată, iar momentul de inclinare care rezulta în acea secţiune trebuie înmulţit cu lungimea pentru a avea momentul total al respectivei porţiuni de compartiment. 2.2. Momentul ipotetic de inclinare transversal datorat deplasării cerealelor este o consecinţa a schimbărilor finale produse în forma şi în poziţia spaţiilor goale, după ce cerealele s-au deplasat din partea mai înalta spre partea cea mai joasa. 2.3. Suprafaţa cerealelor după deplasare se presupune ca formează un unghi de 15° fata de orizontala. 2.4. Pentru a se calcula aria maxima a spaţiului gol ce s-ar putea produce în dreptul unui element longitudinal de structura trebuie neglijat efectul suprafeţelor orizontale (de exemplu, flansele sau platbenzile). 2.5. Ariile totale ale spaţiilor goale iniţiale trebuie sa fie egale cu cele ale spaţiilor goale finale. 2.6. Elementele de structura longitudinale care sunt etanşe la cereale pot fi considerate eficiente pe toată lungimea lor; totuşi, dacă scopul acestora este de a reduce efectele defavorabile ale deplasării cerealelor, se vor aplica dispoziţiile cuprinse la A 10.9. 2.7. Un perete longitudinal discontinuu va fi considerat eficient pe toată lungimea sa. Ipoteze In paragrafele ce urmează se presupune ca momentul total de inclinare al unui compartiment este suma rezultatelor obţinute prin examinarea următoarelor porţiuni: 2.8. Înspre prova şi înspre pupa gurilor de magazie: 1. Dacă un compartiment are doua sau mai multe guri prin care se poate face încărcarea, înălţimea spaţiului gol sub punte, din porţiunea sau din porţiunile situate între gurile de magazie, trebuie determinata folosindu-se distanta din prova, respectiv pupa, pana la punctul median dintre guri. 2. Poziţia finala a spaţiilor goale după deplasarea ipotetica a cerealelor va fi astfel cum se prezintă în figura B 2-1. Figura B 2-1 Figura B 2-1 se găseşte în ANEXA 1 la pag. 14, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001. (1) Dacă aria maxima reprezentând spaţiul gol ce se poate forma în dreptul longitudinalei laterale a gurii în punctul B este mai mica decât aria intiala reprezentând spaţiul gol de sub AB, adică AB x V(d), se va presupune ca aria excedentară se deplasează spre spaţiul final din partea mai înalta. (2) Dacă, de exemplu, peretele logitudinal situat în C este un perete prevăzut conform A 10.9, el se va extinde pana la cel puţin 0,6 m sub D sau E, dacă acesta din urma este situat mai jos. 2.9. 1. In gura de magazie fără perete longitudinal şi în dreptul acesteia: Poziţia finala a spaţiilor goale, după deplasarea ipotetica a cerealelor, este prezentată în figura B 2-2 sau B 2-3: Figura B 2 - 2 Figura B 2 - 2 se găseşte în ANEXA 1 la pag. 14, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001. (1) AB - orice excedent de suprafaţa peste cea care se poate forma în dreptul grinzii în punctul B se deplasează spre spaţiul gol final din gura de magazie. (2) CD - orice excedent de suprafaţa peste cea care se poate forma în dreptul grinzii în punctul E se deplasează în spaţiul gol final din partea mai înalta. 2. In gura de magazie cu perete longitudinal şi în dreptul acesteia: Figura B 2 - 3 Figura B 2 - 3 se găseşte în ANEXA 1 la pag. 15, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001. (1) Aria excedentară a spaţiului gol AB se deplasează spre jumătatea mai coborâtă a gurii de magazie, în care se formează doua spaţii goale distincte, şi anume unul în dreptul peretelui din planul diametral, iar celălalt în dreptul ramei longitudinale şi al grinzii laterale a gurii dinspre partea înalta. (2) Dacă în spaţiul unei guri de magazie se formează o cuva din saci cu cereale sau baloturi în vrac atunci, în vederea calculării momentului de inclinare transversala, se va presupune ca acest obstacol este cel puţin echivalent cu un perete în planul diametral. (3) Dacă în planul diametral este prevăzut un perete în conformitate cu A 10.9, el trebuie extins cu cel puţin 0,6 m sub H sau J, dacă acesta din urma este situat mai jos. Compartimente încărcate în comun Paragrafele de mai jos descriu comportarea spaţiilor goale ipotetice care trebuie luate în considerare atunci când compartimentele se incarca în comun: 2.10. Compartimente fără perete eficient în planul diametral: 1. Sub puntea superioară - spaţiile goale se considera la fel ca în cazul sistemului cu o singura punte, descris la B 2.8.2 şi B 2.9.1. 2. Sub puntea a 2-a - zona spaţiului gol ce se poate deplasa din partea mai joasa, adică aria reprezentând spaţiul gol iniţial minus aria reprezentând spaţiul gol în dreptul grinzii laterale a gurii de magazie, se presupune ca se deplasează după cum urmează: o jumătate spre gura de magazie a puntii superioare şi câte o pătrime către partea ridicată de sub puntea superioară si, respectiv, sub puntea a 2-a. 3. Sub puntea a 3-a şi puntea inferioară - se presupune ca spaţiile goale susceptibile sa se deplaseze de la partea joasa a fiecăreia dintre aceste punti se deplasează în cantităţi egale spre spaţiile goale de sub puntile partii înalte şi spre spaţiul gol din gura de magazie a puntii superioare. 2.11. Compartimentele cu pereţi eficienti în planul diametral, ce se extind pana la gura de magazie a puntii superioare: 1. La toate nivelurile puntilor, în dreptul peretelui longitudinal, suprafeţele corespunzătoare spaţiului gol susceptibil sa se deplaseze de la partea joasa se admite ca se deplasează în spaţiul gol aflat sub jumătatea partii joase a gurii de magazie a puntii superioare. 2. La nivelul puntii situate imediat sub baza peretelui aria corespunzătoare spaţiului gol susceptibil sa se deplaseze dinspre partea joasa se presupune ca se deplasează astfel: jumătate în golul aflat sub jumătatea partii joase a gurii de magazie din partea superioară, iar restul în cantităţi egale spre golurile aflate sub punti la partea înalta. 3. La nivelurile puntii aflate sub cele descrise la B 2.11.1 sau B 2.11.2 se presupune ca zona spaţiului gol susceptibil sa se deplaseze dinspre partea joasa a fiecărei punti se va deplasa în cantităţi egale spre golurile din cele doua jumătăţi ale gurii de magazie din partea înalta, formate de o parte şi de alta a peretelui longitudinal, şi spre golurile situate sub punti la partea înalta. 2.12. Compartimente cu pereţi longitudinali eficienti în planul diametral, care sa nu se extindă pana la gura de magazie a puntii superioare: Întrucât nu se poate presupune o deplasare orizontala a spaţiilor goale la acelaşi nivel de punte ca şi peretele, aria corespunzătoare spaţiului gol susceptibil sa se deplaseze de la partea joasa de la acest nivel se presupune ca se deplasează deasupra peretelui spre spaţiile goale situate în părţile înalte, conform principiilor indicate la B 2.10 şi B 2.11. 3. Momentul volumetric ipotetic de inclinare al unui compartiment plin nerujat 3.1. Toate prevederile menţionate la B 2 pentru compartimentele pline rujate se vor aplica, de asemenea, şi compartimentelor pline nerujate, cu excepţia celor de mai jos. 3.2. In compartimentele pline nerujate, care sunt exceptate de la rujarea în afară periferiei gurii de magazie conform prevederilor menţionate la A 10.3.1: 1. se presupune ca după deplasare suprafaţa cerealelor formează un unghi de 25° cu orizontala. Totuşi, dacă în orice secţiune a compartimentului în pupa, prova sau de fiecare parte a gurii de magazie aria medie transversala a spaţiului gol este mai mica sau egala cu aria care ar fi obţinută conform B 1.1, atunci unghiul format cu orizontala al suprafeţei cerealelor după deplasare din acea secţiune se presupune ca este de 15°; si 2. aria spaţiului gol în orice secţiune transversala a compartimentului se presupune ca este aceeaşi înainte şi după deplasarea cerealelor, adică se presupune ca nu se efectuează nici o încărcare suplimentară în timpul deplasării cerealelor. 3.3. In compartimentele pline nerujate, care sunt exceptate de la rujarea la extremităţi, în pupa şi prova gurii de magazie, în virtutea dispoziţiilor cuprinse la A 10.3.2: 1. se presupune ca după deplasare suprafaţa cerealelor va face cu orizontala un unghi de 15°; si 2. se presupune ca după deplasare suprafaţa cerealelor la extremităţi, în pupa şi în prova gurii de magazie, formează un unghi de 25° cu orizontala. 4. Momentul volumetric ipotetic în puţuri Schema finala a spaţiilor goale după deplasarea ipotetica a cerealelor este ilustrata în figura B 4. Figura B 4 Figura B 4 se găseşte în ANEXA 1 la pag. 16, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001. Dacă spaţiile laterale din dreptul putului nu pot fi arimate în conformitate cu dispoziţiile cuprinse la A 10, se va presupune ca are loc o deplasare a suprafeţei cerealelor la un unghi de 25°. 5. Momentul volumetric ipotetic de inclinare al compartimentelor parţial umplute 5.1. Dacă suprafaţa libera a cerealelor în vrac nu a fost arimata conform A 16, A 17 sau A 18, se va presupune ca suprafaţa cerealelor după deplasare va fi de 25° fata de orizontala. 5.2. Dacă se monteaza un perete într-un compartiment parţial umplut, acesta trebuie sa se extindă de la un nivel amplasat deasupra suprafeţei cerealelor, corespunzand unei optimi din lăţimea maxima a compartimentului, la un nivel situat la aceeaşi distanta sub suprafaţa cerealelor. 5.3. Într-un compartiment în care pereţii longitudinali nu sunt continui între limitele transversale lungimea pe care aceşti pereţi sunt eficienti ca dispozitive destinate sa prevină deplasarea suprafeţei cerealelor pe toată lăţimea acesteia trebuie sa fie considerată egala cu lungimea reală a peretelui minus 2/7 din cea mai mare dintre următoarele doua distanţe măsurate transversal: distanta care separa peretele de peretele adiacent sau distanta care separa peretele de bordul navei. In cazul încărcării în comun aceasta corecţie nu este aplicabilă compartimentelor inferioare, în cazul în care compartimentul superior este fie un compartiment plin, fie un compartiment parţial umplut. 6. Alte prevederi O Administraţie sau un guvern contractant în numele unei Administraţii poate autoriza abaterea de la prevederile conţinute în acest cod în cazurile în care acest lucru se considera justificat, ţinând seama de prevederile pentru aranjamentele structurale sau de încărcare, prevăzute de criteriul de stabilitate menţionat la A 7. Dacă o astfel de autorizaţie este recunoscuta sub aceasta reglementare, particularităţile vor fi incluse în documentul de autorizare sau în datele privind încărcătura de cereale. --------------- 
