Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANTA Nr. 3 din 27 iulie 1992 privind taxa pe valoarea adaugata
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Taxa pe valoarea adãugatã este un impozit indirect, care se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietãţii bunurilor, precum şi asupra celor privind prestãrile de servicii. Valoarea adãugatã, în sensul prezentei ordonanţe, este echivalenta cu diferenţa dintre vinzarile şi cumpãrãrile aceluiaşi stadiu al circuitului economic. Taxa se aplica asupra valorii adãugate la fiecare stadiu al circuitului economic şi reprezintã un venit al bugetului de stat. CAP. 2 Sfera de aplicare Subcapitolul I Operaţiuni impozabile ART. 2 În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se cuprind operaţiunile cu plata, precum şi cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonanţe, efectuate de o maniera independenta de cãtre persoane fizice sau juridice, privind: a) livrãri de bunuri mobile şi prestãri de servicii efectuate în cadrul exercitãrii activitãţii profesionale; b) transferul proprietãţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fizice; c) importul de bunuri şi servicii. Sînt asimilate cu livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii, în sensul prezentei ordonanţe, şi urmãtoarele operaţiuni: 2.1. vînzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietãţii asupra bunurilor respective dupã plata ultimei rate sau la o anumitã data; 2.2. preluarea de cãtre agentul economic a unor bunuri achiziţionate sau fabricate de acesta, în vederea folosirii, sub orice forma, în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit, cu excepţia celor ce se încadreazã în plafoanele stabilite conform legii bugetare pentru donaţiile fãcute în scopuri umanitare şi pentru sprijinirea activitãţilor sociale, culturale şi sportive, precum şi pentru cheltuielile de protocol, reclama şi publicitate; 2.3. prestarea de cãtre agenţii economici a unor servicii cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice, cu excepţiile prevãzute la alineatul precedent; 2.4. utilizarea de cãtre agenţii economici, pentru activitatea proprie, a unor produse sau servicii realizate în unitãţile acestora, cu excepţia celor încorporate direct în bunurile sau serviciile supuse taxei pe valoarea adãugatã. Operaţiunile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrãri separate. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de cãtre doua sau mai multe persoane, prin intermediul mai multor tranzacţii, fiecare operaţiune se considera o livrare separatã, fiind impozitatã distinct, chiar dacã bunul respectiv este transferat direct spre beneficiarul final. ART. 3 Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile privind livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate de: a) asociaţiile fãrã scop lucrativ, pentru activitãţile avînd caracter social-filantropic; b) organizaţiile care desfãşoarã activitãţi de natura religioasã, politica sau civicã; c) organizaţiile sindicale, pentru activitãţile legate direct de apãrarea colectivã a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor; d) instituţiile publice pentru activitãţile lor administrative, sociale, educative, de apãrare, ordine publica, siguranta statului, culturale şi sportive. Persoanele juridice de mai sus sînt supuse taxei de valoare adãugatã, pentru operaţiunile efectuate în mod sistematic, direct sau prin unitãţi subordonate, pentru obţinerea de profit. Subcapitolul II Teritorialitatea ART. 4 Sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Bunurile provenite din import sînt impozabile în România la intrarea acestora în ţara şi înregistrarea declaraţiei vamale. Prestãrile de servicii sînt impozabile atunci cînd sînt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. Subcapitolul III Reguli de impozitare ART. 5 Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se împart, din punct de vedere al regulilor de impozitare, dupã cum urmeazã: a) operaţiuni impozabile obligatoriu, la care se aplica cota stabilitã prin prezenta ordonanta. Pentru aceste operaţiuni, taxa se calculeazã asupra sumelor obţinute din vinzari de bunuri sau prestãri de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, pînã la consumatorul final inclusiv. Din taxa facturatã corespunzãtor sumelor reprezentind contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate se scade taxa aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate sau realizate în unitãţile proprii destinate realizãrii operaţiunilor impozabile; b) operaţiuni la care se aplica cota zero. La aceste operaţiuni, furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate sau realizate în unitãţile proprii, destinate realizãrii operaţiunilor impozabile; c) operaţiuni scutite de plata taxei pe valoarea adãugatã. Aceste operaţiuni sînt reglementate prin ordonanta şi nu se admite extinderea lor prin analogie,iar furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxelor aferente intrãrilor destinate realizãrii produselor sau serviciilor scutite de taxa. Subcapitolul IV Operaţiuni scutite ART. 6 Sînt scutite de taxa pe valoarea adãugatã urmãtoarele operaţiuni: A. Livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuatã în ţara de: a) unitãţile sanitare şi de asistenta socialã: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, aziluri, case de copii şi altele autorizate sa desfãşoare activitãţi sanitare şi de asistenta socialã; b) unitãţile de ştiinţa şi învãţãmînt, de cultura şi sport, în cadrul învãţãmîntului general, liceal, superior, şcolilor profesionale, complementare, de meserii sau postliceale, şcolilor de maiştri, centrelor de perfecţionare a pregãtirii profesionale, învãţãmîntului postuniversitar, precum şi de persoane fizice care dau lecţii particulare legate de aceste forme de învãţãmînt, grãdiniţe, tabere de copii şi tineret, precum şi unitãţile de învãţãmînt cu scop social; c) persoanele fizice care presteazã munca la domiciliu, ale cãror venituri sînt asimilate salariilor; d) liber-profesioniştii autorizaţi, care îşi desfãşoarã activitatea individual; e) gospodãriile agricole individuale şi asociaţiile de tip privat ale acestora; f) organizaţiile de nevãzãtori, asociaţiile persoanelor handicapate şi unitãţile economice în care îşi desfãşoarã activitatea, potrivit legii, membrii acestora; g) cantinele organizate pe lîngã unitãţile de învãţãmînt, agenţii economici şi sociali, instituţiile publice, pentru vinzarile de preparate culinare proprii cãtre personalul care îşi desfãşoarã activitatea în unitãţile respective, cu excepţia celor care funcţioneazã cu regim de alimentaţie publica; h) instituţiile bancare, financiare, de asigurãri şi reasigurari, loteria nationala, Monetaria Statului pentru producerea de medalii, insigne şi monede; i) sînt, de asemenea, scutite: i) 1. lucrãrile de construcţii, amenajãri, reparaţii şi întreţinere executate pentru cimitire, monumente comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de rãzboi şi ale Revoluţiei din decembrie 1989, inclusiv livrarea unor obiecte de uz funerar; i) 2. încasãrile din taxele de intrare la castele, muzee, tîrguri şi expoziţii, grãdini zoologice şi botanice, biblioteci; i) 3. activitãţile de tipãrire şi vînzare a timbrelor, la valoarea declarata; i) 4. vinzarile de opera de arta originale, efectuate de autori; i) 5. operaţiunile care intra în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole; i) 6. editari, tipariri şi vinzari de cãrţi, ziare, reviste, prestãrile efectuate de radio şi televiziune, exclusiv activitãţile cu caracter de publicitate şi reclama, precum şi publicaţiile pornografice sau care incita la violenta; i) 7. arendãrile de pãmînt şi închirierile de clãdiri şi utilaje de întrebuinţare agricolã; i) 8. operaţiunile de vînzare a deşeurilor din industrie şi a materialelor recuperate, precum şi cele de intermediere, de comision sau de alta natura legate de acestea; i) 9. vinzarile de terenuri, cu excepţia celor destinate construcţiilor, a terenurilor din intravilan, inclusiv cele aferente localitãţilor urbane şi rurale pe care sînt amplasate construcţiile sau alte amenajãri ale localitãţilor; i) 10. aportul de bunuri şi servicii la capitalul social al societãţilor comerciale; i) 11. produsele şi serviciile importante pentru consumul populaţiei prevãzute în anexa; i) 12. activitãţile agenţilor economici, precum şi ale unitãţilor economice din cadrul altor persoane juridice care realizeazã un venit total din activitatea de baza şi alte activitãţi, declarat la organul fiscal competent, de pînã la 10 milioane lei anual. În situaţia realizãrii unui venit superior plafonului de mai sus, agenţii economici devin plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã începînd cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depãşit. În acest caz, agenţilor economici le revin toate obligaţiile prevãzute la art. 25 din prezenta ordonanta. Dupã înscrierea ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, agenţii economici nu mai beneficiazã de scutire, chiar dacã ulterior realizeazã un venit total inferior plafonului de 10 milioane lei anual. B. Operaţiuni de import: a) bunurile din import care, potrivit legii, sînt scutite de taxa vamalã, cu excepţia celor prevãzute la art. 13 din Legea nr. 35/1991; b) reparaţiile şi transformãrile la nave şi aeronave româneşti, în strãinãtate; c) cumpãrãrile de aur ale Bãncii Naţionale a României. Scutirile de taxa pe valoarea adãugatã la unele bunuri şi servicii realizate în ţara se aplica şi la bunurile şi serviciile similare din import. La bunurile şi serviciile din import supuse taxei pe valoarea adãugatã nu se aplica plafonul de scutire prevãzut la lit. A. i) 12. din prezentul articol. Subcapitolul V Operaţiuni impozabile prin opţiune ART. 7 Agenţii economici, precum şi unitãţile economice din cadrul altor persoane juridice care efectueazã operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã pot opta pentru plata acestei taxe, pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se da de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor şi se referã la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adãugatã, iar aplicarea se face începînd cu luna urmãtoare datei aprobãrii. Subcapitolul VI Plãtitorii taxei pe valoarea adãugatã ART. 8 Taxa pe valoarea adãugatã se plãteşte de cãtre persoanele fizice sau juridice care efectueazã, de o maniera independenta, în mod obişnuit sau ocazional, una sau mai multe operaţiuni impozabile prevãzute de prezenta ordonanta. Pentru bunurile din import, taxa pe valoarea adãugatã se plãteşte de persoanele fizice sau juridice importatoare, direct sau prin intermediari. Pentru bunurile din import închiriate, precum şi pentru operaţiunile de publicitate, consulting, studii şi cercetare, cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mãrci de fabrica şi de comerţ sau alte drepturi similare, efectuate de un prestator cu sediul sau domiciliul în strãinãtate şi folosite de beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, taxa se plãteşte de beneficiari. ART. 9 Agentul economic care înscrie taxa pe valoarea adãugatã pe o factura sau document înlocuitor este obligat sa achite suma respectiva la bugetul de stat, chiar dacã operaţiunea în cauza nu este impozabilã potrivit prezentei ordonanţe. CAP. 3 Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã ART. 10 Obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã ia naştere la data efectuãrii livrãrii de bunuri mobile, transferului proprietãţii bunurilor imobiliare şi prestãrii serviciilor. În cazul livrãrii parţiale sau executãrii parţiale de servicii, obligaţia de plata se determina corespunzãtor valorii bunurilor livrate sau serviciilor prestate. Pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii cu plata în rate, precum şi pentru cele care dau naştere la decontãri sau încasãri succesive, faptul generator intervine la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau, dupã caz, la data prevãzutã pentru plata ratelor. ART. 11 Pentru operaţiunile prevãzute mai jos, obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã ia naştere la: a) data înregistrãrii declaraţiei vamale, în cazul importurilor de bunuri, sau la data recepţiei de cãtre beneficiari pentru serviciile de import; b) data vinzarii bunurilor cãtre beneficiari în cazul operaţiunilor efectuate prin intermediari sau consignaţie; c) data emiterii documentelor în care se consemneazã preluarea unor bunuri achiziţionate sau fabricate de agentul economic, în vederea folosirii, sub orice forma, sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit; d) data documentelor prin care se confirma prestarea de cãtre agenţii economici a unor servicii, cu titlu gratuit, pentru alte persoane fizice sau juridice; e) data colectãrii monedelor din masina pentru mãrfurile vîndute prin maşini automate; ART. 12 Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde plãtitorului, la o anumitã data, plata taxei datorate bugetului de stat. Taxa pe valoarea adãugatã este exigibilã pentru livrãrile de bunuri mobile, transferul proprietãţii bunurilor imobiliare, prestãrile de servicii şi pentru operaţiunile specificate la art. 11 din prezenta ordonanta, la realizarea faptului generator. Prin derogare, atunci cînd emiterea facturii sau a unui document înlocuitor are loc înaintea momentului în care bunurile au fost livrate, expediate sau puse la dispoziţia cumpãrãtorului, taxa este exigibilã la data emiterii documentelor respective. Pentru prestãrile de servicii, inclusiv lucrãrile imobiliare, la care se încaseazã avansuri sau se fac decontãri succesive, cu autorizarea organului fiscal competent, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura sau alt document înlocuitor. Antreprenorii de lucrãri imobiliare pot, în condiţiile şi pentru lucrãrile stabilite prin hotãrîrea Guvernului, sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adãugatã la efectuarea livrãrilor. CAP. 4 Baza de impozitare ART. 13 Baza de impozitare reprezintã contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã. Baza de impozitare este determinata de: a) preţurile negociate între vinzator şi cumpãrãtor, precum şi alte cheltuieli datorate de cumpãrãtor pentru livrãrile de bunuri şi care nu au fost cuprinse în preţ. Aceste preţuri cuprind şi accizele stabilite potrivit normelor legale; b) tarifele negociate pentru prestãri de servicii; c) suma rezultatã din aplicarea cotei de comision sau suma convenitã între parteneri, pentru operaţiunile de intermediere; d) preţurile de piata sau, în lipsa acestora, costurile bunurilor executate de agenţii economici pentru folosinta proprie ori predate sub diferite forme angajaţilor sau altor persoane; e) valoarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamalã, alte taxe şi accizele datorate pentru bunurile şi serviciile din import; f) preţurile de piata sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosinta proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice; g) preţurile vinzarilor efectuate din depozitele vãmii sau stabilite prin licitaţie; h) preţul biletelor de participare la formele de loterie, pronosticuri, pariuri, jocuri de noroc sau alte asemenea forme autorizate. ART. 14 Nu se cuprind în baza de impozitare urmãtoarele: a) remizele şi alte reduceri de preţ acordate de cãtre furnizor direct clientului; b) sumele primite cu titlu de penalitate pentru neîndeplinirea totalã sau parţialã a obligaţiilor contractuale; c) dobinzile percepute pentru plãţile cu intirziere. ART. 15 În cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, preţurile sau alte elemente cuprinse în facturi sau în documente similare, suma impozabilã va fi redusã corespunzãtor. În acelaşi mod se procedeazã şi în situaţia în care cumpãrãtorii returneazã ambalajele în care s-a expediat marfa. CAP. 5 Cotele de impozitare ART. 16 Taxa pe valoarea adãugatã se calculeazã prin aplicarea cotei stabilite de prezenta ordonanta asupra bazei de impozitare determinate în condiţiile art. 13. ART. 17 În România se aplica urmãtoarele cote: A. Cota de 18% pentru operaţiunile impozabile obligatoriu privind livrãrile de bunuri, transferurile imobiliare şi prestãrile de servicii, din ţara şi din import. B. Cota zero pentru: a) operaţiunile de export de bunuri şi servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România; b) serviciile prestate de cãtre comisionari sau alţi intermediari, care intervin în operaţiunile de export; c) vinzarile de bunuri şi prestãrile de servicii cãtre persoane fizice sau juridice nerezidente în România, cum sînt: c) 1. bunuri sau servicii în favoarea directa a ambasadelor, consulatelor şi reprezentantelor strãine, precum şi a personalului acestora, în condiţiile stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor pe baza de reciprocitate; c) 2. bunuri cumpãrate de comercianţii strãini din expoziţiile organizate în România, precum şi bunurile cumpãrate din reţeaua comercialã, expediate sau transportate în strãinãtate de cãtre cumpãrãtorul care nu are domiciliul sau sediul în România, în condiţiile stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor. CAP. 6 Regimul deducerilor ART. 18 Plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate realizãrii de operaţiuni impozabile. Taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei facturatã pentru bunurile livrate sau serviciile prestate şi a taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate sau executate în unitãţile proprii, destinate realizãrii operaţiunilor impozabile. Diferenţa de taxa în plus sau în minus se regularizeazã, în condiţiile prezentei ordonanţe, pe baza de deconturi ale plãtitorilor. ART. 19 Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor, agenţii economici sînt obligaţi: a) sa justifice, prin documente legal întocmite, cuantumul taxei; b) sa justifice ca bunurile în cauza sînt destinate pentru nevoile firmei şi sînt proprietatea acesteia. Dreptul de deducere priveşte numai taxa ce este înscrisã într-o factura sau alt document legal care se referã la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea de operaţiuni impozabile. ART. 20 Agenţii economici care folosesc, pentru nevoile firmei, bunuri şi servicii achiziţionate sau realizate în unitãţile proprii, au dreptul sa deducã integral taxa pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor, numai dacã realizeazã exclusiv operaţiuni supuse taxei pe valoarea adãugatã. În situaţia în care realizeazã atît operaţiuni supuse taxei pe valoarea adãugatã, cît şi operaţiuni scutite de plata acestei taxe, dreptul de deducere se determina în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor respective la realizarea operaţiunilor impozabile. ART. 21 Dreptul de deducere se exercita pe doua cai: a) prin reţinerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adãugatã, pentru livrãrile de bunuri sau serviciile prestate, a taxei aferente intrãrilor; b) prin rambursarea de cãtre organul fiscal a sumei reprezentind diferenţa dintre taxa aferentã intrãrilor şi taxa facturatã de agentul economic pentru livrãrile de bunuri sau servicii prestate. ART. 22 Pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii, deducerea prevãzutã la art. 21 lit. a) se face lunar. ART. 23 Rambursarea diferenţei de taxa prevãzute la art. 21 lit. b) se efectueazã la cerere, pe baza documentaţiei stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi a verificãrilor efectuate de cãtre organele acestuia, astfel: - lunar, pentru operaţiunile de export; - trimestrial sau anual, în funcţie de suma minima de rambursat stabilitã prin hotãrîre a Guvernului, în celelalte cazuri. ART. 24 Prin hotãrîre a Guvernului se pot stabili cazurile şi condiţiile în care, pentru anumite rambursãri ale taxei pe valoarea adãugatã, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate cere cauţiuni personale sau solidare pentru eventuale sume incorect rambursate. CAP. 7 Obligaţiile plãtitorilor ART. 25 Plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã au urmãtoarele obligaţii: A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale: a) sa depunã sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaraţie de înregistrare conform modelului aprobat de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în termen de 15 zile de la data începerii activitãţii sau a modificãrii condiţiilor de exercitare a acesteia. Agenţii economici care devin plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã ca urmare a depãşirii plafonului de venit prevãzut la art. 6 din prezenta ordonanta, depun declaraţia de înregistrare pînã la finele lunii urmãtoare celei în care au realizat depãşirea; b) sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa, în caz de încetare a activitãţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneazã situaţia respectiva. B. Cu privire la întocmirea documentelor privind transferul proprietãţii bunurilor şi prestãrile de servicii: a) sa emita facturi fiscale sau documente inlocuitoare pentru operaţiunile impozabile realizate, în care sa consemneze, în mod distinct: - numãrul de înregistrare fiscalã; - data emiterii; - numele şi adresa furnizorului; - numele şi adresa beneficiarului; - denumirea şi calitatea bunurilor livrate sau serviciilor prestate; - preţurile unitare şi valoarea totalã, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã; - cota de taxa pe valoarea adãugatã; - suma taxei pe valoarea adãugatã. Taxa pe valoarea adãugatã pe o factura sau document înlocuitor este datoratã bugetului de stat, chiar dacã operaţiunea în cauza nu este impozabilã sau dacã taxa înscrisã este mai mare decît cea legalã; b) cumpãrãtorii sînt obligaţi sa solicite de la furnizori sau prestatori facturi sau documente inlocuitoare pentru toate bunurile sau serviciile achiziţionate şi sa verifice înscrierea în documentele respective a datelor prevãzute la lit. a) de mai sus; c) plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã sînt scutiţi de obligaţia emiterii unei facturi fiscale, în cazul urmãtoarelor operaţiuni: c) 1. transportul de taximetre; c) 2. folosirea de cãtre agenţii economici a unor bunuri şi servicii executate în unitãţile proprii; c) 3. vinzari de bunuri şi prestãri de servicii cãtre populaţie pe baza de bonuri fãrã nominalizãri privind cumpãrãtorul; c) 4. alte operaţiuni stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor; d) importatorii sînt obligaţi sa întocmeascã declaraţia vamalã de import şi sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele vamale, alte taxe şi accizele datorate de aceştia şi, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat. C. Cu privire la evidenta operaţiunilor: a) sa ţinã în mod regulat evidenta contabila potrivit normelor în vigoare, care sa le permitã sa determine suma impozabilã şi taxa pe valoarea adãugatã datoratã pentru livrãrile şi serviciile efectuate, precum şi cea deductibilã aferentã intrãrilor sau sa aibã un registru cu pagini numerotate în care sa înscrie zilnic, fãrã ştersãturi şi spaţii neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adãugatã pentru vinzari şi deductibilã pentru intrari. Documentele justificative şi modul de reflectare în evidenta contabila sau în registre a operaţiunilor prevãzute la alineatul precedent se vor stabili de Ministerul Economiei şi Finanţelor; b) sa întocmeascã şi sa depunã la organul fiscal, lunar, la termenul şi potrivit modelului stabilit de Ministerul Economiei şi Finanţelor, deconturi privind suma impozabilã şi taxa exigibilã; c) sa furnizeze organelor fiscale toate justificãrile necesare stabilirii operaţiunilor impozabile executate atît la sediul principal, cît şi la sucursale sau agenţii; d) sa furnizeze organelor fiscale, pînã la data de 15 august a fiecãrui an, informaţiile referitoare la operaţiunile impozabile prevãzute pentru anul urmãtor. D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adãugatã: a) sa achite taxa datoratã, potrivit decontului întocmit lunar, pînã la data de 25 a lunii urmãtoare, prin virament, cec sau numerar, la organul fiscal competent sau la bãncile comerciale, dupã caz; b) sa achite taxa pe valoarea adãugatã aferentã produselor din import la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale; pentru bunurile din import care nu sînt supuse taxelor vamale, dar sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã, importatorii sînt obligaţi sa întocmeascã declaraţia vamalã de import şi sa achite taxa pe valoarea adãugatã conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale; c) în caz de încetare a activitãţii, sa achite taxa datoratã bugetului de stat, concomitent cu cererea înaintatã organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã. CAP. 8 Dispoziţii finale ART. 26 Formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare ale acestora, borderourile zilnice de vînzare, încasare şi alte documente necesare aplicãrii prevederilor prezentei ordonanţe se stabilesc de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi sînt obligatorii pentru plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã. ART. 27 Agenţii economici care realizeazã operaţiuni impozabile au obligaţia asigurãrii condiţiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidentelor prevãzute de reglementãrile în domeniul taxei pe valoarea adãugatã, iar cei care au obiect de activitate comerţul cu amãnuntul, activitãţi hoteliere, prestãri de servicii cãtre populaţie şi alte activitãţi de asemenea natura au şi obligaţia instalãrii aparatelor de marcat care sa corespundã cerinţelor pentru aplicarea taxei pe valoarea adãugatã. ART. 28 Corectarea taxei facturate în mod eronat de cãtre un agent economic se va efectua prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele ce urmeazã a fi scãzute, şi în negru, pentru cele de adãugat. ART. 29 Termenul de prescripţie a drepturilor bugetului de stat sau ale plãtitorilor, rezultate din prezenta ordonanta, este de 5 ani de la data prevãzutã pentru exercitarea acestora. ART. 30 Impozitul pe circulaţia mãrfurilor cuprins în valoarea materiilor prime şi materialelor aflate în stoc sau încorporate în producţia neterminatã sau în produsele finite existente în unitãţi la data aplicãrii prezentei legi nu este deductibil din taxa pe valoarea adãugatã dupã intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe. Se excepteazã de la prevederile alineatului precedent produsele exportate, pentru care se va restitui impozitul pe circulaţia mãrfurilor, potrivit autorizãrii şi metodologiei în vigoare pînã la data aplicãrii prezentei ordonanţe. ART. 31 Pentru livrãrile de bunuri sau prestãrile de servicii facturate dupã intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, se aplica taxa pe valoarea adãugatã, indiferent de data încheierii contractelor, a executãrii produselor sau prestãrii serviciilor. ART. 32 Organele fiscale au dreptul sa efectueze verificãri şi investigaţii la plãtitorii taxei pe valoarea adãugatã privind respectarea acestei ordonanţe, inclusiv asupra înregistrãrilor contabile. În acest scop, au dreptul sa ceara plãtitorilor sa prezinte evidentele şi documentele aferente sau orice alte elemente ce pot avea legatura cu verificarea. În situaţia în care, în urma verificãrii efectuate, rezulta erori sau abateri de la normele legale, organele fiscale au obligaţia de a stabili cuantumul taxei pe valoarea adãugatã deductibilã şi exigibilã şi de a proceda la urmãrirea diferenţei de plata sau la restituirea sumelor încasate în plus, dupã caz. În cazul în care facturile, evidentele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc sau sînt incomplete, în ce priveşte cantitãţile, preţurile şi tarifele practicate pentru livrãri de bunuri sau prestãri de servicii ori taxa pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor, organele fiscale vor proceda la reimpozitare prin estimare. ART. 33 Diferenţele în minus constatate la verificarea taxei pe valoarea adãugatã se plãtesc în termen de 7 zile de la data încheierii actului de control împreunã cu majorãrile de intirziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelaşi termen sau se completeazã cu plãţile ulterioare, la cererea agentului economic plãtitor. ART. 34 Neplata integrala sau a unei diferenţe din taxa pe valoarea adãugatã, în termenul stabilit, atrage majorarea sumei de plata cu 0,3% pentru fiecare zi de intirziere. Calculul majorãrilor de intirziere se face în ziua imediat urmãtoare expirãrii termenului legal de plata şi pînã în ziua plãţii taxei datorate inclusiv. În cazurile în care se constata intirzieri repetate sau intenţionate ale plãţii taxei datorate bugetului de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate dispune suspendarea activitãţii agentului economic pînã la efectuarea plãţii. ART. 35 Actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru constatarea obligaţiilor de plata privind taxa pe valoarea adãugatã constituie titluri executorii. Bãncile vor pune în aplicare aceste titluri fãrã acceptul plãtitorilor. ART. 36 Constituie contravenţii urmãtoarele fapte dacã, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni: a) nedepunerea în termen la organele fiscale a declaraţiei de înregistrare sau de scoatere din evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã şi a decontului privind suma impozabilã şi taxa exigibilã; b) refuzul de a furniza organelor fiscale toate informaţiile necesare stabilirii operaţiunilor impozabile, potrivit reglementãrilor prevãzute la art. 25 din prezenta ordonanta; c) ţinerea eronatã sau necorespunzãtoare a evidentei tehnico-operative sau contabile privind operaţiunile impozabile şi calculul taxei pe valoarea adãugatã datorate bugetului de stat; d) nerespectarea de cãtre organele bancare a prevederilor art. 35 alin. 2 din prezenta ordonanta. Contravenţiile prevãzute la lit. a), b) şi c) se sancţioneazã cu amenda de la 100 mii lei la 150 mii lei, iar contravenţia prevãzutã la lit. d) se sancţioneazã cu amenda de la 600 mii lei la 1 milion lei. În situaţia în care se constata ţinerea eronatã a evidentelor cu scopul vadit de a reduce taxa datoratã bugetului de stat sau de a obţine o rambursare necuvenita, unitãţile plãtitoare vãrsa la bugetul de stat taxa sustrasa, o amenda egala cu valoarea acesteia, precum şi majorãrile de intirziere prevãzute la art. 34 din prezenta ordonanta. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de organele de specialitate ale Ministerului Economiei şi Finanţelor şi de aparatul teritorial din subordinea acestuia, conform Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 25, art. 26 şi art. 27. ART. 37 Contestaţiile privind stabilirea şi încasarea taxei pe valoarea adãugatã, a majorãrilor de intirziere şi a amenzilor se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţãrii agentului economic plãtitor şi se rezolva de cãtre Direcţia generalã a finanţelor publice şi a controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti, dupã caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Impotriva deciziei date, se poate face contestaţie la Ministerul Economiei şi Finanţelor care, în cel mult 60 de zile de la înregistrare, este obligat sa o soluţioneze. Soluţia data este definitiva. Depunerea contestaţiei nu suspenda obligaţia plãtitorilor cu privire la virarea sumelor datorate la bugetul de stat, potrivit prezentei ordonanţe. ART. 38 Contestaţiile cu privire la stabilirea taxei pe valoarea adãugatã sînt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma contestatã. Taxa nu poate fi mai mica de 1.000 lei. Taxa de timbru se datoreazã indiferent dacã o alta contestaţie, cu acelaşi obiect, înregistratã şi rezolvatã anterior, a fost taxatã. În vederea calculãrii taxei de timbru, plãtitorii sînt obligaţi sa specifice în scris cuantumul sumei contestate. În situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa de timbru se restituie proporţional cu suma redusã. ART. 39 Ministerul Economiei şi Finanţelor şi celelalte ministere vor asigura luarea mãsurilor necesare privind pregãtirea introducerii taxei pe valoarea adãugatã. ART. 40 Normele de aplicare a dispoziţiilor din prezenta ordonanta se aproba prin hotãrîre a Guvernului. ART. 41 Prevederile prezentei ordonanţe se aplica începînd cu data de 1 ianuarie 1993. Pe data aplicãrii prezentei ordonanţe se abroga <>Hotãrîrea Guvernului nr. 7 din 10 ianuarie 1991 privind unele mãsuri financiare pentru stimularea suplimentarã a exportului, precum şi prevederile privind impozitul pe circulaţia mãrfurilor din <>Hotãrîrea Guvernului nr. 779 din 15 noiembrie 1991 privind impozitul pe circulaţia mãrfurilor şi accizele.
PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN
Contrasemneazã: ---------------
Ministrul economiei şi finanţelor, George Danielescu
Ministrul bugetului, veniturilor statului şi controlului financiar, Florian Bercea
ANEXA 1
LISTA produselor şi serviciilor livrate în reţeaua de desfacere cãtre populaţiei, scutite de plata taxei pe valoarea adãugatã. 1. Carne şi mãruntaie comestibile în stare proaspãta, refrigerata sau congelata; 2. Lapte de consum, inclusiv lapte praf; 3. Pîine alba simpla, integrala şi neagra; 4. Ulei comestibil din floarea-soarelui şi soia; 5. Unt; 6. Medicamente de uz uman şi veterinar, inclusiv sub forma de substanţe farmaceutice; 7. Proteze şi produse ortopedice; 8. Combustibili pentru încãlzit şi prepararea hranei: lemne de foc, cãrbuni, combustibil tip M.P. şi lichid uşor pentru calorifer, gaz petrolier lichefiat şi gaze naturale; 9. Energie electrica pentru consum casnic; 10. Energie termica pentru consum casnic; 11. Transportul în comun urban de cãlãtori. ------------- NOTA: Produsele prevãzute la poz. nr. 1-7 sînt scutite atît la producãtor, cît şi în reţeaua de desfacere cu amãnuntul. Nu sînt scutite livrãrile de produse cãtre unitãţile de alimentaţie publica şi cele care practica adaosul comercial de alimentaţie publica. -------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
