Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale <>art. 1 pct. 1 lit. q) din Legea nr. 259/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta: ARTICOL UNIC Se ratifica Memorandumul de finanţare privind Programul Naţional PHARE 1998, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998 între Comisia Europeanã şi Guvernul României. Memorandumul de finanţare este anexat la prezenta ordonanta şi face parte integrantã din aceasta. p. PRIM-MINISTRU, VICTOR BABIUC Contrasemneazã: --------------- Ministru delegat pe lângã primul-ministru pentru integrare europeanã, Alexandru Herlea p. Ministrul afacerilor externe, Mihai Razvan Ungureanu, secretar de stat p. Ministrul finanţelor, Bujor Bogdan Teodoriu, secretar de stat MEMORANDUM DE FINANŢARE*)-------- *) Traducere. Comisia Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de alta parte, au convenit cele ce urmeazã: Mãsura la care se face referire la art. 1 va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în acest memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale, anexate la Acordul-cadru dintre Comisie şi Guvernul României şi completate prin prevederile acestui memorandum, şi de Prevederile speciale anexate la acesta. ART. 1 Natura şi subiectul Ca parte a programului sau de asistenta, Comisia va contribui, prin finanţare gratuita, la finanţarea urmãtoarei mãsuri: Numãrul programului: RO-9803 la RO 9807 Titlul: Program Naţional PHARE 1998 Durata: pana la 31 decembrie 2000 ART. 2 Angajamentul Comunitãţii Contribuţia financiarã a Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 106,6 MECU, denumita în continuare finanţarea gratuita. ART. 3 Durata şi data de expirare Pentru prezenta mãsura, finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la 31 decembrie 2000. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Orice fonduri din finanţarea gratuita care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din finanţarea gratuita este 31 decembrie 2001, cu excepţia Proiectului de reabilitare a drumurilor RO 09807.02, caz în care termenul limita este 31 decembrie 2003. Toate plãţile trebuie efectuate pana la expirarea termenului limita. Comisia poate însã, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire adecvatã a acestei date de expirare, cu condiţia ca o asemenea prelungire sa fie solicitatã şi justificatã în mod corespunzãtor de cãtre Guvernul României. Acest memorandum va expira la data de expirare a perioadei de efectuare a plãţilor finanţãrii gratuite. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate cãtre Comisie. ART. 4 Adrese Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi adresatã: Pentru Comunitate: Delegaţia C.E. la Bucureşti Str. Grigore Mora nr. 11 71278, Bucureşti România e-mail: office@ecdel.eunet.ro Fax: 401 230 24 53 Pentru Guvernul României: Guvernul României Departamentul pentru Integrare Europeanã Piata Victoriei nr. 1 Bucureşti, România Fax: 401 312 69 29 ART. 5 Numãrul de exemplare Acest memorandum este întocmit în limba engleza, în doua exemplare. ART. 6 Intrarea în vigoare Acest memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Numai cheltuielile care au loc dupã aceasta data sunt eligibile pentru finanţarea gratuita. Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui memorandum. Întocmit la Bruxelles, la data de 20 octombrie 1998. Pentru Guvernul României, Alexandru Ioan Herlea Pentru Comunitate, Hans Van Den Broek Anexa 1: Acord-cadru şi Clauza de arbitrare (Anexa A şi B) Anexa 2: Prevederi speciale (Anexa C) ACORD-CADRU Comisia Comunitãţilor Europene, numita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, numita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, numite pãrţi contractante, având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii, au convenit dupã cum urmeazã: ART. 1 Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce urmeazã sa fie convenit între pãrţile contractante, numit în continuare Memorandum de finanţare, al cãrui model este prezentat în anexa C. România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor. ART. 2 Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A aici de fata, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare. Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, astfel cum ar fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie. ART. 3 Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, o data ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. ART. 4 Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie. În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate într-un acord ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. ART. 5 Orice disputa legatã de acest acord ce nu poate fi rezolvatã prin consultare va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B. ART. 6 Acest acord este întocmit în dublu exemplar, în limba engleza. ART. 7 Acest acord va intra în vigoare în ziua în care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu i se pune capãt prin notificarea scrisã a uneia din pãrţile contractante cãtre cealaltã. La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. ART. 8 Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor operaţiuni convenite între pãrţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României. Anexele vor fi considerate ca parte integrantã a acestui acord. Întocmit la Bucureşti în ziua de 12 martie 1991. Eugen Dijmarescu, ministru de stat ROMÂNIA Frans Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei Europene COMUNITATEA ANEXA A CONDIŢII GENERALEprivind memorandumurile de finanţare În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. TITLUL I Finanţarea proiectelor ART. 1 Obligaţia Comunitãţii Angajamentul Comunitãţii, numit în cele ce urmeazã Finanţarea gratuita a C.E.E., a carei valoare este menţionatã în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor. Orice cheltuieli ce depãşesc Finanţarea gratuita a C.E.E. vor fi suportate de Beneficiar. ART. 2 Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a C.E.E. Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a C.E.E. va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în Memorandumul de finanţare. ART. 3 Cheltuirea Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui Memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirãrii Memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a C.E.E., cererile pentru fonduri, sub forma unui program de lucru, vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita. Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata directa de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor care mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga Finanţare gratuita a C.E.E. sa fi fost angajata anterior. În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi executatã în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea mãsurii. Alte transe de plata vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. TITLUL II Achiziţionarea ART. 4 Generalitati Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în Memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. ART. 5 Condiţii de participare 1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea, în timp util, a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor. 2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE. ART. 6 Derogarea de la procedurile standard Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu, operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional: - acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie; - încheierea contractelor prin acord direct; - realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice. O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în Memorandumul de finanţare. ART. 7 Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi calitãţii serviciilor, al naturii şi condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau livrãrilor, al costului lor de utilizare şi valorii tehnice. Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil. ART. 8 Contractele de cooperare tehnica 1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie. 2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când astfel se prevede în Memorandumul de finanţare. 3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune. 4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul. 5. Când exista recurs la o procedura de licitaţie, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic. TITLUL III Acordarea de facilitãţi ART. 9 Privilegii generale Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor lui li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale sau aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica. ART. 10 Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã În cazul contractelor de lucrãri, livrãri sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor; va expira la o luna dupã desemnarea contractantului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau servicii finanţate de Comunitate şi membrilor familiei lui apropiate sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. ART. 11 Importul şi reexportul de echipament Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. ART. 12 Controlul importurilor şi schimburilor valutare Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia. Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. ART. 13 Impozitare şi vama 1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din Finanţarea gratuita a C.E.E. 2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a C.E.E., vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata, conform celor cerute pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau dispute asupra stabilirii taxelor vamale, plãţilor sau impozitelor menţionate mai sus. 3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a C.E.E., nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent ca aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite. 4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat, din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a C.E.E., vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi venit în statul Beneficiarului. 5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de taxe şi alte impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara, conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului. 6. Persoanele fizice şi juridice, care importa echipament profesional conform art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã asa cum este definit în legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. TITLUL IV Executarea contractelor ART. 14 Originea livrãrilor Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia. ART. 15 Proceduri de efectuare a plãţilor 1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a C.E.E. documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului unde ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului unde sunt produse livrãrile. 2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii. 3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil. TITLUL V Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar ART. 16 Inspecţie şi evaluare 1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi, pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa ducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile. 2. Beneficiarul: a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor, finanţate în baza Memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza Memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţilor Europene în executarea evaluãrilor contabile privind utilizarea Finanţãrii gratuite a C.E.E. Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, ca şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat. Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. ART. 17 Urmãrirea mãsurilor În urmãrirea executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, unde este necesar, poate agrea cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri pentru mãsura, care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în Memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra completãrii acesteia dupã încheiere. Comisia, în lumina rapoartelor şi, unde este potrivit, şi a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului. TITLUL VI Prevederi generale şi finale ART. 18 Consultãri; dispute 1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, ducand, unde este necesar, la un amendament al Memorandumului de finanţare. 2. Acolo unde se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii, dupã consultarea cu Beneficiarul. 3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori. ART. 19 Anunţ; adrese Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzut trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise cu referire explicita la numãrul şi titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare. ANEXA B ARBITRAJ Orice disputa între pãrţile contractante rezultând din Acordul-cadru sau Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 al Condiţiilor generale referitoare la Memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã: Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte. Tribunalul de arbitraj va consta din trei arbitri, numiţi dupã cum urmeazã: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie; - al treilea arbitru, numit în continuare şi conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor. Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. ANEXA C PREVEDERI SPECIALE 1. Obiective şi descriere Obiectivul 1: Întãrirea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor omului Acest subprogram include doua proiecte: integrarea socioeconomica a rromilor şi protecţia copilului. Primul proiect urmãreşte îmbunãtãţirea situaţiei socioeconomice a rromilor, incluzând respectarea drepturilor lor asa cum sunt ele definite în legislaţia internationala, prin elaborarea unei strategii a Guvernului. Mai precis, proiectul îşi propune adoptarea unei strategii guvernamentale pana în anul 2000, realizatã pe baza unei analize atente a situaţiei actuale a rromilor, care sa aibã ca obiectiv îmbunãtãţirea situaţiei lor prin programe inovatoare de parteneriat între autoritãţile şi comunitatile de la nivel local. Integrarea socioeconomica a rromilor este evidenţiatã şi în Parteneriatul de aderare şi, într-un mod mai detaliat, în PNNA (partea IV, cap. 2), unde se subliniaza necesitatea integrãrii sociale a rromilor şi a consolidãrii capacitãţii institutional-administrative pentru protecţia minoritãţilor. Succesul implementarii proiectului şi durabilitatea lui impun angajarea Guvernului, care, în mod concret, se poate mãsura prin: a) constituirea unui comitet ministerial pentru minoritãţi naţionale şi, sub egida acestuia, a unui grup de lucru interministerial, precum şi a unui comitet consultativ pe problemele populaţiei rroma, care sa asigure cadrul pentru consultarea organizaţiilor pentru rroma şi a organizaţiilor neguvernamentale; b) dotarea cu spaţiu pentru birouri şi asigurarea satisfãcãtoare a contrapartii romane a proiectului; c) sprijinirea infiintarii în cadrul Departamentului pentru Protecţia Minoritãţilor a unui birou pentru populaţia rroma, care sa asigure, printre altele, preluarea funcţiilor unitãţii de asistenta tehnica în momentul finalizarii proiectului. Nu se va încheia nici un contract înaintea îndeplinirii acestor condiţii; d) alocarea de fonduri de la bugetul statului (2000) înainte de finalizarea proiectului, în vederea sprijinirii biroului pentru populaţia rroma. În cazul neîndeplinirii acestei condiţii de cãtre Guvern, Comisia poate avea în vedere sistarea transferãrii fondurilor necheltuite pana în acel moment. Implicarea activa a membrilor executivului poate contribui la asigurarea succesului proiectului. Cel de-al doilea proiect îşi propune sa acorde asistenta Guvernului pentru implementarea strategiei de reforma în domeniul protecţiei copilului. Strategia de reforma a protecţiei copilului are ca punct de pornire respectarea interesului superior al copilului, asa cum se stipuleazã în Convenţia O.N.U. privind drepturile copilului. Obiectivele programului sunt: dezvoltarea de noi servicii pentru protecţia copilului, ca alternative la îngrijirea de tip rezidential şi întãrirea capacitãţii instituţionale la nivel judeţean, restructurarea/rationalizarea instituţiilor de tip rezidential; armonizarea cadrului legislativ (cu referiri la legislaţia internationala în domeniul protecţiei copilului), întãrirea capacitãţii organizatorice a autoritãţilor centrale în domeniul protecţiei copilului şi dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare în domeniul protecţiei copilului. Aceste obiective sunt în concordanta cu Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar. Se estimeaza ca în urmãtorii ani serviciile diversificate pentru protecţia copilului sa devinã functionale în toate judeţele. Copiii în dificultate - fie copii cu handicap, copii infectati cu HIV, copii fãrã familii sau în alt fel dezavantajati -, precum şi familiile lor vor beneficia de accesul liber şi total la aceste servicii oferite la nivel judeţean. Un aspect asupra cãruia trebuie reflectat este posibilitatea de sustinere financiarã pe termen lung a reformei în domeniul protecţiei copilului, care va fi evaluatã de Departamentul pentru Protecţia Copilului (D.P.C.). Acesta trebuie sa aibã, de asemenea, capacitatea de a-şi îndeplini propriul rol. Astfel, Departamentul pentru Protecţia Copilului va fi obligat sa aibã în vedere mãsuri care sa îi întãreascã structura şi capacitatea, astfel încât, pe termen scurt şi mediu sa poatã asigura implementarea reformei, iar pe termen lung sa îşi poatã îndeplini rolul strategic. O evaluare mai detaliatã va fi facuta în cadrul programului care va începe cu propuneri specifice, bazate pe atribuţiile Departamentului pentru Protecţia Copilului şi pe situaţia din teritoriu. Obiectivul 2: Întãrirea capacitãţii instituţionale şi administrative de adoptare a acquisului comunitar Primul proiect are ca scop acordarea de asistenta Ministerului Finanţelor în vederea îmbunãtãţirii formãrii profesionale prin activitãţi interne de pregãtire, a creãrii capacitãţii de dezvoltare a strategiei economice pe termen mediu, a dezvoltãrii capacitãţilor de audit intern şi a îmbunãtãţirii sistemului de colectare a veniturilor. Ministerul Finanţelor intenţioneazã sa realizeze o structura proprie permanenta de formare profesionalã, Şcoala de finanţe publice, condiţie necesarã pentru îmbunãtãţirea procedurilor bugetare şi de planificare ale gestionãrii trezoreriei statului. De asemenea, Ministerul Finanţelor intenţioneazã sa creeze un centru independent pentru politici publice, care va furniza informaţiile şi analizele necesare pentru definirea strategiei economice pe termen mediu. Experienta acumulatã pana în prezent (asa cum se reflecta în programele de guvernare şi în contactele cu instituţiile financiare internaţionale) a evidenţiat necesitatea creşterii capacitãţii Ministerului Finanţelor de a dezvolta şi monitoriza implementarea politicilor economice. Centrul menţionat îşi va desfasura activitatea în strânsa legatura cu Departamentul pentru analiza macroeconomica şi informatizarea sistemului financiar din cadrul Ministerului Finanţelor. Dezvoltarea capacitãţilor de audit intern necesita amendarea legislaţiei actuale care permite Curţii de Conturi din România exercitarea funcţiei de control intern. Departamentul de control financiar din cadrul Ministerului Finanţelor va fi consolidat prin recrutarea de personal şi prin dezvoltarea unor module de formare profesionalã în domeniul controlului financiar. De asemenea, se asteapta sa fie elaborate noi norme metodologice în vederea colectãrii veniturilor statului. Ministerul Finanţelor va asigura spaţiul necesar şi personalul corespunzãtor. Statutul Centrului pentru Politici Publice va fi convenit pana în octombrie 1998. Este necesarã propunerea unei legislaţii privind controlul financiar şi auditul care sa asigure un echilibru adecvat între Departamentul pentru control financiar din cadrul Ministerului Finanţelor şi Curtea de Conturi a României. Se asteapta ca aceasta sa conducã la limitarea activitãţii Curţii de Conturi la controalele ex-post asupra legalitãţii, regularitatii şi la auditul performantei. Al doilea proiect se concentreaza asupra Administraţiei Vamale Romane. Obiectivele proiectului sunt: perfecţionarea activitãţii vamale prin implementarea unui sistem eficient, simplificat, complet automatizat şi durabil de vamuire a bunurilor şi de încasare a datoriilor vamale; întãrirea capacitãţii de lupta impotriva fraudelor vamale şi a traficului de stupefiante, prin implementarea unei reţele informatice moderne de culegere şi manipulare a informaţiilor; creşterea domeniilor de acoperire, a oportunitãţii şi acuratetii informaţiilor cu caracter vamal aplicabile în comerţ, informaţii care trebuie sa parvina cercurilor comerciale interesate; îmbunãtãţirea calitãţii activitãţii vamale şi creşterea performantelor prin stabilirea unui sistem funcţional de pregãtire profesionalã a personalului vamal; îmbunãtãţirea colaborãrii şi comunicãrii între vama şi mediile comerciale prin stabilirea unor metode noi de circulare a informaţiilor spre mediile comerciale şi prin extinderea facilitãţilor care sunt folosite în mod curent în transferul electronic şi în prelucrarea informatizata a datelor. Un obiectiv pe termen scurt, prevãzut atât în Parteneriatul de aderare, cat şi în PNAA, este întãrirea capacitãţii instituţionale şi administrative a Administraţiei Vamale Romane. În România s-a încheiat practic primul nivel de armonizare a legislaţiei. Armonizarea legislativã este însã un proces care continua şi care este evaluat cu regularitate de administraţia vamalã, guvern şi organismele europene. Legislaţia privind metodologia tranzitului comun şi noua schema de organizare a sistemului vamal asteapta în prezent aprobarea Guvernului României. Pentru perioada urmãtoare, Administraţia Vamalã Romana are în vedere adoptarea legislaţiei privind drepturile proprietãţii intelectuale şi mãrcile înregistrate, tariful comunitar armonizat şi colectarea de cãtre vama a accizelor. În consecinta, atenţia se va concentra acum asupra organizãrii, structurãrii, elaborãrii strategiilor, implementarii legislaţiei, automatizarii, facilitãrii şi punerii în aplicare, cu precãdere la granite. În plus, se va acorda o atentie deosebita infiintarii şi dotãrii şcolii vamale şi perfecţionãrii metodologiei de pregãtire profesionalã. Administraţia Vamalã Romana s-a angajat ferm pentru îndeplinirea acestor obiective. De asemenea, se va cauta ca tratarea aspectelor legate de T.V.A. sa se facã de o maniera integrata, prin cooperare cu Direcţia generalã impozite indirecte din cadrul Ministerului Finanţelor, urmãrind îmbunãtãţirea structurilor şi circulaţia informatiei. Al treilea proiect vizeazã agricultura. Obiectivul acestuia este consolidarea capacitãţilor, la nivel naţional şi regional, ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, în vederea stabilirii prioritatilor şi preluãrii pe baza sectoriala a acquisului comunitar în agricultura, pescuit şi dezvoltare ruralã, domenii pentru care ministerul este responsabil. Domeniile de interes special sunt alinierea standardelor din domeniile veterinar, al sãnãtãţii animalelor şi plantelor, în punctele de frontiera şi în teritoriu, cu cele ale U.E. şi internaţionale, precum şi dezvoltarea întreprinderilor private din mediul rural pe bazele principiilor economiei de piata. În vederea maximizarii resurselor necesare obiectivelor menţionate, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va acorda sprijin managerial, financiar în domeniul formãrii profesionale şi de alta natura personalului (în special din teritoriu) care îşi oferã în mod voluntar disponibilitatea pentru pregãtire profesionalã şi schimbarea reşedinţei. Ministerul va furniza spaţiul şi personalul necesare pentru realizarea imbunatatirilor din sectoarele fitosanitar, veterinar şi al sãnãtãţii animalelor şi va disponibiliza resursele financiare suplimentare necesare pentru lucrãri în construcţii şi la punctele vamale de frontiera selectate. Al patrulea proiect se ocupa de mediu. Obiectivul proiectului îl constituie crearea garanţiei ca structurile instituţionale sunt capabile sa elaboreze, sa gestioneze şi sa administreze acquisul comunitar în domeniul mediului. Proiectul vizeazã producerea unor schimbãri şi consolidarea institutionala la toate nivelurile a administraţiei romane din domeniul mediului: * Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului (M.A.P.P.M.): este necesarã întãrirea capacitãţii ministerului pentru dezvoltarea de politici în domeniul mediului, în contextul economiei de piata (prin constituirea unei unitãţi de politica economicã), asigurarea unui management adecvat al acestei politici, precum şi a unui sprijin administrativ eficient pentru realizarea monitorizarii punerii în aplicare şi raportarilor. Este necesarã, de asemenea, o mai buna comunicare interministeriala asupra aspectelor de mediu, în scopul integrãrii politicilor de mediu cu celelalte segmente ale politicii Guvernului. În acest context, sunt de o deosebita importanta relaţiile cu Ministerul Industriei şi Comerţului şi cu Fondul Proprietãţii de Stat pentru îndepãrtarea obstacolelor (legate de probleme de mediu) ce intervin în privatizarea din industrie, precum şi relaţiile cu Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, Consiliul pentru Reforma şi autoritãţile municipale pentru îmbunãtãţirea politicii de investiţii în servicii, cum ar fi aprovizionarea cu apa potabilã, apele reziduale, eliminarea deşeurilor. * La nivel local este necesarã întãrirea capacitãţii de implementare a politicilor, prin îmbunãtãţirea activitãţilor operationale ale structurilor corespunzãtoare, îmbunãtãţirea pregãtirii proiectelor şi îmbunãtãţirea relaţiilor cu toţi cei implicaţi în proces. Este nevoie de rationalizarea structurilor la nivel regional şi local şi de perfecţionarea capacitãţii acestor instituţii de sprijinire a controlului integrat al poluarii. * Publicul şi organizaţiile nonguvernamentale au nevoie de sprijin pentru a genera o creştere a gradului de constientizare a aspectelor legate de mediu şi pentru a avea o mai mare capacitate în abordarea lor (de exemplu participarea publica la evaluarea impactului de mediu). Implementarea proiectului este condiţionatã de realizarea pana la data de 1 septembrie 1998 a unor modificãri structurale în cadrul M.A.P.P.M., care sa clarifice responsabilitãţile în interiorul ministerului legate de dezvoltarea şi coordonarea politicii din domeniul mediului, de elaborarea legislaţiei şi punerea ei în aplicare şi de formularea unor programe clare, a unor termene limita şi a unor indicatori de performanta pentru fiecare unitate, în vederea îndeplinirii rolului ei în preluarea acquisului comunitar. Aceasta va include şi luarea în considerare, în mod logic şi argumentat, a planului de organizare elaborat în cadrul programului DISAE. Sprijinirea unitãţii de politica economicã este condiţionatã de desemnarea unui coordonator cu profil, funcţie şi valoare acceptabile în cadrul ministerului şi cu acces la resurse umane adecvate dezvoltãrii unei politici de mediu, bazate pe principiile economiei de piata. Unitatea menţionatã şi coordonatorul ei vor trebui sa aibã roluri, responsabilitãţi şi sisteme de raportare clar stabilite în cadrul M.A.P.P.M., inclusiv responsabilitatea pentru absorbtia şi utilizarea eficienta a asistenţei PHARE, precum şi relaţii clare şi transparente cu celelalte resurse naţionale şi vor putea beneficia de sprijin din partea altor agenţii ale donatorilor. Programul de lucru care va identifica obiectivele, calendarul şi indicatorii de performanta va fi elaborat pana la data de 1 septembrie 1998. Va fi încheiatã o înţelegere scrisã clara referitoare la responsabilitatea fiecãrui membru al echipei romane pentru implementarea Programului PHARE 1998 pentru mediu, care sa demonstreze contribuţia acestei activitãţi la dezvoltarea capacitãţii instituţionale din cadrul sectorului. Vor fi organizate reuniuni bianuale pentru analiza progresului înregistrat, accentul punându-se pe îmbunãtãţirea capacitãţii de dezvoltare şi coordonare a politicii naţionale în domeniul mediului în condiţiile economiei de piata. La sfârşitul primului an, se va face o trecere în revista, urmatã de elaborarea unui plan bazat pe realizarea programului, care sa cuprindã modificãrile necesare ce trebuie fãcute în structurile sectorului pentru a facilita absorbtia acquisului comunitar pentru mediu. Al cincilea proiect se referã la reforma administraţiei publice (RAP), incluzând şi sprijinirea Departamentului pentru Integrare Europeanã în vederea reorganizãrii sale, astfel încât sa poatã îndeplini rolul pe care îl are în contextul preaderarii. Progresul înregistrat pana în prezent este nesatisfãcãtor. Implementarea cu succes a acestui proiect depinde clar de angajamentul Guvernului României de a continua reforma. Se asteapta ca RAP sa fie complementar proiectelor de construcţie institutionala prin introducerea unor elemente (cum ar fi statutul funcţionarului public) care depãşesc sfera de activitate a ministerelor. Reforma administraţiei publice are doua elemente distincte: 1. crearea unui serviciu public permanent, regulat şi independent, prin adoptarea şi implementarea unui set de acte legislative; şi 2. îmbunãtãţirea structurii şi eficientei Guvernului şi ministerelor, precum şi a cooperãrii dintre ministere la nivel central şi local; creşterea nivelului capacitãţii manageriale şi administrative a funcţionarilor publici; îmbunãtãţirea serviciilor publice furnizate de stat, public şi/sau sectorul privat; sprijinirea elaborãrii şi implementarii unei politici consecvente a reformei în România, în vederea îmbunãtãţirii prestaţiei administraţiei publice, initiata şi pregatita la nivel central de Consiliul pentru Reforma, în strânsã cooperare cu Guvernul şi cu ministerele de resort, şi implementata de Guvern, ministere şi toate celelalte instituţii implicate, sub îndrumarea şi coordonarea Consiliului pentru Reforma; un element specific îl constituie continuarea sprijinului acordat Departamentului pentru Integrare Europeanã (D.I.E.); îmbunãtãţirea structurii şi eficientei D.I.E. în coordonarea strategiei de preaderare, pe baza reorganizãrii şi evaluãrii necesitãţilor şi identificarii funcţiilor esenţiale ale departamentului. Aceasta reorganizare a administraţiei va constitui elementul principal pe baza cãruia vor fi intensificate eforturile sectoriale de construcţie institutionala. Pentru lansarea proiectului este indispensabila nominalizarea pana la sfârşitul lunii mai 1998 a unei contraparti eficiente (o structura alcãtuitã din persoana de contact şi un grup de experţi). Pana în luna septembrie 1998 vor trebui clarificate competentele Direcţiei pentru reforma administraţiei publice, care funcţioneazã în prezent în cadrul Consiliului pentru Reforma. Clarificarea are în vedere, în special, distribuţia de sarcini între Consiliul pentru Reforma, Secretariatul General al Guvernului şi Cabinetul primului-ministru. Se referã, de asemenea, la relaţia dintre Direcţia pentru reforma administraţiei publice şi ministere. În special, este necesar ca direcţia amintita sa îşi recapete atribuţiile, asa cum erau ele prevãzute în Hotãrârea Guvernului, recent revocatã, privind înfiinţarea unui departament pentru reforma administraţiei centrale. Direcţia ar trebui sa aibã în componenta sa cel puţin 12 experţi guvernamentali calificaţi care sa lucreze într-o structura bine definitã şi pe baza unor fise clare ale postului. Pe aceasta baza, va fi constituit cu ajutorul Programului PHARE un grup de sprijin alcãtuit din experţi care vor acorda asistenta pentru realizarea procesului de reforma, pe verticala, în cadrul ministerelor. Obiectivul 3: Viitoarea integrare a României în piata interna Primul proiect din cadrul acestui obiectiv se referã la regiile autonome (RA). În contextul restructurãrii şi privatizãrii unui numãr de regii autonome, organele publice din ţara se confrunta cu probleme în care au putina experienta. Se va infiinta un grup de lucru care va acorda asistenta autoritãţilor locale şi centrale în domeniul politicilor, implementarii legislaţiei, pregãtirii profesionale şi al sprijinirii restructurãrii. Proiectul va sprijini, de asemenea, înfiinţarea unei autoritãţi de reglementare în sectorul energetic; aceasta autoritate independenta de reglementare trebuie sa fie capabilã sa ofere un cadru de reglementare stabil, transparent şi nediscriminatoriu. Asistenta se va axa pe politica de preţuri, supervizarea concentrarii puterii şi operarea concurentiala a pieţei, eliberarea de licenţe şi autorizaţii şi pe planificare. În contextul restructurãrii sectorului energetic, proiectul se va concentra pe pregãtirea privatizãrii regiilor autonome din sectorul energetic. Asistenta se referã la studierea optiunilor pentru privatizare, evaluarea activelor companiilor şi pregãtirea licitaţiei pentru privatizare. În final, proiectul va sprijini dezvoltarea unui cadru corespunzãtor pentru operarea şi administrarea infrastructurii de transport proprietate publica şi folosirea acesteia de cãtre societãţi comerciale prin concesiune sau alte scheme, aplicarea cadrului pentru restructurarea Administraţiei Porturilor Dunãrii Fluviale şi a Administraţiei Zonei Libere Constanta-Sud şi Ministerul Transporturilor în administrarea proiectului finanţat de Banca Mondialã privind terminalul de grane. Adoptarea legilor privind concesionarea, proprietatea publica (patrimoniul), electricitatea şi caldura, crearea Agenţiei de Reglementare a Energiei, angajamentul Guvernului de a restructura regiile autonome şi de a crea societãţi comerciale separate din întreprinderile monopoliste de administrare a utilitãţilor, integrate pe verticala, sunt elemente esenţiale pentru implementarea cu succes a acestui proiect. Al doilea proiect are ca obiectiv întãrirea sectorului financiar. Proiectul are doua componente importante. Prima componenta are ca scop asistarea Bãncii Naţionale a României (B.N.R.) în vederea ameliorãrii capacitãţii sale instituţionale şi administrative pentru asigurarea stabilitatii monedei naţionale şi îndeplinirea corespunzãtoare a funcţiei B.N.R. de supervizare a sectorului bancar. Se va acorda sprijin pentru îmbunãtãţirea funcţiei B.N.R. de supervizare în ceea ce priveşte reglementãrile de prudenta, elaborarea regulilor contabile, a reglementãrilor şi a practicilor din sectorul bancar, implementarea auditului operational aflat în curs şi înfiinţarea unui sistem integrat de management al informatiei. Se va cauta realizarea de "infratiri" cu bãncile centrale din statele membre în domeniile supervizarii şi al dezvoltãrii instituţionale. Elementul critic pentru încheierea cu succes a acestui proiect este angajamentul referitor la implementarea recomandãrilor auditului operational. A doua componenta priveşte auditarea şi restructurarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C. - banca nationala de economii), având drept scop transformarea acestei bãnci într-o instituţie moderna în conformitate cu standardele, politicile, practicile şi procedurile bancare internaţionale. Va fi acordat sprijin pentru auditarea financiarã şi operationala şi pentru implementarea planului de restructurare/dezvoltare institutionala. Factorul critic pentru asigurarea succesului proiectului este angajamentul Guvernului României şi al conducerii C.E.C. fata de restructurarea şi dezvoltarea institutionala a acestei bãnci. Obiectivul 4: Sprijinirea României în vederea îndeplinirii obligaţiilor pilonului al treilea Pana în prezent, în România nu s-a înregistrat un progres substanţial în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Nici unul dintre dialogurile cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Interne nu a fost satisfãcãtor. Aceasta a condus la aprobarea în 1997 a unui singur program de 5 MECU pentru sprijinirea Ministerului Justiţiei în domeniile în care s-au constatat necesitaţi izbitoare în activitatea justiţiei în ţara: formare profesionalã, biblioteca/facilitãţi de documentare, sprijin logistic pentru conducerea cazului şi documentului. În plus, aceasta situaţie nu a favorizat nici elaborarea pentru acest an a unor programe corespunzãtoare de construcţie institutionala. În acest context, obiectivul programelor propuse este sprijinirea autoritãţilor romane în elaborarea unor astfel de programe care sa fie finanţate din bugetul PHARE pe 1999 sau anul urmãtor. Primul proiect vizeazã Ministerul de Interne. Obiectivul îl constituie asistarea autoritãţilor romane în elaborarea unor programe corespunzãtoare care sa întãreascã capacitatea ministerului în abordarea şi soluţionarea unor probleme legate de managementul şi controlul, cu ajutorul poliţiei, al frontierelor, de imigrare şi azil. Exista patru aspecte ale analizei acestor chestiuni: a) legislaţie, b) structuri administrative, c) educaţie şi formare profesionalã şi d) resurse materiale. Unul dintre principalele aspecte care privesc Ministerul de Interne este cel al statutului militar al diverselor organe ale poliţiei. Se asteapta ca demilitarizarea sa conducã la includerea personalului poliţiei în competentele tribunalelor civile. Într-adevãr, statutul militar al poliţiei înseamnã ca se asteapta ca personalul ei sa execute mai degraba, în cazul procedurilor penale, ordinele superiorilor ierarhici decât pe cele ale magistraturii. Exista un numãr mare de organe ale poliţiei ale cãror responsabilitãţi nu sunt clar şi optim definite. Reforma ministerului ar necesita o rationalizare a structurilor acestuia, în special în ceea ce priveşte organizarea poliţiei. Pe baza unei evaluãri în profunzime a nevoilor, proiectul va trebui sa conducã la elaborarea unor programe corespunzãtoare care sa includã: a) legislaţia, b) structurile administrative şi c) resursele umane şi materiale, pentru a aborda aspecte cum ar fi: cooperarea în cadrul poliţiei, managementul şi controlul frontierelor, azilul şi imigratia. Demilitarizarea (în special a forţelor poliţiei) trebuie privitã în corelare cu reforma Ministerului Public (de exemplu, Procuratura), necesitand eventual crearea funcţiei de magistrat examinator, precum şi reforma relatiei dintre poliţie, procuratura, magistratura şi Ministerul Justiţiei. Pentru asigurarea eficientei reformei, este necesarã implementarea ei în paralel cu reformele în cadrul Ministerului Justiţiei şi procuraturii. Al doilea proiect se concentreaza asupra Ministerului Justiţiei. Obiectivul consta în sprijinirea autoritãţilor romane sa elaboreze programe cuprinzatoare în vederea intaririi capacitãţii ministerului de a aborda problema cooperãrii în domeniul juridic şi a îmbunãtãţirii activitãţii justiţiei în toatã ţara. Exista şi în acest caz patru aspecte ale analizei: a) legislaţia, b) structurile administrative, c) educaţia şi pregãtirea profesionalã, şi d) resursele materiale. Referitor la justiţie, exista doua aspecte distincte: a) organizarea sistemului juridic şi b) funcţionarea justiţiei, legatã, în principal, de resursele sale umane şi materiale. Funcţionarea sistemului judiciar este încã afectatã din cauza competentelor excesive ale Ministerului Public (Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie), îndeosebi în cadrul conducerii urmãririi penale. Prerogativele sale extinse conduc la o situaţie dezechilibrata care ar trebui revizuitã şi corectatã, pentru a supune actele efectuate de procurori controlului judiciar. Specialiştii comunitari care vor acorda asistenta pe termen lung în cadrul acestui proiect vor trebui sa aibã în vedere problemele menţionate mai sus. Se asteapta ca aceşti specialişti sa fie judecãtori, magistraţi examinatori şi procurori. În ceea ce priveşte organizarea generalã a ministerului, persoana cea mai potrivita sa ducã la îndeplinire sarcina de a propune un plan de reforma/reorganizare a ministerului ar fi un profesionist dintr-unul din ministerele de justiţie ale statelor membre, la nivelul secretarului general sau similar. Dupã cum s-a menţionat în paragraful introductiv al acestui capitol, al doilea aspect referitor la justiţie este funcţionarea acesteia. Aceasta vizeazã numãrul de posturi vacante de judecãtori, îmbunãtãţirea calitãţii judecãtorilor (care depinde de educaţie/pregãtire profesionalã) şi resursele materiale (biblioteci, sisteme informatice etc.). Proiectul PHARE din 1997, aflat în curs de desfãşurare, are în vedere cele mai izbitoare/urgente deficiente ale funcţiei justiţiei. Totuşi, se va face o evaluare generalã şi vor fi propuse metode de abordare a acestor probleme, pe faze. Se asteapta ca rezultatul acestui proiect sa fie modificarea, prin lege, a competentelor procurorilor, conferite de Codul de procedura penalã, pe baza studierii mai multor optiuni. Reforma Ministerului Public şi demilitarizarea poliţiei (de care se ocupa proiectul de dezvoltare institutionala a Ministerului de Interne) trebuie sa aibã loc în paralel, dacã se doreşte sa fie cu adevãrat eficiente. Stabilirea unui judecãtor examinator (care sa conducã procedura penalã) va avea doar un impact limitat dacã nu se schimba situaţia actuala în ceea ce priveşte controlul poliţiei. Obiectivul 5: Coeziunea economicã şi socialã Primul proiect se referã la dezvoltarea regionala. Scopul acestui proiect este stabilirea, conform obiectivului definit în Parteneriatul de aderare, a unui cadru cuprinzator de dezvoltare regionala, care sa incorporeze politici, legislaţie şi instrumente, împreunã cu capacitatea administrativã de gestionare a programelor ISPA, SAPARD şi PHARE în contextul obiectivului 1. Mai exact, proiectul are ca scop oferirea unui sprijin de tipul obiectivului 1, printr-o serie de programe regionale şi sectoriale. Se intenţioneazã ca cele opt macroregiuni propuse în România sa aibã acces aproximativ egal la resursele financiare. Cele doua axe-cheie pentru intervenţie vor fi restructurarea industriala şi dezvoltarea resurselor umane. Concret, proiectul are ca scop pregãtirea României pentru elaborarea şi implementarea programelor de tip obiectiv 1, prin transferul de know-how în ceea ce priveşte elaborarea planurilor naţionale de dezvoltare, a programelor operationale regionale şi sectoriale şi stabilirea unor structuri administrative şi bugetare eficiente, conform prioritatilor prevãzute în Parteneriatul de aderare cu România. Programul special de pregãtire (P.S.P.) se va concentra în plus, în mod specific, asupra procedurilor de implementare a Programului SAPARD în perioada de preaderare, dezvoltand capacitatea institutionala de utilizare a fondurilor conform regulamentului respectiv şi oferind sprijin practic în cursul implementarii prin acţiuni de dezvoltare ruralã. O alta parte a fondurilor va fi folositã pentru identificarea proiectelor, stabilirea prioritatilor şi pregãtirea finanţãrii prin Programul ISPA. Selectarea şi aprobarea proiectelor se vor baza pe programele naţionale pentru transport şi mediu, incluse în Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar. Aceste programe trebuie sa conţinã strategii sectoriale şi criterii specifice pentru determinarea prioritatilor pentru investiţiile din domeniile mediului înconjurãtor şi transporturilor şi sa abordeze dimensiunea transnationala necesarã pentru dezvoltarea viitoarelor reţele transeuropene. Identificarea, stabilirea prioritatilor şi pregãtirea proiectelor pentru finanţare vor avea loc în contextul unei legãturi efective cu procesul bugetar naţional. Aceasta va asigura disponibilizarea la timp a resurselor din bugetul de stat în vederea cofinanţãrii investiţiilor conform cerinţelor Programului ISPA. Finanţarea investiţiilor din cadrul proiectului de sprijinire a dezvoltãrii regionale a acestui subprogram este condiţionatã de: a) aprobarea în Parlament pana la data de 1 noiembrie 1998 a proiectului de lege privind dezvoltarea regionala; b) înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Regionala; şi c) angajarea personalului şi dotarea cu spaţiu pentru birouri a Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Regionala, conform prevederilor legii. Componenta de investiţii din cadrul acestui proiect, totalizand 18,5 MECU, va fi cofinantata de la bugetul de stat al României printr-o contribuţie de aproximativ 25% din sprijinul PHARE. Al doilea proiect din cadrul acestui obiectiv se referã la sprijinirea dezvoltãrii în România a coridoarelor prioritare de transport şi a adoptãrii acquisului comunitar; în special, sprijin pentru construcţia şi modernizarea Coridorului IV paneuropean de transport (DN 1 - Vestem-Miercurea Sibiului) şi integrarea viitoare a acestuia în reţeaua transeuropeana de transport a Uniunii Europene; de asemenea prevede sprijin pentru îndeplinirea prevederilor Directivei nr. 96/53 privind greutatea şi dimensiunile pentru un transport internaţional de mãrfuri şi pasageri mai economic şi mai sigur în zonele de interes ale Uniunii Europene, României şi ţãrilor vecine. Guvernul României se va angaja sa participe la cofinantarea proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua, în ansamblul sau. Un raport privind stadiul finanţãrii proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua (inclusiv evidenta financiarã a contractarilor şi plãţilor) va fi prezentat anual. Agenţia de implementare va dispune de personal corespunzãtor - cel puţin trei persoane calificate care sa lucreze în exclusivitate la acest proiect PHARE. În plus, dacã este necesar, se va acorda asistenta tehnica complementara finanţatã prin program. Pentru fiecare proiect, autoritãţile romane se angajeazã sa notifice Comisiei Europene încheierea achiziţiei terenurilor înaintea semnãrii contractelor de lucrãri. Contractele pentru lucrãri de construcţii civile se vor baza pe condiţiile contractuale FIDIC. Contractele pentru lucrãri de construcţii civile vor fi încheiate în ECU. Fiecare proiect de construcţii civile va include şi supervizarea corespunzãtoare, independenta a proiectelor. Consultantul care se ocupa cu supervizarea va avea rolul inginerului, asa cum a fost el definit prin condiţiile contractuale FIDIC. El va aproba şi planurile de lucrãri pregãtite de contractant. Executantul lucrãrilor va fi ales în urma unui proces de licitaţie la care vor participa contractori precalificati cu capacitate financiarã şi experienta tehnica şi FIDIC relevante. Vor fi luate toate mãsurile de conducere a traficului în timpul construcţiei pentru a permite un maximum de siguranta tuturor persoanelor angajate legal în lucrãri, publicului cãlãtor şi terţelor pãrţi. Se aplica pe deplin condiţiile generale ale memorandumurilor de finanţare, anexa la Acordul-cadru semnat între Comisia Europeanã şi România la 12 martie 1991. Nu se vor folosi fonduri PHARE pentru achiziţia de terenuri, plata T.V.A. şi a altor taxe. Contractele pentru lucrãri de construcţii civile şi supervizarea lucrãrilor vor fi conforme practicii internaţionale şi, prin urmare, condiţiile contractuale vor prevala asupra urmãtoarelor prevederi ale legislaţiei romane: <>Legea nr. 10/1995 : art. 5, art. 13, de la art. 21 pana la art. 31, <>art. 40; Hotãrârea Guvernului nr. 85/1997 : Anexa, punctul II, 1d); <>Hotãrârea Guvernului nr. 272/1994 ; <>Hotãrârea Guvernului nr. 766/1997 ; Ordinul ministrului finanţelor şi al ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului nr. 1.743/69/N/1996 şi anexa la acesta: Norme Metodologice ale Ministerului lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 bis din 26 septembrie 1996; Ordinul ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului nr. 3/N/12 din octombrie 1995. Guvernul României se angajeazã sa finanteze orice cost suplimentar care poate sa apara dupã contractare pentru a asigura finalizarea la timp a proiectului. Obiectivul 6: Integrarea viitoare a României prin participarea la programele comunitare şi TEMPUS Au fost deja adoptate propunerile financiare pentru TEMPUS şi pentru participarea la programele comunitare. A fost realizat un studiu de impact asupra mediului pentru proiectul de reabilitare a drumurilor; studii similare vor fi realizate pentru toate proiectele de investiţii. Se va asigura egalitatea sanselor de participare pentru bãrbaţi şi femei la toate proiectele. Se vor elabora indicatori de evaluare a gradului de participare a femeilor la proiecte. 2. Buget
Numãrul Titlul proiectului Bugetul Dezvoltare Investiţii
proiectului alocat, institutionala (estimativ)
din care: (estimativ)
-------------------------------------------------------------------------------
RO 09803.01 Îmbunãtãţirea situaţiei
populaţiei rroma 2,00 2,00 0,00
RO 09803.02 Sprijin pentru reforma
protecţiei copilului 10,00 4,95 5,05
RO 09804.01 Proiect de dezvoltare
institutionala pentru
Ministerul Finanţelor 3,00 3,00 0,00
RO 09804.02 Asistenta pentru Administraţia
Vamalã Romana în dezvoltarea
unui sistem eficient de control
şi administrare la frontiera 8,00 2,70 5,30
RO 09804.03 Asistenta în domeniul veterinar
şi agricol 5,00 2,00 3,00
RO 09804.04 Întãrirea capacitãţii
instituţionale şi administrative
de administrare a politicii de
mediu în România, în conformitate
cu acquisul comunitar 3,00 3,00 0,00
RO 09804.05 Reforma administraţiei publice 2,50 2,50 0,00
RO 09805.01 Îmbunãtãţirea cadrului competitiv
pentru asigurarea serviciilor
publice 6,10 6,10 0,00
RO 09805.02 Instituţii legate de piata interna
(Banca Nationala a României
şi C.E.C.) 4,00 0,85 3,15
RO 09806.01 Proiect de dezvoltare institutionala
pentru Ministerul de Interne 2,00 2,00 0,00
RO 09806.02 Proiect de dezvoltare institutionala
pentru Ministerul Justiţiei 1,00 1,00 0,00
RO 09807.01 Politica regionala şi de coeziune 33,00 7,00 26,00
RO 09807.02 Proiect de reabilitare a drumurilor
naţionale 27,00 0,00 27,00
Programe comunitare/TEMPUS*) 10,40 10,40 0,00
------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 117 47,50 69,50
------------------------------------------------------------------------------
*) Programele comunitare/TEMPUS sunt incluse doar ca aide-memoire. Aceste programe fac subiectul altor memorandumuri de finanţare.
N.B.
Pana la 30% din buget poate fi contractat direct de Comisie şi deci nu poate fi transferat în Fondul naţional.
3. Aranjamente de implementare Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului descentralizat de implementare PHARE (DIS). Coordonatorul naţional PHARE (Naţional Aid Co-ordinator - NAC) va avea intreaga responsabilitate pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Fondul naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii PHARE (Naţional Authorising Officer - NAO) va superviza gestionarea financiarã a Programului şi va avea intreaga responsabilitate asupra tuturor aspectelor legate de controlul financiar şi raportarea financiarã cãtre Comisia Europeanã. Comisia va transfera fonduri cãtre Fondul naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi Guvernul României în toamna anului 1998. Fondurile vor fi transferate la solicitarea responsabilului naţional cu autorizarea finanţãrii PHARE (NAO). Dupã semnarea Memorandumului de finanţare, o suma de pana la 26,6 MECU va fi transferata la Fondul naţional. Se vor face patru alimentari ale fondului în suma de pana la 20 MECU sau de pana la o valoare egala cu cea a bugetului total, în cazul în care acesta este mai mic de 20 MECU. Prima alimentare se va face atunci când plãţile efectuate de cãtre agenţiile de implementare (AI) şi Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP) insumeaza 10% din buget. A doua alimentare poate fi solicitatã atunci când plãţile efectuate insumeaza 30% din bugetul total în vigoare. A treia alimentare se va face atunci când suma plãţilor se ridica la 50%, iar cea de-a patra şi ultima rata, atunci când suma plãtitã reprezintã 70% din bugetul total. Dacã totalul fondurilor depozitate în Fondul naţional şi în cele ale agentiilor de implementare (AI) depãşeşte 10% din bugetul total de contractare în vigoare, nu sunt admise cereri de alimentare decât cu aprobarea prealabilã a Comisiei. În mod excepţional, responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii PHARE (NAO) poate cere în avans o plata mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în Memorandumul de înţelegere menţionat anterior. Pentru cazul aranjamentelor de "înfrãţire" ale urmãtoarelor instituţii, Comisia va transfera fonduri pentru plata specialiştilor comunitari pe termen lung direct unui Birou de asistenta tehnica: Ministerul Finanţelor, Administraţia Vamalã Romana, Curtea de Conturi, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Banca Nationala a României şi alte instituţii corelate, asa cum rezulta din fişele individuale ale proiectelor. Responsabilitatea derulãrii subprogramelor revine agentiilor de implementare prezentate în tabelul urmãtor:
Numãrul Proiectul Agenţia de
proiectului implementare
------------------------------------------------------------------------------
RO 09803.01 Îmbunãtãţirea situaţiei populaţiei rroma OPCP
RO 09803.02 Sprijin pentru reforma protecţiei copilului OPCP
RO 09804.01 Proiect de dezvoltare institutionala pentru
Ministerul Finanţelor OPCP
RO 09804.02 Asistenta pentru Administraţia Vamalã Romana
în dezvoltarea unui sistem eficient de control
şi administrare la frontiera OPCP
RO 09804.03 Asistenta în domeniul veterinar şi agricol OPCP
RO 09804.04 Întãrirea capacitãţii instituţionale şi
administrative de administrare a politicii
de mediu în România, în conformitate cu
acquisul comunitar OPCP
RO 09804.05 Reforma administraţiei publice OPCP
RO 09805.01 Îmbunãtãţirea cadrului competitiv pentru
asigurarea serviciilor publice OPCP
RO 09805.02 Instituţii legate de piata interna (Banca
Nationala a României şi C.E.C.) OPCP
RO 09806.01 Proiect de dezvoltare institutionala pentru
Ministerul de Interne OPCP
RO 09806.02 Proiect de dezvoltare institutionala pentru
Ministerul Justiţiei OPCP
RO 09807.01 Politica regionala şi de coeziune Agenţia Nationala
pentru Dezvoltare
Regionala
RO 09807.02 Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale Agenţia Nationala
a Drumurilor
-------------------------------------------------------------------------------
Fondul naţional va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv Oficiului de plati şi contractare PHARE (OPCP), în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate între Fondul naţional (FN) şi agenţiile de implementare/OPCP, dupã caz. Fiecare acord de finanţare va fi andosat în prealabil de Comisia Europeanã. În cazurile în care Fondul naţional este el însuşi agentul de plata pentru OPCP/AI, nu se vor face transferãri de fonduri din cadrul Fondului naţional cãtre OPCP/AI. OPCP şi agenţiile de implementare vor fi conduse fiecare de câte un responsabil cu autorizarea finanţãrii Programului (Programme Authorising Officer - PAO), numit de cãtre responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii PHARE (NAO) dupã consultãri cu coordonatorul naţional PHARE (NAC). PAO va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de OPCP/agenţia de implementare respectiva. Pentru toate proiectele, OPCP va avea responsabilitatea organizãrii licitaţiilor, contractarilor, administrãrii, ţinerii contabilitãţii, efectuãrii plãţilor şi raportarilor financiare. În cazul proiectului de dezvoltare regionala, acest rol va fi jucat de Administraţia Nationala a Drumurilor şi, respectiv, de Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala. Fondul naţional va deschide la Banca Nationala a României sau la alta banca, convenitã în prealabil cu Comisia, un cont purtãtor de dobanda, în ECU, pe care îl va gestiona într-un sistem contabil separat. Valoarea dobânzii va fi raportatã Comisiei Europene; dobanda poate fi reinvestita în Program, pe baza unei cereri înaintate de NAO şi aprobate de Comisie. Aceleaşi proceduri se vor aplica şi în cazul oricãror alte fonduri transferate cãtre o agenţie de implementare sau cãtre OPCP. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii PHARE (NAO) şi responsabilii cu autorizarea finanţãrii Programului (PAO) vor asigura pregãtirea tuturor contractelor în conformitate cu procedurile stabilite de Manualul DIS. Fac excepţie doar aranjamentele de "înfrãţire". Toate contractele vor fi în valoare de minimum 2 MECU, cu excepţia unui numãr mic de contracte privind aranjamentele de "înfrãţire". Aceasta se datoreazã faptului ca "infratirile" se referã mai degraba la dezvoltarea unor pachete de servicii corespunzãtoare decât la implementarea de programe cuprinzatoare. Toate contractele trebuie încheiate în primele 24 de luni ale duratei Programului. Toate plãţile trebuie efectuate în primele 36 de luni ale duratei Programului. În cazul proiectului de reabilitare a drumurilor naţionale, plãţile se pot face pana la sfârşitul anului 2003. Orice fonduri nefolosite pana la data expirãrii Programului vor fi rambursate Comisiei. 4. Monitorizare şi evaluare Se va infiinta un Comitet mixt de monitorizare (JMC - Joint Monitoring Committee). Acesta va include şi reprezentanţi ai NAO, NAC şi ai Comisiei. Comitetul se va reuni cel puţin o data pe an şi va analiza toate programele PHARE, în scopul evaluãrii progresului înregistrat în atingerea obiectivelor stabilite prin memorandumurile de finanţare şi Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. JMC va fi asistat de subcomitete de monitorizare (MSC - Monitoring Sub-Committees), care vor include NAC, PAO al fiecãrei Al (şi OPCP, dupã caz) şi serviciile din cadrul Comisei. MSC va analiza în detaliu progresul înregistrat de fiecare program, inclusiv de componentele şi contractele acestuia, pe baza de rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare, întocmite cu sprijinul acordat de consultanţi externi (în conformitate cu prevederile Manualului DIS), şi va inainta recomandãri în ceea ce priveşte conceptia şi managementul programului, asigurând eficienta acestora. MSC va inainta cãtre JMC rapoarte detaliate asupra tuturor programelor cu finanţare PHARE. 5. Auditare şi evaluare Comisia poate dispune verificarea conturilor şi operaţiunilor Fondului naţional şi, dupã caz, ale OPCP şi ale agentiilor de implementare respective, activitate efectuatã de un auditor independent, contractat de Comisie, fãrã a prejudicia responsabilitãţile Comisiei şi Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum se menţioneazã în condiţiile generale ale Acordului-cadru. Serviciile Comisiei vor asigura o evaluare ex-post dupã încheierea Programului. 6. Transparenta/Publicitate Fiecare PAO va fi responsabil pentru mãsurile necesare ce trebuie luate pentru asigurarea publicitãţii tuturor activitãţilor finanţate de Program. Aceasta se va face în strânsã conlucrare cu Delegaţia C.E. Detalii suplimentare sunt prezentate în Anexa III. 7. Condiţii speciale Asistenta acordatã de Comunitate va fi condiţionatã de respectarea de cãtre România a angajamentelor prevãzute în Acordul european, de pasii urmãtori ce trebuie fãcuţi pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga şi de progresele înregistrate în implementarea Parteneriatului de aderare. Nerespectarea acestor condiţii generale poate conduce la decizia Consiliului de a sista asistenta financiarã. ANEXAdespre informare pentru a fi inclusã în Memorandumul de finanţare PHARE Informare şi publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene 1. Scop şi obiective Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi pentru crearea unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene. 2. Principii generale Fiecare PAO responsabil de implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegaţia Comisiei U.E., care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop. Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei U.E. din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt: - art. 32 din Reglementarea Comisiei U.E. nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei U.E. nr. 2.082/93, Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993; - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994. Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru Delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala. Partea relevanta din acest ghid informativ va fi ataşatã tuturor contractelor de lucrãri şi achiziţii. 3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toatã durata Memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta. Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. În cazul implementarii programelor PHARE, se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b): a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea pe teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele: (i) pentru investiţii de infrastructura ce depãşesc 1 milion ECU: - panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile Ghidului informativ; - panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ; (ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE: - mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ; - mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de asemenea solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea U.E. şi sa specifice Programul PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. 4. Transparenta asistenţei U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg 4.1. Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta ce le priveşte direct. Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate. 4.2. Alţi beneficiari potenţiali Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile nonguvernamentale. Formulare --------- Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca U.E. şi, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi un însemn al U.E. de aceeaşi mãrime. 4.3. Publicul general Media ----- Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, în ceea ce priveşte acţiunile cofinantate de U.E. şi PHARE, în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare. În acest context, demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva. Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice. Acţiuni informative ------------------- Organizarea de acţiuni informative, precum conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE, vor urmãri sa facã explicita participarea U.E. În acest context se vor expune steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema U.E. pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni. Materiale informative Publicaţiile (precum broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare finanţate sau cofinantate de PHARE trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii U.E., precum şi simbolul U.E., în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã. În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a putea face clara participarea PHARE. Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate. Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale. 5. Prevederi privind panouri, postere şi panouri permanente Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare: Panouri ------- Panourile cu informaţii privind participarea U.E. la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii proiectului (ţinând seama de mãrimea contribuţiei U.E.) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ. Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. Placute permanente ------------------ Aceste placute trebuie sa fie plasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc). Placutele trebuie sa cuprindã pe lângã simbolul U.E. şi o menţiune privind programul PHARE şi cofinantarea U.E. În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta sau poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea U.E. şi PHARE. 6. Prevederi finale Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri. Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. ---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
