Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al <>art. 1 lit. D pct. 26 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite prezenta ordonanta.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Scopul ordonanţei
Prezenta ordonanta reglementeazã controlul intern, auditul intern şi controlul financiar preventiv la instituţiile publice şi cu privire la utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public.
ART. 2
Definiţii
În înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc dupã cum urmeazã:
a) angajament bugetar: orice act prin care o autoritate competenta potrivit legii afecteazã fonduri publice unei anumite destinaţii;
b) angajament legal: orice act cu efect juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public;
c) audit intern: activitate organizatã independent în structura unei instituţii publice şi în directa subordonare a conducatorului acesteia, care consta în efectuarea de verificãri, inspecţii şi analize ale sistemului propriu de control intern, în scopul evaluãrii obiective a mãsurii în care acesta asigura îndeplinirea obiectivelor instituţiei publice şi utilizarea resurselor în mod economic, eficace şi eficient şi pentru a raporta conducerii constatãrile fãcute, slabiciunile identificate şi mãsurile propuse de corectare a deficienţelor şi de ameliorare a performantelor sistemului de control intern;
d) compartiment contabil: structura organizatoricã din cadrul instituţiei publice în care este organizatã şi se tine contabilitatea, se efectueazã controlul financiar preventiv şi se tine evidenta angajamentelor (serviciu, birou, compartiment);
e) conformitate: caracteristica unei operaţiuni, a unor acte sau fapte administrative produse în cadrul unei instituţii publice de a corespunde politicii asumate în mod expres în domeniul respectiv de cãtre instituţia în cauza sau de cãtre o autoritate superioarã acesteia, potrivit legii;
f) contabil: persoana care verifica, înregistreazã şi raporteazã, cu respectarea prevederilor legale aplicabile în domeniu, operaţiunile efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public;
g) contabil-şef: şeful compartimentului contabil, cu atribuţii de ţinere a contabilitãţii, de exercitare a controlului financiar preventiv şi evidenta a angajamentelor, sau, dupã caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe baza de contract, în condiţiile legii;
h) control financiar preventiv: activitate prin care se verifica legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora;
i) control intern: ansamblul mãsurilor întreprinse la nivelul unei instituţii publice cu privire la structurile organizatorice, metodele, procedurile şi sistemele de control şi de evaluare, instituite în scopul: realizãrii atribuţiilor la un nivel calitativ corespunzãtor şi îndeplinirii cu regularitate, în mod economic, eficace şi eficient, a politicilor adoptate; respectãrii legalitãţii şi a dispoziţiilor conducerii; protejãrii activelor şi resurselor; efectuãrii şi menţinerii de înregistrãri contabile corecte şi complete; furnizarii la timp de informaţii corecte şi complete pentru fundamentarea deciziilor conducerii;
j) controlor delegat: funcţionar public al Ministerului Finanţelor, care exercita atribuţii de control financiar preventiv delegat, în mod independent, potrivit prezentei ordonanţe;
k) economicitate: mãsura în care se asigura minimizarea costului resurselor alocate unei activitãţi, fãrã a compromite realizarea în bune condiţii a obiectivelor declarate ale acesteia;
l) eficacitate: gradul de îndeplinire a obiectivelor declarate ale unei activitãţi şi relaţia dintre impactul dorit şi impactul efectiv al activitãţii respective;
m) eficienta: raportul dintre rezultatele obţinute şi costul resurselor utilizate în vederea obţinerii lor;
n) fonduri publice: sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare, bugetul Fondului Proprietãţii de Stat, ajutoare financiare externe acordate României sau instituţiilor publice, credite externe contractate sau garantate de stat ori de autoritãţi ale administraţiei publice locale, precum şi împrumuturi interne contractate de autoritãţi ale administraţiei publice locale;
o) inspecţie: verificare efectuatã la fata locului în cursul derulãrii unei operaţiuni, în scopul constatãrii unor eventuale abateri de la legalitate sau regularitate şi luãrii de mãsuri pentru protejarea fondurilor publice şi a patrimoniului public şi pentru repararea prejudiciului produs, dupã caz;
p) instituţie publica: entitate astfel calificatã potrivit legii privind finanţele publice şi potrivit legii privind finanţele publice locale;
q) legalitate: caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuãrii sale;
r) operaţiune: orice acţiune cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acesteia;
s) oportunitate: caracteristica unei operaţiuni de a servi, în mod adecvat, în circumstanţe date, realizãrii unor obiective ale politicilor asumate;
t) ordonator de credite: persoana imputernicita prin lege sau prin delegare potrivit legii, sa dispunã şi sa aprobe operaţiuni;
u) patrimoniu public: totalitatea drepturilor şi obligaţiilor, la un moment dat, ale statului, unitãţilor administrativ-teritoriale sau ale instituţiilor publice ale acestora, cu valoare economicã, dobândite sau asumate cu orice titlu. Fac parte din patrimoniul public drepturi şi obligaţii referitoare atât la bunurile din domeniul public, cat şi din domeniul privat ale statului şi unitãţilor administrativ-teritoriale;
v) proiect de operaţiune: orice document prin care se urmãreşte efectuarea unei operaţiuni, în forma pregatita în vederea aprobãrii sale de cãtre autoritatea competenta potrivit legii;
w) regularitate: caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte.
ART. 3
Obiectivele generale ale controlului intern
Controlul intern are urmãtoarele obiective generale:
- realizarea, la un nivel corespunzãtor de calitate, a atribuţiilor instituţiilor publice, stabilite în concordanta cu propria lor misiune, în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienta;
- protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei;
- respectarea legii, a reglementãrilor şi deciziilor conducerii;
- dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi difuzare a datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere, precum şi a unor sisteme şi proceduri de informare publica adecvatã prin rapoarte periodice.
ART. 4
Obligaţiile conducatorului instituţiei publice în domeniul controlului intern; cerinţele controlului intern
(1) Conducãtorul instituţiei publice trebuie sa asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea şi perfecţionarea structurilor organizatorice, reglementãrilor metodologice, procedurilor şi criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinţele generale şi specifice de control intern.
(2) Cerinţele generale şi specifice de control intern sunt, în principal, urmãtoarele:
a) cerinţe generale:
- asigurarea îndeplinirii obiectivelor generale prevãzute la art. 3 prin evaluarea sistematica şi menţinerea la un nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operaţiunilor;
- asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere şi de execuţie, acesta având obligaţia sa rãspundã în orice moment solicitãrilor conducerii şi sa sprijine efectiv controlul intern;
- asigurarea integritãţii şi competentei personalului de conducere şi de execuţie, a cunoaşterii şi înţelegerii de cãtre acesta a importantei şi rolului controlului intern;
- stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern, astfel încât acestea sa fie adecvate, cuprinzatoare, rezonabile şi integrate misiunii instituţiei şi obiectivelor de ansamblu ale acesteia;
- supravegherea continua de cãtre personalul de conducere a tuturor activitãţilor şi îndeplinirea de cãtre personalul de conducere a obligaţiei de a acţiona corectiv, prompt şi responsabil ori de câte ori se constata încãlcãri ale legalitãţii şi regularitatii în efectuarea unor operaţiuni sau în realizarea unor activitãţi în mod neeconomic, ineficace sau ineficient;
b) cerinţe specifice:
- reflectarea în documente scrise a organizãrii controlului intern, a tuturor operaţiunilor instituţiei şi a tuturor evenimentelor semnificative, precum şi înregistrarea şi pãstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea sa fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de cãtre cei în drept;
- înregistrarea de îndatã şi în mod corect a tuturor operaţiunilor şi evenimentelor semnificative;
- asigurarea aprobãrii şi efectuãrii operaţiunilor exclusiv de cãtre persoane special împuternicite în acest sens;
- separarea atribuţiilor privind efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de aprobare, control şi înregistrare sa fie, într-o mãsura adecvatã, încredinţate unor persoane diferite;
- asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile;
- accesarea resurselor şi documentelor numai de cãtre persoane îndreptãţite şi responsabile în legatura cu utilizarea şi pãstrarea lor.
ART. 5
Buna gestiune financiarã
(1) Persoanele care gestioneazã fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia sa realizeze o buna gestiune financiarã prin asigurarea legalitãţii, regularitatii, economicitatii, eficacitatii şi eficientei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.
(2) Ministerul Finanţelor este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborãrii şi implementarii politicii în domeniul gestiunii financiare. Ministerul Finanţelor indruma metodologic, coordoneazã şi supravegheazã asigurarea bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.
CAP. 2
Dispoziţii privind auditul intern
ART. 6
Organizarea auditului intern
(1) Auditul intern se organizeazã în mod independent, în structura fiecãrei instituţii publice, sub forma unui compartiment specializat, constituit din una sau mai multe persoane, astfel încât personalul de specialitate angajat în acesta, denumit în continuare auditor intern, sa nu fie implicat în vreun fel în îndeplinirea activitãţilor pe care le auditeaza.
(2) Auditorul intern trebuie sa îşi îndeplineascã atribuţiile în mod obiectiv, independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor prezentei ordonanţe şi potrivit normelor şi procedurilor specifice activitãţii de audit. Auditorul intern trebuie sa respecte prevederile codului de etica, normele şi instrucţiunile ce se aproba prin ordin al ministrului finanţelor.
(3) În realizarea atribuţiilor sale şeful compartimentului de audit intern sau, dupã caz, persoana care exercita atribuţiile de audit intern se subordoneazã şi raporteazã direct conducatorului instituţiei publice.
ART. 7
Obiectul auditului intern şi atribuţiile compartimentului de audit intern
(1) Auditul intern se exercita asupra tuturor activitãţilor desfãşurate de instituţia publica sau care sunt în responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra activitãţii instituţiilor subordonate şi asupra utilizãrii de cãtre terţi, indiferent de natura juridicã a acestora, a fondurilor publice gestionate de aceştia din urma în baza unei finantari realizate de cãtre instituţia publica în cauza sau de cãtre o instituţie subordonata acesteia.
(2) Operaţiunile care fac obiectul auditului intern sunt examinate, de regula, pe tot parcursul acestora, din momentul initierii pana în momentul finalizarii executãrii lor efective.
(3) Compartimentul de audit intern trebuie sa exercite, fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele atribuţii:
a) certificarea trimestriala şi anuala, însoţitã de raport de audit, a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã ale instituţiei publice, prin verificarea legalitãţii, realitãţii şi exactitatii evidentelor contabile şi ale actelor financiare şi de gestiune; certificarea se face înaintea aprobãrii de cãtre conducãtorul instituţiei publice în cauza a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã;
b) examinarea legalitãţii, regularitatii şi conformitatii operaţiunilor, identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase şi fraudelor şi, pe aceste baze, propunerea de mãsuri şi soluţii pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi, dupã caz;
c) supravegherea regularitatii sistemelor de fundamentare a deciziei, planificare, programare, organizare, coordonare, urmãrire şi control al îndeplinirii deciziilor;
d) evaluarea economicitatii, eficacitatii şi eficientei cu care sistemele de conducere şi de execuţie existente în cadrul instituţiei publice ori la nivelul unui program/proiect finanţat din fonduri publice utilizeazã resurse financiare, umane şi materiale pentru îndeplinirea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor stabilite;
e) identificarea slabiciunilor sistemelor de conducere şi de control, precum şi a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, unor programe/proiecte sau unor operaţiuni şi propunerea de mãsuri pentru corectarea acestora şi pentru diminuarea riscurilor, dupã caz.
ART. 8
Desfãşurarea auditului intern
(1) Conducãtorul instituţiei publice aproba planul anual de audit intern.
(2) Planul de audit se stabileşte pe baza evaluãrii riscului asociat diferitelor structuri, activitãţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin consultare cu instituţiile publice ierarhic superioare.
(3) La elaborarea planului de audit se va tine seama de recomandãrile unitare elaborate de Ministerul Finanţelor prin consultare cu Curtea de Conturi. Recomandãrile unitare se aproba prin ordin al ministrului finanţelor.
(4) Auditorii interni îşi desfãşoarã activitatea pe baza de ordin de serviciu scris, aprobat de cãtre conducãtorul instituţiei publice şi care prevede în mod explicit scopul, obiectivele şi durata auditului.
(5) Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile pe care le considera relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în ordinul de serviciu, iar personalul de conducere şi personalul de execuţie implicat în activitatea auditata au obligaţia sa ofere documentele solicitate şi tot sprijinul necesar desfãşurãrii în bune condiţii a auditului intern.
(6) Constatãrile auditului intern sunt cuprinse în raportul de audit intern care trebuie sa reflecte ordinul de serviciu primit, modul de desfãşurare a auditului, constatãrile fãcute, concluziile şi recomandãrile auditorilor interni, împreunã cu intreaga documentaţie care susţine respectivele constatãri, concluzii şi recomandãri. De asemenea, o data cu raportul de audit intern trebuie prezentate obligatoriu şi punctele de vedere ale persoanelor implicate în activitãţile auditate, îndeosebi ale acelora în legatura cu care se semnaleaza deficiente sau care pot fi afectate de mãsurile recomandate în raportul de audit intern.
(7) Ori de câte ori efectuarea auditului potrivit ordinului de serviciu presupune utilizarea unor cunoştinţe de specialitate din alte domenii decât cele cerute prin fişa postului auditorilor interni, şeful compartimentului de audit intern poate recurge, cu aprobarea conducatorului instituţiei publice cãruia îi raporteazã, la contractarea externa de servicii de expertiza/consultanţa.
(8) Raportul de audit intern se semneazã de cãtre auditori pe fiecare pagina, se înregistreazã şi se pãstreazã în original, în dosare speciale, timp de 10 ani. Reprezentanţii Curţii de Conturi au dreptul sa examineze rapoartele de audit intern.
ART. 9
Îndrumarea metodologicã şi coordonarea auditului intern
(1) Ministerul Finanţelor indruma metodologic activitatea de audit intern din toate instituţiile publice şi organizeazã activitãţi de instruire şi perfecţionare a auditorilor interni. Ministrul finanţelor aproba codul de etica a auditorului intern, precum şi norme şi instrucţiuni.
(2) Ministerul Finanţelor poate verifica, prin analize periodice, respectarea normelor şi instrucţiunilor prevãzute la alin. (1) de cãtre compartimentele de audit intern constituite la celelalte instituţii publice, precum şi respectarea de cãtre auditorii interni a codului de etica şi poate iniţia mãsurile corective necesare, în cooperare cu conducãtorii instituţiilor publice în cauza.
CAP. 3
Dispoziţii privind controlul financiar preventiv
Secţiunea I
Dispoziţii generale privind controlul financiar preventiv
ART. 10
Obiectul controlului financiar preventiv
(1) Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaţiuni care vizeazã, în principal:
a) angajamente legale şi bugetare;
b) deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;
c) modificarea repartizãrii pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite;
d) efectuarea de plati din fonduri publice;
e) efectuarea de încasãri în numerar;
f) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale;
g) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale;
h) alte tipuri de operaţiuni, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
(2) În funcţie de specificul instituţiei publice, conducãtorul acesteia poate decide exercitarea controlului financiar preventiv şi asupra altor tipuri de proiecte de operaţiuni decât cele prevãzute la alin. (1).
ART. 11
Conţinutul controlului financiar preventiv
Controlul financiar preventiv consta în verificarea sistematica a proiectelor de operaţiuni care fac obiectul acestuia potrivit art. 10 din punctul de vedere al:
a) legalitãţii şi regularitatii;
b) încadrãrii în limitele angajamentelor bugetare stabilite potrivit legii.
ART. 12
Organizarea controlului financiar preventiv
(1) Controlul financiar preventiv se organizeazã şi se exercita în mod unitar, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia de cãtre autoritãţile competente.
(2) Controlul financiar preventiv se organizeazã şi se exercita în urmãtoarele forme:
a) controlul financiar preventiv propriu;
b) controlul financiar preventiv delegat, prin controlori delegaţi ai Ministerului Finanţelor.
Secţiunea a II-a
Dispoziţii privind controlul financiar preventiv propriu
ART. 13
Organizarea controlului financiar preventiv propriu
(1) Instituţiile publice au obligaţia de a organiza controlul financiar preventiv propriu şi evidenta angajamentelor în cadrul compartimentului contabil.
(2) Conducãtorii instituţiilor publice au obligaţia sa stabileascã proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv potrivit art. 10, documentele justificative şi circuitul acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale.
(3) Evidenta angajamentelor se organizeazã, se tine, se actualizeazã şi se raporteazã conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.
(4) Ministerul Finanţelor organizeazã controlul financiar preventiv propriu şi pentru operaţiunile privind bugetul trezoreriei statului, operaţiunile privind datoria publica şi alte operaţiuni specifice Ministerului Finanţelor.
(5) Controlul financiar preventiv propriu se exercita de cãtre contabilul-şef prin viza de control financiar preventiv propriu. În funcţie de volumul şi de complexitatea activitãţii, contabilul-şef poate imputernici, cu aprobarea ordonatorului de credite, şi alte persoane din subordinea sa sa exercite controlul financiar preventiv propriu, precizând limitele împuternicirii.
(6) Încadrarea contabilului-şef se face cu respectarea criteriilor şi condiţiilor unitare aprobate prin ordin al ministrului finanţelor. Destituirea, suspendarea sau schimbarea din funcţie a contabilului-şef se face numai cu aprobarea ordonatorului de credite de la nivelul instituţiei publice ierarhic superioare sau a ordonatorului principal de credite, dupã caz.
ART. 14
Viza de control financiar preventiv propriu
(1) Se supun aprobãrii ordonatorului de credite numai proiectele de operaţiuni care respecta întru totul cerinţele de legalitate, regularitate şi încadrare în limitele angajamentelor bugetare aprobate, care poarta viza de control financiar preventiv propriu.
(2) Viza de control financiar preventiv propriu se exercita prin semnatura persoanelor în drept, competente în acest sens potrivit prezentei ordonanţe, şi prin aplicarea de cãtre acestea a sigiliului personal.
(3) În vederea acordãrii vizei de control financiar preventiv propriu, proiectele de operaţiuni se prezintã însoţite de documentele justificative corespunzãtoare, certificate în privinta realitãţii şi legalitãţii prin semnatura conducãtorilor compartimentelor de specialitate care iniţiazã operaţiunea respectiva.
(4) Conducãtorii compartimentelor de specialitate prevãzuţi la alin. (3) rãspund pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale cãror documente justificative le-au certificat. Obţinerea vizei de control financiar preventiv propriu pe documente care cuprind date nereale sau inexacte şi/sau care se dovedesc ulterior nelegale nu exonereaza de rãspundere pe şefii compartimentelor de specialitate care le-au întocmit.
(5) Persoanele în drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu rãspund solidar pentru legalitatea, pentru regularitatea şi pentru încadrarea în limitele angajamentelor bugetare aprobate, în privinta operaţiunilor pentru care au acordat viza de control financiar preventiv propriu.
(6) În cazurile în care dispoziţiile legale prevãd avizarea operaţiunilor de cãtre compartimentul de specialitate juridicã, proiectul de operaţiune va fi prezentat pentru control financiar preventiv propriu cu viza şefului compartimentului juridic. Persoanele în drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu pot cere avizul compartimentului de specialitate juridicã ori de câte ori considera ca necesitãţile o impun.
ART. 15
Separarea atribuţiilor
(1) Persoana care exercita controlul financiar preventiv propriu nu trebuie sa fie implicata, prin sarcinile de serviciu, în efectuarea operaţiunii supuse controlului financiar preventiv propriu.
(2) Exercitarea funcţiei de ordonator de credite este incompatibilã cu exercitarea funcţiei de contabil-şef/contabil.
Secţiunea a III-a
Dispoziţii privind controlul financiar preventiv delegat
ART. 16
Organizarea controlului financiar preventiv delegat
(1) Controlul financiar preventiv delegat se organizeazã şi se exercita de cãtre Ministerul Finanţelor prin controlori delegaţi.
(2) Ministrul finanţelor numeşte, pentru fiecare instituţie publica în care se exercita funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat sau al bugetului oricãrui fond special, unul sau mai mulţi controlori delegaţi, în funcţie de volumul şi de complexitatea activitãţii instituţiei publice respective. De asemenea, ministrul finanţelor numeşte unul sau mai mulţi controlori delegaţi pentru operaţiunile derulate prin bugetul trezoreriei statului, pentru operaţiuni privind datoria publica şi pentru alte operaţiuni specifice Ministerului Finanţelor. Numirea controlorilor delegaţi se face prin ordin al ministrului finanţelor.
(3) Prin norme metodologice aprobate de ministrul finanţelor se stabilesc:
a) tipurile de operaţiuni ale ordonatorilor principali de credite ale cãror proiecte se supun controlului financiar preventiv delegat;
b) limitele valorice peste care se efectueazã controlul financiar preventiv delegat, pe tipuri de operaţiuni;
c) documentele justificative care trebuie sa însoţeascã diferitele tipuri de operaţiuni;
d) modul în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru fiecare tip de operaţiune.
(4) Tipurile de operaţiuni ce se supun controlului financiar preventiv delegat şi, dupã caz, limitele valorice corespunzãtoare acestora pot diferi de la o instituţie publica la alta.
(5) Controlorii delegaţi exercita viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni vizate în prealabil de cãtre controlul financiar preventiv propriu al instituţiei publice.
(6) Controlorii delegaţi îşi desfãşoarã activitatea la sediul instituţiilor publice la care au fost numiţi. Instituţiile publice prevãzute la alin. (2) asigura controlorului/controlorilor delegaţi spaţiul de lucru şi dotarea necesarã, precum şi cooperarea personalului propriu, îndeosebi a celui din compartimentul contabil, pentru îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor de control financiar preventiv delegat.
(7) În cazul absentei temporare de la post a unui controlor delegat, ministrul finanţelor numeşte un alt controlor delegat care sa îndeplineascã atribuţiile celui dintâi pe durata absentei acestuia.
ART. 17
Viza de control financiar preventiv delegat
(1) Operaţiunile care, potrivit art. 16 alin. (3) şi (4), fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobãrii ordonatorului principal de credite numai însoţite de viza de control financiar preventiv delegat.
(2) Viza de control financiar preventiv delegat se acorda sau se refuza în scris, pe formular tipizat, şi trebuie sa poarte semnatura şi sigiliul personal al controlorului delegat competent.
(3) Înainte de a emite un refuz de viza, controlorul delegat are obligaţia sa îl informeze în scris în legatura cu intenţia sa pe ordonatorul principal de credite, precizând motivele refuzului. Dacã ordonatorul principal de credite prezintã în scris argumente în favoarea efectuãrii operaţiunii pentru care se intenţioneazã refuzul vizei, controlorul delegat va consulta, înainte de a inregistra oficial refuzul de viza, opinia neutra asupra cazului, formulatã de o echipa de 3 controlori delegaţi de la instituţii publice diferite de cea în cauza, echipa constituitã ad-hoc prin grija controlorului financiar şef. Opinia neutra se motiveaza şi se formuleazã în scris şi are rol consultativ, soluţia finala fiind în competenta exclusiva a controlorului delegat competent, potrivit principiului exercitãrii în mod independent a atribuţiilor de control financiar preventiv delegat.
ART. 18
Durata controlului financiar preventiv delegat
(1) Controlul financiar preventiv delegat se efectueazã în termenul cel mai scurt, permis de durata efectivã a verificãrilor necesare, astfel încât sa nu afecteze desfãşurarea în bune condiţii şi în termen a operaţiunii al carei proiect se supune controlului financiar preventiv delegat.
(2) Perioada maxima pentru acordarea sau, dupã caz, pentru refuzul vizei de control financiar preventiv delegat este de 3 zile lucrãtoare de la prezentarea proiectului unei operaţiuni, însoţit de toate documentele justificative.
(3) Perioada prevãzutã la alin. (2) este suspendatã de la înregistrarea informãrii menţionate la art. 17 alin. (3) pana la primirea rãspunsului ordonatorului principal de credite.
(4) În cazuri excepţionale, controlorul delegat are dreptul sa prelungeascã perioada prevãzutã la alin. (2) cu maximum 5 zile lucrãtoare, pe baza unui referat de justificare pe care are obligaţia sa îl transmitã de îndatã spre informare controlorului financiar şef şi ordonatorului principal de credite.
Secţiunea a IV-a
Dispoziţii privind controlorii delegaţi
ART. 19
Funcţia de controlor delegat
(1) Controlorul delegat este funcţionar public, angajat al Ministerului Finanţelor. Numãrul de posturi de controlor delegat se stabileşte de cãtre ministrul finanţelor, în funcţie de necesitaţi, în limita numãrului total de posturi şi a bugetului anual, aprobate.
(2) Pot fi încadrate în funcţia de controlor delegat numai persoanele care au studii superioare economice sau juridice şi o vechime efectivã în domeniul finanţelor publice de minimum 7 ani. Candidaţii pentru funcţia de controlor delegat trebuie sa prezinte cazier judiciar, informaţii şi recomandãri, din care sa rezulte ca au un profil moral şi profesional corespunzãtor cerinţelor funcţiei.
ART. 20
Incompatibilitãţi
(1) Controlorii delegaţi nu pot fi soţi, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu ordonatorul de credite pe lângã care sunt numiţi.
(2) Controlorilor delegaţi le sunt interzise exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitãţilor de comerţ, precum şi participarea la administrarea sau conducerea unor societãţi comerciale sau civile. Ei nu pot exercita funcţia de expert judiciar sau arbitru desemnat de pãrţi într-un arbitraj.
(3) Funcţia de controlor delegat este incompatibilã cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior.
(4) Se interzice controlorilor delegaţi sa facã parte din partide politice sau sa desfãşoare activitãţi publice cu caracter politic.
(5) Controlorul delegat care se gãseşte într-una din situaţiile prevãzute la alin. (1)-(4) are obligaţia de a informa de îndatã, în scris, ministrul finanţelor şi controlorul financiar şef.
ART. 21
Atribuţiile controlorului delegat
(1) Atribuţiile controlorului delegat sunt, în principal, urmãtoarele:
a) exercitarea controlului financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni ale ordonatorului principal de credite, în conformitate cu ordinul de numire şi cu normele metodologice aprobate potrivit prezentei ordonanţe;
b) supravegherea organizãrii, ţinerii, actualizãrii şi raportarii evidentei angajamentelor;
c) informarea directa a ministrului finanţelor, prin rapoarte lunare, cu privire la situaţia curenta a angajamentelor efectuate, la vizele acordate şi situaţiile de refuz de viza; câte o copie de pe raportul respectiv se transmite întotdeauna controlorului financiar şef şi ordonatorului principal de credite pe lângã care este numit;
d) formularea de avize cu caracter consultativ, la solicitarea ordonatorului principal de credite pe lângã care este numit sau la cererea ministrului finanţelor, precum şi din initiativa proprie, în privinta conformitatii, economicitatii, eficacitatii sau eficientei unor operaţiuni sau proiecte de acte normative;
e) elaborarea de propuneri şi proiecte privind perfecţionarea controlului financiar preventiv;
f) participarea la activitãţile corpului controlorilor delegaţi;
g) îndeplinirea altor atribuţii, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
(2) Controlorul delegat nu se pronunţa asupra oportunitãţii operaţiunilor ce fac obiectul controlului financiar preventiv delegat.
(3) Controlorul delegat este obligat sa îşi exercite atribuţiile cu buna-credinţa şi cu deplina responsabilitate. Pentru actele sale, întreprinse cu buna-credinţa în exerciţiul atribuţiilor sale şi în limita acestora, controlorul delegat nu poate fi sancţionat sau trecut în alta funcţie.
(4) Controlorul delegat îşi exercita atribuţiile în mod independent. El raporteazã în mod direct ministrului finanţelor şi nu i se poate impune, pe nici o cale, acordarea ori refuzul vizei de control financiar preventiv delegat.
(5) Controlorul delegat este obligat sa pãstreze secretul de stat, secretul de serviciu şi confidenţialitatea în legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care ia cunostinta în exercitarea funcţiei.
(6) Evaluarea activitãţii controlorului delegat se face anual prin calificative, pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele anuale privind activitatea controlorilor delegaţi, rapoartele auditului intern şi rapoartele Curţii de Conturi. Calificativele anuale primite de fiecare controlor delegat se pãstreazã pe toatã durata exercitãrii de cãtre acesta a atribuţiilor funcţiei. Ministrul finanţelor demite de îndatã controlorul delegat care a înregistrat un calificativ "insuficient" sau, de trei ori consecutiv, calificativul "satisfãcãtor".
(7) Controlorul delegat rãspunde disciplinar pentru abateri de la îndatoririle de serviciu, potrivit reglementãrilor în vigoare.
ART. 22
Gradele profesionale şi salarizarea controlorilor delegaţi
(1) În funcţie de performanţele profesionale atestate de calificativele înregistrate în baza evaluãrilor anuale şi de vechimea în funcţie, controlorii delegaţi se încadreazã în gradele profesionale I, II şi III. Cerinţele minime şi condiţiile promovãrii de la un grad profesional la altul se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor.
(2) Salariile de baza, sporurile şi celelalte drepturi salariale ale controlorilor delegaţi se stabilesc prin asimilare cu funcţia de controlor financiar din structura Curţii de Conturi, respectiv pentru gradul I, II sau III.
(3) Controlorul financiar şef primeşte o indemnizaţie de conducere echivalenta cu cea de director general în Ministerul Finanţelor, iar adjunctii acestuia, o indemnizaţie de conducere echivalenta cu cea de director în Ministerul Finanţelor.
ART. 23
Corpul controlorilor delegaţi
(1) Corpul controlorilor delegaţi se organizeazã ca un compartiment distinct în structura Ministerului Finanţelor şi cuprinde ansamblul controlorilor delegaţi.
(2) Corpul controlorilor delegaţi asigura, în principal:
a) aplicarea şi dezvoltarea principiilor şi practicilor avansate de buna conduita financiarã;
b) colaborarea şi schimburile profesionale între controlorii delegaţi;
c) colaborarea şi schimburile profesionale cu alte structuri de profil interne, externe şi internaţionale.
(3) Corpul controlorilor delegaţi este condus de controlorul financiar şef.
(4) Controlorul financiar şef are 2 adjuncţi.
(5) Tot în structura Ministerului Finanţelor şi în subordinea controlorului financiar şef funcţioneazã şi un compartiment al cãrui personal nu este constituit din controlori delegaţi şi ale cãrui atribuţii se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor.
(6) Controlorul financiar şef şi adjunctii acestuia sunt numiţi prin hotãrâre a Guvernului pentru un mandat de 6 ani, pe baza propunerii nominale fãcute de cãtre ministrul finanţelor în urma intervievarii a 6 candidaţi desemnaţi din rândul controlorilor delegaţi de cãtre Corpul controlorilor delegaţi, în şedinţa plenara, cu majoritate simpla. La data şedinţei plenare de desemnare a celor 6 candidaţi este obligatoriu ca numãrul controlorilor delegaţi încadraţi efectiv şi efectiv prezenţi la şedinţa sa fie cel puţin jumãtate din numãrul de posturi de controlor delegat, stabilit potrivit prevederilor art. 19 alin. (1).
(7) Aceeaşi persoana nu poate îndeplini mai mult de un mandat în funcţia de controlor financiar şef; de asemenea, aceeaşi persoana nu poate îndeplini mai mult de un mandat în funcţia de controlor financiar şef adjunct.
(8) Controlorul financiar şef îndeplineşte, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) susţine, în fata ministrului finanţelor, a Guvernului şi a altor autoritãţi, dupã caz, soluţiile date în exerciţiul atribuţiilor sale de cãtre oricare dintre controlorii delegaţi;
b) organizeazã sistemul informaţional şi urmãreşte realizarea în mod efectiv şi în timp util a schimbului de informaţii între controlorii delegaţi;
c) asigura formularea de opinii neutre, potrivit prevederilor art. 17 alin. (3);
d) organizeazã şi urmãreşte colectarea, prelucrarea şi înregistrarea statistica a informaţiilor privind activitatea de control financiar preventiv delegat şi efectueazã evaluarea acesteia;
e) dispune mãsuri pentru aplicarea în activitatea controlorilor delegaţi a principiilor şi practicilor avansate de buna conduita financiarã şi pentru valorificarea propunerilor şi contribuţiilor acestora la dezvoltarea şi la perfecţionarea de standarde în domeniu;
f) asigura îndrumarea metodologicã în domeniul controlului financiar preventiv;
g) prezintã Guvernului, pana la sfârşitul trimestrului I al anului curent pentru anul precedent, un raport anual privind activitatea controlorilor delegaţi, care trebuie sa cuprindã, între altele, o analiza, din perspectiva anilor precedenti, a modului de soluţionare a refuzurilor de viza de control financiar preventiv delegat, precum şi propuneri de imbunatatire a legislaţiei financiare;
h) evalueaza activitatea fiecãrui controlor delegat şi propune ministrului finanţelor acordarea aprecierilor anuale;
i) alte atribuţii, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
Secţiunea a V-a
Regimul refuzului de viza
ART. 24
Refuzul de viza
(1) Persoana în drept sa exercite viza de control financiar preventiv are dreptul şi obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma verificãrilor, apreciazã ca proiectul de operaţiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi încadrare în limita angajamentelor bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.
(2) Refuzul de viza trebuie sa fie în toate cazurile motivat în scris.
(3) Persoanele în drept sa exercite viza de control financiar preventiv au obligaţia de a tine evidenta proiectelor de operaţiuni refuzate la viza de control financiar preventiv.
ART. 25
Autorizarea efectuãrii unor operaţiuni pentru care se refuza viza de control financiar preventiv
(1) O operaţiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv delegat se poate efectua numai dacã este autorizata prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea instituţiei publice din cadrul administraţiei publice centrale în care se exercita funcţia de ordonator principal de credite, a carei operaţiune a fost refuzatã, cu ascultarea, în şedinţa a Guvernului, a prezentãrii de cãtre controlorul financiar şef a punctului de vedere al controlorului delegat implicat. Guvernul se pronunţa în maximum 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii proiectului hotãrârii la Secretariatul General al Guvernului. Initiatorul proiectului hotãrârii are obligaţia sa îi informeze despre aceasta pe ministrul finanţelor şi pe controlorul financiar şef şi sa transmitã acestora o copie de pe proiectul hotãrârii şi de pe nota de fundamentare a acestuia cu cel puţin 5 zile lucrãtoare înainte de discutarea lui în şedinţa Guvernului.
(2) Pentru operaţiunile care nu se supun controlului financiar preventiv delegat în condiţiile prezentei ordonanţe, ordonatorii principali de credite de la instituţiile publice prevãzute la alin. (1) pot dispune, pe propria rãspundere, efectuarea operaţiunii pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv propriu, numai dacã prin aceasta nu se depãşeşte angajamentul bugetar aprobat.
(3) În cazul instituţiilor publice, altele decât cele prevãzute la alin. (1), ordonatorul de credite poate dispune, pe propria rãspundere, efectuarea operaţiunii pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv propriu sau delegat, numai dacã prin aceasta nu se depãşeşte angajamentul bugetar aprobat.
(4) În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viza de control financiar preventiv propriu, ordonatorul de credite dispune efectuarea operaţiunii pe propria rãspundere, contabilul-şef are obligaţia sa informeze în scris serviciile publice descentralizate ale Ministerului Finanţelor, la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi, dupã caz, organul ierarhic superior al instituţiei publice, numai astfel fiind exonerate de rãspundere atât el, cat şi celelalte persoane împuternicite de acesta sa exercite controlul financiar preventiv propriu.
(5) Documentele referitoare la operaţiuni supuse controlului financiar preventiv şi care nu au fost vizate nu pot fi înregistrate în contabilitate.
(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) documentele privind operaţiunile refuzate la viza de control financiar preventiv propriu sau delegat, dar efectuate pe rãspunderea ordonatorului de credite, şi cele refuzate la viza de control financiar preventiv delegat, dar autorizate prin hotãrâre a Guvernului.
(7) Documentele referitoare la operaţiunile efectuate în condiţiile prevederilor alin. (6) se înregistreazã distinct într-un cont în afarã bilanţului.
CAP. 4
Dispoziţii comune
ART. 26
Mãsuri operative
(1) Ministerul Finanţelor efectueazã inspecţii ori de câte ori exista indicii ale unor abateri de la legalitate sau regularitate în efectuarea de operaţiuni, în sensul prezentei ordonanţe.
(2) Ministerul Finanţelor efectueazã inspecţii în toate cazurile în care este sesizat de cãtre un contabil-şef în legatura cu efectuarea de operaţiuni pe propria rãspundere a ordonatorului de credite fãrã viza de control financiar preventiv.
(3) Inspectiile se efectueazã de cãtre persoane din structura Ministerului Finanţelor, în baza unui ordin de serviciu emis de ministrul finanţelor, sau de cãtre persoane delegate în acest sens de cãtre ministrul finanţelor.
(4) Ordinul de serviciu prevãzut la alin. (3) va preciza, în mod obligatoriu, scopul şi obiectivele inspecţiei, durata inspecţiei, persoana sau persoanele desemnate sa efectueze inspecţia.
(5) Instituţiile publice sunt obligate sa asigure accesul reprezentanţilor Ministerului Finanţelor la toate documentele, datele şi informaţiile relevante pentru scopul şi obiectivele inspecţiei, la inspectarea bunurilor ce fac obiectul operaţiunilor controlate, precum şi în spaţiile unde se gãsesc asemenea bunuri, documente sau informaţii relevante.
(6) Organizarea inspectiilor şi stabilirea atribuţiilor generale în efectuarea acestora se aproba prin hotãrâre a Guvernului, iar atribuţiile de detaliu, fluxul informaţional şi metodologia de lucru, prin ordin al ministrului finanţelor.
(7) Actul de constatare întocmit cu ocazia inspectiilor poate fi contestat de cãtre cel controlat. Termenul şi locul de depunere a contestaţiei, precum şi procedura şi termenul de soluţionare a acesteia se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.
(8) Dacã actul de constatare stabileşte existenta unor abateri de la legalitate sau regularitate care au produs sau ar putea produce pagube pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, iar actul respectiv nu a fost contestat în termen sau contestaţia a fost respinsã ori a fost admisã în parte, persoana care a emis ordinul de serviciu prevãzut la alin. (3) are obligaţia de a sesiza Curtea de Conturi, care va decide cu privire la mãsurile care se impun. Sesizarea se face sub forma unui raport şi trebuie sa fie însoţitã de: actul de constatare, acte, documente şi probe care au stat la baza constatãrilor, contestaţia depusa, decizia de soluţionare a contestaţiei.
ART. 27
Mãsuri speciale
În cazul în care printr-un acord, tratat sau alte asemenea documente de finanţare externa se prevãd mãsuri specifice de control financiar, Guvernul este autorizat sa emita, la propunerea Ministerului Finanţelor, hotãrâri cu caracter derogatoriu la prezenta ordonanta.
ART. 28
Dispoziţii privind auditul intern al instituţiilor publice cu numãr mic de posturi
(1) La instituţia publica cu un numãr de posturi mai mic de 25 organul ierarhic superior al acesteia poate decide sa nu se organizeze distinct activitatea de audit intern. În aceasta situaţie, auditul intern al instituţiei publice în cauza se asigura de cãtre compartimentul de audit intern din cadrul organului ierarhic superior al acesteia.
(2) Instituţia publica cu un numãr de posturi mai mic de 25, care nu este în subordinea unei alte instituţii publice, poate decide sa nu organizeze distinct activitatea de audit intern. Conducãtorul instituţiei publice care a decis neorganizarea activitãţii de audit are obligaţia sa solicite efectuarea certificãrii trimestriale şi anuale a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã de cãtre persoane desemnate din cadrul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Finanţelor ori pe baza de contract încheiat de instituţia publica în cauza cu persoane fizice sau juridice agreate, potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.
ART. 29
Dispoziţii cu privire la regiile autonome, societãţile comerciale cu capital majoritar de stat şi societãţile comerciale care beneficiazã de drepturi exclusive sau speciale
(1) Numirea contabililor-şefi ai regiilor autonome, societãţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine mai mult de 70% din numãrul voturilor în adunarea generalã şi ai societãţilor comerciale care beneficiazã de drepturi exclusive sau speciale atribuite de cãtre o instituţie publica se face cu respectarea condiţiilor şi criteriilor unitare, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor. Destituirea, suspendarea sau schimbarea din funcţie a contabililor-şefi de la aceste regii autonome şi societãţi comerciale se face numai cu aprobarea conducatorului instituţiei publice în coordonarea cãreia funcţioneazã regia autonomã, care exercita, în numele statului sau al unei autoritãţi a administraţiei publice locale, drepturile acţionarului la societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine mai mult de 70% din numãrul voturilor în adunarea generalã sau care a atribuit societãţii comerciale drepturi exclusive sau speciale.
(2) Auditorii interni ai instituţiilor publice au dreptul sa efectueze activitãţi de audit intern asupra:
a) regiilor autonome din coordonarea instituţiei publice respective;
b) societãţilor comerciale la care instituţia publica respectiva exercita, în numele statului sau al unei autoritãţi a administraţiei publice locale, drepturile acţionarului majoritar, dacã statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine la societatea comercialã în cauza mai mult de 70% din numãrul voturilor în adunarea generalã;
c) societãţilor comerciale cãrora instituţia publica respectiva le-a atribuit drepturi exclusive sau speciale.
ART. 30
Controlul financiar preventiv delegat al unor operaţiuni cu risc important
Prin ordin, ministrul finanţelor poate decide exercitarea controlului financiar preventiv delegat de cãtre controlori delegaţi şi asupra operaţiunilor finanţate sau cofinantate din fonduri publice, ale altor instituţii publice decât cele prevãzute la art. 16 alin. (2) sau ale unor persoane juridice de drept privat.
ART. 31
Alte dispoziţii
Prevederile prezentei ordonanţe se aplica şi altor persoane juridice decât instituţiile publice, dacã aceste persoane juridice gestioneazã fonduri publice cu orice titlu şi/sau administreazã patrimoniul public în privinta gestionãrii fondurilor publice şi administrãrii patrimoniului public în cauza.
CAP. 5
Contravenţii şi sancţiuni
ART. 32
Contravenţii
Constituie contravenţii şi se sancţioneazã urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât sa fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
a) încãlcarea obligaţiei de a avea la nivelul instituţiei publice structuri organizatorice, reglementãri metodologice, proceduri şi criterii de evaluare instituite prin aprobarea data de conducãtorul instituţiei, aduse la zi şi aplicate efectiv;
b) neorganizarea, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe, a auditului intern potrivit prevederilor art. 6 alin. (1);
c) aprobarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã fãrã certificare şi raport de audit;
d) invocarea de cãtre auditori a unui ordin de serviciu inexistent în vederea efectuãrii auditului asupra utilizãrii de cãtre terţi a fondurilor publice gestionate de cãtre aceştia din urma în baza unei finantari realizate de instituţia publica în cauza sau de cãtre o instituţie subordonata acesteia;
e) neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute la art. 13 alin. (2);
f) neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute la art. 13 alin. (3);
g) prezentarea spre aprobare ordonatorului de credite a proiectelor de operaţiuni fãrã viza de control financiar preventiv;
h) depãşirea termenului prevãzut la art. 18 alin. (2)-(4);
i) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (5);
j) nemotivarea refuzului de viza;
k) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (5);
l) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (7);
m) nedispunerea efectuãrii inspecţiei potrivit prevederilor art. 26 alin. (2);
n) nesesizarea Curţii de Conturi potrivit art. 26 alin. (8).
ART. 33
Sancţionarea contravenţiilor
Contravenţiile prevãzute la art. 32 lit. c)-i) şi k) se sancţioneazã cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, iar cele prevãzute la lit. a), b), j) şi l)-n), cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.
ART. 34
Constatarea contravenţiilor, stabilirea şi aplicarea amenzilor, actualizarea nivelului amenzilor
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre reprezentanţii împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor.
(2) Nivelul amenzilor prevãzute la art. 33 se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului în raport cu rata inflaţiei.
(3) Amenzile prevãzute ca sancţiuni pentru sãvârşirea contravenţiilor menţionate la art. 32 pot fi aplicate atât persoanelor fizice, cat şi persoanelor juridice.
(4) Contravenţiilor prevãzute la <>art. 32 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificãrile ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 25-27.
CAP. 6
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 35
Încadrarea în funcţia de controlor delegat a persoanelor care deţin funcţia de controlor financiar în structura Curţii de Conturi
(1) Persoana care la data publicãrii prezentei ordonanţe deţine funcţia de controlor financiar în cadrul sectiei de control financiar preventiv a Curţii de Conturi are dreptul de a fi incadrata cu data de 1 ianuarie 2000, la cererea sa, în funcţia de controlor delegat, direct la gradul profesional pe care îl deţine în structura Curţii de Conturi şi fãrã concurs, dar numai dacã persoana în cauza:
- depune cererea de a fi incadrata în calitate de controlor delegat în structura Ministerului Finanţelor în cel mult 15 zile de la data publicãrii prezentei ordonanţe;
- nu se afla într-una dintre situaţiile de incompatibilitate prevãzute la art. 20;
- nu a fost sancţionatã pe intreaga durata cat a exercitat funcţia de controlor financiar în structura Curţii de Conturi.
(2) Încetarea atribuţiilor Curţii de Conturi în domeniul controlului financiar preventiv, asa cum este reglementat prin prevederile <>art. I pct. 3, 4, 10, 11 şi 21 din Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, devine efectivã de la data de 1 ianuarie 2000.
ART. 36
Mãsuri pentru numirea primului controlor financiar şef şi a adjunctilor acestuia
(1) Numirea controlorului financiar şef şi a adjunctilor acestuia, potrivit prevederilor art. 23 alin. (6), se face pana la data de 29 februarie 2000, dar nu mai devreme de 31 ianuarie 2000.
(2) Pana la aplicarea prevederilor alin. (1) atribuţiile controlorului financiar şef se exercita de cãtre o persoana imputernicita în acest scop prin ordin al ministrului finanţelor.
ART. 37
Mãsuri excepţionale
(1) Pentru asigurarea controlului financiar preventiv delegat al operaţiunilor instituţiilor publice şi unitãţilor care au calitatea de agenţie de implementare potrivit memorandumurilor de finanţare încheiate de Guvernul României cu Comisia Europeanã, precum şi al operaţiunilor Fondului naţional, ministrul finanţelor numeşte câte un controlor delegat pentru fiecare agenţie de implementare şi pentru Fondul naţional.
(2) Pentru asigurarea controlului financiar preventiv delegat conform alin. (1) se aplica prevederile prezentei ordonanţe, cu excepţia reglementãrilor privind opinia neutra, prevãzute la art. 17 alin. (3), care se aplica de la 1 ianuarie 2000.
(3) La agenţiile de implementare sau instituţiile publice care coordoneazã agenţii de implementare, precum şi la Fondul naţional activitatea de audit intern se organizeazã în conformitate cu cerinţele memorandumurilor de finanţare şi ale memorandumurilor de înţelegere, cu acordul ministrului finanţelor.
ART. 38
Mãsuri pentru pregãtirea aplicãrii prezentei ordonanţe
Ministerul Finanţelor iniţiazã şi coordoneazã mãsurile necesare pentru pregãtirea aplicãrii prezentei ordonanţe; pentru aceasta ministrul finanţelor emite ordine şi, dupã caz, propune spre aprobare Guvernului proiecte de hotãrâri.
ART. 39
Intrarea în vigoare a ordonanţei
Prezenta ordonanta intra în vigoare de la 1 ianuarie 2000, cu urmãtoarele excepţii:
a) prevederile art. 19, 20, 22, art. 23 alin. (1), (2) şi (5), art. 35 şi ale art. 38, care se aplica de la data publicãrii;
b) prevederile art. 36 alin. (2) şi ale art. 37, care se aplica în termen de 30 de zile de la data publicãrii.
ART. 40
Abrogãri
La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga art. 2, art. 5 lit. a) şi alte prevederi referitoare la instituţiile publice din <>Legea nr. 30/1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Garzii financiare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 27 martie 1991.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul finanţelor,
Bujor Bogdan Teodoriu,
secretar de stat
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
