Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANTA nr. 118 din 31 august 2000  pentru ratificarea Memorandumului de finantare PHARE dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria - RO9911, semnat la Bucuresti la 30 decembrie 1999    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA nr. 118 din 31 august 2000 pentru ratificarea Memorandumului de finantare PHARE dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria - RO9911, semnat la Bucuresti la 30 decembrie 1999

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 440 din 3 septembrie 2000


În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 1 lit. A pct. 15 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Memorandumul de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO9911, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.
Memorandumul de finanţare este anexat la prezenta ordonanta şi face parte integrantã din aceasta.


PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneazã:


─────────────

p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmarescu,
secretar de stat

Ministrul apelor,
pãdurilor şi protecţiei mediului,
Romica Tomescu

Ministrul transporturilor,
Anca Boagiu

p. Ministrul industriei şi comerţului,
Sorin Potanc,
secretar de stat

Preşedintele Agenţiei Naţionale
de Dezvoltare Regionala,
Liviu Marcu

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes


MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte, au convenit urmãtoarele:
Mãsura la care se face referire la art. 1 va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

──────────
*) Traducere.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul Programului: RO9911
────────────────────
Titlul: Cooperare transfrontaliera între România şi Bulgaria, 1999
──────
Durata: pana la 31 decembrie 2001.
──────
ART. 2
Angajamentul comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 5 milioane euro, denumita în continuare Finanţarea gratuita.
ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsura Finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la data de 31 decembrie 2001, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din Finanţarea gratuita care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul-limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul Finanţãrii gratuite este 31 decembrie 2002, cu excepţia proiectului RO9911.01.02 (Reabilitarea podului peste calea feratã Giurgiu-Ruse), pentru care termenul-limita pentru efectuarea plãţilor este 31 decembrie 2003. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului-limita al plãţilor. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare (a perioadei de contractare sau de plati), dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din Finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi adresatã:
Pentru Comunitate:
──────────────────
Delegaţia Comisiei Europene în România
Str. Grigore Mora nr. 11
71278 Bucureşti
România
Fax: (40-1) 230 2453
Pentru Beneficiar:
──────────────────
Ministerul Afacerilor Externe
Departamentul pentru afaceri europene
Piata Victoriei nr. 1
Sectorul 1, Bucureşti
România
Fax: (40-1) 312 6929
ART. 5
Numãrul de exemplare
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii lui de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru Finanţare gratuita.
Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului memorandum.
Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Pentru Beneficiar, Pentru Comunitate,
Petre Roman, Fokion Fotiadis,
ministru de stat, şeful Delegaţiei
ministrul afacerilor externe, Comisiei Europene în România
coordonator naţional al asistenţei

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (Anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene


ANEXA 1(A şi B)

ACORD - CADRU
Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante, denumit în continuare Memorandum de finanţare, pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).
România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare Memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi adusã la îndeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu, Frans Adriessen,
ministru de stat vicepreşedinte al Comisiei Europene
ROMÂNIA COMUNITATEA

AENXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE
Acolo unde excutia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în Memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui Memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc într-o perioada de maximum 12 luni de la data expirãrii Memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în Memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, a importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în Memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi al garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat mai repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în Memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, a experienţei şi a independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiei acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor, şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau servicii finanţate de Comunitate şi membrilor apropiati ai familiei lui sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi al schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din Finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, a plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede în art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în Unitãţi Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica, financiarã sau de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de Comisie şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, a livrãrilor sau a serviciilor finanţate în baza Memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza Memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea Finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmarea mãsurilor
Ca urmare a executãrii mãsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în Memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra completãrii acesteia dupã încheiere.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri - dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la Memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii, dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ - adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzute aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ
Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din Acordul-cadru sau din Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale referitoare la Memorandumul de finanţare va fi supusã arbitrarii de cãtre un Tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, denumit în continuare conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã nici una dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2(C)

CONDIŢII GENERALE

1. Obiective, descriere şi conditionalitate
1.1. Obiectivele generale ale Programului PHARE de cooperare transfrontaliera (CBC) dintre România şi Bulgaria sunt:
● promovarea bunei vecinãtãţi şi a stabilitatii în regiunile de frontiera ale ţãrilor din Europa Centrala şi de Est prin finanţarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor şi comunitãţilor de pe ambele pãrţi ale frontierei;
● promovarea cooperãrii între regiunile de frontiera din ambele tari, în scopul sprijinirii acestor regiuni pentru a trece peste problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, din locul pe care îl ocupa în economiile naţionale, în interesul comunitãţilor locale şi într-o maniera compatibila cu protecţia mediului;
● promovarea creãrii şi dezvoltãrii viitoare a reţelelor de cooperare în fiecare parte a frontierei şi stabilirea unor legãturi între acestea şi reţelele vaste ale Comunitãţii.
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele programului se reflecta în urmãtoarele domenii prioritare:
● îmbunãtãţirea infrastructurii existente în domeniile energetic şi de transporturi, urmãrindu-se completarea dezvoltãrii reţelelor transeuropene în conformitate cu orientãrile adoptate de Comisia Europeanã (subprogramul 1), pe baza de propuneri de proiecte privind:
- Sectorul energetic - îmbunãtãţirea relaţiilor transfrontaliere între cele doua tari prin asigurarea aprovizionarii continue cu gaz natural;
- Sectorul transporturilor - îmbunãtãţiri ale Coridorului paneuropean IV (Dresda/Nurnberg - Constanta/Salonic/ Istanbul) şi IX (Marea Baltica - Marea Egee, pe sectorul Bucureşti/Dimitrovgrad);
● promovarea protecţiei mediului înconjurãtor prin stabilirea unui sistem comun de monitorizare a aerului de-a lungul Dunãrii şi prin armonizarea legislaţiei din domeniu a celor doua tari conform standardelor CE (subprogramul 2);
● identificarea proiectelor viitoare în sectorul dezvoltãrii regionale, în scopul finanţãrii viitoare prin programele PHARE CBC sau alte fonduri ale CE (subprogramul 3).
Prioritatea 01: Proiecte în domeniile energetic şi transporturi, în cadrul reţelelor transeuropene
Proiectele RO9911.01.01 şi BG9916.01.01 Modernizarea echipamentului de frontiera al Statiei de mãsurare a gazelor Negru Voda (România) şi Kardam (Bulgaria) de pe conducta de gaze România - Bulgaria
1. Proiectul comun propus (Modernizarea echipamentului de frontiera Negru Voda la traversarea de cãtre conducta de gaz a frontierei comune) este format din doua proiecte "în oglinda". Finanţarea este justificatã în aceasta privinta prin principalul obiectiv, cel de aducere a infrastructurii de tranzit a gazelor în ambele pãrţi ale frontierei la standardele internaţionale şi conform directivei CE, ceea ce va fi în beneficiul dezvoltãrii reţelelor de gaze transeuropene.
2. Aranjamentele de securitate la granita, în special pentru construcţii în zona restrictionata, vor fi specificate în documentele de licitaţie.
3. Romgaz şi Bulgargaz vor furniza toate informaţiile necesare şi echipamentul de inspecţie pentru consultantul însãrcinat cu definitivarea designului.
4. Datoritã faptului ca proiectul este format din doua pãrţi "oglinda" în România şi Bulgaria, vor avea loc proceduri de licitare comune cu costuri separate, iar fiecare ţara va încheia propriul sau contract.
Proiectul RO9911.01.02 - Reabilitarea suprastructurii de cale feratã şi Continuarea lucrãrilor de siguranta ale infrastructurii la podul Giurgiu - Ruse
1. Proiectul consta în suprastructura de cale feratã şi lucrãri de reabilitare ale infrastructurii de cale feratã/sosea ale podului Giurgiu-Ruse peste Dunare, deoarece o deteriorare viitoare a podului ar afecta serios traficul internaţional între România şi Bulgaria şi, în general, reţelele de transport din aceasta zona.
2. Activitãţile întreprinse vor susţine construcţia şi modernizarea coridoarelor de transport paneuropene IV şi IX şi integrarea lor viitoare în reţelele de transport Transeuropene ale UE, conform cerinţelor Regulamentului Comisiei (EC) nr. 2760/98, art. 5.1 (e).
3. Acest proiect (reabilitarea suprastructurii podului de cale feratã şi consolidarea cursului raului) este un proiect "în oglinda" de lucrãri al partii de pod din Bulgaria, finanţat prin Programul PHARE multitara şi este de facilitare a tranzitului completat de reabilitarea aflatã în derulare a pilelor şi de lucrãrile de întreţinere a cursului raului în zona romana, finanţate prin programele PHARE 1995 multitara de facilitare a tranzitului (reabilitarea culeelor şi a pilelor şi întreţinerea raului - faza 1) şi 1997 (reabilitarea culeelor şi a pilelor şi întreţinerea raului - faza 2).
4. Se considera, de asemenea, a fi complementar cu îmbunãtãţirea viitoare a garii din Ruse, proiect pentru Bulgaria, propunerea spre finanţare pe urmãtorii ani ca prioritate pe termen mediu, în cadrul Programului PHARE CBC.
Proiectul BG9916.01.02 - Construirea unui adapost de iarna pentru trecerea fluviului Dunarea pe timp de iarna (primul nivel)
1. Datoritã primului nivel al construcţiei amplasamentului, 22 de nave cu mãrimea 12/71 m şi cu un tonaj de maximum 900 t vor avea posibilitatea sa staţioneze peste iarna în acest loc, comparativ cu capacitatea actuala de 10 vase.
2. Proiectul include construcţia parţialã a unui zid gravitational vertical de chei cu infrastructura adiţionalã: sistem de furnizare a apei şi drenare, aparataj electric de conexiune în cabina şi un sistem de iluminare a amplasamentului.
3. Construcţia adapostului de iarna va aduce urmãtoarele beneficii Bulgariei şi României:
● creşterea siguranţei la intrarea în portul Ruse şi la intrarea în terminalul de încãrcare din punctul de vedere al gabaritului navelor, care permit navigarea din Dunare direct în adapostul de iarna;
● reducerea numãrului de cazuri de urgenta privind vasele fluviale în ambele tari;
● dezvoltarea infrastructurii de comunicaţie din regiune;
● îmbunãtãţirea calitãţii apei şi a microclimatului din zona.
4. Principalul impact transfrontalier:
● creşterea siguranţei de navigaţie pe fluviul Dunarea;
● impactul pozitiv asupra mediului înconjurãtor şi asupra climei;
● scãderea numãrului de someri în regiunea Ruse.
Prioritatea 02: Proiecte de protecţie a mediului înconjurãtor
Proiectele RO9911.02.01 şi BG9916.02.01 - Sistemul de monitorizare comuna a calitãţii aerului în oraşele de frontiera româneşti/bulgaresti din Dunarea de Jos
1. Activitãţile întreprinse vor fi în spiritul cerinţelor Regulamentului Comisiei (EC) nr. 2.760/98, art. 5.1 c), care se referã la necesitatea de management al mediului înconjurãtor şi de prevenire a poluarii, ce se ocupa cu problemele exacerbate de apropierea de granitele externe.
2. Ambele tari trebuie sa ia în considerare rezultatele furnizate de evaluarea unui expert independent, în scopul stabilirii unor proceduri comune de management al sistemului de monitorizare comuna. Comisia Europeanã va fi de acord sa asigure echipamentul necesar doar dupã stabilirea procedurilor menţionate mai sus.
3. Un program de control al poluarii aerului este pe cale sa fie aprobat de ambele ministere şi consta într-un şir de acţiuni care sa asigure standardele de calitate a aerului.
4. Datoritã faptului ca proiectul este format din doua pãrţi "oglinda" în România şi Bulgaria, vor avea loc proceduri de licitare comune cu costuri separate, iar fiecare ţara va încheia propriul sau contract.
Prioritatea 03: Planul de Dezvoltare Regionala
Proiectul BG9916.03.01: Pregãtirea Planului de dezvoltare a cooperãrii
Acest proiect consta în pregãtirea unui plan de cooperare transfrontaliera care va evalua infrastructura localã şi regionala existenta (mediul înconjurãtor, facilitãţi de comunicare şi alte utilitãţi), potenţialul de dezvoltare economicã, cooperare culturalã şi în domeniul afacerilor în regiunile de frontiera din ambele tari. Importanta planului de cooperare trebuie vãzutã prin prisma amândurora ca un proces care va îmbunãtãţi capacitatea regiunii în termenii dezvoltãrii regionale şi a unui output final sub forma unui document care va identifica prioritãţile şi mãsurile pentru dezvoltarea regiunii de frontiera şi va include un plan de acţiune care identifica un numãr de proiecte indicative pentru ambele tari.
Proiectul 03.01 va finanta acţiuni pentru ambele tari. Se intenţioneazã ca în cadrul Programului PHARE 2000 CBC România sa constituie din surse proprii un fond echivalent.
2. Buget
România:





──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
PHARE CBC 1999
──────────────────
Nr. Inves- Dez- To- Bene- Alte T
art. România-Alocare titia vol- tal fici- sur- o
tare PHARE ar se t
insti- a
tutio- l
nala IFI
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

RO9911.01 Subprogramul 1: 3,8 - 3,8 0,91 - 0 4,71
proiecte în domeniile
energetic şi transporturi,
în cadrul celor zece

RO9911.01.01 Modernizarea echipa- 1,52 - 1,52 0,15 - 1,67
mentului la frontiera
Negru Voda şi Kardam în
locul în care conducta
de gaze traverseaza
frontiera comuna

RO9911.01.02 Reabilitarea suprastruc- 2,28 2,28 0,76 3,04
turii podului/caii
ferate Giurgiu- Ruse şi
continuarea lucrãrilor
de siguranta a infra-
structurii

RO9911.02 Subprogramul 02: 1,2 0 1,2 0,5 - 0 1,7
Proiecte de protejare a
mediului înconjurãtor

RO9911.02.01 Sistemul de monitorizare 1,2 0 1,2 0,50 - 1,7
comuna a calitãţii aerului
în oraşele de la frontiera
romano-bulgara pe Dunarea
de Jos

Subprogramul 03: Planuri 0 0 0 0 0 0 0
de dezvoltare regionala

Pregãtirea planului de 0 - - 0
dezvoltare a cooperãrii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 5 0 5 1,41 0 0 6,41
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Bulgaria:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
PHARE CBC 1999
──────────────────
Nr. Inves- Dez- To- Bene- Alte T
art. România-Alocare titia vol- tal fici- sur- o
tare PHARE ar se t
insti- a
tutio- l
nala IFI
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
BG9916.01 Subprogramul 1: 3,2 - 3,2 0,52 - 0 3,72
proiecte în domeniile
energetic şi transporturi,
în cadrul celor zece

BG9916.01.01 Modernizarea echipamentului 1,6 - 1,6 0,20 - 1,8
la frontiera Negru Voda
şi Kardam în locul în
care conducta de gaze
traverseaza frontiera
comuna

BG9916.01.02 Construirea unui adapost 1,6 1,6 0,32 0 1,92
de iarna pe Dunare

BG9916.02 Subprogramul 02: 1,2 0 1,2 0,09 - 0 1,29
Proiecte de protejare a
mediului înconjurãtor

BG9916.02.01 Sistemul de monitorizare 1,2 0 1,2 0,09 - 1,29
comuna a calitãţii aerului
în oraşele de la frontiera
romano-bulgara pe
Dunarea de Jos

BG9916.03 Subprogramul 03: 0,6 0 0,6 0 0 0 0,6
Planuri de dezvoltare
regionala

BG9916.03.01 Pregãtirea planului de 0,6 - 0,6 - 0,6
dezvoltare a cooperãrii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 5 0 5 0,61 0 0 5,61
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



3. Aranjamente de implementare
3.1. Comitetul mixt de monitorizare şi programare
Un comitet mixt de cooperare (CMC) a fost înfiinţat pornindu-se de la cerinţele din Regulamentul Comisiei nr. 2.760/98, art. 7(1).
Copresedintii CMC sunt la nivel de:
● secretar de stat/Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului din România;
● ministru adjunct/Ministerul lucrãrilor Publice şi Dezvoltãrii Regionale din Bulgaria.
Copresedintii stabilesc componenta delegatiilor lor la CMC, la nivel central şi local al administraţiei publice, şi pot infiinta grupuri de lucru pe domenii, formate din reprezentanţi ai autoritãţilor locale şi experţi din ministerele şi alte instituţii implicate. Aceste grupuri de lucru vor revedea toate detaliile privind progresul fiecãrui proiect, fãcând recomandãri pe aspecte de management şi evaluare, vor raporta cãtre CMC.
Reprezentanţii Comisiei Europene vor participa la intalnirile CMC în calitate de membri. Ei vor examina conformitatea cu regulile UE, cu cerinţele proiectelor şi mãsurilor propuse şi ale aranjamentelor de implementare, având în vedere complementaritatea propunerilor de proiecte privind componenta PHARE CBC cu Bulgaria.
Întrunirile obişnuite ale CMC se vor tine la fiecare 6 luni pentru analizarea programului, în fiecare dintre ţãrile avute în vedere, pentru a evalua progresul înregistrat în direcţia atingerii obiectivelor stabilite. Întrunirile extraordinare pot fi necesare în perioada de pregãtire a programelor şi a propunerilor financiare anuale sau în cazul unor situaţii speciale privind implementarea. Asemenea întruniri pot avea lor oricând, cu acordul copresedintilor sau al Comisiei. Întrunirile extraordinare organizate la cererea Comisiei vor fi ţinute la Bruxelles.
Pregãtirea rapoartelor, a agendei şi a minutelor reuniunilor CMC va fi realizat de copresedinti şi de serviciile acestora.
În particular, prin consens, CMC trebuie:
● sa îşi expuna opinia cu privire la prioritãţile, obiectivele şi mãsurile propuse privind CBC, care vor fi incluse în Documentul comun de programare;
● sa aprobe selectarea anuala finala a propunerilor de proiecte;
● sa primeascã rapoartele privind progresul înregistrat, analizele şi evaluarile programelor deja aprobate şi ale pãrţilor lor componente;
● sa initieze şi sa susţinã activitãţi ce pot promova mãsurile CBC şi care fac mai eficiente programele CBC prezente şi viitoare.
3.2. România
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea asupra problemelor de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de Responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA), va superviza gestionarea financiarã a programului şi va avea intreaga responsabilitate privind toate aspectele legate de controlul financiar şi de raportarea cãtre CE. Autoritatea Nationala de Control Financiar va asigura efectuarea unui control financiar adecvat privind implementarea programului.
Comisia va transfera fonduri cãtre FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi Guvernul României. Fondurile vor fi transferate la solicitarea responsabilului naţional cu autorizarea plãţilor (RNA). Dupã semnarea Memorandumului de finanţare şi a aranjamentelor de finanţare dintre Fondul Naţional şi agenţiile de implementare, o suma de pana la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Naţional. Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere, privind Fondul Naţional, trebuie îndeplinite. În plus, RNA trebuie sa trimitã Comisiei numirea responsabilului cu autorizarea plãţilor (RAP) şi o descriere a sistemului legat de fluxul tranzactional dintre Fondul Naţional şi agenţiile de implementare (AI).
Se vor face patru alimentari ale fondului de pana la 20% din valoarea fondurilor gestionate local sau de pana la o valoare egala cu cea a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima alimentare se va face când plãţile efectuate de cãtre AI insumeaza 10% din buget. A doua alimentare poate fi solicitatã atunci când plãţile efectuate insumeaza 30% din bugetul total în vigoare. A treia alimentare se va face atunci când suma plãţilor efectuate va atinge punctul de 50%, iar cea de-a patra alimentare şi ultima, atunci când suma plãtitã reprezintã 70% din bugetul total. Dacã totalul fondurilor depozitate la FN şi la AI depãşeşte 10% din bugetul total de contractare în vigoare, nu sunt admise cereri de alimentare decât cu aprobarea prealabilã a Comisiei. În mod excepţional, Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii PHARE (NAO) poate solicita în avans o suma mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în Memorandumul de înţelegere menţionat anterior.
Agenţia de implementare a Programului pentru partea romana este Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanţelor. Autoritatea de implementare care va acţiona în calitate de coordonator al Programului este Agenţia Nationala de Dezvoltare Regionala (ANDR).
Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre Agenţia de implementare conform acordurilor de finanţare semnate între FN şi agenţiile de implementare. Acordul de finanţare va fi andosat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã. În cazul în care FN este el însuşi agentul de plata pentru AI, nu se vor face transferuri de fonduri din cadrul FN cãtre AI. AI va fi condusã de un responsabil cu autorizarea plãţilor (RAP), numit de responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA), dupã consultãri cu coordonatorul naţional al asistenţei (CNA). RNA va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de AI.
Fondul Naţional va deschide la Banca Nationala a României sau la alta banca, convenitã în prealabil cu Comisia, un cont în euro, purtãtor de dobanda, pe care îl va gestiona într-un sistem contabil separat. Valoarea dobânzii va fi raportatã Comisiei. Dobanda poate fi reinvestita în program, pe baza unei cereri înaintate de RNA şi aprobatã de Comisie. Aceleaşi proceduri se vor aplica şi în cazul oricãror alte fonduri transferate de la FN cãtre AI.
Responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA) şi responsabilul cu autorizarea plãţilor (RAP) vor asigura pregãtirea tuturor contractelor în conformitate cu procedurile stabilite de Manualul SID şi cu prevederile de la 6.4.
Toate contractele trebuie încheiate pana la 31 decembrie 2001.
Toate plãţile trebuie efectuate pana la 31 decembrie 2002, cu excepţia proiectului RO9911.01.02 - Reabilitarea podului Giurgiu/Ruse, pentru care data limita de efectuare a plãţilor este 31 decembrie 2003.
Orice fonduri nefolosite pana la datele menţionate mai sus vor fi rambursate Comisiei.
Pentru acele contracte pentru care fondurile reţinute pe o perioada de garanţie ce depãşeşte perioada de efectuare a plãţilor, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA şi stabilite de Comisie, vor fi plãtite cãtre AI înaintea închiderii oficiale a programului. AI îşi va asuma intreaga responsabilitate privind depozitarea fondurilor pana la efectuarea ultimelor plati şi va urmãri ca fondurile respective sa fie utilizate pentru efectuarea plãţilor legate de clauzele de reţinere. AI va fi responsabilã cu îndeplinirea obligaţiilor contractorilor prevãzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile provenite din depozitarea fondurilor vor fi transferate cãtre Comisie dupã efectuarea plãţii finale cãtre contractori. Fondurile rãmase dupã efectuarea ultimei plati cãtre contractori vor fi rambursate Comisiei. RNA va informa anual Comisia privind utilizarea fondurilor depuse în conturi garantate, asupra plãţilor fãcute şi dobânzilor înregistrate.
AI (OPCP) va avea responsabilitatea privind aspectele generale ale implementarii Programului, inclusiv: aprobarea termenilor de referinta, a documentelor de licitaţie, criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea şi plata facturilor. OPCP va colabora cu ANDR, ce a fost nominalizat de cãtre Guvernul României drept coordonator naţional pentru programele CBC, cu instituţiile beneficiare prezentate mai jos, în redactarea termenilor de referinta, a documentelor de licitaţie, criteriilor de evaluare, în evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, emiterea facturilor etc. Pentru contractele de lucrãri desfãşurate sub regulile FIDIC, va acţiona în calitate de angajator un oficial numit de Beneficiarul proiectului, toate facturile necesitand certificarea de cãtre un inginer independent angajat în cadrul Programului.
Instituţiile beneficiare ale proiectului raporteazã lunar cãtre Agenţia de implementare CBC, transmitand un exemplar al raportului Delegaţiei CE, care va cuprinde programarea angajamentelor financiare şi plãţilor efectuate şi suficiente detalii care sa permitã evaluarea progresului înregistrat şi ceea ce mai rãmâne de realizat.
Instituţiile beneficiare sunt:
● Departamentul de dezvoltare din cadrul Companiei Naţionale a Gazului - Romgaz şi Ministerul Industriei şi Comerţului (Proiectul RO9911.01.01). Romgaz va infiinta o echipa de lucru cu experţi permanenţi.
● Ministerul Transporturilor şi CFR - S.A. (Proiectul RO9911.01.02). Va fi formatã o echipa de experţi permanenţi în cadrul companiei naţionale.
● Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului (Proiectul RO9911.02.01). Ministerul va forma o echipa de experţi permanenţi.
● Agenţia Nationala de Dezvoltare Regionala (Proiectul BG9916.03.01).
3.3. Bulgaria
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea asupra problemelor de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de Responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA) va superviza gestionarea financiarã a Programului, şi va avea intreaga responsabilitate privind toate aspectele legate de controlul financiar şi de raportarea cãtre CE. Autoritatea Nationala de Control Financiar va asigura efectuarea unui control financiar adecvat privind implementarea Programului.
Comisia va transfera fonduri cãtre Fondul Naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi Guvernul Bulgariei. Fondurile vor fi transferate la solicitarea Responsabilului naţional cu autorizarea plãţilor (RNA). Dupã semnarea Memorandumului de finanţare şi a aranjamentelor de finanţare între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare, o suma de pana la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Naţional. Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere, privind Fondul naţional, trebuie îndeplinite. Mai mult chiar, NAO trebuie sa trimitã Comisiei numirea responsabilului cu autorizarea plãţilor (RAP) şi o descriere a sistemului legat de fluxul tranzactional dintre Fondul Naţional şi agenţiile de implementare (AI). Se vor face patru alimentari ale fondului de pana la 20% din valoarea fondurilor gestionate local sau de pana la o valoare egala cu cea a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima alimentare se va face când plãţile efectuate de cãtre AI insumeaza 10% din buget. A doua alimentare poate fi solicitatã atunci când plãţile efectuate insumeaza 30% din bugetul total în vigoare. A treia alimentare se va face atunci când suma plãţilor efectuate va atinge punctul de 50%, iar cea de a patra alimentare şi ultima, atunci când suma plãtitã reprezintã 70% din bugetul total. Dacã totalul fondurilor depozitate la Fondul Naţional şi la AI depãşeşte 10% din bugetul total de contractare în vigoare, nu sunt admise cereri de alimentare decât cu aprobarea prealabilã a Comisiei. În mod excepţional, Responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA) poate solicita în avans o suma mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în Memorandumul de înţelegere menţionat anterior.
Agenţia de implementare (AI) a Programului este Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi lucrãrilor Publice.
Fondul Naţional va deschide la Banca Nationala a României sau la alta banca, convenitã în prealabil cu Comisia, un cont în euro, purtãtor de dobanda, pe care îl va gestiona într-un sistem contabil separat. Valoarea dobânzii va fi raportatã Comisiei. Dobanda poate fi reinvestita în Program, pe baza unei cereri înaintate de NAO şi aprobatã de Comisie. Aceleaşi proceduri se vor aplica şi în cazul oricãror alte fonduri transferate de la FN cãtre AI.
Responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA) şi responsabilul cu autorizarea plãţilor (RAP) vor asigura pregãtirea tuturor contractelor în conformitate cu procedurile stabilite de Manualul SID şi cu prevederile de la 6.4.
Toate contractele trebuie încheiate pana la 31 decembrie 2001.
Toate plãţile trebuie efectuate pana la 31 decembrie 2002.
Orice fonduri nefolosite pana la datele mai sus menţionate vor fi rambursate Comisiei.
Pentru acele contracte pentru care fondurile reţinute pe o perioada de garanţie ce depãşeşte perioada de efectuare a plãţilor, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA şi stabilite de Comisie, vor fi plãtite cãtre AI înaintea închiderii oficiale a programului. AI îşi va asuma intreaga responsabilitate privind depozitarea fondurilor pana la efectuarea ultimelor plati şi va urmãri ca fondurile respective sa fie utilizate pentru efectuarea plãţilor legate de clauzele de reţinere. AI va fi responsabilã cu îndeplinirea obligaţiilor contractorilor prevãzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile provenite din depozitarea fondurilor vor fi transferate cãtre Comisie dupã efectuarea plãţii finale cãtre contractori. Fondurile rãmase dupã efectuarea ultimei plati cãtre contractori vor fi rambursate Comisiei. RNA va informa anual Comisia privind utilizarea fondurilor depuse în conturi garantate, asupra plãţilor fãcute şi dobânzilor înregistrate.
AI CBC va avea intreaga responsabilitate privind implementarea programului, inclusiv: aprobarea termenilor de referinta, a documentelor de licitaţie, a criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea şi plata facturilor.
Instituţiile beneficiare relevante sunt responsabile fata de AI CBC pentru managementul operational al proiectelor: redactarea termenilor de referinta, a documentelor de licitaţie, a criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, contractelor, emiterea facturilor etc. Pentru contractele de lucrãri desfãşurate sub regulile FIDIC, va acţiona în calitate de angajator un oficial numit de Beneficiarul proiectului, toate facturile necesitand certificarea de cãtre un inginer independent angajat în cadrul Programului.
Instituţiile beneficiare ale proiectului raporteazã lunar cãtre Agenţia de implementare CBC, transmitand un exemplar al raportului Delegaţiei CE, care va cuprinde programarea angajamentelor financiare şi plãţilor efectuate, precum şi suficiente detalii care sa permitã evaluarea progresului înregistrat şi ceea ce mai rãmâne de realizat.
Instituţiile beneficiare vor colabora direct cu Delegaţia CE în toate aspectele legate de managementul operational al proiectelor.
Acestea sunt:
● Departamentul de Cercetare şi Dezvoltare a Bulgargaz din cadrul Comitetului pentru Energie pentru modernizarea echipamentului de frontiera în zona conductei de gaz (Proiectul BG9916.01.01). Bulgargaz va forma o echipa de lucru cu personal suficient, cu 2 experţi permanenţi. Asistenta tehnica necesarã echipei de lucru va fi asigurata şi finanţatã de Program;
● Departamentul pentru Programele şi Proiectele de Aderare din cadrul Ministerului Mediului şi Apelor pentru Sistemul de monitorizare a aerului (BG9916.02.01). În cadrul departamentului va fi înfiinţatã o echipa de lucru cu 3 experţi permanenţi. Asistenta tehnica necesarã echipei de lucru va fi asigurata şi finanţatã de Program;
● Centrul Naţional pentru Dezvoltare Regionala şi de Politica în Domeniul Locuinţelor din cadrul Ministerului Dezvoltãrii Regionale şi lucrãrilor Publice pentru proiectul de dezvoltare regionala (Proiectul BG9916.03.01). În cadrul Centrului va fi înfiinţatã o echipa de lucru care va cuprinde 2 experţi permanenţi, şi un comitet de supervizare a proiectului format din autoritãţi locale relevante. Asistenta tehnica necesarã echipei de lucru va fi asigurata şi finanţatã de Program.
3.4. Condiţii speciale:
● Fiecare proiect de construcţii va include o supervizare independenta adecvatã a proiectelor;
● Lucrãrile vor fi încredinţate unor contractori precalificati cu capacitate financiarã relevanta şi cu experienta tehnica şi în FIDIC.
4. Monitorizare şi evaluare
Se va infiinta un Comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va include RNA, CNA şi reprezentanţi ai Comisiei. CCM se va reuni cel puţin o data pe an şi va analiza toate programele PHARE în scopul evaluãrii progresului înregistrat în atingerea obiectivelor stabilite prin Memorandumurile de finanţare şi prin Parteneriatul de aderare din fiecare ţara beneficiara. CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM), care vor include CNA, RAP al fiecãrui Program CBC şi serviciile din cadrul Comisiei. Comitetul mixt de cooperare (CMC) va acţiona în calitate de SCM pentru Programul CBC. CMC va analiza în detaliu progresul înregistrat de fiecare program, inclusiv al componentelor şi contractelor acestuia, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare, întocmite cu sprijinul consultantilor externi (în conformitate cu Manualul SID), şi va inainta recomandãri în ceea ce priveşte conceptia şi managementul programului, asigurând eficienta acestora. CMC va inainta cãtre CCM rapoarte detaliate asupra tuturor programelor CBC cu finanţare PHARE.
5. Audit şi evaluare
În cazul proiectelor implementate în cadrul programului naţional PHARE, Comisia poate dispune verificarea conturilor şi operaţiunilor Fondului Naţional şi, dupã caz, ale OPCP şi ale agentiilor de implementare respective, activitate efectuatã de cãtre un auditor independent, contractat de Comisie, fãrã prejudicierea responsabilitãţilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Comunitãţii Europene, asa cum se precizeazã în Condiţiile generale ale Acordului-cadru semnat de guvernul fiecãrei tari beneficiare.
Serviciile Comisiei vor asigura desfãşurarea unei evaluãri ex-post dupã încheierea Programului.
6. Transparenta/Publicitate
Fiecare RAP va fi responsabil pentru mãsurile necesare ce trebuie luate pentru asigurarea unei publicitati adecvate tuturor activitãţilor finanţate de Program. Aceasta se va face în strânsã legatura cu Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara. Detalii suplimentare sunt prezentate în anexa nr. 3 "Informare şi publicitate".
7. Condiţii speciale
În cazul în care contractãrile stabilite nu au putut fi realizate din motive imputabile Guvernului României şi Guvernului Bulgariei, Comisia poate reanaliza Programul în vederea anulãrii parţiale sau totale a acestuia şi/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri corespunzãtoare obiectivelor Programului PHARE.
Pe perioada programului similar anterior au fost înfiinţate deja structurile adecvate de implementare şi management, dovedindu-se ca pãrţile implicate sunt dornice sa coopereze în vederea atingerii obiectivelor propuse. Fiecare proiect aprobat de CMC va fi însoţit de o scrisoare de angajament, care sa confirme existenta cofinanţãrii locale pentru beneficiari.

ANEXA 3

INFORMARE şi PUBLICITATE
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

1. Scop şi obiective
Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.
2. Principii generale
Fiecare RAP responsabil cu implementarea Memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate mai sus. Ghidul informativ poate fi procurat de la autoritãţile locale, regionale şi naţionale din cadrul delegatiilor Comisiei Europene din ţãrile beneficiare.
3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toatã durata Memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica mãsurile menţionate la lit. a) şi b):
a) autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea pe teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse;
b) informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc 1 milion ECU:
- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2;
- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura, accesibile publicului, instalate conform prevederilor, reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD în concordanta cu reglementãrile de la paragraful 3b)(i);
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanti, care sa indice faptul ca parte a acestui ajutor vine din partea UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.
4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, cãtre potentialii beneficiari şi publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta ce le priveşte direct. Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul larg
Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare.
În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.
Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sa facã explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.
Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Prevederile privind panouri, postere şi placute permanente
Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare:
Panouri
Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei, ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE, în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (ţinând seama de mãrimea contribuţiei UE) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
Placute permanente
Aceste placute vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie sa cuprindã pe lângã simbolul UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinantarea UE. În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea UE.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.




───────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016