Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al <>art. 1 lit. P pct. 3 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta:
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta ordonanta stabileşte cadrul juridic unitar referitor la producerea, ambalarea, depozitarea, transportul şi comercializarea alimentelor, responsabilitãţile producãtorilor şi comercianţilor de alimente, organizarea controlului oficial al alimentelor şi sancţiunile în vederea protejãrii calitãţii alimentelor.
(2) Aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe protejeaza consumatorii de practici incorecte la fabricarea, depozitarea şi comercializarea alimentelor şi asigura condiţii pentru informarea lor corecta şi completa, în conformitate cu reglementãrile legale privind protecţia consumatorilor.
ART. 2
Reglementãrile prezentei ordonanţe nu se aplica alimentelor produse în gospodãrii individuale pentru consumul propriu şi nici produselor alimentare care sunt în tranzit sau care sunt depozitate temporar, ca bunuri care tranziteaza ţara, dacã nu reprezintã un pericol pentru sãnãtatea umanã sau pentru mediu.
ART. 3
În sensul prezentei ordonanţe, termenii folosiţi se definesc dupã cum urmeazã:
a) alimente - produse în stare naturala sau prelucrate, destinate consumului uman, inclusiv apa minerala şi guma de mestecat, din care se exclud tutunul, produsele medicinale şi substantele narcotice sau psihotrope;
b) alimente de origine animala - alimente constând din sau conţinând aproape în exclusivitate produse de origine animala;
c) alimente de origine vegetala - alimente constând din sau conţinând aproape în exclusivitate produse de origine vegetala;
d) alimente cu destinaţie nutritionala specialã - alimente care au o compoziţie corespunzãtoare cu scopurile nutritionale pretinse. Aceste alimente trebuie sa îndeplineascã cerinţele nutritionale speciale ale anumitor categorii de persoane ale cãror procese digestive sau metabolice sunt perturbate ori care se afla în condiţii fiziologice speciale sau ale sugarilor şi copiilor mici sanatosi;
e) alimente modificate genetic - alimente (seminţe, fructe, tuberculi, bulbi şi altele asemenea) care conţin o combinatie noua de material genetic obţinut prin tehnici de bioinginerie;
f) ingrediente - orice substanta, inclusiv aditivii, folositã în producerea sau prepararea alimentelor şi prezenta în produsul finit ca atare sau într-o forma modificatã;
g) aditivi alimentari - orice substanţe naturale sau artificiale, cu sau fãrã valoare nutritiva, care în mod normal nu se consuma ca alimente şi nu se utilizeazã ca materii prime, dar se adauga alimentelor în timpul preparãrii, procesarii, ambalarii, transportului sau depozitarii, în scopul de a influenta favorabil proprietãţile fizice, chimice, microbiologice şi senzoriale, precum şi capacitatea de conservare ale acestora;
h) contaminanti alimentari - orice substanţe care nu se adauga în mod intentionat alimentelor, dar care sunt prezente în aceste alimente ca rezultat al tratamentelor aplicate în timpul creşterii plantelor, creşterii animalelor sau al altor operaţiuni de procesare a alimentelor, ori ca rezultat al contaminarii mediului;
i) nutrienti - substanţe nutritive, respectiv protide, lipide, glucide, vitamine şi elemente minerale (macro- şi microelemente);
j) materiale în contact cu alimentele - materiale care vin în contact direct cu alimentele şi sunt cumpãrate împreunã cu acestea;
k) etichetare - orice cuvinte, detalii, mãrci, desene sau simboluri, aplicate pe un ambalaj, document, nota, eticheta, inel sau guler, care însoţesc sau se referã la un aliment;
l) alimente preambalate - orice aliment în ambalaj individual, care se vinde sub aceasta forma şi al cãrui conţinut nu poate fi modificat fãrã deschiderea sau schimbarea ambalajului;
m) comercializarea alimentelor - orice operaţiune de vânzare-cumpãrare, import-export, al carei scop este de a oferi alimente unei terţe pãrţi, cu excepţia celor destinate unor cercetãri ştiinţifice şi expertize de laborator;
n) igiena alimentara - toate mãsurile necesare pentru a asigura protecţia, stabilitatea şi salubritatea alimentelor, pornind de la cultivare sau creştere, producţie sau fabricaţie, pana la consumul final;
o) material de ambalare - orice tip de recipiente sau orice material de invelire şi acoperire, care protejeaza alimentul de contaminare şi de modificare a calitãţii;
p) reziduu - orice substanta, inclusiv derivatii şi metabolitii sãi, care în mod natural nu se gãseşte în alimente, dar care poate fi regasita ca urmare a incorporarii ei în mod constient sau accidental şi care prin depãşirea limitelor maxime admise poate constitui factor de risc pentru sãnãtate;
q) calitatea alimentului - totalitatea proprietãţilor întrunite de aliment, care îl fac compatibil cu reglementãrile specifice şi cerinţele consumatorilor;
r) termen de valabilitate - data pana la care alimentele îşi menţin proprietãţile specifice, când sunt pãstrate în mod corespunzãtor, şi care reprezintã termenul limita de consum;
s) specificaţie tehnica - document care descrie metoda de fabricaţie, compozitia, parametrii de calitate, condiţiile de ambalare, etichetare, depozitare şi transport;
t) adjuvanti - substanţe, altele decât materiile prime, utilizate în procesul de fabricaţie şi care se regãsesc ca atare sau sub forma de derivati în produsul finit;
u) siguranta alimentelor - garanţia ca alimentele nu constituie un pericol pentru consumator atunci când sunt preparate şi/sau consumate conform destinaţiei lor;
v) alimente contrafãcute - alimente a cãror calitate, menţionatã în declaraţia de conformitate, standardul sau specificaţia tehnica de produs şi pe eticheta, a fost modificatã, intentionat sau nu, într-un mod care ar putea constitui un risc pentru sãnãtatea consumatorilor, le-ar putea leza interesele sau i-ar informa greşit.
CAP. 2
Condiţii generale
Secţiunea 1
Unitãţile producãtoare de alimente
ART. 4
Unitãţile în care se produc alimente pot fi amplasate numai în acele spaţii care îndeplinesc condiţiile stabilite prin reglementãri legale în vigoare.
ART. 5
Alimentele pot fi produse numai în unitãţile care îndeplinesc condiţiile de funcţionare, stabilite prin reglementãrile legale în vigoare.
Secţiunea a 2-a
Condiţii de fabricare
ART. 6
La fabricarea alimentelor se pot utiliza numai acele materii prime, aditivi, auxiliari tehnologici, materiale de ambalare sau orice alte materiale care vin în contact cu alimentele, avizate de cãtre Ministerul Sãnãtãţii, de comun acord cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, conform reglementãrilor legale în vigoare.
ART. 7
Fabricarea, depozitarea şi transportul alimentelor se fac cu respectarea normelor tehnologice, igienico-sanitare şi sanitare veterinare, care sa asigure îndeplinirea cerinţelor de sãnãtate publica, de igiena alimentara şi de calitate a alimentelor.
Secţiunea a 3-a
Condiţii privind personalul
ART. 8
Fabricarea, depozitarea, transportul şi comercializarea alimentelor se fac numai de cãtre persoanele care îndeplinesc condiţiile de sãnãtate stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãţii şi care, pentru operaţiunile pe care le executa, întrunesc calificarea necesarã şi deţin cunoştinţe suficiente în domeniul sãnãtãţii publice, igienei alimentelor sau igienei muncii, atestate conform reglementãrilor legale în vigoare.
Secţiunea a 4-a
Condiţii privind compozitia şi calitatea alimentelor
ART. 9
(1) Alimentele trebuie sa aibã o compoziţie care sa asigure atât calitatea acestora, cat şi sãnãtatea consumatorilor şi sa îndeplineascã condiţiile de igiena prevãzute de normele legale în vigoare.
(2) Reglementãrile privind nivelul de admisibilitate a aditivilor alimentari şi a adjuvantilor din compozitia alimentelor, precum şi igiena alimentelor se stabilesc de cãtre Ministerul Sãnãtãţii, de comun acord cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.
Secţiunea a 5-a
Condiţii privind utilizarea aditivilor alimentari
ART. 10
La fabricarea sau manipularea alimentelor destinate comercializãrii sunt interzise:
a) utilizarea aditivilor care nu au fost autorizaţi, fie singuri sau în combinatie cu alte substanţe;
b) utilizarea proceselor tehnologice în vederea obţinerii de aditivi neautorizati în produsele alimentare;
c) utilizarea aditivilor autorizaţi peste limitele maxime admise.
ART. 11
Se interzice comercializarea alimentelor, dacã acestea au fost fabricate sau manipulate cu încãlcarea prevederilor art. 10 ori dacã nu sunt compatibile cu alte reglementãri legale în vigoare.
ART. 12
Se interzice comercializarea aditivilor sau a schimbatorilor de ioni, a cãror utilizare este interzisã la fabricarea sau manipularea alimentelor.
ART. 13
Fac excepţie de la prevederile art. 10:
a) aditivii care au fost îndepãrtaţi din alimente complet sau se regãsesc în produsul care urmeazã sa fie vândut în cantitãţi reziduale, tehnic inevitabile şi tehnologic inactive, incapabile sa primejduiasca sãnãtatea sau sa modifice proprietãţile organoleptice ale produsului;
b) apa distilata sau demineralizata, aerul, azotul sau dioxidul de carbon, pentru situaţiile în care acestea nu sunt utilizate ca presurizanti, sau hidrogenul, dacã se foloseşte la hidrogenarea grasimilor sau la fabricarea alcoolilor.
ART. 14
În vederea protejãrii intereselor consumatorilor şi ţinând seama de cerinţele tehnologice, nutritionale şi dietetice ale alimentelor, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sãnãtãţii şi alte organisme interesate, dupã caz, sunt abilitate sa emita ordine sau instrucţiuni comune privitoare la:
a) aprobarea utilizãrii aditivilor în general sau numai pentru anumite alimente ori pentru anumite scopuri;
b) specificarea aditivilor admişi şi a limitelor maxime pentru aditivi şi produsii lor de reactie continuti în alimente, precum şi a condiţiilor de puritate pentru aditivi şi schimbatorii de ioni;
c) fabricarea, manipularea şi comercializarea aditivilor şi schimbatorilor de ioni;
d) interzicerea sau restrictionarea utilizãrii anumitor aditivi şi schimbatori de ioni la fabricarea alimentelor;
e) reactualizarea aditivilor admişi, în funcţie de condiţiile de folosire şi de informaţiile ştiinţifice.
Secţiunea a 6-a
Condiţii privind contaminantii, în general, radiatiile sau utilizarea materialelor radioactive
ART. 15
(1) Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sunt abilitate sa adopte reglementãri comune privind prezenta contaminantilor în alimente.
(2) Reglementãrile trebuie sa se bazeze pe principiul ca alimentul care conţine un contaminant, într-o cantitate neacceptata din punctul de vedere al sãnãtãţii publice, respectiv la un nivel de toxicitate care depãşeşte limitele maxime admise, sa nu fie fabricat şi distribuit în vederea comercializãrii.
ART. 16
(1) La fabricarea şi comercializarea alimentelor sunt interzise:
a) folosirea în fabricaţie a materiilor prime cu grad de radioactivitate peste limitele maxime admise sau mãrirea prin prelucrare a concentratiei substanţelor radioactive naturale, aflate în materia prima;
b) tratarea alimentelor cu radiatii ultraviolete sau ionizante, fãrã autorizare sanitarã prealabilã;
c) comercializarea alimentelor tratate cu radiatii, prin încãlcarea prevederilor lit. a) şi b);
d) comercializarea alimentelor iradiate peste limitele admise de legislaţia în vigoare.
(2) Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi organismul naţional pentru controlul radiatiilor sunt abilitate sa emita reglementãri comune pentru:
a) stabilirea limitelor maxime admise privind nivelul de contaminare radioactiva a alimentelor;
b) aprobarea efectuãrii unor tratamente cu radiatii în general sau pentru anumite alimente ori în anumite scopuri, dacã aceasta corespunde intereselor consumatorilor;
c) specificarea anumitor procese pentru tratarea autorizata cu radiatii, dacã aceasta este necesarã în vederea protejãrii intereselor consumatorilor.
ART. 17
Cantitatea de aditivi continuta în alimente şi autorizata prin ordinele emise conform prevederilor art. 14 şi utilizarea tratamentului cu radiatii, autorizat prin ordinele emise conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a), trebuie sa fie declarate conform prevederilor legale în vigoare.
Secţiunea a 7-a
Condiţii privind reziduurile de pesticide şi alte produse care se regãsesc în alimente
ART. 18
(1) Se interzice comercializarea alimentelor care conţin:
a) reziduuri ale substanţelor utilizate pentru protecţia plantelor, fertilizatori, asa cum sunt definite în reglementãrile legale specifice, sau alte produse pentru tratarea plantelor şi solului, produse pentru protejarea depozitarii ori produsele lor de degradare sau de reactie, peste limitele prevãzute în reglementãrile legale în vigoare;
b) reziduuri ale substanţelor utilizate pentru protecţia plantelor, asa cum sunt definite de reglementãrile legale specifice, care nu au fost autorizate şi care sunt interzise a fi folosite pentru alimente sau pentru materiile lor prime;
c) reziduuri de antibiotice, substanţe medicamentoase, hormoni, substanţe anabolizante, ca rezultat al folosirii acestora în practica zootehnica pentru stimularea creşterii animalelor şi în practica sanitarã veterinara pentru tratarea animalelor bolnave;
d) metale grele sau alte substanţe nocive, care polueaza mediul şi care provin în principal din sfera industriala şi a transportului;
e) micotoxine care provin din dezvoltarea mucegaiurilor toxigene pe materiile prime sau pe produsele finite.
(2) Ministerul Sãnãtãţii este abilitat sa emita ordine comune cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi cu avizul altor organisme abilitate, pentru:
a) stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri sau alte substanţe în sau pe alimente;
b) interzicerea comercializãrii alimentelor al cãror conţinut în reziduuri sau în alte substanţe depãşeşte limita maxima admisã;
c) stabilirea mãsurilor pentru dezinfectarea, decontaminarea şi dezinfestarea camerelor sau echipamentelor în care sau cu care au fost fabricate, manipulate sau comercializate alimentele, precum şi specificarea, interzicerea sau restrictionarea utilizãrii de mijloace, echipamente sau metode, în vederea protejãrii intereselor consumatorilor.
Secţiunea a 8-a
Condiţii privind prezenta în alimente a substanţelor active farmacologic
ART. 19
(1) Se interzic fabricarea şi comercializarea alimentelor de origine animala, dacã ele conţin reziduuri de substanţe active farmacologic sau produsele lor de metabolism:
a) a cãror utilizare a fost interzisã la aceste animale, prin reglementãri legale specifice;
b) care depãşesc limitele maxime admise de reziduuri de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animala, prevãzute de reglementãrile specifice legale în vigoare;
c) care nu au fost autorizate sau înregistrate ca medicamente pentru tratamentul animalelor sau a cãror utilizare a fost interzisã prin alte reglementãri legale în vigoare ori care nu sunt autorizate pentru utilizare ca aditivi în hrana animalelor.
(2) În situaţiile în care substantele active farmacologic sunt autorizate şi înregistrate ca medicamente ori sunt autorizate ca aditivi în hrana animalelor, se pot fabrica alimente de origine animala, care pot fi comercializate, dacã sunt respectate perioadele de asteptare, stabilite în reglementãrile specifice legale în vigoare.
(3) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Sãnãtãţii sunt abilitate sa emita ordine comune care:
a) sa stabileascã limitele maxime pentru substantele farmacologic active şi produsele lor de reactie, care nu pot fi depasite în sau pe alimentele comercializate;
b) sa excludã din tratamentul animalelor, în totalitate sau pentru anumite scopuri, acele substanţe farmacologic active, care ar conduce la depãşirea conţinutului de reziduuri admis în alimentele de origine animala, sau sa stabileascã perioade de asteptare pentru aceste substanţe şi sa interzicã comercializarea alimentelor care au fost produse cu încãlcarea acestor reglementãri.
Secţiunea a 9-a
Condiţii privind alimentele cu destinaţie nutritionala specialã, a suplimentelor nutritive, a alimentelor fortificate şi a celor modificate genetic
ART. 20
Ministerul Sãnãtãţii împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sunt abilitate sa adopte reglementãri pentru specificarea condiţiilor de fabricare şi manipulare aplicabile alimentelor destinate unor cerinţe speciale de nutritie, precum şi a condiţiilor privind comercializarea acestor produse. Reglementãrile se vor baza pe principiul comercializãrii numai a alimentelor destinate unor cerinţe speciale de nutritie, care nu sunt periculoase pentru sãnãtatea publica şi pentru care se asigura o informare corespunzãtoare a consumatorilor privind proprietãţile şi caracteristicile acestora.
ART. 21
Alimentele care îndeplinesc cerinţe speciale de nutritie, cele supuse tratamentului cu radiatii ionizante, precum şi cele modificate genetic se avizeazã de cãtre Ministerul Sãnãtãţii.
ART. 22
(1) Ministerul Sãnãtãţii este abilitat sa reglementeze utilizarea nutrientilor în alimente şi în suplimentele de hrana.
(2) Reglementarea trebuie sa stabileascã reguli privind fortificarea, restaurarea cu nutrienti a alimentelor, precum şi reguli privind fabricarea şi comercializarea suplimentelor de hrana care conţin nutrienti. Aceasta reglementare trebuie sa prevadã doza zilnica recomandatã de nutrienti şi sa asigure consumatorii ca alimentele fortificate, restaurate şi normalizate cu nutrienti şi suplimentele de hrana care conţin nutrienti nu sunt periculoase pentru sãnãtatea publica.
ART. 23
Ministerul Sãnãtãţii împreunã cu Comisia Nationala pentru Statistica au obligaţia sa verifice anual datele privind nutritia pe diferite segmente ale populaţiei, precum şi datele privind securitatea alimentara, pe care trebuie sa se bazeze recomandãrile privind "costul zilnic al consumatorului" şi cantitatea minima de produse necesare, şi sa informeze Guvernul asupra concluziilor.
CAP. 3
Condiţii privind producţia, igiena şi ambalarea alimentelor
Secţiunea 1
Responsabilitãţile producãtorilor de alimente
ART. 24
Producãtorii de alimente, persoane fizice sau juridice, vor comercializa numai alimentele care prezintã siguranta, sunt salubre şi apte pentru consum şi se înscriu în prevederile stabilite de prezenta ordonanta şi de alte acte normative în vigoare.
ART. 25
(1) Producãtorii de alimente sunt obligaţi sa respecte parametrii privind proprietãţile organoleptice, fizice, chimice, microbiologice şi toxicologice ale alimentelor conform standardelor, specificatiilor tehnice şi reglementãrilor actelor normative în vigoare.
(2) Producãtorii de alimente sunt obligaţi sa indice parametrii de calitate ai produselor fabricate, destinate comercializãrii, în standardele sau specificaţiile tehnice ale produselor, pe etichete şi în declaraţiile de conformitate care însoţesc produsele comercializate.
(3) Producãtorii de alimente sunt obligaţi sa organizeze şi sa aplice controlul calitãţii alimentelor, fabricate sau manipulate, în laboratoare proprii sau în laboratoare autorizate.
(4) Fabricarea şi comercializarea alimentelor contrafãcute sunt interzise.
ART. 26
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Sãnãtãţii adopta prin ordin comun reglementãri, prin care se stabilesc condiţiile privind igiena alimentelor şi alte cerinţe obligatorii privind fabricarea şi manipularea alimentelor, precum şi procedurile de verificare a conformitatii cu aceste cerinţe.
ART. 27
Reglementãrile vor stabili prevederi pentru fabricarea şi manipularea alimentelor în mod igienic, iar operatorii din industria alimentara trebuie sa identifice şi sa corecteze orice faza critica pentru asigurarea securitãţii alimentare. Aceste reglementãri vor stabili prevederi pentru identificarea, implementarea, menţinerea şi îmbunãtãţirea procedurilor adecvate ale securitãţii alimentare, prin dezvoltarea sistemului propriu de analiza a riscurilor punctelor critice de control.
ART. 28
(1) Ministerul Sãnãtãţii împreunã cu Ministerul Industriei şi Comerţului sunt abilitate sa adopte reglementãri privind materialele care vin în contact cu alimentele.
(2) Reglementãrile trebuie sa includã condiţii generale pentru toate materialele care vin în contact cu alimentele şi sa indice mãsuri şi proceduri specifice pentru categorii diferite de materiale care vin în contact cu alimentele.
(3) Reglementãrile trebuie sa stabileascã prevederi privind utilizarea în contact direct cu alimentele numai a materialelor necesare pentru ambalarea sau protejarea alimentelor şi care sa permitã manipularea lor.
(4) Materialele care vin în contact cu alimentele vor fi avizate de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi vor fi fabricate conform standardelor sau specificatiilor tehnice, astfel încât în condiţii de utilizare normale şi prevãzute constituientii lor sa nu fie transferati alimentelor în cantitãţi care ar putea periclita sãnãtatea publica sau ar determina o modificare neacceptabila a compoziţiei alimentelor ori ar modifica caracteristicile lor organoleptice.
ART. 29
Ministerul Sãnãtãţii, împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Industriei şi Comerţului şi cu alte organisme competente, dupã caz, sunt abilitate sa adopte reglementãri privind etichetarea alimentelor.
ART. 30
(1) Etichetarea alimentelor trebuie sa ofere informaţii astfel încât sa nu induca în eroare cumpãrãtorul, îndeosebi în ceea ce priveşte:
a) originea sau provenienta, numele sub care este comercializat alimentul, ingredientele folosite, cantitatea neta, termenul de valabilitate, numele şi adresa producãtorului, ale celui care a ambalat alimentul sau ale comerciantului, condiţiile de depozitare sau de utilizare speciale, indicaţiile de utilizare în cazul în care ar fi imposibila folosirea produsului în lipsa acestora;
b) atribuirea unor efecte sau proprietãţi pe care alimentele nu le poseda;
c) sugerarea ca alimentele poseda caracteristici speciale, când, de fapt, toate alimentele similare deţin aceste caracteristici;
d) atribuirea proprietãţii de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli umane sau referirea la aceste proprietãţi, dacã alimentele nu sunt autorizate prin reglementãri legale în vigoare.
(2) Aceste interziceri sau restrictii se aplica şi la prezentarea în scop de reclama a alimentelor.
ART. 31
Înscrisurile de pe eticheta alimentelor trebuie sa fie vizibile, lizibile şi scrise cel puţin în limba romana.
ART. 32
Ministerul Sãnãtãţii poate adopta reglementãri specifice privind etichetarea, prezentarea sau reclama produselor cu destinaţie nutritionala specialã şi a altor categorii de alimente, dacã sunt necesare pentru protecţia consumatorilor sau pentru o informare corecta a acestora.
CAP. 4
Comercializarea alimentelor
Secţiunea 1
Condiţii pentru oferirea alimentelor spre vânzare
ART. 33
(1) Alimentele pot fi comercializate numai în spaţii special amenajate şi destinate acestui scop, în condiţii de igiena adecvate şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sãnãtãţii împreunã cu alte organisme interesate, abilitate, sunt abilitate sa adopte reglementãri specifice comune privind comercializarea alimentelor pe pieţele organizate sau în afarã acestora.
ART. 34
(1) Alimentele oferite spre comercializare trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa fie fabricate, conform prevederilor legale, în scopul protecţiei sãnãtãţii publice, protecţiei igienei alimentului şi protecţiei calitãţii produsului;
b) sa se încadreze în nivelurile maxime admise de contaminare fizica, chimica, microbiologica, toxicologica sau radiologica, stabilite prin reglementãri speciale;
c) sa se încadreze în parametrii de calitate conform reglementãrilor specifice sau cerinţelor menţionate în declaraţia de conformitate, în standardul sau specificaţia tehnica de produs şi sa corespundã cu înscrisurile de pe eticheta;
d) sa fie ambalate, etichetate şi marcate conform reglementãrilor specifice, iar inscriptionarea etichetelor sa fie vizibila, lizibila şi corecta;
e) eticheta trebuie sa indice cantitatea de aditivi autorizata, continuta în alimente, şi, dupã caz, utilizarea tratamentului cu radiatii autorizat;
f) sa fie avizate sanitar şi sanitar veterinar, dupã caz, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare.
(2) Alimentele din import vor fi însoţite de documente complete din partea exportatorului, întocmite conform reglementãrilor legale în vigoare.
Secţiunea a 2-a
Restrictii privind comercializarea alimentelor
ART. 35
(1) Se interzice comercializarea alimentelor care:
a) nu sunt însoţite de documente care le atesta originea, provenienta şi calitatea;
b) sunt manipulate şi comercializate în condiţii necorespunzãtoare de igiena, care pun în pericol sãnãtatea consumatorilor;
c) afecteazã sãnãtatea consumatorilor prin vânzarea unor produse sau substanţe drept alimente.
(2) Se interzice comercializarea unor produse care nu sunt alimente, dar care ar putea fi confundate cu alimentele, datoritã formei, mirosului, culorii, aparentei, prezentãrii, etichetarii, volumului sau mãrimii.
ART. 36
(1) În scopul evitãrii daunelor asupra sãnãtãţii, cauzate de alimente, Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, împreunã cu alte organisme interesate, dupã caz, sunt abilitate sa emita ordine comune pentru:
a) interzicerea sau restrictionarea utilizãrii anumitor produse, substanţe, obiecte sau procese tehnologice;
b) specificarea utilizãrii anumitor procese de fabricare sau manipulare a alimentelor;
c) impunerea unor cerinţe la fabricarea, manipularea sau comercializarea anumitor alimente;
d) indicarea utilizãrii avertismentelor, a altor prezentãri cu efect de avertizare şi precautii de siguranta, pentru anumite substanţe;
e) interzicerea sau restrictionarea fabricãrii sau manipulãrii anumitor substanţe dãunãtoare fiziologic în fabricile de procesare a alimentelor, precum şi introducerea lor în astfel de fabrici.
(2) Alimentele care au fost fabricate sau manipulate cu încãlcarea prevederilor alin. (1) lit. a) şi b) sunt interzise la vânzare.
Secţiunea a 3-a
Interdicţii în vederea protejãrii consumatorilor impotriva practicilor incorecte
ART. 37
(1) În vederea protejãrii consumatorului impotriva practicilor incorecte sunt interzise:
a) comercializarea alimentelor contrafãcute şi a celor capabile sa creeze impresia ca au o calitate mai buna decât în realitate;
b) utilizarea în scopul reclamei în general sau în cazuri particulare de descrieri sau diversi termeni, care sa indice ca alimentele sunt naturale, pure sau fãrã reziduuri ori poluanti, atunci când aceste alimente conţin aditivi autorizaţi, substanţe reziduale sau au fost supuse unui tratament autorizat cu radiatii;
c) comercializarea alimentelor cu denumiri, informaţii, prezentare sau reclama, care ar putea induce în eroare consumatorii;
d) comercializarea produselor alimentare necorespunzãtoare pentru consum sau care au fost fabricate sau manipulate cu încãlcarea prevederilor secţiunii privind reclamele referitoare la sãnãtate din prezenta ordonanta.
(2) Consumatorii sunt indusi în eroare în urmãtoarele situaţii:
a) dacã se pretinde ca alimentele ar cauza efecte pe care rezultatele cercetãrii ştiinţifice le considera imposibile sau care nu se justifica;
b) dacã sunt utilizate denumiri, informaţii, prezentãri, prezentãri grafice sau alte declaraţii false, cu privire la originea alimentelor, cantitatea, data fabricaţiei sau a ambalarii, termenul de valabilitate sau alte elemente de importanta decisiva la evaluarea lor;
c) dacã alimentele sunt prezentate ca medicamente.
Secţiunea a 4-a
Interdicţii privind reclamele referitoare la sãnãtate
ART. 38
(1) La comercializarea alimentelor sau când li se face reclama în general ori pentru exemple particulare, în afarã prevederilor art. 37 alin. (1), sunt interzise:
a) utilizarea de declaraţii privind prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor;
b) referirea la recomandãri sau expertize medicale;
c) referirea la istoricul unor cazuri;
d) sublinierea sau referirea la terţi, îndeosebi la scrisori de multumiri, recunoasteri sau recomandãri, chiar dacã acestea se referã la alinarea sau vindecarea bolilor;
e) prezentarea de imagini ale unor medici sau persoane purtând uniforma profesiunii medicale sau aflate în exerciţiu în procesul de desfãşurare a unei activitãţi în domeniul sãnãtãţii sau în serviciile comerciale sanitare şi farmaceutice;
f) utilizarea de declaraţii care sa provoace sau sa exploateze teama populaţiei;
g) difuzarea de documente sau informaţii scrise pentru instruirea populaţiei pentru tratarea bolilor cu alimente.
(2) Interdicţiile prevãzute la alin. (1) nu se aplica reclamelor care se adreseazã membrilor profesionisti din sãnãtate sau celor implicaţi în serviciile comerciale sanitare.
(3) Interdicţiile prevãzute la alin. (1) lit. a) şi g) nu se aplica alimentelor cu destinaţie specialã, dacã nu se fac altfel de precizãri în ordinele sau instrucţiunile emise de Ministerul Sãnãtãţii.
Secţiunea a 5-a
Mãsuri privind protecţia consumatorilor impotriva practicilor incorecte
ART. 39
Pentru protejarea consumatorilor impotriva practicilor incorecte şi în scopul informãrii lor corecte, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sãnãtãţii împreunã cu alte organisme interesate, dupã caz, sunt abilitate sa emita ordine comune, care sa reglementeze:
a) informarea privind natura, conţinutul, originea, fabricantul sau participantul la vânzarea alimentelor;
b) condiţiile privind ambalarea, etichetarea, marcarea şi pãstrarea alimentelor, pana la consumatorul final;
c) condiţiile privind fabricarea, compozitia sau calitatea anumitor alimente, inclusiv a celor cu destinaţie specialã;
d) interzicerea vânzãrii alimentelor sub anumite denumiri, informaţii sau prezentãri care pot induce în eroare şi cãrora nu li se poate face reclama utilizând anumite prezentãri grafice sau alte informaţii care pot induce în eroare;
e) interzicerea vânzãrii alimentelor care conţin substanţe sau obiecte nealimentare, ambalate separat sau împreunã cu alimentul, în acelaşi ambalaj, dacã acestea nu sunt necesare pentru prepararea, manipularea sau consumarea alimentului.
ART. 40
Pentru protejarea intereselor consumatorilor Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sãnãtãţii împreunã cu alte organisme interesate, dupã caz, sunt abilitate sa emita ordine şi instrucţiuni comune, care sa reglementeze:
a) condiţiile privind autorizarea unitãţilor care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta şi comercializeazã alimente;
b) condiţiile privind certificarea alimentelor pentru a fi declarate apte pentru consum uman;
c) condiţiile privind controlul unitãţilor care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta şi comercializeazã alimente.
Secţiunea a 6-a
Dispoziţii privind utilizarea alimentelor şi a produselor alimentare interzise sau periculoase
ART. 41
Ministerul Sãnãtãţii împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi cu alte organisme abilitate, dupã caz, adopta reglementãri comune privind retragerea de pe piata, interzicerea comercializãrii şi modalitãţile de distrugere sau de folosire în alte scopuri a alimentelor care prezintã un risc pentru sãnãtate.
CAP. 5
Controlul oficial al alimentelor
Secţiunea 1
Organizarea controlului oficial al alimentelor
ART. 42
(1) Controlul oficial al alimentelor urmãreşte dacã unitãţile care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta sau comercializeazã alimentele, personalul implicat, obiectele sau materialele care vin în contact cu alimentele în timpul fabricaţiei, manipulãrii sau comercializãrii sunt conforme cu reglementãrile legale în vigoare, respecta tehnologiile de fabricaţie, inclusiv calitatea utilajelor de fabricaţie. Scopul principal al controlului oficial al alimentelor este de a asigura ca alimentele destinate pieţei interne sau exportului prezintã siguranta, sunt salubre, apte pentru consum şi îndeplinesc cerinţele stabilite de aceasta ordonanta şi de actele normative în vigoare.
(2) Autoritãţile competente, potrivit prezentei ordonanţe, controleazã alimentele produse şi/sau comercializate, inclusiv alimentele provenite din import.
(3) Autoritãţile competente controleazã alimentele pe întregul lor circuit, de la producere pana la comercializare, conform atribuţiilor şi competentelor legale în vigoare.
ART. 43
(1) Autoritãţile competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor sunt:
a) autoritãţile sanitare veterinare, fitosanitare şi de control tehnologic, desemnate de cãtre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;
b) autoritãţile sanitare desemnate de cãtre Ministerul Sãnãtãţii;
c) autoritãţile abilitate pentru protecţia consumatorilor.
(2) Controlul alimentelor se realizeazã prin inspectiile efectuate de cãtre inspectorii de stat pentru controlul alimentelor, care au obligaţia sa pãstreze secretele de fabricaţie sau datele pe care le cunosc despre unitãţile controlate.
(3) Inspecţia cuprinde verificarea condiţiilor de amplasare şi de igiena a unitãţilor în care alimentele sunt procesate, asigurarea apei potabile, verificarea mijloacelor de transport, a echipamentelor şi mijloacelor tehnologice utilizate în procesarea alimentelor, etichetarea, materialele utilizate în contact cu alimentele, mijloacele, procedurile şi materialele folosite pentru igienizarea şi repararea unitãţilor şi echipamentelor şi îndepãrtarea reziduurilor.
(4) În scopul verificãrii calitãţii alimentelor prin analize de laborator, inspectorii autorizaţi sa exercite controlul pot preleva probe de alimente, materiale în contact cu alimentele, substanţe utilizate pentru curãţenie şi reparaţii, precum şi orice alte substanţe care pot afecta caracteristicile alimentelor. Contravaloarea analizelor efectuate pe probele prelevate se taxeaza conform actelor normative în vigoare.
(5) Inspecţia cuprinde verificarea persoanelor care lucreazã în unitãţile care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta sau comercializeazã alimente, pentru a stabili dacã ele îndeplinesc condiţiile de sãnãtate şi igiena.
(6) Inspecţia cuprinde verificarea certificãrii de cãtre producãtor a calitãţii alimentelor prin analize de laborator.
Secţiunea a 2-a
Drepturile şi îndatoririle inspectorilor de stat pentru controlul alimentelor
ART. 44
(1) Inspectiile sunt efectuate de cãtre inspectorii autorizaţi ai autoritãţilor de stat, stabilite la art. 43 alin. (1) lit. a)-c), conform competentelor specifice.
(2) Inspectorii sunt autorizaţi sa facã copii de pe materialele şi documentele care se afla în posesia celor inspectati sau referinte despre acestea.
(3) Inspectorii sunt obligaţi sa pãstreze secretul profesional şi sa nu divulge unei terţe pãrţi secretele comerciale sau alte informaţii confidenţiale ori particulare, obţinute în timpul sau în legatura cu inspecţia, dacã nu li se cere sa facã aceasta de cãtre o autoritate judecãtoreascã sau de cãtre partea inspectata.
(4) Inspectorii care descoperã sau suspecteaza neconformarea cu prevederile prezentei ordonanţe sau cu alte acte normative în vigoare vor lua mãsuri în conformitate cu prevederile acestora.
(5) Inspectorii de stat pot solicita pe timpul controlului, dupã caz, protecţia personalã şi sprijinul organelor de poliţie.
Secţiunea a 3-a
Mãsuri dispuse de autoritãţile competente
ART. 45
(1) Autoritatea desemnatã pentru controlul alimentelor, în toate cazurile în care constata nerespectarea prevederilor acestei ordonanţe sau ale altor acte normative în vigoare, este imputernicita:
a) sa interzicã funcţionarea unitãţilor care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta sau comercializeazã alimente, precum şi folosirea unor materii prime, aditivi, adjuvanti, materiale de ambalare, echipamente, ustensile, utilaje şi substanţe de decontaminare;
b) sa declare alimentele ca fiind improprii consumului sau necorespunzãtoare calitativ, sa limiteze sau sa interzicã utilizarea şi comercializarea acestora, sa le dirijeze pentru consum condiţionat pentru utilizarea sau comercializarea în alte scopuri şi sa ordone distrugerea lor în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare;
c) sa retragã autorizaţia de funcţionare a unitãţilor producãtoare şi de comercializare a alimentelor;
d) sa sesizeze organele de cercetare penalã, în cazul în care faptele constatate pot constitui infracţiuni;
e) sa aplice sechestru pe loturile de alimente suspecte sub aspect calitativ. Deţinãtorul alimentelor sechestrate trebuie sa asigure condiţii de pãstrare şi conservare adecvate, pana la clarificarea situaţiei acestor alimente.
(2) Autoritatea desemnatã pentru controlul alimentelor poate aplica amenzi pentru contravenţii, în conformitate cu prevederile reglementãrilor legale în vigoare.
Secţiunea a 4-a
Sancţiuni
ART. 46
Încãlcarea prevederilor legale în vigoare privind alimentele atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.
ART. 47
Fabricarea de alimente falsificate sau contrafãcute constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
ART. 48
Faptele care constituie contravenţii şi valoarea amenzilor aplicate se stabilesc în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 49
(1) Prezenta ordonanta intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe aceeaşi data se abroga orice alte dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
Aurel Pana,
secretar de stat
Ministrul sãnãtãţii,
Hajdu Gabor
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes
Ministrul industriei şi comerţului,
Radu Berceanu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
