Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 1 lit. G pct. 8 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adopta prezenta ordonanta.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Clerul militar se constituie din preotii militari care îşi desfãşoarã activitatea în structurile forţelor armate.
(2) Clerul militar se instituie în Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei - Direcţia Generalã a Penitenciarelor, în scopul satisfacerii cerinţelor spiritual-religioase ale militarilor; membrii sãi contribuie, prin mijloace specifice şi în limitele misiunii pastorale pe care o au, la cultivarea virtutilor ostasesti, la formarea rãspunderii civice şi a sentimentelor patriotice în rândul militarilor.
ART. 2
Preotul militar este slujitorul unei Biserici sau al unui cult recunoscut de lege, încadrat în structurile forţelor armate, investit cu dreptul de a oficia acte de cult şi de a transmite învãţãtura mostenita credinciosilor pe care îi pastoreste.
ART. 3
(1) Activitãţile duhovnicesti şi religioase se desfãşoarã conform rânduielilor bisericesti, dupã programul stabilit de preotul militar, cu aprobarea comandantului unitãţii. Participarea militarilor la aceste activitãţi se face pe baza opţiunii liber exprimate a acestora.
(2) Participarea militarilor la activitãţile de educaţie religioasã, morala sau civicã, la serviciile religioase prilejuite de sãrbãtorile naţionale, depunerea jurãmântului, Ziua Eroilor, zilele categoriilor de forte ale armatei, armelor, zilele unitãţilor, din duminici şi sarbatori, precum şi la programul educativ-patriotic legat de acestea se desfãşoarã conform planului pregãtirii pentru lupta.
ART. 4
Preotii militari desfãşoarã în unitãţi şi garnizoane atât activitate pastorala, potrivit doctrinei şi practicii cultului respectiv, cat şi activitate de educaţie moral-religioasã, în spirit patriotic, pentru militarii în termen, militarii cu termen redus, militarii angajaţi pe baza de contract, cadrele militare, salariaţii civili şi familiile acestora care locuiesc în perimetrul unitãţilor militare respective.
ART. 5
(1) Serviciile religioase se efectueazã, în timp de pace, în lacasurile de cult din unitãţile militare sau în cele locale anume destinate, în spaţii special amenajate ori pe terenuri de instrucţie.
(2) În campanie, în stare de asediu sau în stare de urgenta serviciile religioase se efectueazã în forme şi în locuri adecvate situaţiilor respective.
ART. 6
(1) La serviciile religioase preotii militari poarta vestimentatia cultului de care aparţin, iar în celelalte ocazii, uniforma militarã clericala adecvatã.
(2) Normele privind descrierea uniformei militare clericale, a însemnelor distinctive şi de ierarhizare se stabilesc prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 7
Apartenenţa confesionala a militarilor este cea declarata de aceştia.
ART. 8
În toate unitãţile şi formaţiunile militare se interzice atragerea militarilor spre o credinţa anume, prin forme şi mijloace abuzive sau altele decât cele liber consimţite.
CAP. 2
Organizarea clerului militar
ART. 9
(1) Recrutarea preoţilor militari se face, dupã caz, de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei - Direcţia Generalã a Penitenciarelor, din rândul personalului hirotonit sau ordinat care are numai cetãţenie romana, recomandat de un cult legal constituit, licenţiat în Teologie pastorala şi având cel puţin 2 ani de activitate bisericeasca.
(2) Încadrarea preoţilor militari se face prin concurs sau examen.
(3) Candidaţii declaraţi admişi vor urma cursuri de pregãtire specifice, organizate de instituţiile prevãzute la art. 1, în colaborare cu cultele religioase care au recomandat preoti pentru mediul militar.
ART. 10
(1) În Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei se organizeazã şi funcţioneazã câte o secţie de asistenta religioasã.
(2) În celelalte instituţii în care activeazã preoti militari se constituie structuri adecvate cerinţelor, stabilite prin ordin al conducãtorilor respectivelor instituţii.
(3) Organizarea, compunerea şi atribuţiile structurilor prevãzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.
ART. 11
(1) Şeful Sectiei de asistenta religioasã are rang onorific de vicar administrativ şi este numit în funcţie de ministrul de resort, la propunerea Bisericii Ortodoxe Romane, în urma consultãrii ecumenice a cultelor care au reprezentare în cadrul ministerelor menţionate la art. 10 alin. (1), dintre preotii care întrunesc condiţiile pentru aceasta funcţie.
(2) Şeful Sectiei de asistenta religioasã coordoneazã activitatea preoţilor, pastorilor sau a deserventilor altor culte, permanenţi şi angajaţi pe baza de convenţii civile de prestãri de servicii.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale şeful Sectiei de asistenta religioasã colaboreazã, pe linie militarã, cu un consilier, ofiţer în activitate.
ART. 12
(1) Pentru acoperirea unor nevoi de asistenta religioasã vor putea fi angajaţi clerici din unitãţile de cult, pe baza de convenţii civile de prestãri de servicii, în condiţiile <>art. 3 lit. a) şi ale celorlalte prevederi ale Legii nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protecţie socialã a persoanelor încadrate în munca.
(2) Clericii angajaţi potrivit alin. (1) sunt recomandaţi de ierarhul sau de şeful local al cultului respectiv, selecţionaţi şi abilitaţi de secţiile de asistenta religioasã, şi trebuie sa îndeplineascã cerinţele art. 9 alin. (3).
(3) Pe durata activitãţii lor clericii angajaţi pe baza de convenţii civile de prestãri de servicii vor respecta îndatoririle ce le revin clericilor militari permanenţi. Pe perioada respectiva aceştia nu dobândesc calitatea de salariaţi şi nu beneficiazã de drepturile prevãzute în legislaţia privind protecţia şomerilor, în condiţiile <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca.
ART. 13
Drepturile salariale ale clericilor angajaţi pe baza de convenţii civile de prestãri de servicii se vor stabili în raport cu volumul de activitate desfasurata lunar de aceştia.
ART. 14
Preotii militari se subordoneazã militar-administrativ sefilor structurilor militare în care sunt încadraţi şi spiritual-canonic ierarhiei bisericesti care i-a recomandat.
ART. 15
Preotii militari sunt asimilaţi corpului ofiţerilor, dupã cum urmeazã:
a) asimilaţi gradului de maior: preotii de garnizoana categoria I şi preotii asistenţi;
b) asimilaţi gradului de locotenent-colonel: preotii de garnizoana categoria a II-a;
c) asimilaţi gradului de colonel: preotii de garnizoana categoria a III-a, preoti ai garnizoanei Bucureşti, preoti în Secţia de asistenta religioasã;
d) asimilaţi gradului de general de brigada: inspector general şi şef al Sectiei de asistenta religioasã.
CAP. 3
Îndatoririle şi drepturile preoţilor militari
ART. 16
Prevederile <>art. 9-12, 14, 17-28 şi 112 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se aplica în mod corespunzãtor şi preoţilor militari şi familiilor acestora, dupã caz.
ART. 17
Preotul din structurile militare are, în principal, urmãtoarele îndatoriri:
a) oficiaza Sfanta Liturghie, celelalte slujbe şi servicii religioase, administreazã Sfintele Taine, asigurând mãrturisirea şi impartasirea personalului militar şi civil, desfãşoarã activitatea de pastoratie individualã şi de grup în unitãţi, în condiţiile prevãzute la art. 3 alin. (1);
b) transmite militarilor de aceeaşi religie sau confesiune cu el învãţãtura de credinţa a cultului religios pe care îl reprezintã;
c) desfãşoarã activitate de educaţie moral-religioasã, etica şi civicã a personalului armatei;
d) colaboreazã nemijlocit cu ceilalţi factori educationali din unitãţi, comandamente şi garnizoane pentru organizarea serviciilor religioase, cu ocazia unor evenimente importante din istoria şi spiritualitatea poporului roman;
e) acorda asistenta religioasã, la cerere, tuturor militarilor, inclusiv celor aflaţi în spitale, penitenciare sau în arestul unitãţilor;
f) participa, prin mijloace pastorale specifice, la formarea spiritualã, la prevenirea şi combaterea manifestãrilor antisociale;
g) se preocupa, alãturi de comandanti sau şefi, de starea psihomorala şi disciplinarã a militarilor;
h) participa, cu aprobarea comandantilor, la programele de pregãtire pastorala organizate de cultul religios respectiv, fãrã a afecta activitatea de asistenta din structurile militare în care îşi desfãşoarã activitatea, sau la cele de pregãtire militarã organizate de structurile în care sunt încadraţi.
ART. 18
(1) Preoţilor militari le este restrânsã exercitarea unor drepturi şi libertãţi, astfel:
a) cãsãtoria cu o persoana apatridã sau care nu are exclusiv cetãţenie romana este condiţionatã de obţinerea aprobãrii prealabile a conducãtorilor instituţiilor în care sunt încadraţi;
b) participarea la mitinguri, demonstratii sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisã;
c) deplasarea în strãinãtate a preoţilor militari se poate face în condiţiile care se stabilesc prin ordine şi dispoziţii cu caracter intern;
d) exprimarea opiniilor politice se poate face numai în afarã serviciului, dar nu în fata militarilor pastoriti;
e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei militare, este permisã în condiţiile stabilite prin regulamente.
(2) Preotii militari permanenţi nu pot funcţiona ca preoti de parohie decât dupã încetarea activitãţii în rândul clerului militar.
ART. 19
(1) Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin preoţilor militari li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare.
(2) Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii preoţilor militari li se conferã medalii şi ordine militare, iar pe linie bisericeasca, ranguri şi distincţii. Conferirea decoratiilor şi a titlurilor de onoare preoţilor militari se face potrivit reglementãrilor aplicabile cadrelor militare.
(3) Prin vechime efectivã în serviciul militar a preoţilor militari se înţelege perioada cuprinsã între data dobândirii acestei calitãţi şi data încetãrii ei.
(4) Pentru îndeplinirea exemplara a atribuţiilor de serviciu preoţilor militari li se pot acorda recompense morale şi materiale potrivit regulamentelor militare.
ART. 20
(1) Pentru abateri de la disciplina, neîndeplinirea îndatoririlor sau încãlcarea regulilor de convieţuire socialã preoţilor militari li se pot aplica sancţiuni.
(2) Normele privind stabilirea sancţiunilor şi a competentelor de aplicare a acestora se vor elabora de fiecare minister şi instituţie, împreunã cu acele culte religioase de care aparţin preotii, pe baza reglementãrilor militare şi a rânduielilor bisericesti.
CAP. 4
Încetarea calitãţii de preot militar
ART. 21
Limitele de varsta pana la care preotii militari pot fi mentinuti în funcţii sunt similare cu cele ale cadrelor militare.
ART. 22
Preotii militari înceteazã a mai avea aceasta calitate în urmãtoarele situaţii:
a) dupã împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu, necesare pentru acordarea pensiei de serviciu;
b) sunt încadraţi de comisiile de expertiza medico-militarã în gradul I, II sau III de invaliditate, potrivit legii;
c) când în urma reorganizãrii unor unitãţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare nu sunt posibilitãţi pentru a fi încadraţi în alte unitãţi, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale ministerelor;
d) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
e) prin demisie;
f) când sunt condamnaţi prin hotãrâre judecãtoreascã, rãmasã definitiva, la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;
g) când incalca prevederile <>art. 28 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
h) în alte situaţii imputabile acestora, stabilite de ministere şi instituţii, împreunã cu acele culte de care aparţin.
ART. 23
(1) Hotãrârea de menţinere în activitate a clericilor militari impotriva cãrora a fost pornit procesul penal sau care au fost trimişi spre judecata în fata instanţelor lor ecleziastice se ia dupã soluţionarea definitiva a procesului penal sau a judecaţii ecleziastice.
(2) În acest interval de timp preotii militari se suspenda din funcţie, iar cei care sunt cercetati şi judecati în stare de libertate sau eliberaţi pe cauţiune se pun la dispoziţie. Pe timpul suspendãrii din funcţie preotii militari nu primesc nici un drept de la ministerele şi instituţiile în care îşi desfãşoarã activitatea.
(3) Preoţilor militari condamnaţi, care anterior au fost suspendaţi din funcţii, le înceteazã calitatea de preot militar începând cu data suspendãrii.
(4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã ori achitarea, aceştia vor fi repuşi în toate drepturile avute la data suspendãrii din funcţie, respectiv a punerii la dispoziţie.
(5) Repunerea în drepturi se poate dispune şi în cazul încetãrii urmãririi penale ori a procesului penal.
ART. 24
(1) Preotii militari care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare nu îşi înceteazã activitatea în cadrul instituţiei la care sunt încadraţi, pe timpul cat se afla în incapacitate temporarã de munca, fiind internati în spitale ori sanatorii sau se afla în concedii medicale.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplica celor cãrora urmeazã sa le înceteze calitatea de preot militar potrivit art. 22 lit. d), e), f), g) şi h).
CAP. 5
Dispoziţii finale
ART. 25
Normele privind evidenta, selecţionarea, încadrarea şi promovarea în funcţii şi cele referitoare la aprecierea de serviciu a preoţilor militari se stabilesc de ministerele şi instituţiile în cadrul cãrora aceştia îşi desfãşoarã activitatea.
ART. 26
Unitãţile militare asigura, în limita posibilitãţilor, mijloacele necesare în vederea construirii sau amenajãrii spaţiilor destinate desfãşurãrii serviciilor şi asistenţei religioase.
ART. 27
În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe instituţiile prevãzute la art. 1 alin. (2) vor elabora regulamentul de organizare şi funcţionare a secţiilor de asistenta religioasã, precum şi statele de funcţii.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul apãrãrii naţionale,
Ioan Mircea Plangu,
secretar de stat
Ministru de stat,
ministrul justiţiei,
Valeriu Stoica
Ministru de interne,
Constantin Dudu Ionescu
Ministrul muncii şi
protecţiei sociale,
Smaranda Dobrescu
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
