Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢÃ DE URGENŢÃ nr. 95 din 2 septembrie 2009
privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 3 septembrie 2009
Având în vedere faptul cã în anul 2009 vor avea loc pentru prima datã, ca urmare a prelungirii mandatului prezidenţial de la 4 ani la 5 ani, alegeri pentru Preşedintele României, separat de alegerile pentru Parlamentul României,
ţinând cont de faptul cã în anul 2004 alegerile prezidenţiale s-au desfãşurat în acelaşi timp cu cele pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar <>Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în vigoare, se completa, în mod substanţial, cu normele legale privind alegerea membrilor Parlamentului, atunci reglementatã prin <>Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului,
luând în considerare faptul cã <>Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a abrogat în mod expres <>Legea nr. 373/2004 , fãrã a stabili modalitatea de corelare a dispoziţiilor sale cu cele din <>Legea nr. 370/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru cã primul act normativ menţionat se referã la votul uninominal şi conţine reglementãri specifice pentru acest tip de alegeri, situaţie care impune în mod obligatoriu completarea reglementãrilor în domeniul alegerilor prezidenţiale, în scopul remedierii lacunelor legislative privind aspectele tehnice ale organizãrii şi desfãşurãrii alegerilor, cauzate de ieşirea din vigoare a <>Legii nr. 373/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
având în vedere termenul scurt rãmas pânã la alegerile pentru Preşedintele României, imperativul asigurãrii unui proces electoral corect şi transparent, precum şi necesitatea prevenirii disfuncţionalitãţilor care ar putea apãrea în derularea activitãţilor de pregãtire a alegerilor prezidenţiale datoritã lacunelor actualului cadru legislativ, toate acestea vizând interesul public şi constituind o situaţie extraordinarã, a cãrei reglementare nu poate fi amânatã,
în temeiul <>art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã ,
Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.
ART. I
<>Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1, dupã alineatul (2) se introduc douã noi alineate, alineatele (2^1) şi (2^2), cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente.
(2^2) În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea prevãzutã la alin. (1), se organizeazã al doilea tur de scrutin, la care participã numai primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numãrului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate."
2. Dupã articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 1^1. - (1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) perioadã electoralã - intervalul de timp care începe la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi se încheie odatã cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electoralã cuprinde intervalul de timp dintre data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electoralã, desfãşurarea efectivã a votãrii, numãrarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votãrii, atribuirea mandatului, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;
b) majoritatea de voturi ale alegãtorilor - se determinã ca parte întreagã, nerotunjitã, a raportului dintre numãrul alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente şi cifra 2, la care se adaugã o unitate, şi reprezintã numãrul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie sã le obţinã un candidat, în primul tur, pentru a fi ales Preşedinte al României;
c) liste electorale permanente - listele cuprinzând cetãţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani pânã în ziua alegerilor inclusiv;
d) act de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de cãlãtorie, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votãrii.
(2) Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de cãlãtorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetãţenii români care voteazã în strãinãtate sau de cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate care voteazã în România."
3. La articolul 2, alineatul (1) se abrogã.
4. Articolul 4 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioarã lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 45 de zile înaintea zilei votãrii, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotãrâre.
(2) În situaţiile prevãzute la art. 97 alin. (1) din Constituţia României, republicatã, data alegerilor va fi stabilitã şi adusã la cunoştinţa publicã de Guvern în cel mult 30 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei.
(3) Hotãrârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptã la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Autoritãţii Electorale Permanente."
5. Dupã articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 4^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 4^1. - (1) În situaţia în care mai multe partide politice, alianţe politice şi organizaţii legal constituite ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minoritãţilor Naţionale doresc sã propunã acelaşi candidat la funcţia de Preşedinte al României, acestea se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bazã de protocol, constituind o alianţã electoralã. Un partid politic, o alianţã politicã sau o organizaţie legal constituitã a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minoritãţilor Naţionale nu poate face parte decât dintr-o singurã alianţã electoralã. Alianţa electoralã care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate pãstra numai dacã nu şi-a schimbat componenţa iniţialã. Denumirea respectivã nu poate fi utilizatã de o altã alianţã.
(2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la data completãrii acestui birou electoral cu reprezentanţii Autoritãţii Electorale Permanente şi ai partidelor politice parlamentare.
(3) Biroul Electoral Central se pronunţã în şedinţã publicã asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestatã în scris de orice persoanã fizicã sau juridicã interesatã la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de cel mult 24 de ore de la afişare.
(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestatã de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de cel mult 24 de ore de la afişare.
(6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţã asupra contestaţiilor prevãzute la alin. (4) şi (5) în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, prin hotãrâri definitive şi irevocabile, care se comunicã Biroului Electoral Central.
(7) Acordul de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central, pânã cel mai târziu cu 4 zile înaintea datei la care expirã termenul de depunere a candidaturilor.
(8) Dispoziţiile alin. (3)-(6) se aplicã în mod corespunzãtor în cazul acordului de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale."
6. La capitolul II, titlul secţiunii 1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA 1
Listele electorale permanente şi tabelele electorale"
7. Articolul 5 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Listele electorale permanente se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, dupã caz, şi cuprind toţi alegãtorii care domiciliazã în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite.
(2) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate şi, dupã caz, strãzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor pe strãzi şi, dupã caz, blocuri.
(3) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numãrului imobilelor în care locuiesc alegãtorii, numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numãrul actului de identitate.
(4) În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (1)-(3), alegãtorii pot fi înscrişi în listele electorale permanente în ordine alfabeticã, cu avizul biroului electoral judeţean sau biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, care se comunicã Autoritãţii Electorale Permanente.
(5) În cel mult 15 zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor selecteazã şi prelucreazã datele privind alegãtorii cuprinse în Registrul naţional de evidenţã a persoanelor, tipãreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, prin structurile sale teritoriale, douã exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semneazã de primar, de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţã a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
(6) Un exemplar al listelor electorale permanente se pãstreazã de primar, iar celãlalt se predã judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã localitatea pentru care a fost întocmit.
(7) Actualizarea listelor electorale permanente se realizeazã de cãtre primarul unitãţii administrativ-teritoriale împreunã cu serviciul public comunitar de evidenţã a persoanelor.
(8) Alegãtorii au dreptul sã verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligaţi sã punã la dispoziţia acestora, spre consultare, listele electorale permanente şi sã organizeze acţiuni de informare şi de îndrumare a alegãtorilor pentru efectuarea verificãrilor necesare.
(9) Plângerile privind omisiunile, înscrierile greşite, oricare alte erori din liste, precum şi refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localitãţii, acesta fiind obligat sã se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(10) Contestaţiile cu privire la soluţionarea plângerilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispoziţiei primarului, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã domiciliazã alegãtorul şi se soluţioneazã de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(11) În termen de 48 de ore de la soluţionarea plângerilor şi operarea modificãrilor în listele electorale permanente, primarii au obligaţia de a le transmite judecãtoriilor şi Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor."
8. Articolul 6 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Cu cel puţin 5 zile înainte de data alegerilor, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, prin structurile sale teritoriale, tipãreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegãtorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semneazã de primar, de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţã a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
(2) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele şi prenumele alegãtorului, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numãrul actului de identitate, numãrul secţiei de votare, precum şi o rubricã destinatã semnãturii alegãtorului.
(3) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de cãtre primar, în douã exemplare, pe bazã de proces-verbal, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu douã zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegãtorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în data alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se pãstreazã de cãtre primar.
(4) Orice neconcordanţã între lista electoralã permanentã şi copie se soluţioneazã de primar de îndatã, prin dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electoralã permanentã.
(5) Orice modificare intervenitã în lista electoralã permanentã, dupã predarea copiei la biroul electoral al secţiei de votare, se comunicã, în scris, de îndatã acestuia de cãtre primar."
9. Articolul 7 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Alegãtorii care se prezintã la vot şi fac dovada cu actul de identitate cã domiciliazã în raza teritorialã a secţiei de votare respective, însã au fost omişi din copia listei electorale permanente, existentã la biroul electoral al secţiei de votare, precum şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însãrcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie, alegãtorii care în ziua votãrii se aflã în altã comunã, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegãtorii care voteazã la secţiile de votare din strãinãtate sunt înscrişi într-un tabel cuprinzând numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numãrul actului de identitate, precum şi alte elemente stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Alegãtorii care îşi exercitã dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, potrivit art. 19^6 alin. (1), sunt înscrişi într-un alt tabel."
10. Dupã articolul 7 se introduc douã noi secţiuni, secţiunea a 2-a "Secţiile de votare", cuprinzând trei noi articole, articolele 7^1 -7^3, respectiv secţiunea a 3-a "Birourile electorale", cuprinzând paisprezece noi articole, articolele 7^4 -7^17, cu urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA a 2-a
Secţiile de votare
Art. 7^1. - Secţiile de votare se organizeazã dupã cum urmeazã:
a) în localitãţile cu o populaţie de peste 1.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de alegãtori;
b) în localitãţile cu o populaţie sub 1.000 de locuitori, o singurã secţie de votare;
c) se pot organiza secţii de votare şi în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populaţie de pânã la 1.000 de locuitori, situate la o distanţã mai mare de 3 km faţã de sediul celei mai apropiate secţii de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului;
d) în oraşe, municipii şi comune se vor organiza secţii de votare speciale, de regulã în gãri, autogãri şi aerogãri; se vor organiza secţii de votare speciale şi în campusurile universitare; în aceste secţii îşi exercitã dreptul de vot alegãtorii prevãzuţi la art. 19^5 alin. (4).
Art. 7^2. - (1) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, în termen de cel mult 5 zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor. Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor asigurã datele, informaţiile şi sprijinul necesare pentru îndeplinirea de cãtre primari a acestei obligaţii.
(2) Stabilirea secţiilor de votare speciale se va face de cãtre Guvern, prin hotãrâre, cu respectarea termenului prevãzut la alin. (1). În acest sens instituţiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor şi informaţiilor necesare.
(3) Numerotarea secţiilor de votare de pe raza teritorialã a unui judeţ, respectiv a municipiului Bucureşti se stabileşte de cãtre prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea secţiilor de votare, respectiv stabilirea secţiilor de votare speciale, începând cu localitatea reşedinţã de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabeticã a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevãzutã de lege.
(4) În cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (3), prefecţii comunicã Autoritãţii Electorale Permanente delimitarea, respectiv stabilirea, şi numerotarea fiecãrei secţii de votare, precum şi alte date relevante privind imobilul în care se va desfãşura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificãri privind delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, precum şi locurile de desfãşurare a votãrii se comunicã Autoritãţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la producerea acestora.
(5) Cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor, prefecţii aduc la cunoştinţa publicã delimitarea şi numerotarea fiecãrei secţii de votare, prin publicaţii în care se indicã şi locul de desfãşurare a votãrii.
(6) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor vor asigura datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de cãtre prefecţi a obligaţiilor prevãzute la alin. (2)-(5).
Art. 7^3. - (1) Pe lângã misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizeazã una sau mai multe secţii de votare pentru alegãtorii care se aflã în strãinãtate la data alegerilor.
(2) În afara secţiilor de votare prevãzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivã, secţii de votare şi în alte localitãţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(3) Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din strãinãtate se stabilesc de cãtre ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevãzut la art. 7^2 alin. (4), ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţa publicã numerotarea fiecãrei secţii de votare din strãinãtate, precum şi locurile de desfãşurare a votãrii.
SECŢIUNEA a 3-a
Birourile electorale
Art. 7^4. - (1) Pentru organizarea şi desfãşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcãtuite numai din cetãţeni cu drept de vot. Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi reprezentanţii Autoritãţii Electorale Permanente în birourile electorale nu pot avea apartenenţã politicã. Candidaţii în alegeri, soţul, soţia, rudele şi afinii acestora pânã la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercitã o funcţie ce implicã autoritatea de stat. Exercitarea corectã şi imparţialã a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage rãspunderea juridicã, civilã sau penalã, dupã caz.
(4) Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a douã sau mai multe birouri electorale.
(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii şi completãrii birourilor electorale atestã calitatea de membru al biroului electoral.
Art. 7^5. - (1) Birourile electorale lucreazã legal în prezenţa majoritãţii membrilor care le compun.
(2) Şedinţele birourilor electorale sunt conduse de preşedinţi.
(3) În lipsa preşedintelui biroului electoral, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de locţiitorul sãu.
(4) Prezenţa la şedinţe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. În cazuri justificate, preşedinţii birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora sã lipseascã de la şedinţã.
(5) Birourile electorale adoptã acte şi iau mãsuri, potrivit competenţei lor, numai cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotãrâtor.
Art. 7^6. - (1) Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însãrcinãri în afara celor prevãzute de prezenta lege.
(2) Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, pânã în preziua votãrii, iar în caz de deces, îmbolnãviri sau accidente, chiar şi în ziua votãrii, cu respectarea condiţiilor prevãzute de art. 7^7 -7^14.
(3) Calitatea de membru al unui birou electoral înceteazã de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecatã pentru sãvârşirea unei infracţiuni prevãzute de prezenta lege sau în condiţiile prevãzute de art. 26^2 alin. (5). Constatarea încetãrii de drept a calitãţii de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de cãtre preşedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Art. 7^7. - (1) Biroul Electoral Central este alcãtuit din 5 judecãtori ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice.
(2) Desemnarea celor 5 judecãtori se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţã publicã, în termen de 3 zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecãtorii în exerciţiu ai Curţii. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publicã prin mass-media de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu douã zile înainte de desfãşurarea acesteia.
(3) Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecãtorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intrã preşedintele, vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente şi câte un reprezentant al fiecãrui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi pânã la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi.
(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemneazã într-un proces-verbal care reprezintã actul de învestire.
(6) În termen de cel mult 48 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, fiecare formaţiune politicã care nu este reprezentatã în Parlament şi a propus candidat comunicã Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului sãu. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicãrile, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de cãtre conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii, în limita numãrului de reprezentanţi prevãzut la alin. (1).
(7) Biroul Electoral Central are un aparat tehnic de lucru format din personal de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Autoritãţii Electorale Permanente şi al Institutului Naţional de Statisticã.
(8) Biroul Electoral Central, în componenţa prevãzutã la alin. (4), adoptã, prin hotãrâre, în termen de 3 zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare a birourilor electorale şi a aparatului de lucru al acestora, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile electorale şi aparatul tehnic al acestora.
Art. 7^8. - (1) Biroul Electoral Central are urmãtoarele atribuţii:
a) asigurã aplicarea şi interpretarea unitarã a dispoziţiilor prezentei legi;
b) constatã îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formã prevãzute de prezenta lege pentru candidaturi; comunicã birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate candidaturile înregistrate, le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune, precum şi prin afişare pe pagina proprie de internet;
c) în 48 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, stabileşte ordinea de înscriere în buletinul de vot, prin tragere la sorţi, în prima etapã din rândul candidaţilor propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament, iar în a doua etapã din rândul celorlalţi candidaţi; comunicã ordinea înscrierii candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot Curţii Constituţionale şi Regiei Autonome "Monitorul Oficial" şi o aduce la cunoştinţa publicã prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune, precum şi prin afişare pe pagina proprie de internet;
d) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate; în cazul în care pentru soluţionarea unei întâmpinãri sau contestaţii sunt necesare verificãri de fapt, acestea se efectueazã în prezenţa unui judecãtor din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificãri nu se pot face în data alegerilor;
e) centralizeazã rezultatele alegerilor, constatã candidatul ales şi prezintã Curţii Constituţionale documentaţia necesarã validãrii mandatului de Preşedinte al României;
f) organizeazã şi implementeazã un sistem de colectare de date şi de informare periodicã a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional;
g) transmite Autoritãţii Electorale Permanente, dupã publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, toate materialele şi documentele deţinute;
h) dispune renumãrarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizãrii voturilor şi a rezultatului alegerilor, în situaţia în care constatã cã au fost comise erori sau existã neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale;
i) îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin potrivit prezentei legi.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptã decizii şi hotãrâri.
(3) Deciziile Biroului Electoral Central se adoptã pentru aplicarea unitarã a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrãrii candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrãrii semnelor electorale, pentru soluţionarea întâmpinãrilor şi contestaţiilor care sunt de competenţa sa, precum şi pentru alte cazuri prevãzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritãţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electoralã, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri, se comunicã pãrţilor interesate şi se aduc la cunoştinţa publicã prin afişare pe pagina proprie de internet.
(4) Hotãrârile Biroului Electoral Central se adoptã pentru interpretarea unitarã a prezentei legi, sunt general obligatorii şi se aduc la cunoştinţa publicã prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 7^9. - (1) Biroul electoral judeţean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti este constituit din 3 judecãtori, un reprezentant al Autoritãţii Electorale Permanente desemnat de cãtre aceasta prin hotãrâre şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.
(2) Desemnarea judecãtorilor se face în şedinţã publicã, în termen de cel mult 10 zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, de cãtre preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecãtorii în exerciţiu ai acestuia sau, în cazul biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, dintre judecãtorii în exerciţiu ai judecãtoriei sectorului. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publicã, prin presã, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 24 de ore înainte de desfãşurarea acesteia. Tragerea la sorţi se face pe funcţii, preşedinte şi locţiitor, şi se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autoritãţii Electorale Permanente.
(3) În termen de cel mult 48 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, fiecare formaţiune politicã care a propus candidat comunicã biroului electoral judeţean sau biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti numele şi prenumele reprezentantului sãu. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicãrile, biroul electoral judeţean sau biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti se completeazã cu reprezentanţii propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, în limita numãrului de reprezentanţi prevãzut la alin. (1). În termen de 24 de ore de la completarea birourilor electorale judeţene sau birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti cu reprezentanţii propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, acestea se completeazã de cãtre preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, dupã caz, cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice care au propus candidaţi, în limita numãrului de reprezentanţi prevãzut la alin. (1), prin tragere la sorţi, dacã este cazul, în prezenţa membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de cãtre conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii.
Art. 7^10. - (1) Birourile electorale judeţene, respectiv birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii:
a) urmãresc şi asigurã aplicarea unitarã şi respectarea dispoziţiilor prezentei legi, precum şi a hotãrârilor şi deciziilor Biroului Electoral Central de cãtre toate autoritãţile, instituţiile şi organismele cu responsabilitãţi în materie electoralã din cadrul judeţului sau al sectorului municipiului Bucureşti;
b) asigurã, împreunã cu prefecţii şi Autoritatea Electoralã Permanentã, instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;
c) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare şi la procesul de votare; deciziile date sunt definitive;
d) distribuie, pe bazã de proces-verbal, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea «VOTAT» şi celelalte materiale necesare procesului electoral birourilor electorale ale secţiilor de votare;
e) centralizeazã rezultatele numãrãrii voturilor pentru judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti în care funcţioneazã şi înainteazã Biroului Electoral Central procesele-verbale privind centralizarea rezultatelor votãrii la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale la care funcţioneazã, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare, dupã caz, precum şi toate contestaţiile şi întâmpinãrile primite;
f) predau, pe bazã de proces-verbal, tribunalelor judeţene, respectiv Tribunalului Bucureşti buletinele de vot nule şi cele contestate, precum şi celelalte documente şi materiale deţinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.
(2) Birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentei legi.
(3) În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit prevederilor prezentei legi, birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti adoptã decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate autoritãţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electoralã, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri la care se referã, din raza teritorialã de competenţã a biroului, şi se aduc la cunoştinţa publicã prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
Art. 7^11. - (1) Biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate este constituit din 3 judecãtori în exerciţiu ai Tribunalului Bucureşti, un reprezentant al Autoritãţii Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotãrâre şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.
(2) Dispoziţiile art. 7^9 alin. (2)-(3) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate are urmãtoarele atribuţii:
a) urmãreşte şi asigurã aplicarea unitarã şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de cãtre toate autoritãţile, instituţiile şi organismele cu responsabilitãţi în materie electoralã pentru organizarea scrutinului în strãinãtate;
b) asigurã instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare organizate în strãinãtate;
c) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate;
d) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, pe bazã de proces-verbal, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea «VOTAT», precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral;
e) centralizeazã rezultatele numãrãrii voturilor din secţiile de votare din strãinãtate şi înainteazã Biroului Electoral Central procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votãrii la secţiile de votare din strãinãtate, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate, precum şi toate contestaţiile şi întâmpinãrile primite;
f) predã, pe bazã de proces-verbal, Tribunalului Bucureşti toate documente şi materialele deţinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.
(4) Biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii.
(5) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate adoptã decizii. Deciziile biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate sunt obligatorii pentru toate autoritãţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electoralã, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri la care se referã, din raza teritorialã de competenţã a biroului, şi se aduc la cunoştinţa publicã prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
Art. 7^12. - (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcãtuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulã, jurişti, precum şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.
(2) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se face cu cel mult 10 zile înainte de data alegerilor de cãtre preşedintele tribunalului, în şedinţã publicã anunţatã cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre juriştii existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti.
(3) Listele cuprinzând juriştii care vor fi traşi la sorţi se întocmesc de cãtre preşedintele tribunalului împreunã cu prefectul, pânã cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor. Listele vor cuprinde un numãr de persoane cu cel puţin 10% mai mare decât cel necesar, acestea fiind rezervã la dispoziţia preşedintelui biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, dupã caz, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor sau pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare care nu au numãrul minim de membri prevãzut de prezenta lege.
(4) În listele prevãzute la alin. (3) vor fi trecuţi numai jurişti care îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 7^4 alin. (2).
(5) În cazul în care numãrul juriştilor este insuficient, listele vor fi completate, la propunerea prefectului, cu persoane cu o reputaţie bunã în localitate, care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 7^4 alin. (2).
(6) Listele cuprinzând propunerile de persoane pentru funcţiile de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitor al acestuia vor conţine: numele, prenumele, codurile numerice personale, adresele, telefoanele şi semnãturile de acceptare ale persoanelor propuse. Listele vor fi însoţite de declaraţiile pe propria rãspundere ale persoanelor propuse privind îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 7^4 alin. (2). Semnãturile de acceptare ale persoanelor propuse constituie acceptul de prelucrare a datelor personale de cãtre instituţiile prefectului şi Autoritatea Electoralã Permanentã.
(7) Propunerile de persoane pentru funcţiile de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitor al acestuia trebuie avizate de Autoritatea Electoralã Permanentã din punctul de vedere al activitãţii anterioare ca membri ai birourilor electorale, dacã este cazul. În termen de cel mult douã zile de la întocmirea lor, listele cuprinzând propunerile de persoane prevãzute la alin. (4) şi (5) sunt transmise spre avizare Autoritãţii Electorale Permanente de cãtre prefecţi, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autoritãţii Electorale Permanente se comunicã prefecţilor şi preşedinţilor tribunalelor, pânã cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnãrii preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.
(8) Gruparea în liste a persoanelor în vederea tragerii la sorţi se face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestor persoane sã fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului judeţean. Procesul-verbal constituie actul de învestiturã.
(9) În cel mult 48 de ore de la tragerea la sorţi, preşedintele tribunalului transmite biroului electoral judeţean sau, dupã caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, lista persoanelor desemnate ca preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora, precum şi listele de rezervã prevãzute la alin. (3).
Art. 7^13. - (1) În cel mult douã zile de la expirarea termenului prevãzut la art. 7^12 alin. (9), formaţiunile politice care au propus candidaţi sunt obligate sã comunice biroului electoral judeţean, respectiv biroului electoral al sectorului, în cazul municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde urmãtoarele: numãrul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact, respectiv numãrul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. O formaţiune politicã poate avea într-un birou electoral al unei secţii de votare cel mult 2 reprezentanţi.
(2) Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu reprezentanţii formaţiunilor politice se face de preşedintele biroului electoral judeţean, respectiv de preşedintele biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral judeţean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1). Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare pot avea loc pe tot cuprinsul celor 48 de ore şi se consemneazã în procese-verbale, care constituie actele de învestiturã. Birourile electorale ale secţiilor de votare se considerã constituite la data completãrii acestora cu reprezentanţii formaţiunilor politice.
(3) Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face în prima etapã cu reprezentanţii formaţiunilor politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, iar în a doua etapã, prin tragere la sorţi, pentru fiecare secţie de votare, cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice care au propus candidaţi, de cãtre preşedintele biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, dupã caz.
(4) În cazul în care, în urma efectuãrii operaţiunilor prevãzute la alin. (2) şi (3), mai existã birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au numãrul maxim de membri prevãzut de alin. (1), acestea urmeazã a fi completate, prin tragere la sorţi, pentru fiecare secţie de votare, dintre toate formaţiunile politice care au depus propuneri pentru cel de-al doilea reprezentant la secţia de votare respectivã.
(5) În cazul în care, în urma efectuãrii operaţiunilor prevãzute la alin. (2)-(4), mai existã birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au cel puţin 5 membri, respectiv preşedinte, locţiitor şi 3 membri, acestea urmeazã a fi completate cu persoane din rezerva aflatã la dispoziţia preşedintelui biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, dupã caz, prin tragere la sorţi, cu respectarea prevederilor art. 7^12 alin. (8).
(6) La solicitarea scrisã a reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral, preşedintele biroului electoral judeţean ori, dupã caz, al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(7) Câte o copie certificatã a proceselor-verbale de completare se predã, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare.
Art. 7^14. - (1) Fiecare birou electoral al secţiei de votare din strãinãtate este constituit dintr-un preşedinte, desemnat de şeful reprezentanţei diplomatice, de regulã din cadrul acesteia, şi din 2 pânã la 6 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi. Birourile electorale pentru secţiile de votare din strãinãtate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, preşedinte şi 2 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.
(2) Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate cu reprezentanţii formaţiunilor politice care au propus candidaţi se face de cãtre preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate şi se consemneazã într-un proces-verbal care reprezintã actul de învestire. În aceastã componenţã, birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate îndeplinesc toate atribuţiile prevãzute de prezenta lege. Dispoziţiile art. 7^13 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) În cazul în care numãrul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate, acestea sunt completate cu persoane cu o bunã reputaţie, fãrã apartenenţã politicã şi care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 7^4 alin. (2), dintr-o listã întocmitã de Ministerul Afacerilor Externe. Lista este transmisã spre avizare Autoritãţii Electorale Permanente de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta, în termen de douã zile de la întocmire. Avizul Autoritãţii Electorale Permanente se comunicã Ministerului Afacerilor Externe pânã cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnãrii preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(4) Termenele pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate, respectiv pentru comunicarea reprezentanţilor formaţiunilor politice în birouri, precum şi pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate sunt cele prevãzute de prezenta lege pentru birourile electorale ale secţiilor de votare din ţarã.
(5) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa şi alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate se suportã de cãtre cei care îi desemneazã.
(6) La solicitarea scrisã a reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, preşedintele pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate.
Art. 7^15. - (1) Cu douã zile înainte de data alegerilor, birourile electorale ale secţiilor de votare primesc, pe bazã de proces-verbal, de la birourile electorale judeţene sau de la birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin intermediul primarilor, urmãtoarele:
a) douã copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegãtorii din secţia de votare; un exemplar este pus la dispoziţia alegãtorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în data alegerilor;
b) buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT»;
c) formularele tabelelor prevãzute la art. 7, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate şi materiale necesare desfãşurãrii procesului electoral, precum şi un buletin de vot anulat, dupã caz, de cãtre preşedintele biroului electoral judeţean, respectiv al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de votare într-un loc vizibil, în ziua premergãtoare alegerilor.
(2) Dupã primire, materialele prevãzute la alin. (1) lit. a)-c) se sigileazã de cãtre preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se pãstreazã, pânã la transportul lor la localurile secţiilor de votare, sub pazã, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de primarul unitãţii administrativ-teritoriale în care acestea îşi desfãşoarã activitatea.
(3) Birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate primesc, pe bazã de proces-verbal, de la biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, buletinele de vot, ştampila de control, ştampilele cu menţiunea «VOTAT», formularele tabelelor prevãzute la art. 7 alin. (1), formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate şi materiale necesare desfãşurãrii procesului electoral, precum şi un buletin de vot anulat de cãtre preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de votare într-un loc vizibil, în ziua premergãtoare. Dupã primire, acestea se sigileazã de cãtre preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se pãstreazã, pânã la transportul lor la localurile secţiilor de votare, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de şeful reprezentanţei diplomatice din statul respectiv.
(4) Birourile electorale ale secţiilor de votare au urmãtoarele atribuţii:
a) asigurã buna organizare şi desfãşurare a operaţiunilor electorale în raza lor teritorialã de competenţã;
b) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria lor activitate, precum şi contestaţiile cu privire la procesul de votare;
c) numãrã voturile şi consemneazã rezultatele votãrii în procesele-verbale prevãzute la art. 21 alin. (1); poate decide renumãrarea voturilor, la solicitarea oricãrui membru, înainte de consemnarea rezultatului numãrãtorii în procesul-verbal prevãzut la art. 21 alin. (1);
d) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin prezenta lege sau prin hotãrâri şi decizii ale birourilor electorale ierarhic superioare.
(5) Dupã încheierea votãrii şi consemnarea rezultatelor votãrii, birourile electorale ale secţiilor de votare efectueazã urmãtoarele activitãţi:
a) predau birourilor electorale judeţene sau, dupã caz, biroului electoral al sectorului urmãtoarele: procesele-verbale cuprinzând rezultatele votãrii, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreunã cu întâmpinãrile, contestaţiile şi materialele la care acestea se referã, de competenţa acestora, dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiei de votare, precum şi declaraţiile pe propria rãspundere prevãzute de art. 19^5 alin. (4), dupã caz; birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate predau, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate sau, în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti procesele-verbale cuprinzând rezultatele votãrii, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreunã cu întâmpinãrile, contestaţiile şi materialele la care acestea se referã şi predau Autoritãţii Electorale Permanente, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dosarele cuprinzând tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare din strãinãtate, precum şi declaraţiile pe propria rãspundere prevãzute de art. 19^5 alin. (5);
b) predau, pe bazã de proces-verbal, reprezentantului judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã îşi au sediul şi care se aflã la sediul biroului electoral judeţean sau, dupã caz, la sediul biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfãşurarea votãrii; birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate înainteazã aceste materiale reprezentanţelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de cãtre operatorii economici specializaţi.
(6) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, biroul electoral al secţiei de votare adoptã decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate pãrţile la care se referã şi se aduc la cunoştinţa publicã prin afişare la loc vizibil la sediul biroului electoral al secţiei de votare.
Art. 7^16. - (1) Formaţiunile politice care participã la alegeri şi candidaţii pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult douã zile de la expirarea termenului de constituire sau, dupã caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referã la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţioneazã de acestea în termen de cel mult douã zile de la înregistrare. Decizia sau, dupã caz, hotãrârea pronunţatã este definitivã.
Art. 7^17. - Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate şi birourile electorale ale secţiilor de votare îşi înceteazã activitatea la data validãrii rezultatului alegerilor pentru preşedintele ales."
11. Articolul 8 se abrogã.
12. La capitolul II, titlul secţiunii a 2-a se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA a 4-a
Candidaturile"
13. La articolul 9 alineatul (2), litera c) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisã, semnatã şi datatã de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria rãspundere a candidatului în sensul cã a avut sau nu calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinãtorilor, al cãror numãr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegãtori."
14. La articolul 9, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Lista susţinãtorilor este un act public, sub sancţiunea prevãzutã de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susţinãtorilor trebuie sã cuprindã data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numãrul actului de identitate şi semnãtura alegãtorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligatã sã facã o declaraţie pe propria rãspundere prin care sã ateste veridicitatea semnãturilor susţinãtorilor. Modelul listei susţinãtorilor şi al declaraţiei pe propria rãspundere sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta lege."
15. La articolul 9, dupã alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (5)-(8), cu urmãtorul cuprins:
"(5) Declaraţiile pe propria rãspundere ale candidaţilor în sensul cã au avut sau nu calitatea de lucrãtori ai Securitãţii sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la depunere, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
(6) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor se publicã pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.
(7) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplicã, în mod corespunzãtor, şi pentru candidaţii propuşi de cãtre organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, precum şi pentru candidaţii propuşi de cãtre alianţele electorale.
(8) Apartenenţa politicã a candidatului la partidul politic, organizaţia cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale sau la unul dintre membrii alianţei politice sau alianţei electorale care îl propune nu constituie o condiţie pentru a candida."
16. Articolul 11 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Biroul Electoral Central verificã îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formã prevãzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistreazã candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale.
(2) Înregistrarea şi respingerea înregistrãrii candidaturilor de cãtre Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.
(3) Biroul Electoral Central întocmeşte procese-verbale din care rezultã data şi ora afişãrii deciziilor de înregistrare sau, dupã caz, de respingere a înregistrãrii candidaturilor.
(4) Candidaţii pot renunţa la candidaturi pânã la data rãmânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceştia declarã în scris pe propria rãspundere cã renunţã la candidaturã. Declaraţia se depune la Biroul Electoral Central."
17. Dupã articolul 11 se introduc douã noi articole, articolele 11^1 şi 11^2 , cu urmãtorul cuprins:
"Art. 11^1. - (1) Semnele electorale se depun la Biroul Electoral Central în scris şi în format electronic odatã cu depunerea candidaturii.
(2) Semnele electorale ale candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României trebuie sã se deosebeascã clar între ele, fiind interzisã utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometricã în care sunt încadrate. Candidaţii propuşi de partide politice şi alianţe politice pot întrebuinţa ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formaţiuni politice s-au înscris la Tribunalul Bucureşti.
(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase.
(4) În cazul în care un candidat opteazã pentru semnul electoral al partidului politic, al organizaţiei cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale, alianţei politice sau electorale care îl propune, dupã caz, acesta îl poate folosi dacã formaţiunea politicã respectivã, înregistratã legal începând din anul 1990, l-a folosit prima, şi nu poate fi însuşit sau utilizat de alt partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale înregistratã ulterior sau de un candidat independent decât cu consimţãmântul celor cãrora le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcãtuit alianţa politicã sau alianţa electoralã iniţialã.
(5) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai mulţi candidaţi, atribuirea se face candidatului care a depus primul semnul respectiv.
(6) Înregistrarea sau respingerea înregistrãrii semnelor electorale se face de cãtre Biroul Electoral Central, prin decizie, odatã cu înregistrarea sau respingerea înregistrãrii candidaturilor.
Art. 11^2. - (1) În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la art. 11 alin. (2), respectiv la art. 11^1 alin. (6), candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegãtorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrãrii candidaturilor sau a semnelor electorale, dupã caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţionalã.
(2) Curtea Constituţionalã soluţioneazã contestaţiile în termen de cel mult douã zile de la înregistrare. Hotãrârile sunt definitive, se comunicã de îndatã Biroului Electoral Central şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor prevãzut la alin. (2), Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publicã, prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin intermediul mass-mediei, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În acelaşi termen, Biroul Electoral Central comunicã birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligaţia de a le afişa de îndatã la sediul lor."
18. La capitolul II, titlul secţiunii a 3-a se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA a 5-a
Buletinele de vot şi ştampilele electorale"
19. Articolul 12 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipãrire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autoritãţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Buletinele de vot se vor imprima de cãtre Regia Autonomã «Monitorul Oficial», cu litere de aceeaşi mãrime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cernealã, în atâtea exemplare câţi alegãtori sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugã numãrul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din strãinãtate, precum şi numãrul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare speciale. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, Ministerul Afacerilor Externe şi instituţiile prefectului vor comunica Biroului Electoral Central: numãrul alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente, numãrul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din strãinãtate, precum şi numãrul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare speciale.
(3) Cu cel puţin 15 zile înaintea datei alegerilor, macheta buletinului de vot se prezintã de Regia Autonomã «Monitorul Oficial» membrilor Biroului Electoral Central. Operaţiunea de prezentare a buletinului de vot se consemneazã într-un procesverbal care se semneazã de toate persoanele prezente. Eventualele obiecţii se formuleazã pe loc, obiecţiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central trebuie sã solicite Regiei Autonome «Monitorul Oficial» modificarea machetei şi tipãrirea corectã a buletinelor de vot, dacã numele şi prenumele candidaţilor, precum şi semnul electoral sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.
(4) Un exemplar al buletinului de vot, vizat şi anulat de preşedintele Biroului Electoral Central, va fi afişat pe site-ul acestei instituţii."
20. Articolul 13 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a ştampilelor de control ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, a ştampilei biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate şi a ştampilelor birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate se realizeazã prin grija prefecţilor, respectiv a Ministerului Afacerilor Externe pânã cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.
(2) Ştampila Biroului Electoral Central se confecţioneazã de Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar ştampilele cu menţiunea «VOTAT» se confecţioneazã de Regia Autonomã «Monetãria Statului». Ştampila cu menţiunea «VOTAT» trebuie astfel dimensionatã încât sã fie mai micã decât patrulaterele de pe buletinul de vot, respectiv decât distanţa dintre acestea.
(3) În cazul pierderii sau furtului unor ştampile electorale, birourile electorale ierarhic superioare celor cãrora le aparţineau ştampilele electorale respective iau mãsuri în vederea înlocuirii acestora, cu sprijinul Regiei Autonome «Monetãria Statului», prefectului sau Ministerului Afacerilor Externe, dupã caz."
21. Articolul 14 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT», formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele prevãzute la art. 7 şi celelalte materiale necesare desfãşurãrii procesului electoral se preiau de cãtre prefect, împreunã cu preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, pe bazã de proces-verbal, şi se pãstreazã în încãperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bazã de proces-verbal, cel mai târziu cu douã zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din strãinãtate, preluarea şi predarea acestor materiale se fac, pe bazã de proces-verbal, de cãtre preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
(2) Predarea şi distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucãţi sau multiplu de 100 de bucãţi, pe bazã de proces-verbal.
(3) În preziua alegerilor, la sediul fiecãrei secţii de votare se afişeazã un buletin de vot, vizat şi anulat, dupã caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate."
22. La capitolul II, titlul secţiunii a 4-a se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA a 6-a
Campania electoralã"
23. La articolul 15, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 15 - (1) Campania electoralã începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbãtã de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00."
24. Articolul 17 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 17. - (1) În campania electoralã candidaţii şi, dupã caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetãţenii au dreptul sã îşi exprime opiniile în mod liber şi fãrã nicio discriminare, prin mitinguri, adunãri, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunãrilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizãrile prevãzute de legislaţia în vigoare.
(2) Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept.
(3) În unitãţile militare, în unitãţile de învãţãmânt, în timpul programului de învãţãmânt, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electoralã de orice tip sunt interzise.
(4) În timpul campaniei electorale, primarii asigurã candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzãtoare pentru a se întâlni cu alegãtorii."
25. Articolul 18 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Campania electoralã, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie sã serveascã urmãtoarelor interese generale:
a) ale electoratului - de a primi informaţii corecte, astfel încât sã îşi poatã exercita dreptul la vot în cunoştinţã de cauzã;
b) ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care îi susţin - de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;
c) ale radiodifuzorilor - de a-şi exercita drepturile şi responsabilitãţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi sã asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfãşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care îi susţin."
26. Articolul 19 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 19. - (1) În perioada electoralã, în cazul prezentãrii de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de urmãtoarele informaţii:
a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;
b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizatã;
c) dimensiunea eşantionului şi marja maximã de eroare;
d) cine a solicitat şi cine a plãtit efectuarea sondajului.
(2) Televotul sau anchetele fãcute pe stradã în rândul electoratului nu trebuie sã fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publicã sau pentru un anumit grup social ori etnic.
(3) Cu 48 de ore înainte de ziua votãrii este interzisã prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete fãcute pe stradã.
(4) Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societãţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditãrii instituţiei pentru care lucreazã, în zona de protecţie a secţiei de votare prevãzutã la art. 19^4 alin. (6), fãrã a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.
(5) În ziua votãrii este interzisã prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votãrii."
27. Dupã articolul 19 se introduc trei noi articole, articolele 19^1 -19^3, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 19^1. - (1) Candidaţii sunt obligaţi sã solicite, pânã la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenã. Solicitãrile peste acest termen nu se iau în considerare.
(2) Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenã proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de cãtre posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.
(3) Este interzisã introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.
(4) În termen de 10 de zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Consiliul Naţional al Audiovizualului stabileşte, prin decizie, regulile de desfãşurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru preşedinte.
(5) Candidaţii îşi pot desemna coordonatori de campanie la nivelul judeţelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi pentru strãinãtate, pe care îi notificã Biroului Electoral Central şi Autoritãţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor.
(6) Coordonatorii de campanie ai candidaţilor au rolul de a reprezenta candidaţii şi de a conduce campania electoralã a acestora, acolo unde au fost desemnaţi.
Art. 19^2. - (1) Primarii sunt obligaţi ca dupã data expirãrii termenului de depunere a candidaturilor, dar pânã la rãmânerea definitivã a acestora, sã stabileascã, prin dispoziţie care se aduce la cunoştinţa publicã prin afişare la sediul primãriei, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care sã amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numãrul candidaţilor.
(2) Locurile speciale pentru afişaj trebuie sã fie stabilite în locuri publice frecventate de cetãţeni, astfel încât sã poatã fi folosite fãrã stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activitãţi din localitãţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi sã asigure înlãturarea din spaţiul public a oricãror materiale de propagandã electoralã rãmase de la campaniile electorale precedente.
(3) Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la funcţia de preşedinte şi de partidele care i-au propus.
(4) Este interzisã utilizarea de cãtre un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât sã împiedice folosirea acestora de cãtre un alt candidat.
(5) Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, dupã caz, al deţinãtorilor şi numai cu luarea mãsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetãţenilor.
(6) Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevãzute la alin. (1) nu poate depãşi dimensiunile de 500 mm o laturã şi 300 mm cealaltã laturã, iar cel prin care se convoacã o reuniune electoralã, 400 mm o laturã şi 250 mm cealaltã laturã.
(7) Sunt interzise afişele electorale care combinã culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
(8) Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutierã, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.
(9) Activitãţile de propagandã electoralã nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.
(10) Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandã electoralã este interzisã.
(11) Dupã încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.
(12) Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publicã, este obligat sã asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandã electoralã amplasate în locuri autorizate.
(13) Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de cãtre candidaţi şi, dupã caz, de cãtre partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care îi susţin a unor amenajãri provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandã electoralã, dacã prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutierã sau pietonalã.
(14) Campania electoralã se poate desfãşura în alt stat decât România numai cu respectarea legislaţiei în vigoare a statului respectiv.
Art. 19^3. - (1) Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate vegheazã la corecta desfãşurare a campaniei electorale, soluţionând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electoralã.
(2) Dacã birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate considerã, cu ocazia soluţionãrii plângerii, cã este necesarã luarea unor mãsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizeazã autoritãţile competente.
(3) Împotriva deciziilor birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate se pot face contestaţii la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea acestora.
(4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.
(5) Contestaţiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate suspendã executarea acestora.
(6) Deciziile adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate devin executorii de la datele la care expirã termenele de contestare a acestora.
(7) Contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfãşura campania electoralã în condiţiile legii se soluţioneazã de Curtea Constituţionalã, cu votul majoritãţii judecãtorilor, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor."
28. Dupã articolul 19^3 se introduce o nouã secţiune, secţiunea a 7-a "Votarea", cuprinzând articolele 19^4 -19^8 , cu urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA a 7-a
Votarea
Art. 19^4. - (1) Fiecare local al secţiilor de votare trebuie sã posede un numãr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea «VOTAT», proporţional cu numãrul alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi cu numãrul estimat al alegãtorilor care vor fi înscrişi în tabelele prevãzute la art. 7, precum şi o urnã de vot specialã.
(2) Cabinele şi urnele de vot trebuie aşezate în aceeaşi încãpere în care se aflã biroul electoral al secţiei de votare. Cabinele şi urnele de vot se asigurã de cãtre primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreunã cu prefecţii.
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreunã cu membrii acestuia trebuie sã fie prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei votãrii, la ora 18,00, fiind obligat sã dispunã mãsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. În intervalul orar 18,00-20,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare primeşte, în conformitate cu dispoziţiile art. 19^6 alin. (1), cererile de votare prin intermediul urnei speciale. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigurã, cu sprijinul primarului, îndepãrtarea materialelor de propagandã electoralã de orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare şi dispune fixarea posturilor de pazã în jurul localului de vot.
(4) La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigileazã intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandã de hârtie. Este interzisã pãrãsirea localului de vot cu ştampila de control sau cu ştampile cu menţiunea «VOTAT».
(5) În ziua votãrii activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, dupã caz, a persoanelor acreditate, verificã urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând la pct. e) şi i) din procesul-verbal prevãzut la art. 21 alin. (1) numãrul buletinelor de vot primite, respectiv numãrul ştampilelor cu menţiunea «VOTAT» primite. Pe mãsurã ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigurã aplicarea ştampilei de control pe ultima paginã a fiecãrui buletin de vot din acestea. Dupã încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigileazã urnele prin aplicarea ştampilei de control pe toate deschizãturile acestora, cu excepţia fantei prin care se introduc buletinele de vot. Lipsa unor buletine de vot se consemneazã la pct. j) al procesuluiverbal prevãzut la art. 21 alin. (1).
(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sã ia mãsurile necesare pentru ca alegerile sã decurgã în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrãrile în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe strãzi şi în pieţe publice, pânã la o distanţã de 500 m.
(7) Mãsurile dispuse de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se aduc la cunoştinţa publicã prin afişare la loc vizibil.
(8) Mãsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la îndeplinire de cãtre primarul unitãţii administrativ-teritoriale, de îndatã ce i-au fost comunicate.
(9) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreunã cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(10) În afarã de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altã persoanã nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(11) Pe durata votãrii se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însãrcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate sã poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandã electoralã.
(12) În ziua votãrii, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul bãuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevãzut la alin. (6).
(13) Pentru secţiile de votare din strãinãtate, dispoziţiile prezentului articol se aplicã, dupã caz, cu luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea acestora.
Art. 19^5. - (1) Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. La sediile secţiilor de votare se afişeazã la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.
(2) Alegãtorii voteazã la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului, cu excepţiile prevãzute de prezenta lege.
(3) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însãrcinate cu menţinerea ordinii voteazã la secţia de votare unde îşi desfãşoarã activitatea.
(4) Alegãtorii care în ziua votãrii se aflã în altã comunã, în alt oraş sau municipiu decât cel de domiciliu voteazã numai la secţiile de votare speciale constituite potrivit art. 7^1 lit. d), dupã ce declarã în scris pe propria rãspundere cã nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Modelul declaraţiei pe propria rãspundere se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului în termenul prevãzut la art. 27 alin. (1).
(5) Alegãtorii care în ziua votãrii se aflã în strãinãtate voteazã la secţiile de votare constituite în condiţiile art. 7^3, dupã ce declarã în scris pe propria rãspundere cã nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Modelul declaraţiei pe propria rãspundere se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului în termenul prevãzut la art. 27 alin. (1).
(6) Accesul alegãtorilor în sala de vot are loc în serii corespunzãtoare numãrului cabinelor. Alegãtorul prezintã actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verificã dacã alegãtorul este înscris în copia de pe lista electoralã permanentã, dupã care alegãtorul semneazã în listã la poziţia destinatã acestuia. Alegãtorul care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (3)-(5) este înscris de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau de cãtre membrul desemnat de acesta în tabelul prevãzut la art. 7 alin. (1), dupã care semneazã în dreptul datelor sale personale la poziţia dedicatã semnãturii din tabel. În baza semnãturii în copia de pe lista electoralã permanentã sau în tabel, dupã caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţeazã alegãtorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT», pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. În situaţia în care alegãtorul, din motive bine întemeiate, constatate de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electoralã, preşedintele face o menţiune în listã, confirmatã prin semnãtura sa şi a încã unui membru al biroului electoral.
(7) Alegãtorii voteazã separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea «VOTAT» înãuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl voteazã.
(8) Prezenţa oricãrei persoane în cabinele de vot, în afara celei care voteazã, este interzisã. Alegãtorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate sã voteze singur are dreptul sã cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
(9) Dupã ce au votat, alegãtorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipãritã care poartã ştampila de control sã rãmânã în afarã, şi le vor introduce în urnã, având grijã sã nu se deschidã. Îndoirea greşitã a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
(10) La cererea alegãtorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea «VOTAT», dar nu a introdus buletinul în urnã, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singurã datã, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi fãcând menţiunea corespunzãtoare la pct. f) din procesul-verbal prevãzut la art. 21 alin. (1).
(11) Ştampila încredinţatã pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, care aplicã pe actul de identitate a alegãtorului ştampila cu menţiunea «VOTAT» sau un timbru autocolant, dupã caz, şi înscriu data scrutinului.
(12) Preşedintele poate lua mãsuri ca staţionarea unui alegãtor în cabina de votare sã nu se prelungeascã nejustificat.
(13) Candidaţii şi oricare alegãtor au dreptul sã conteste identitatea persoanei care se prezintã la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale.
(14) În cazul în care contestaţia este întemeiatã, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl va opri de la votare pe alegãtorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceastã situaţie autoritãţilor competente.
(15) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totalã a suspendãrilor nu poate depãşi o orã. Suspendarea este anunţatã prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.
(16) În timpul suspendãrii, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rãmâne sub pazã permanentã. În timpul suspendãrii nu poate pãrãsi sala de votare mai mult de jumãtate din numãrul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp. Candidaţii şi observatorii care asistã la votare nu pot fi obligaţi sã pãrãseascã sala de votare în acest timp.
Art. 19^6. - (1) Pentru alegãtorii netransportabili din motive de boalã sau invaliditate, din ţarã, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisã a acestora, depusã cel mai târziu în preziua votãrii, însoţitã de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sã rezulte cã persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipã formatã din cel puţin 2 membri ai biroului electoral sã se deplaseze cu o urnã specialã şi cu materialul necesar votãrii - ştampilã cu menţiunea «VOTAT», buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizeazã o singurã urnã specialã. Urna specialã poate fi transportatã numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specialã se poate deplasa numai în raza teritorialã arondatã la respectiva secţie de votare.
(2) În cazurile prevãzute la alin. (1) votarea se face pe baza tabelului prevãzut la art. 7 alin. (2).
(3) Procedura de exercitare a dreptului de vot de cãtre persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivã sau persoanele care executã o pedeapsã privativã de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale este stabilitã prin decizie a Biroului Electoral Central. Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplicã în mod corespunzãtor.
Art. 19^7. - (1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declarã votarea încheiatã şi dispune închiderea sãlii unde se voteazã.
(2) Alegãtorii care la ora 21,00 se aflã în sala unde se voteazã pot sã îşi exercite dreptul de vot.
Art. 19^8. - (1) La toate operaţiunile electorale efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate în condiţiile prezentei legi.
(2) În sensul prezentei legi, prin persoane acreditate se înţelege urmãtoarele:
a) observatorii interni şi externi;
b) reprezentanţii interni şi externi ai mass-mediei.
(3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au în obiectul de activitate apãrarea democraţiei şi a drepturilor omului sau observarea alegerilor, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţã politicã.
(4) Pot fi acreditate ca reprezentanţi interni ai mass-mediei persoanele desemnate în scris în acest sens de cãtre conducerea instituţiilor mass-media. Persoanele desemnate de aceste instituţii ca reprezentanţi interni nu pot avea apartenenţã politicã.
(5) Acreditarea observatorilor interni şi a reprezentanţilor interni ai mass-mediei se face de cãtre birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţã a acestora, la cererea scrisã a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, fãcutã cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.
(6) Acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-mediei se face de Autoritatea Electoralã Permanentã, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.
(7) Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care prezintã o adeverinţã privind îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (3), eliberatã de Autoritatea Electoralã Permanentã. Adeverinţa poate fi solicitatã pânã cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.
(8) Pot fi acreditate ca reprezentanţi interni ai mass-mediei din România persoanele propuse de acele instituţii mass-media care prezintã o adeverinţã eliberatã de Autoritatea Electoralã Permanentã privind faptul cã desfãşoarã activitãţi în domeniul mass-media. Adeverinţa poate fi solicitatã pânã cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor în baza unor documente din care rezultã obiectul de activitate al instituţiei respective.
(9) Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votãrii, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnãrii de cãtre membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votãrii în secţia respectivã, numai dacã prezintã actul de acreditare, care este valabil şi în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfãşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatãrii unei neregularitãţi. Orice act de propagandã electoralã, precum şi încãlcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditãrii de cãtre biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votãrii, îndepãrtarea imediatã a persoanei respective din secţia de votare.
(10) La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia şi în spaţiul special amenajat în acest sens la biroul electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate care a emis acreditarea.
(11) Contestaţiile privind acreditarea sau respingerea solicitãrii de acreditare de cãtre biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau de cãtre biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate se depun, în cel mult douã zile de la afişarea deciziei, la tribunalul în a cãrui razã teritorialã funcţioneazã biroul electoral şi se soluţioneazã de acesta în cel mult douã zile de la înregistrare. Hotãrârea este definitivã şi irevocabilã.
(12) Contestaţiile privind respingerea de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã a solicitãrii de eliberare a adeverinţelor prevãzute la alin. (7) şi (8) se depun în cel mult douã zile de la comunicarea rãspunsului la Curtea de Apel Bucureşti şi se soluţioneazã de aceasta în termen de douã zile de la înregistrare. Hotãrârea este definitivã şi irevocabilã."
29. Articolul 20 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Dupã închiderea sãlii unde se voteazã, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectueazã operaţiunile de numãrare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votãrii, dupã cum urmeazã:
a) verificã starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigileazã fanta urnelor de votare, introduce ştampilele cu menţiunea «VOTAT» într-un plic care se sigileazã prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemneazã la pct. i) al procesului-verbal prevãzut la art. 21 alin. (1);
b) anuleazã buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii «ANULAT» şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care existã pachete intacte cu buletine de vot, menţiunea «ANULAT» se înscrie o singurã datã pe pachetul respectiv şi se aplicã o singurã datã ştampila de control;
c) stabileşte numãrul alegãtorilor înscrişi în copia listei electorale permanente; este interzis, sub sancţiunea legii, ca pe aceste documente sã existe ştersãturi, modificãri sau completãri; rezultatul numãrãrii se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal prevãzut la art. 21 alin. (1);
d) stabileşte numãrul alegãtorilor prezenţi la urne, prin numãrarea semnãturilor înscrise pe copiile listelor electorale permanente existente în secţia de votare, respectiv pe tabelele întocmite conform art. 7. Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct. b), respectiv pct. b1, b2 şi b3 din procesul-verbal prevãzut la art. 21 alin. (1);
e) desigileazã urnele, una câte una, numãrã buletinele de vot şi deschide buletinele de vot unul câte unul; la deschiderea fiecãrui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare numele şi prenumele candidatului votat şi aratã buletinul de vot celor prezenţi; buletinele de vot deschise se grupeazã pe candidaţi, se numãrã şi se leagã separat; voturile nule şi voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat se consemneazã în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.
(2) Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicatã ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicatã ştampila cu menţiunea «VOTAT», buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea «VOTAT» este aplicatã pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea «VOTAT» aplicatã a depãşit limitele patrulaterului, opţiunea alegãtorului este evidentã, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltã parte a foii pe care a fost aplicatã ştampila cu menţiunea «VOTAT», precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicatã de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricãrui alt patrulater; efectuarea de ştersãturi sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intrã în calculul voturilor valabil exprimate."
30. Articolul 21 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Dupã deschiderea urnelor şi numãrarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:
a) numãrul total al alegãtorilor prevãzut în copia de pe lista electoralã permanentã existentã în secţia de votare [pct. a) >/= pct. b1];
b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:
b1 - numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electoralã permanentã;
b2 - numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în copia de pe lista electoralã permanentã, înscrişi în tabelul prevãzut la art. 7 alin. (1);
b3 - numãrul total al alegãtorilor care au votat utilizând urna specialã, înscrişi în tabelul prevãzut la art. 7 alin. (2);
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) </= pct. b) - pct. d)], [pct. c) = suma voturilor valabil exprimate la pct. g)];
d) numãrul voturilor nule;
e) numãrul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f)];
f) numãrul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
g) numãrul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;
h) expunerea pe scurt a întâmpinãrilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, dupã caz;
i) numãrul ştampilelor cu menţiunea «VOTAT» la începerea votãrii; se menţioneazã dispariţia uneia sau mai multor ştampile, dacã este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votãrii;
j) alte situaţii; se menţioneazã dacã numãrul buletinelor de vot gãsite în urnã diferã de numãrul alegãtorilor care au votat, rezultat în urma numãrãrii semnãturilor din listele electorale permanente şi tabelele prevãzute la art. 7; se menţioneazã dacã numãrul buletinelor de vot gãsite în urnã adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi cele anulate diferã de numãrul total de buletine de vot primite, precum şi orice alte incidente.
(2) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi ceilalţi membri semneazã procesul-verbal pe care se aplicã ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnãturilor unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţeazã valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.
(3) Un exemplar al procesului-verbal se afişeazã la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei de votare.
(4) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se elibereazã, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificatã de cãtre toţi cei care au semnat originalul.
(5) Douã exemplare ale procesului-verbal prevãzut la alin. (1), toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate alcãtuiesc un dosar sigilat şi ştampilat care trebuie însoţit de ştampila de control. Copia de pe lista electoralã permanentã împreunã cu tabelele utilizate în cadrul secţiei de votare, precum şi declaraţiile pe propria rãspundere prevãzute de art. 19^5 alin. (4), dupã caz, alcãtuiesc un dosar distinct. În cel mult 24 de ore de la încheierea votãrii, ambele dosare sunt înaintate biroului electoral judeţean sau, dupã caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pazã înarmatã, însoţit, la cerere, de alţi membri ai biroului electoral respectiv.
(6) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate, însoţite de toate întâmpinãrile şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, prin grija reprezentanţelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmatã telefonic de cãtre preşedintele sau locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, care contrasemneazã şi ştampileazã documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votãrii.
(7) În cazul în care constatã neconcordanţe între datele conţinute de un proces-verbal primit de la un birou electoral al unei secţii de votare, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti trebuie sã solicite preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare respectiv sã efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacã au fost atestate prin semnãturã şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare.
(8) În cazul în care constatã neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la secţiile de votare organizate în strãinãtate, biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate trebuie sã solicite preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sã facã corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacã sunt atestate prin semnãturã şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispoziţiile alin. (6) se aplicã în mod corespunzãtor.
(9) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevãzut la alin. (5), biroul electoral judeţean sau, dupã caz, al sectorului municipiului Bucureşti trimite câte un exemplar al fiecãrui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cãrui razã teritorialã îşi desfãşoarã activitatea; biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate transmite câte o copie, contrasemnatã şi ştampilatã, a fiecãrui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate Tribunalului Bucureşti.
(10) Candidaţii pot obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevãzute la alin. (9)."
31. Articolul 22 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Dupã primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi dupã soluţionarea contestaţiilor primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate încheie un proces-verbal care cuprinde:
a) numãrul total al alegãtorilor prevãzuţi în copiile de pe listele electorale permanente [pct. a) >/= pct. b1];
b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:
b1 - numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;
b2 - numãrul total al alegãtorilor care au votat în altã secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi conform domiciliului, înscrişi în tabelul prevãzut la art. 7 alin. (1);
b3 - numãrul total al alegãtorilor care au votat utilizând urna specialã, înscrişi în tabelul prevãzut la art. 7 alin. (2);
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) </= pct. b) - pct. d)], [pct. c) = suma voturilor valabil exprimate la pct. g)];
d) numãrul total al voturilor nule;
e) numãrul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f)];
f) numãrul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
g) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;
h) expunerea pe scurt a întâmpinãrilor şi contestaţiilor formulate şi a deciziilor pronunţate.
(2) Prevederile art. 21 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Procesul-verbal prevãzut la alin. (1), împreunã cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi cu toate contestaţiile şi întâmpinãrile primite de competenţa Biroului Electoral Central, formând un dosar sigilat, ştampilat şi semnat de membrii biroului electoral judeţean, ai biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau ai biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, precum şi dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare, precum şi declaraţiile pe propria rãspundere prevãzute de art. 19^5 alin. (4), dupã caz, însoţite de ştampila biroului electoral respectiv se înainteazã cu pazã înarmatã la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secţiilor de votare.
(4) În cazul în care constatã neconcordanţe între datele conţinute de un proces-verbal primit de la un birou electoral judeţean, un birou electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau de la biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, Biroul Electoral Central trebuie sã solicite preşedintelui biroului electoral respectiv sã efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacã au fost atestate prin semnãturã şi prin aplicarea ştampilei biroului electoral."
32. Articolul 23 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 23. - (1) Biroul Electoral Central rezolvã contestaţiile primite de la birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, dupã care încheie un proces-verbal care cuprinde:
a) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente [pct. a) >/= pct. b1];
b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:
b1 - numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;
b2 - numãrul total al alegãtorilor care au votat în altã secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi conform domiciliului, înscrişi în tabelul prevãzut la art. 7 alin. (1);
b3 - numãrul total al alegãtorilor care au votat utilizând urna specialã, înscrişi în tabelul prevãzut la art. 7 alin. (2);
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) </= pct. b) - pct. d)], [pct. c) = suma voturilor valabil exprimate la pct. h)];
d) numãrul total al voturilor nule;
e) numãrul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f)];
f) numãrul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
g) numãrul de voturi necesare pentru a fi ales Preşedinte al României, conform art. 1^1 alin. (1) lit. b) [pct. a)/2 + 1];
h) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat.
i) prenumele şi numele candidatului care a îndeplinit condiţiile art. 81 din Constituţia României, republicatã;
j) prenumele şi numele candidaţilor care vor participa la al doilea tur de scrutin, dacã este cazul.
(2) Prevederile art. 21 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreunã cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votãrii întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate şi birourile electorale ale secţiilor de votare, primite potrivit art. 22 alin. (3), se înainteazã cu pazã înarmatã la Curtea Constituţionalã, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar
(4) La al doilea tur de scrutin, dispoziţiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor, urmând ca în procesul-verbal sã fie trecute prenumele şi numele candidatului a cãrui alegere a fost constatatã, în conformitate cu prevederile art. 81 alin. (3) din Constituţia României.
(5) Biroul Electoral Central predã Autoritãţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum şi declaraţiile pe propria rãspundere prevãzute de art. 19^5 alin. (4). La sesizarea partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a candidaţilor independenţi care participã la alegeri, fãcutã în cel mult 15 zile de la data validãrii rezultatului fiecãrui tur de scrutin şi însoţitã de probele pe care se întemeiazã, Autoritatea Electoralã Permanentã verificã copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la care se referã sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoanã a votat fãrã a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la acelaşi tur de scrutin. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. În situaţia în care Autoritatea Electoralã Permanentã descoperã indicii privind sãvârşirea infracţiunilor prevãzute de art. 26^5 alin. (1) lit. a) şi b), sesizeazã organele de urmãrire penalã competente.
(6) La expirarea termenului prevãzut la alin. (5) pentru verificarea copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate în cadrul secţiilor de votare, Autoritatea Electoralã Permanentã asigurã arhivarea lor electronicã, precum şi a declaraţiilor pe propria rãspundere prevãzute de art. 19^5 alin. (4) şi (5) de cãtre un furnizor de servicii de arhivare electronicã, conform <>Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formã electronicã."
33. La articolul 24, alineatul (3) se abrogã.
34. La articolul 25, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Curtea Constituţionalã valideazã rezultatul fiecãrui tur de scrutin, asigurã publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin şi valideazã rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales."
35. Dupã capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul III^1 "Contravenţii şi infracţiuni", cuprinzând zece noi articole, articolele 26^1 - 26^10 , cu urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL III^1
Contravenţii şi infracţiuni
Art. 26^1. - Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) înscrierea cu bunã ştiinţã a unui alegãtor în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
b) pãstrarea listelor electorale permanente în condiţii necorespunzãtoare;
c) neefectuarea la termen a comunicãrilor prevãzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente;
d) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de cãtre persoane neautorizate;
e) necomunicarea cãtre judecãtorii a modificãrilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primãrie;
f) încãlcarea dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 9 alin. (3);
g) încãlcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevãzute la art. 11^2 alin. (3);
h) folosirea de cãtre un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de cãtre un alt candidat;
i) neluarea de cãtre organizatori a mãsurilor necesare desfãşurãrii normale a adunãrilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de bãuturi alcoolice în timpul acestor adunãri;
j) distrugerea, deteriorarea, murdãrirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale;
k) nerespectarea dispoziţiilor art. 17 alin. (1), (3), (4) şi ale art. 19 alin. (4);
l) afişarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale; distrugerea, deteriorarea, murdãrirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricãror altor afişe ori anunţuri de propagandã electoralã tipãrite;
m) nerespectarea deciziilor şi hotãrârilor birourilor electorale; nerespectarea hotãrârilor şi instrucţiunilor Autoritãţii Electorale Permanente; nerespectarea hotãrârilor Curţii Constituţionale;
n) refuzul de a permite alegãtorului, care face dovada faptului cã are dreptul, sã voteze la secţia de votare la care se prezintã pentru exercitarea dreptului de vot;
o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limiteazã accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datoritã mãrimii acestuia;
p) refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altã cerere, formulatã în scris;
q) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;
r) refuzul de a înmâna buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT» alegãtorului care a semnat în lista electoralã; înmânarea buletinului de vot unui alegãtor care nu prezintã actul de identitate ori care refuzã sã semneze pentru primirea acestora în lista electoralã sau tabelul electoral în care este înscris; nerespectarea dispoziţiilor art. 19^5 alin. (8) privind prezenţa altor persoane în cabina de vot;
s) neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea «VOTAT» sau a timbrului autocolant, dupã caz, precum şi reţinerea actului de identitate, fãrã motive întemeiate, de cãtre membrii biroului electoral al secţiei de votare;
ş) nerespectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opţiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de cãtre birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi;
t) continuarea propagandei electorale dupã încheierea acesteia, precum şi sfãtuirea în ziua votãrii a alegãtorilor la sediul secţiilor de votare sã voteze sau sã nu voteze un anumit candidat;
ţ) purtarea pe durata votãrii, de cãtre membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însãrcinate cu paza, persoanele acreditate sau de operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandã electoralã;
u) încãlcarea de cãtre membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri;
v) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificatã de pe procesul-verbal persoanelor îndreptãţite potrivit prevederilor prezentei legi;
w) încãlcarea condiţiilor de acreditare de cãtre persoanele acreditate potrivit art. 19^8 şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societãţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;
x) nerespectarea dispoziţiilor art. 7^1 -7^3 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare;
y) nerespectarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1)-(3) şi (5);
z) nerespectarea dispoziţiilor art. 19^2 privind afişajul electoral;
) nerespectarea dispoziţiilor art. 19^4 alin. (12) privind comercializarea şi consumul bãuturilor alcoolice.
Art. 26^2. - (1) Contravenţiile prevãzute la art. 26^1 lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ş), ţ), u), v) şi z) se sancţioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) şi ), cu amendã de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), s) şi y), cu amendã de la 4.500 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 26^1 şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la alin. (1) se fac de cãtre:
a) ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontierã Românã şi Jandarmeriei Române, precum şi poliţiştii comunitari, pentru faptele prevãzute la art. 26^1 lit. i), k), l) n), o), q), r), t), w), z) şi );
b) preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, pentru faptele prevãzute la art. 26^1 lit. j), p) şi ş);
c) preşedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevãzute la art. 26^1 lit. f), g) şi h);
d) preşedintele biroului electoral, în cazul sãvârşirii contravenţiilor de cãtre membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul sãvârşirii contravenţiilor de cãtre preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de cãtre locţiitorii acestora, pentru faptele prevãzute la art. 26^1 lit. n), s), ţ), u) şi v);
e) împuterniciţii preşedintelui Autoritãţii Electorale Permanente, pentru faptele prevãzute la art. 26^1 lit. a), b), c), d), e) şi x);
f) împuterniciţii preşedintelui Autoritãţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevãzutã la art. 26^1 lit. m) este sãvârşitã de autoritãţi ale administraţiei publice centrale sau locale şi în cazul în care fapta prevãzutã la art. 26^1 lit. y) este comisã de altcineva decât de radiodifuzori; preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevãzutã la art. 26^1 lit. m) este sãvârşitã de cãtre membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul sãvârşirii faptei prevãzute la art. 26^1 lit. m) de cãtre preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare; poliţişti, în cazul în care fapta prevãzutã la art. 26^1 lit. m) este sãvârşitã de alte persoane fizice sau juridice;
g) Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizeazã sau poate fi sesizat de cãtre cei interesaţi, pentru faptele prevãzute la art. 26^1 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la alin. (1), agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.
(4) Contravenţiilor prevãzute la <>art. 26^1 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(5) Sãvârşirea de cãtre membrii birourilor electorale a contravenţiilor prevãzute la art. 26^1 atrage înlocuirea cu alte persoane, la solicitarea preşedintelui biroului electoral ierarhic superior sau a preşedintelui Biroului Electoral Central, dupã caz.
Art. 26^3 . - (1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
Art. 26^4. - (1) Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinãrii alegãtorului sã voteze ori sã nu voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
(2) Nu intrã în categoria bunurilor prevãzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolicã, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.
Art. 26^5. - (1) Fapta persoanei care voteazã:
a) fãrã a avea acest drept;
b) de douã sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnã a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegãtor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsã se sancţioneazã utilizarea unei cãrţi de alegãtor sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.
Art. 26^6.- (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendã.
(2) Dacã fapta a fost comisã de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
Art. 26^7. - (1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilitã pentru închiderea votãrii, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendã şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de cãtre alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevãzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
Art. 26^8. - (1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsã se sancţioneazã şi înscrierea în copia de pe lista electoralã permanentã a unor persoane care nu figureazã în aceastã listã.
(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care altereazã înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determinã repartizarea mandatului în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
(4) Cu aceeaşi pedeapsã se sancţioneazã introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.
Art. 26^9. - Tentativa la infracţiunile prevãzute în art. 26^3 şi art. 26^5 - 26^9 se pedepseşte.
Art. 26^10. - Bunurile destinate sau folosite la sãvârşirea contravenţiilor prevãzute la art. 26^1 sau a infracţiunilor prevãzute la art. 26^3 -26^8 ori rezultate din comiterea acestora se confiscã."
36. Articolul 27 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Cel mai târziu în termen de 5 zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotãrâre, la propunerea Autoritãţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregãtirii, organizãrii şi desfãşurãrii scrutinului, modelul copiei de pe lista electoralã permanentã, modelele tabelelor prevãzute la art. 7, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea «VOTAT», modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipãrire, gestionare şi utilizare a acestora, mãsurile care trebuie luate de autoritãţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfãşurare a alegerilor.
(2) În cel mult 15 de zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electoralã Permanentã stabileşte prin hotãrâre, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul cererii de înregistrare a candidaturii, modelul cererii de renunţare la candidaturã şi modelul declaraţiei de acceptare a candidaturii.
(3) În cel mult 15 de zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotãrâre, la propunerea Institutului Naţional de Statisticã şi a Autoritãţii Electorale Permanente, modelele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votãrii."
37. Articolul 28 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 28. - (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportã de la bugetul de stat.
(2) Sediul Biroului Electoral Central se asigurã de Guvern, al biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judeţene de prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, sediile birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare de primari, împreunã cu prefecţii, iar sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate de cãtre Ministerul Afacerilor Externe.
(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevãzute la alin. (2) se asigurã de la bugetul de stat.
(4) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevãzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.
(5) Autoritatea Electoralã Permanentã asigurã achiziţionarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votãrii.
(6) Guvernul asigurã Autoritãţii Electorale Permanente sumele necesare pentru achiziţionarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votãrii, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generate de activitatea de verificare a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi de arhivarea electronicã a acestora şi a documentelor primite de la Biroul Electoral Central.
(7) Guvernul asigurã spaţiul necesar depozitãrii de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi a celorlalte materiale rezultate din procesul electoral care se pãstreazã în arhiva acesteia."
38. Articolul 28^1 se abrogã.
39. Articolul 29 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Pentru sprijinirea activitãţii Biroului Electoral Central, a birourilor electorale judeţene şi a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreunã cu Autoritatea Electoralã Permanentã, Institutul Naţional de Statisticã şi orice altã autoritate publicã desemnatã, asigurã personalul tehnic auxiliar necesar. Ministerul Afacerilor Externe, împreunã cu Autoritatea Electoralã Permanentã, cu sprijinul Institutului Naţional de Statisticã şi al oricãrei alte autoritãţi publice desemnate, asigurã personalul tehnic auxiliar necesar biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate.
(2) Pe perioada cât funcţioneazã birourile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar se considerã detaşaţi şi primesc o indemnizaţie pe zi de activitate, stabilitã prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Pentru indemnizaţia prevãzutã la alin. (2) se datoreazã, se reţine şi se vireazã numai impozitul pe venit, conform legii.
(4) Pe toatã perioada exercitãrii atribuţiilor privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Preşedintele României, instituţiile la care sunt angajaţi salariaţii prevãzuţi la alin. (2) le asigurã acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii."
40. Articolul 30 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 30. - (1) Judecarea de cãtre instanţe a cererilor prevãzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţialã, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Împotriva hotãrârilor definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecãtoreşti potrivit prezentei legi nu existã cale de atac.
(3) Hotãrârile definitive şi irevocabile ale instanţelor judecãtoreşti pronunţate ca urmare a cererilor prevãzute de prezenta lege se comunicã de îndatã Autoritãţii Electorale Permanente şi birourilor electorale interesate."
41. Dupã articolul 30 se introduc patru noi articole, articolele 30^1 -30^4, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 30^1. - (1) Termenele pe zile, prevãzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep sã curgã şi se terminã la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacã acestea nu sunt zile lucrãtoare.
(2) Pe întreaga perioadã electoralã, birourile electorale funcţioneazã conform programului stabilit de Biroul Electoral Central prin regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor electorale şi a aparatului de lucru al acestora. Instanţele judecãtoreşti asigurã permanenţa activitãţii în vederea exercitãrii de cãtre cetãţeni a drepturilor electorale.
Art. 30^2. - (1) Buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votãrii, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, primite de instanţele judecãtoreşti de la birourile electorale judeţene, birourile sectoarelor municipiului Bucureşti, de la biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, dupã caz, sau de la birourile electorale ale secţiilor de votare, documentele primite de Curtea Constituţionalã de la Biroul Electoral Central, precum şi listele de susţinãtori aflate la Curtea Constituţionalã şi cele primite de Autoritatea Electoralã Permanentã de la Biroul Electoral Central sunt pãstrate în arhivã, separat de celelalte documente, timp de 3 luni de la data publicãrii rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (1), instanţele judecãtoreşti, cu sprijinul instituţiilor prefectului, respectiv Curtea Constituţionalã şi Autoritatea Electoralã Permanentã vor preda pe bazã de proces-verbal, pentru topire, operatorilor economici specializaţi buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votãrii, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, precum şi listele de susţinãtori.
(3) Autoritatea Electoralã Permanentã asigurã arhivarea electronicã a documentelor primite de la Biroul Electoral Central, de cãtre un furnizor de servicii de arhivare electronicã, conform <>Legii nr. 135/2007 , apoi predã spre topire materialele şi documentele primite de la Biroul Electoral Central operatorilor economici specializaţi.
(4) Listele de susţinãtori de la alegerile anterioare pentru Preşedintele României se predau de cãtre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre topire, operatorilor economici specializaţi.
(5) La primirea listelor electorale permanente de cãtre primãrii şi judecãtorii, potrivit art. 5 alin. (5), orice alte exemplare ale listelor electorale permanente aflate la primãrii şi judecãtorii se predau spre topire operatorilor economici specializaţi.
Art. 30^3. - (1) Regia Autonomã "Monitorul Oficial" realizeazã imprimarea buletinelor de vot, modelele tabelelor prevãzute la art. 7 şi celelalte imprimate şi materiale necesare desfãşurãrii procesului electoral, pânã cel mai târziu cu 10 zile înainte de data alegerilor.
(2) Regia Autonomã "Monitorul Oficial" asigurã editarea şi tipãrirea de broşuri cuprinzând variante actualizate ale reglementãrilor legale privind alegerile prezidenţiale, inclusiv în limbi de circulaţie internaţionalã, precum şi alte materiale de informare realizate de Autoritatea Electoralã Permanentã.
Art. 30^4. - În cel mult 45 de zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, autoritãţile publice implicate în organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Preşedintele României au obligaţia de a informa Autoritatea Electoralã Permanentã asupra modalitãţii de realizare a atribuţiilor în domeniul electoral, precum şi asupra abaterilor şi neajunsurilor, inclusiv de ordin legislativ, constatate în organizarea şi desfãşurarea scrutinului."
42. Anexa nr. 2 se abrogã.
ART. II
La data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 286/2009 privind <>Codul penal , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, articolele <>nr. 26^3 -26^9 din <>Legea nr. 370/2004 , astfel cum a fost modificatã şi completatã prin prezenta ordonanţã de urgenţã, se abrogã.
ART. III
Prevederile <>art. 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetarã pe anul 2009 şi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale, aprobatã prin <>Legea nr. 227/2009 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu se aplicã cheltuielilor aferente realizãrii operaţiunilor electorale necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009.
ART. IV
<>Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta ordonanţã de urgenţã, se va republica, dupã aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouã numerotare.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneazã:
----------------
Viceprim-ministru,
ministrul administraţiei şi internelor,
Dan Nica
Secretarul general al Guvernului,
Daniela Nicoleta Andreescu
Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu
Preşedintele Autoritãţii Electorale Permanente,
Octavian Opriş
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Pogea
Bucureşti, 2 septembrie 2009.
Nr. 95.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
