Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere: - necesitatea întăririi disciplinei bugetare la nivelul entităţilor publice şi a responsabilizării ordonatorilor de credite în procesul bugetar; - scopul reducerii deficitului bugetului general consolidat prin diminuarea arieratelor înregistrate de entităţile publice; - angajamentele asumate de Guvernul României faţă de organismele financiare internaţionale privind aprobarea prin ordonanţă a Guvernului a unor definiţii standard pentru angajamente, până la mijlocul lunii septembrie 2013, astfel încât sistemul de control angajamente aflat în construcţie să fie susţinut de modificările legale şi procedurale care se impun, precum şi de a aproba un set de criterii de prioritizare a proiectelor de investiţii publice semnificative; - faptul că o prioritate majoră a Guvernului o constituie îmbunătăţirea planificării bugetare şi a prioritizării proiectelor de investiţii publice semnificative, pentru a spori absorbţia fondurilor UE, în vederea creării spaţiului fiscal şi a susţinerii creşterii economice; - actualul context macroeconomic ce impune elaborarea unui set de criterii de prioritizare care să conducă la evaluarea şi selecţionarea într-un mod eficient a proiectelor de investiţii publice semnificative în vederea includerii acestora în programul de investiţii publice; - necesitatea încadrării în criteriile de performanţă asumate în Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin scrisoarea de intenţie adresată Fondului Monetar Internaţional şi asigurarea consolidării fiscale, prin creşterea încasărilor la bugetul de stat printr-o colectare mai eficientă a creanţelor fiscale de la un număr mai mare de contribuabili, ţinând seama de faptul că neadoptarea măsurii de cuprindere în baza de calcul al contribuţiei de sănătate a veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor ar conduce la subfinanţarea sistemului public de sănătate şi la nerespectarea angajamentelor asumate cu organismele internaţionale, precum şi la perpetuarea inechităţii în aplicarea principiului contributivităţii, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. CAP. I Implementarea şi funcţionarea sistemului naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare, angajamentelor legale şi bugetelor entităţilor publice SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 1 Dispoziţiile prezentului capitol reglementează crearea şi modul de funcţionare a sistemului naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare, angajamentelor legale şi bugetelor entităţilor publice. ART. 2 În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) angajament bugetar - actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii obligaţiei de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal. În cazul acţiunilor a căror perioadă de realizare depăşeşte un an bugetar, rezervarea se face în limita creditelor bugetare aferente aprobate în buget pentru fiecare an bugetar, conform obligaţiilor de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal. În cazul creditelor bugetare rezervate pentru angajamentele legale aferente livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau execuţiei de lucrări, angajamentul bugetar creează obligaţii de plată numai după împlinirea condiţiilor prevăzute în acestea; b) angajament legal - actul prin care se creează, în cazul actelor administrative, contractelor şi altor înscrisuri, sau se constată, în cazul legilor, hotărârilor Guvernului, acordurilor, hotărârilor judecătoreşti, obligaţia de plată pe seama fondurilor publice. În cazul contractelor sau altor înscrisuri care presupun livrări de bunuri, prestări de servicii sau execuţia de lucrări, angajamentul legal apare la momentul când acestea sunt însuşite de părţi şi obligă entitatea publică să efectueze plăţi numai după împlinirea condiţiilor prevăzute în contractele sau înscrisurile menţionate. Angajamentul legal apare pentru toate tipurile de cheltuieli, inclusiv pentru plăţile de salarii, utilităţi sau alte plăţi efectuate pentru perioade nedeterminate de timp; c) beneficiari - entităţi publice care pot primi rapoarte, date şi alte informaţii conform procedurii de funcţionare a sistemului; d) buget agregat - bugetul total aprobat în condiţiile legii al unui ordonator principal de credite; e) buget individual - bugetul aprobat în condiţiile legii al unei entităţi publice cu personalitate juridică; f) credit bugetar - sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare; g) credit de angajament - limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar; h) entităţi publice - instituţiile publice definite potrivit art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi entităţile clasificate în administraţia publică potrivit Regulamentului (CE) nr. 2.223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de conturi naţionale şi regionale din Comunitate, cu modificările şi completările ulterioare; i) număr unic al angajamentului legal - numărul unic atribuit unui angajament legal de către sistemul de control al angajamentelor, după validarea rezervării iniţiale/definitive, după caz, a creditelor de angajament şi creditelor bugetare aferente proiectului de angajament legal respectiv, valabil pentru toată durata de derulare a angajamentului; j) rapoarte generate de sistemul de raportare - situaţii de ieşire rezultate din centralizarea/consolidarea sau extragerea/selectarea de date şi informaţii din situaţiile de raportare şi informaţiile introduse în sistem de entităţile publice raportoare sau alte notificări generate de sistem în cadrul proceselor de verificare/validare de date; k) raportori - entităţi publice care au obligaţia transmiterii de rapoarte, date şi alte informaţii conform procedurii de funcţionare a sistemului; l) registrul entităţilor publice - ansamblul de date care conţine informaţii despre entităţile publice care au calitatea de raportor în relaţia cu sistemul de raportare; m) rezervare definitivă a creditelor bugetare - suma rezervată cu titlu definitiv din creditele bugetare pentru efectuarea de plăţi aferente unui angajament legal aprobat şi pentru care s-a făcut o rezervare definitivă de credite de angajament. Rezervarea definitivă a creditelor bugetare reprezintă o ajustare a rezervării iniţiale a creditelor bugetare, care se efectuează concomitent cu rezervarea definitivă a creditelor de angajament; n) rezervare definitivă a creditelor de angajament - suma rezervată cu titlu definitiv din creditele de angajament aprobate, aferentă unui angajament legal care a fost aprobat în condiţiile legii. Rezervarea definitivă a creditelor de angajament reprezintă o ajustare a rezervării iniţiale a creditelor de angajament, care se efectuează la data cunoaşterii certe a preţului de achiziţie rezultat din angajamentul legal aprobat; o) rezervare iniţială a creditelor bugetare - suma rezervată din creditele bugetare aprobate, estimată a fi utilizată pentru plăţi aferente unui proiect de angajament legal pentru care s-a făcut rezervarea iniţială a creditelor de angajament; p) rezervare iniţială a creditelor de angajament - suma rezervată din creditele de angajament aprobate, estimată a fi utilizată pentru un proiect de angajament legal; q) sistemul de control al angajamentelor - parte a sistemului de raportare reprezentând infrastructura de aplicaţii informatice şi reguli, definite prin procedura de funcţionare a sistemului, care asigură procesul de verificare, monitorizare şi raportare a angajamentelor legale. SECŢIUNEA a 2-a Administrarea sistemului şi interacţiunea cu entităţile publice ART. 3 Dispoziţiile capitolului I se aplică entităţilor publice menţionate la art. 2 lit. h). ART. 4 Sistemul naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare, angajamentelor legale şi bugetelor entităţilor publice, denumit în continuare sistemul naţional de raportare, reprezintă ansamblul de aplicaţii informatice şi reguli, definite prin procedura de funcţionare a sistemului naţional de raportare, care asigură procesul de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare, angajamentelor legale, bugetelor entităţilor publice şi întocmirea pe baza acestora a rapoartelor centralizate şi/sau consolidate ori a altor situaţii stabilite prin procedura de funcţionare a sistemului. ART. 5 Pentru funcţionarea sistemului naţional de raportare, prin ordin emis de ministrul finanţelor publice, se aprobă procedura de funcţionare a sistemului naţional de raportare, denumită în continuare procedura de funcţionare a sistemului, care include ansamblul de definiţii, reguli, formulare, rapoarte, metodologii, termene, structuri de date şi informaţii, entităţi publice raportoare şi beneficiare, obligaţiile de raportare ale entităţilor publice şi alte obligaţii ale acestora, modalitatea de transmitere sau înregistrare electronică a rapoartelor ori datelor, accesul şi interacţiunea cu sistemul, reglementarea utilizării semnăturilor electronice şi a modalităţii de autentificare, arhivarea documentelor electronice la nivelul entităţilor publice şi la nivelul sistemului de raportare, precum şi orice alte reguli necesare pentru funcţionarea sistemului. Entităţile publice au obligaţia de a respecta prevederile procedurii de funcţionare a sistemului, emise în baza prezentului capitol. SECŢIUNEA a 3-a Implementarea sistemului ART. 6 Sistemul naţional de raportare se administrează de către Ministerul Finanţelor Publice. ART. 7 Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice ia toate măsurile necesare pentru asigurarea funcţionării sistemului naţional de raportare. ART. 8 Punerea în funcţiune a sistemului naţional de raportare şi testarea procedurii de funcţionare a sistemului în relaţia cu entităţile publice se realizează până la data de 31 decembrie 2014. ART. 9 Până la data de 30 iunie 2015 este obligatorie utilizarea sistemului naţional de raportare pentru toate entităţile prevăzute în procedura de funcţionare a sistemului. Cu aceeaşi dată, rapoartele acceptate de sistem nu se mai transmit în formă scrisă către Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile subordonate. ART. 10 Entităţile publice sau categoriile de entităţi publice, precum şi termenele în care acestea au obligaţia de a utiliza sistemul naţional de raportare în cadrul termenelor prevăzute la art. 8 şi 9 se stabilesc prin procedura de funcţionare a sistemului. SECŢIUNEA a 4-a Registrul entităţilor publice ART. 11 (1) Entităţile publice au obligaţia de a furniza către sistemul naţional de raportare date aferente identificării acestora ca persoane juridice, conform procedurii de funcţionare a sistemului. (2) În cazul modificării datelor de identificare raportate, entităţile publice au obligaţia actualizării acestora în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la producerea modificării. ART. 12 Prin procedura de funcţionare a sistemului se pot solicita entităţilor publice orice date de identificare a acestora necesare funcţionării sistemului. Furnizarea datelor către sistemul naţional de raportare se realizează în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la solicitare. SECŢIUNEA a 5-a Raportarea bugetelor entităţilor publice ART. 13 Entităţile publice au obligaţia raportării bugetului agregat şi bugetului individual conform procedurii de funcţionare a sistemului. ART. 14 Sistemul naţional de raportare acceptă doar bugetele care sunt validate din punct de vedere al respectării procedurii de funcţionare a sistemului. Sistemul naţional de raportare comunică entităţii publice, în format electronic, o notificare prin care acceptă sau respinge bugetul. În cazul respingerii bugetului, entitatea publică are obligaţia să îl retransmită în forma care să respecte procedura de funcţionare a sistemului. ART. 15 Modificarea bugetelor raportate de entităţile publice se poate realiza prin rectificare bugetară sau prin virarea creditelor bugetare, în condiţiile legii, cu respectarea procedurii de funcţionare a sistemului. ART. 16 (1) Bugetele individuale raportate conţin în mod obligatoriu semnătura sau o modalitate de autentificare stabilită prin procedura de funcţionare a sistemului, aparţinând conducătorului entităţii publice sau persoanei căreia i-au fost delegate aceste atribuţii, în condiţiile legii. (2) Bugetele agregate conţin semnătura sau modalitatea de autentificare stabilită prin procedura de funcţionare a sistemului, aparţinând conducătorului entităţii publice care le-a întocmit sau persoanei căreia îi sunt delegate aceste atribuţii, în condiţiile legii. (3) Răspunderea pentru legalitatea şi corectitudinea datelor raportate în bugetele prevăzute la alin. (1) şi (2) revine conducătorului entităţii publice sau persoanei căreia i s-au delegat aceste atribuţii. SECŢIUNEA a 6-a Controlul angajamentelor entităţilor publice ART. 17 Sistemul de control al angajamentelor este partea sistemului naţional de raportare reprezentând infrastructura de aplicaţii informatice şi reguli, definite prin procedura de funcţionare a sistemului, care asigură procesul de verificare, control, monitorizare şi raportare a angajamentelor legale ale entităţilor publice. ART. 18 Entităţile publice au obligaţia înregistrării tuturor angajamentelor legale în sistemul de control al angajamentelor, cu respectarea procedurii de funcţionare a sistemului. ART. 19 Înregistrarea în sistem a creditelor de angajament şi bugetare aferente angajamentelor legale se realizează anterior semnării angajamentului legal, conform procedurii de funcţionare a sistemului. Sistemul de control al angajamentelor asigură verificarea şi controlul respectării prevederilor procedurii de funcţionare a sistemului şi în cazul validării furnizează entităţii publice un număr unic al angajamentului legal care este utilizat pe toată durata de derulare a angajamentului. ART. 20 Entităţile publice au obligaţia monitorizării în permanenţă a încadrării valorii angajamentelor legale în bugetul agregat şi în bugetul individual aprobat al acestora. ART. 21 Angajamentele legale neînregistrate în sistem şi/sau nevalidate sunt nule şi nu pot fi achitate din fonduri publice. ART. 22 Prin procedura de funcţionare a sistemului se stabilesc modalitatea de înregistrare, modificare, raportare, control, transmitere a datelor şi informaţiilor, termenele şi regulile de validare ale sistemului de control al angajamentelor. ART. 23 Entităţile publice au obligaţia raportării angajamentelor aflate în derulare la data la care acestea încep utilizarea sistemului de control al angajamentelor, cu respectarea procedurii de funcţionare a sistemului. SECŢIUNEA a 7-a Raportarea situaţiilor financiare şi altor tipuri de rapoarte ART. 24 Entităţile publice au obligaţia raportării situaţiilor financiare şi altor tipuri de rapoarte, denumite în continuare rapoarte, stabilite pe baza datelor din evidenţa sau contabilitatea proprie, potrivit procedurii de funcţionare a sistemului. ART. 25 Sistemul naţional de raportare va accepta doar rapoartele care respectă structura stabilită şi sunt validate din punctul de vedere al respectării procedurii de funcţionare a sistemului. Sistemul naţional de raportare comunică entităţii publice, în format electronic, o notificare prin care acceptă sau respinge rapoartele transmise în sistem, care cuprinde şi motivarea respingerii. Rapoartele respinse se retransmit de către entităţile publice într-o formă care respectă procedura de funcţionare a sistemului. ART. 26 Rapoartele prevăzute la art. 24 conţin în mod obligatoriu semnătura sau o modalitate de autentificare stabilită prin procedura de funcţionare a sistemului, aparţinând conducătorului entităţii publice sau persoanei căreia i-au fost delegate aceste atribuţii, în condiţiile legii. Răspunderea pentru legalitatea şi corectitudinea datelor raportate aparţine conducătorului entităţii publice sau persoanei căreia i s-au delegat aceste atribuţii. SECŢIUNEA a 8-a Sancţiuni ART. 27 Depăşirea cu mai mult de 10 zile a termenelor prevăzute în prezentul capitol şi în procedura de funcţionare a sistemului de către entităţile publice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. ART. 28 Refuzul entităţilor publice de a raporta datele, informaţiile, rapoartele şi formularele conform procedurii de funcţionare a sistemului, cu mai mult de 30 de zile faţă de termenele prevăzute în prezentul capitol şi în procedura de funcţionare a sistemului, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei. ART. 29 Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 27 şi 28 şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către persoane împuternicite din cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau structurilor teritoriale ale acestuia, conform procedurii de funcţionare a sistemului. ART. 30 (1) Contravenţiilor prevăzute la art. 27 şi 28 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezentul capitol, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal ART. 31 Sancţiunile prevăzute la art. 27 şi 28 se aplică conducătorului entităţii publice sau persoanelor cărora le-au fost delegate aceste atribuţii, în condiţiile legii. SECŢIUNEA a 9-a Dispoziţii finale ART. 32 Conducătorul entităţii publice sau persoana căreia i-au fost delegate aceste atribuţii are obligaţia verificării şi validării atât a rapoartelor transmise, cât şi a rapoartelor generate de sistemul naţional de raportare aparţinând acesteia sau entităţilor publice subordonate/coordonate. Tipurile de rapoarte supuse procesului de verificare şi validare, metodologia de lucru în relaţia cu sistemul naţional de raportare şi termenele de verificare şi validare a rapoartelor sunt aprobate prin procedura de funcţionare a sistemului. ART. 33 (1) Entităţile publice pot efectua plăţi din bugetul propriu şi pot încheia angajamente legale noi numai cu condiţia respectării prevederilor prezentului capitol şi a procedurii de funcţionare a sistemului. (2) Monitorizarea respectării dispoziţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează prin sistemul naţional de raportare, care limitează accesul la funcţionalităţile sistemului privind înregistrarea angajamentelor legale şi efectuarea plăţilor prin Trezoreria Statului în cazul nerespectării prevederilor alin. (1). (3) Sistemul naţional de raportare permite entităţilor publice reluarea funcţionalităţilor care le-au fost limitate numai după respectarea prevederilor prezentului act normativ şi a procedurii de funcţionare a sistemului. Pentru situaţii de forţă majoră sau de caz fortuit, aprobate prin procedura de funcţionare a sistemului, se poate permite accesul temporar la funcţionalităţile care au fost limitate. ART. 34 Entităţile publice sau autorităţile competente pot solicita modificarea raportărilor sau datelor transmise numai pentru cazurile şi în condiţiile stabilite în procedura de funcţionare a sistemului. ART. 35 În anumite situaţii în care o entitate publică refuză transmiterea anumitor rapoarte sau date către sistemul naţional de raportare, Ministerul Finanţelor Publice poate întocmi raportul în numele acesteia pe baza datelor obţinute în urma unor acţiuni de audit sau control ale autorităţilor cu atribuţii în acest sens, numai pentru cazurile şi în condiţiile stabilite în procedura de funcţionare a sistemului. ART. 36 În termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin emis de ministrul finanţelor publice, se aprobă procedura privind registrul entităţilor publice, care urmează a fi introdusă în procedura de funcţionare a sistemului. CAP. II Criterii de prioritizare a proiectelor de investiţii publice semnificative SECŢIUNEA 1 Obiective generale şi specifice ART. 37 Obiectivele generale ale prevederilor prezentului capitol constau în: a) alinierea portofoliului proiectelor de investiţii în continuare, precum şi a investiţiilor noi ce se finanţează din fonduri publice cu priorităţile Guvernului; b) asigurarea includerii în cadrul proiectelor finanţate din fonduri publice a celor cu beneficii economice şi sociale ridicate. ART. 38 Obiectivele specifice ale prevederilor prezentului capitol constau în: a) crearea unui sistem care să gestioneze investiţiile publice din România, stabilind paşii de urmat în prioritizarea acestora; b) asigurarea faptului că proiectele individuale respectă obiectivele generale urmărite şi că realizarea acestora poate fi efectuată în intervalul de timp prevăzut şi în limita fondurilor publice previzionate; c) asigurarea că proiectele ce urmează a fi finanţate în urma prioritizării se încadrează în resursele bugetare prevăzute pentru fiecare an şi în strategia fiscal-bugetară; d) reducerea întârzierilor în implementarea proiectelor, asigurându-se că acestea vor fi finalizate conform duratelor de realizare aprobate; e) consolidarea procesului de luare a deciziilor de către Guvern în ceea ce priveşte investiţiile publice corelat cu procesul de elaborare a legilor bugetare anuale; f) consolidarea capacităţii instituţionale a entităţilor publice de a elabora, executa şi evalua investiţiile publice. SECŢIUNEA a 2-a Definiţii ART. 39 În sensul prezentului capitol, în scopul exclusiv al prioritizării proiectelor de investiţii publice semnificative, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) investiţie - cheltuială care duce la o creştere a valorii activelor, care nu sunt consumate imediat, ci care sunt folosite ulterior pentru producţia viitoare a bunurilor şi serviciilor; b) investiţie publică - investiţia realizată de către sau în numele unei autorităţi publice centrale, al unei administraţii publice locale în cazul în care proiectul este cofinanţat din fonduri alocate de la bugetul de stat prin programele naţionale sau al unui operator economic asupra căruia statul deţine controlul şi este reclasificat în sectorul administraţiei publice potrivit Regulamentului (CE) nr. 2.223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996, cu modificările şi completările ulterioare. Se consideră investiţii publice şi investiţiile realizate din credite bancare garantate de către stat, şi investiţiile care fac obiectul unui parteneriat public privat pentru elaborare, implementare, operare şi/sau finanţare; c) proiect de investiţii - un set de activităţi desfăşurate într-un anumit interval de timp, ca parte a unui program de cheltuieli publice, în scopul realizării unei investiţii publice; d) costul total al unui proiect de investiţii - suma totală a resurselor necesare pentru a realiza un proiect de investiţii, provenită din resurse bugetare, din fondurile Uniunii Europene, împrumuturi şi/sau contribuţiile beneficiarului. Costul total estimat al proiectului se stabileşte în faza "Studiului de fezabilitate" şi se actualizează în condiţiile legii; e) codul de identificare al proiectului de investiţii - număr pe care Ministerul Finanţelor Publice îl alocă unui proiect, care identifică proiectul în sistemul de management al investiţiilor publice şi în procesul de pregătire a bugetului; f) evaluarea gradului de pregătire a proiectului de investiţii - proces de verificare a gradului în care un anumit proiect de investiţii publice respectă criteriile din prezentul capitol pentru a fi selectat şi inclus în proiectul de buget; g) sistemul de management al investiţiilor publice - ansamblul de legi, regulamente, linii directoare şi proceduri aprobate în vederea organizării procesului de investiţii publice. SECŢIUNEA a 3-a Clasificarea proiectelor de investiţii publice ART. 40 În funcţie de valoarea totală estimată, proiectele de investiţii publice sunt: a) semnificative - atunci când valoarea totală estimată a proiectului depăşeşte 100 de milioane lei; b) medii - atunci când valoarea totală estimată a proiectului este între 30 şi 100 de milioane lei; c) mici - când valoarea totală estimată a proiectului este sub 30 de milioane lei. ART. 41 Prin norme metodologice, aprobate prin hotărâre a Guvernului, proiectele de investiţii publice pot fi clasificate şi pe categorii în funcţie de modul de implementare, precum şi pe niveluri de risc în legătură cu atingerea obiectivelor proiectelor. SECŢIUNEA a 4-a Etapele realizării unui proiect de investiţii publice ART. 42 Pentru realizarea unui proiect de investiţii publice semnificative este necesară parcurgerea, după caz, a următoarelor etape: a) etapa 1 - identificarea proiectului: etapă a ciclului de proiect în care ideea este transpusă într-o notă conceptuală, capabilă a oferi informaţii într-o manieră riguroasă. În cadrul acestei etape se realizează, după caz, studiul de prefezabilitate, memoriul tehnico-economic sau nota de fundamentare, care reprezintă un instrument ce ghidează procesul de luare a deciziilor cu privire la cea mai bună modalitate de a rezolva o nevoie ori o problemă a beneficiarilor avuţi în vedere de un proiect de investiţii; b) etapa 2 - studiul de fezabilitate: etapă a proiectului în care se analizează detaliat cea mai viabilă alternativă din punct de vedere tehnic, economic şi social. În această fază ordonatorul de credite realizează schiţa completă a proiectului şi studiile menite a stabili corect dimensiunea proiectului, evaluarea impactului de mediu, precum şi alte studii necesare realizării proiectului. Pentru ca un proiect să poată trece în etapele următoare, studiul de fezabilitate este necesar să fie aprobat în condiţiile legii; c) etapa 3 - selecţia şi bugetarea: etapa de selecţie are loc după ce ordonatorul de credite consideră că un anumit proiect îndeplineşte principiile şi criteriile de prioritizare. Etapa de bugetare are loc atunci când unui proiect i se asigură fondurile necesare implementării; d) etapa 4 - implementarea/execuţia proiectului: etapă a ciclului de proiect în care se realizează implementarea fizică a proiectului care a primit o alocare bugetară pentru a putea fi finalizat în intervalul de timp estimat; e) etapa 5 - finalizarea, operarea şi întreţinerea proiectului: etapă ce apare odată ce recepţia şi punerea în funcţiune a proiectului au fost finalizate. Beneficiarul investiţiei va monitoriza livrarea serviciilor, pentru a se asigura că noile active îşi ating scopul pe perioada de folosinţă; f) etapa 6 - evaluarea ex-post a proiectului: un proces care are ca scop evaluarea, explicarea şi diseminarea rezultatelor obţinute ale unui proiect de investiţii. SECŢIUNEA a 5-a Principii şi criterii de prioritizare ART. 43 (1) Principiile şi criteriile de prioritizare a proiectelor de investiţii publice semnificative noi sau în continuare sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă. (2) Principiile şi criteriile de prioritizare prevăzute în anexă se pot aplica şi proiectelor de investiţii publice medii în măsura în care din evaluarea efectuată de Ministerul Finanţelor Publice rezultă că acestea prezintă riscuri în atingerea obiectivelor propuse. (3) Pe baza principiilor şi criteriilor prevăzute în anexă, Guvernul aprobă prin memorandum lista proiectelor de investiţii publice semnificative care urmează a fi finanţate prin legile bugetare anuale. (4) Lista proiectelor de investiţii publice semnificative ce urmează a se finanţa din fonduri publice în anul 2014 se aprobă de Guvern prin memorandum până la data de 15 octombrie 2013. (5) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentului capitol proiectele de investiţii publice din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională a căror detaliere conţine informaţii clasificate potrivit legii. SECŢIUNEA a 6-a Roluri şi responsabilităţi ART. 44 Pentru investiţiile publice semnificative, Unitatea de evaluare a investiţiilor publice din structura Ministerului Finanţelor Publice îndeplineşte următoarele atribuţii: a) are rol de secretariat tehnic pentru Ministerul Finanţelor Publice în procesul de prioritizare a proiectelor de investiţii publice; b) analizează studiile de prefezabilitate, memoriile tehnico-economice sau notele de fundamentare din punctul de vedere al suportabilităţii şi sustenabilităţii şi propune conducerii ministerului avizarea sau respingerea, după caz, a solicitărilor ordonatorilor principali de credite pentru trecerea la elaborarea studiului de fezabilitate. Fără avizul Ministerului Finanţelor Publice nu se poate trece la faza elaborării studiului de fezabilitate; c) analizează propunerile ordonatorilor principali de credite privind includerea proiectelor de investiţii în legile bugetare anuale şi prezintă conducerii ministerului rezultatele prioritizării; d) evaluează gradul de pregătire a proiectelor de investiţii publice. ART. 45 (1) Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului rezultatele prioritizării, până la data de 30 iunie, respectiv 30 septembrie a fiecărui an, în vederea aprobării prin memorandum a listei proiectelor prioritizate. (2) Ordonatorii principali de credite transmit Ministerului Finanţelor Publice lista proiectelor de investiţii publice prioritizate până cel târziu la data de 15 mai, respectiv 15 august a fiecărui an. (3) În anul 2013, ordonatorii principali de credite transmit Ministerului Finanţelor Publice lista proiectelor de investiţii publice prioritizate până cel târziu la data de 1 octombrie 2013. ART. 46 În aplicarea prevederilor prezentului capitol, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, poate aproba prin hotărâre norme metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice. CAP. III Modificarea şi completarea unor acte normative ART. 47 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. După articolul 64 se introduce un nou articol, articolul 64^1, cu următorul cuprins: "Recalcularea venitului realizat din cedarea folosinţei bunurilor Art. 64^1. - (1) Organul fiscal competent are obligaţia determinării, pe categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor, a venitului anual realizat, sumă de venituri nete anuale, în vederea aplicării prevederilor referitoare la verificarea încadrării în plafonul corespunzător anului fiscal respectiv pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la titlul IX^2 - «Contribuţii sociale obligatorii». (2) Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul IX^2 - «Contribuţii sociale obligatorii» datorate în cursul anului se deduc din veniturile realizate din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor numai de organul fiscal competent la stabilirea obligaţiilor fiscale anuale. (3) Organul fiscal competent are obligaţia recalculării bazei impozabile în vederea acordării deductibilităţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzută la titlul IX^2 - «Contribuţii sociale obligatorii» şi determinarea impozitului pe venit anual datorat. (4) Procedura de aplicare a prevederilor de la alin. (1)-(3) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală." 2. La articolul 84, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins: "(7^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor având în vedere prevederile art. 64^1 şi emite decizia de impunere, la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală." 3. La articolul 296^19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. f) şi i), pentru care plătitorul de venit are obligaţia reţinerii la sursă a contribuţiilor sociale, declararea se face de către plătitorul de venit, prin depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, potrivit prevederilor alin. (1) sau alin. (1^1), după caz, cu respectarea prevederilor alin. (1^8)." 4. Titlul capitolului II al titlului IX^2 "Contribuţii sociale obligatorii" se modifică şi va avea următorul cuprins: "CAP. II Contribuţii sociale obligatorii privind persoanele care realizează venituri impozabile din activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum şi din cedarea folosinţei bunurilor" 5. La articolul 296^21 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins: "i) persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor." 6. La articolul 296^22, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) şi (2^2), cu următorul cuprins: "(2^1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. i), cu excepţia celor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, este diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut, diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului şi nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. (2^2) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, este diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut şi nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut." 7. La articolul 296^23, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 296^23. - (1) Persoanele care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură prevăzute la art. 71 alin. (1), (2) şi (5), venituri din cedarea folosinţei bunurilor prevăzute la art. 61, venituri dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV^1, care nu generează o persoană juridică, precum şi cele care realizează venituri din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) nu datorează contribuţie de asigurări sociale. .................................................................. (3) Persoanele care realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 296^21 alin. (1) lit. a)-d), g), h) şi i), art. 52 alin. (1) lit. b)-d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e), datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra tuturor acestor venituri." 8. La articolul 296^24, alineatele (1), (4) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 296^24. - (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a)-e), h) şi i), cu excepţia celor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole, sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale. ...................................................................... (4) În decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a)-e), h) şi i), cu excepţia celor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole şi a celor care realizează venituri din închirierea camerelor, situate în locuinţe proprietate personală, în scop turistic, menţionaţi la art. 63 alin. (3), se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. ............................................................................................... (9) Pentru contribuabilii care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. i), încadrarea în plafonul maxim prevăzut la art. 296^22 alin. (2^1) se face de către organul fiscal prin decizia de impunere prevăzută la alin. (2), iar încadrarea în plafonul maxim prevăzut la art. 296^22 alin. (2^2) se face de către plătitorul de venit la momentul plăţii venitului." 9. La articolul 296^24, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (4^1) şi (4^2), cu următorul cuprins: "(4^1) În decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii care realizează venituri din închirierea camerelor, situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, stabilite pe bază de normă anuală de venit sau care optează pentru determinarea venitului în sistem real, precum şi pentru cei care închiriază în scop turistic, în cursul anului, un număr mai mare de 5 camere de închiriat în locuinţe proprietate personală, menţionaţi la art. 63 alin. (3), se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 iulie inclusiv şi 25 noiembrie inclusiv. (4^2) Contribuabilii care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului datorează contribuţie individuală de asigurări sociale de sănătate în cursul anului, plătitorii de venituri având obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumelor respective cu respectarea prevederilor art. 62 alin. (2^1)-(2^5)." 10. La articolul 296^24, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins: "(10) Pentru contribuabilii care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, obligaţiile reprezentând contribuţiile individuale de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de contribuţie asupra bazei de calcul prevăzute la art. 296^22 alin. (2^2), se reţin şi se virează de către plătitorul de venit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite veniturile." 11. La articolul 296^25, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Obligaţiile anuale de plată ale contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se determină pe baza declaraţiilor menţionate la alin. (1), prin aplicarea cotei prevăzute la art. 296^18 alin. (3) lit. b^1) asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 296^22. ........................................................................ (4) Stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi încadrarea în plafonul minim prevăzut la art. 296^22 alin. (2), (2^1), (2^2), (5) şi (6) se realizează de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală." 12. La articolul 296^25, după alineatul (2^1) se introduce un nou alineat, alineatul (2^2), cu următorul cuprins: "(2^2) În cazul contribuabililor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole care optează pentru determinarea venitului net din arendă în sistem real, obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se determină pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei prevăzute la art. 296^18 alin. (3) lit. b^1) asupra bazei de calcul prevăzute la art. 296^22 alin. (2^1). Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar în decizia de impunere." 13. La articolul 296^25, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. i), stabilirea obligaţiilor anuale de plată ale contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi încadrarea în plafonul maxim prevăzut la art. 296^22 alin. (2^1) şi (2^2), se realizează de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală prevăzută la art. 84 alin. (7^1)." 14. La articolul 296^27 alineatul (1), litera a) se abrogă. 15. Articolul 296^28 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Stabilirea contribuţiei Art. 296^28. - Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 296^27 alin. (1) se stabileşte de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală, pe baza informaţiilor din declaraţia privind venitul realizat sau din declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum şi pe baza informaţiilor din evidenţa fiscală, după caz." 16. La articolul 296^29, alineatul (1) se abrogă. 17. La articolul 296^29, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(6) La determinarea venitului/câştigului anual bază de calcul al contribuţiei sociale de sănătate prevăzute la alin. (2) -(5) nu se iau în considerare pierderile prevăzute la art. 80 şi 80^1." ART. 48 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 257, alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Veniturile asupra cărora se stabileşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt prevăzute în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare." 2. La articolul 257, alineatele (3)-(7) se abrogă. ART. 49 Articolele 11 şi 12 din Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 24 septembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă. ART. 50 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare. ART. 51 Prevederile capitolului III, cuprinzând articolele 47-49, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice, Daniel Chiţoiu Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Shhaideh Sevil, secretar de stat Ministrul sănătăţii Gheorghe-Eugen Nicolăescu Bucureşti, 18 septembrie 2013. Nr. 88. ANEXĂ Principiile şi criteriile de prioritizare a proiectelor de investiţii publice
┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ Principii │ Criterii de prioritizare a │ Criterii de prioritizare a │
│ │ proiectelor noi │ proiectelor în continuare │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Principiul 1 │1.1. Obiectivele şi ţintele │1.1. Obiectivele şi ţintele │
│Oportunitatea proiectului│proiectului sunt relevante? │proiectului mai sunt relevante?│
│în contextul strategiilor│[10 puncte] │[10 puncte] │
│sectoriale sau naţionale │1.2. Proiectul reprezintă o prioritate│1.2. Proiectul mai reprezintă o│
│[20 puncte] │ridicată în contextul actualelor │prioritate ridicată în │
│ │strategii sectoriale sau naţionale? │contextul actualelor strategii │
│ │[10 puncte] │sectoriale sau naţionale? │
│ │ │[10 puncte] │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Principiul 2 │2.1. Proiectul este justificat │2.1. Proiectul mai este │
│Justificarea economică şi│economic prin studiul de (pre)fezabi- │justificat economic? │
│socială │litate sau, după caz, memoriul │[15 puncte] │
│[40 puncte pentru │tehnico-economic sau nota de │2.2. Proiectul mai are │
│proiectele noi/ │fundamentare? │justificare socială? │
│30 puncte pentru │[20 puncte] │[10 puncte] │
│proiectele în continuare]│2.2. Proiectul are justificare │2.3. Impactul de mediu al pro- │
│ │socială? │iectului mai corespunde cu cel │
│ │[10 puncte] │proiectat iniţial? │
│ │2.3. Impactul de mediu al proiectului │[5 puncte] │
│ │corespunde legislaţiei în vigoare? │ │
│ │[10 puncte] │ │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Principiul 3 │3.1. Cerinţele totale de finanţare ale│3.1. Cerinţele totale de finan-│
│Suportabilitatea şi sus- │proiectului respectă o estimare │ţare ale proiectului respectă │
│tenabilitatea financiară │realistă a resurselor disponibile pen-│şi au respectat o estimare rea-│
│[20 puncte] │tru sector/sub-sector? │listă a resurselor disponibile │
│ │[10 puncte] │pentru sector/subsector? │
│ │3.2. Finanţarea totală/Fondurile nece-│[10 puncte] │
│ │sită şi cofinanţare de la bugetul de │ 3.2. Finanţarea totală/Fondu- │
│ │stat? │rile necesită şi cofinanţare de│
│ │[5 puncte] │la bugetul de stat? │
│ │3.3. Există aranjamente credibile pen-│[5 puncte] │
│ │tru a acoperi durabil costurile de │3.3. Există aranjamente credi- │
│ │operare şi întreţinere rezultate odată│bile pentru a acoperi durabil │
│ │ce proiectul este finalizat? │costurile de operare şi între- │
│ │[5 puncte] │ţinere rezultate odată ce pro- │
│ │ │iectul este finalizat? │
│ │ │[5 puncte] │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Principiul 4 │4.1. Cât de bine s-a făcut actuala │4.1. Cât de bine a fost făcută │
│Aranjamente pentru imple-│pregătire a proiectului? │pregătirea proiectului? │
│mentare/ Performanţa în │[10 puncte] │[15 puncte] │
│implementare │4.2. S-au definit indicatori corespun-│4.2. Indicatorii definiţi ini- │
│[20 puncte pentru noi/ │zători pentru progresul şi performanţa│ţial pentru progresul şi per- │
│30 puncte pentru │proiectului şi au fost proiectate │formanţa proiectului mai cores-│
│existente] │aranjamente adecvate pentru monitori- │pund actualului stadiu de │
│ │zare şi evaluare? │implementare? │
│ │[5 puncte] │[10 puncte] │
│ │4.3. Există o structură de management │4.3. Există o structură de │
│ │de proiect identificată care răspunde │management de proiect identifi-│
│ │de progresul implementării? │cată care răspunde de progresul│
│ │[5 puncte] │implementării? │
│ │ │[5 puncte] │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Principiul auxiliar uti- │ │A.1. Cât de avansat este │
│lizat pentru proiectele │ │proiectul ca timp rămas, res- │
│în continuare │ │pectiv câţi ani au mai rămas │
│Perioada rămasă până la │ │sau stadiu fizic, respectiv cât│
│finalizarea proiectului │ │mai este de implementat? │
│de investiţii publice │ │[5 puncte suplimentare] │
│[puncte suplimentare] │ │A.2. Care ar fi costurile │
│ │ │asociate restructurării sau │
│ │ │închiderii proiectului? │
│ │ │[-5 puncte suplimentare] │
└─────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
