Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţia României, Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta de urgenta: ARTICOL UNIC Se ratifica Memorandumul de finanţare a Programului Operational de Ţara PHARE 1997 dintre Guvernul României şi Comisia Comunitãţii Europene, semnat la Bucureşti la 19 decembrie 1997. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemneazã: --------------- Ministru delegat pe lângã primul-ministru pentru integrare europeanã, Alexandru Herlea Ministrul afacerilor externe, Andrei Plesu p. Ministrul finanţelor, Valentin Lazea, secretar de stat p. Ministrul reformei, Adrian Ciocanea MEMORANDUM DE FINANŢARE*)------------- *) Traducere. Comisia Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de alta parte, au convenit cele ce urmeazã: Mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în acest memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la acordul-cadru dintre comisie şi Guvernul României, completate dn prevederile acestui memorandum şi prin prevederile speciale anexate la acesta. ART. 1 Natura şi subiectul Ca parte a programului sau de asistenta, Comisia va contribui la finanţarea gratuita a urmãtoarei mãsuri: Numãrul proiectului: RO-9703-9713 Titlul: Program Operational de Ţara 1997 Durata: pana la 31 decembrie 1999. ART. 2 Angajamentul Comunitãţii Contribuţia financiarã a Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 76,61 MECU, denumita în continuare finanţarea gratuita. Finanţarea gratuita are o data de expirare, dupã care orice sold rãmas disponibil va fi anulat. Comisia poate însã, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire adecvatã a acestei date de expirare, cu condiţia ca o asemenea prelungire sa fie solicitatã şi justificatã în mod corespunzãtor de cãtre Guvernul României. Pentru prezenta mãsura, data de expirare a finanţãrii gratuite este stabilitã prin prezentul memorandum la 31 decembrie 1999. ART. 3 Adrese Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi adresatã:
Comisia Comunitãţilor Europene
DG-IA/B/4
Rue de la Loi, 200 (SC29 2140)
B-1049 Bruxelles, Belgia
Adresa telegrafica: COMEUR BRUXELLES
Telex: 21877 COMEU B
Fax: 322/299.16.66
Pentru Guvernul României:
-------------------------
Ministrul pentru integrare europeanã
Piata Victoriei nr. 1
Bucureşti, România
Telefon: 401.312.69.28
222.36.80
Fax: 401.312.69.29
ART. 4 Numãrul de exemplare Acest memorandum este întocmit în limba engleza, în doua exemplare. ART. 5 Intrarea în vigoare Acest memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Numai cheltuielile care au loc dupã aceasta data sunt eligibile pentru finanţarea gratuita. Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui memorandum. Întocmit la Bucureşti la data de 19 decembrie 1997 GUVERNUL ROMÂNIEI Ministrul pentru integrare europeanã COMISIA Şeful delegaţiei Comisiei Europene în România Anexe: Acordul-cadru şi Clauza de arbitrare (anexa 1 [a] [b]) Prevederi speciale (anexa 2) ACORD-CADRU*)---------- *) Traducere. Comisia Comunitãţilor Europene, numita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, numita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de alta parte, împreunã denumite pãrţi contractante, având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea, în cele ce urmeazã, a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii, au convenit dupã cum urmeazã: ART. 1 Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum care urmeazã a fi convenit între pãrţile contractante, numit în continuare memorandum de finanţare, pentru care este oferit un model în anexa C. România va lua toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor. ART. 2 Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare. Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, în funcţie de necesitãţile implementarii mãsurii în discuţie. ART. 3 Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, o data ce aceasta va fi înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. ART. 4 Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie. În acest caz, termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati într-un acord ce va fi încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. ART. 5 Orice diferend legat de acest acord, care nu poate fi rezolvat prin consultare, va fi soluţionat, în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B. ART. 6 Acest acord este întocmit în dublu exemplar, în limba engleza. ART. 7 Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi contractante. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, exceptând situaţia în care efectivitatea lui înceteazã prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã. La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord, orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi adusã la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. ART. 8 Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor operaţiuni convenite între pãrţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific, finanţat, în baza programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României. Anexele vor fi considerate ca fiind parte integrantã a acestui acord. Întocmit la Bucureşti în ziua de 12 martie 1991 Eugen Dijmarescu, ministru de stat, ROMÂNIA Frans Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei Europene COMUNITATEA ANEXA A CONDIŢII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANŢARE În aceste Condiţii generale, termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. TITLUL I Finanţarea proiectelor ART. 1 Obligaţia Comunitãţii Angajamentul Comunitãţii, numit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a C.E.E., a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se va desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor. Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a C.E.E. vor fi suportate de Beneficiar. ART. 2 Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a C.E.E. Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a C.E.E. va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare. ART. 3 Cheltuirea Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare, numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a C.E.E., cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita. Oricum, în anumite contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata directa de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, în vederea aprobãrii de cãtre Comisie a contractelor ce trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a C.E.E. sa fi fost angajata anterior. În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi executatã în favoarea Beneficiarului, pentru a facilita lansarea mãsurii. Alte transe de plata vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate în paragraful 2 de mai sus. TITLUL II Achiziţionarea ART. 4 Generalitati Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. ART. 5 Condiţii de participare 1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea, în timp util, a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute, pentru Comunitate, cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor. 2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE. ART. 6 Derogarea de la procedurile standard Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional: - acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie; - încheierea contractelor prin acord direct; - realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice. O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare. ART. 7 Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca, pentru fiecare operaţiune, oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi calitãţii serviciilor, al naturii şi condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice. Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene, cat de repede posibil. ART. 8 Contractele de cooperare tehnica 1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie. 2. Contractele vor trebui sa fi întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când astfel se prevede în memorandumul de finanţare. 3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune. 4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã, dintre cei propuşi, candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul. 5. Când exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic. TITLUL III Acordarea de facilitãţi ART. 9 Privilegii generale Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor lor li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica. ART. 10 Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã În cazul contractelor de lucrãri, livrãri sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi rezidenţã în situaţiile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau servicii finanţate de Comunitate şi membrilor cei mai apropiati ai familiei lor sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. ART. 11 Importul şi reexportul de echipament Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda, în plus, persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. ART. 12 Controlul importurilor şi schimburilor valutare Pentru executarea mãsurilor, Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia. Beneficiarul va acorda permisele necesare repatrierii fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. ART. 13 Impozitare şi vama 1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a C.E.E. 2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E. vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare, pentru a fi livrate cãtre contractant, astfel cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata, conform celor cerute pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau diferende asupra stabilirii taxelor vamale, plãţilor sau impozitelor menţionate mai sus. 3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E. nu vor fi supuse, în statul Beneficiarului, plãţii taxei pe valoarea adãugatã, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite. 4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat, din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului. 5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice şi membrii familiilor lor, altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, taxe de import, taxe şi alte impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara, conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului. 6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, astfel cum este definit în legislaţia nationala a Beneficiarului fata de echipamentul respectiv. TITLUL IV Executarea contractelor ART. 14 Originea livrãrilor Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia. ART. 15 Proceduri de efectuare a plãţilor 1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile efectuate fie de unitãţi europene de cont (ECU), fie, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului, sau în valuta statului unde ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri, sau în valuta statului unde sunt produse livrãrile. 2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii. 3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil. TITLUL V Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar ART. 16 Inspecţie şi evaluare 1. Comisia va avea dreptul sa-şi trimitã proprii agenţi sau reprezentanţii autorizaţi corespunzãtor pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã sau de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile potrivite pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile. 2. Beneficiarul: a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante, privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare, şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţilor Europene în executarea evaluãrilor contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a C.E.E. Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat. Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite, care vor fi rambursate Comisiei. ART. 17 Urmãrirea mãsurilor În urmãrirea executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, acolo unde este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri pentru mãsura, care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va întocmi rapoarte cãtre Comisie conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra completãrii acesteia dupã încheiere. Comisia, în lumina rapoartelor şi, acolo unde este oportun, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a acestuia. TITLUL VI Prevederi generale şi finale ART. 18 Consultãri - Diferende 1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, când este necesar, la un amendament al memorandumului de finanţare. 2. Acolo unde se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii, dupã consultarea cu Beneficiarul. 3. Beneficiarul poate renunţa, total sau parţial, la executarea mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori. ART. 19 Anunţ - Adrese Orice anunţ şi orice acord între pãrţile contractante, prevãzute în contextul acordului-cadru de fata, trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. ANEXA B ARBITRAJ Orice diferend între pãrţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvat prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supus arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã: Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte. Tribunalul de arbitraj va consta în trei arbitri, numiţi dupã cum urmeazã: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie; - al treilea arbitru (numit în continuare şi conducãtor), va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor. Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa-şi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. 1. OBIECTIVELE ŞI PRIORITĂŢILE PROGRAMULUI România şi-a depus candidatura pentru a deveni membru al Uniunii Europene (U.E.). În procesul pregãtirii sale pentru aderare, România trebuie sa îndeplineascã criteriile de la Copenhaga, şi anume: (1) stabilitatea instituţiilor garantate ale democraţiei, statului de drept, drepturilor omului şi respectului şi protecţiei minoritãţilor; (2) existenta unei economii de piata functionale, precum şi capacitatea de a face fata presiunii concurentiale şi forţelor pieţei din U.E.; (3) capacitatea de a-şi asuma obligaţiile care decurg din statutul de membru, incluzând aderarea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare. În concordanta cu Programul Indicativ Multianual, obiectivul asistenţei PHARE va fi sprijinirea României pentru îndeplinirea acestor criterii, astfel încât sa îi fie facilitata aderarea la U.E. Acest obiectiv urmeazã sa fie atins prin acordarea de sprijin în urmãtoarele arii prioritare: 1. dezvoltare institutionala prin sprijin pentru armonizare în domeniile standardelor alimentare şi statistic, cat şi prin dezvoltarea capacitãţilor în domeniul judiciar, al integrãrii europene, dezvoltãrii administraţiei publice locale, dezvoltãrii regionale şi în domeniul democraţiei; 2. investiţii în domeniul mediului şi, în special, în domeniile apelor uzate şi apei potabile; de asemenea, în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (I.M.M.); 3. stabilizarea finanţelor publice şi continuarea reformei prin programe ce privesc atât veniturile, cat şi cheltuielile bugetare, simultan cu sprijinirea creãrii unei reţele de protecţie în domeniul sãnãtãţii. 1.1. Dezvoltare institutionala Obiective generale În contextul integrãrii României în U.E., obiectivul general al acestei componente este de a ajuta România în procesul adoptãrii acquisului şi în construirea capacitãţii de implementare a legislaţiei armonizate într-un numãr de domenii prioritare. Obiective specifice: * sprijinirea concordanţei depline cu principalele norme şi standarde statistice ale U.E. pana în anul 2000, cu privire la regulile şi sistemele de colectare, procesare şi diseminare a datelor; * accelerarea armonizarii legislaţiei, normelor şi standardelor privind produsele alimentare şi facilitarea adaptãrii industriei alimentare din România la noul mediu concurential şi de reglementare; * contribuţia la creşterea capacitãţii sistemului judiciar roman şi a Ministerului Public de a sprijini statul de drept şi de a face fata noilor ameninţãri în domeniul criminalistic; * sprijinirea intaririi structurilor destinate integrãrii europene, astfel încât Consiliul pentru Integrare Europeanã, în special, şi Guvernul României, în general, sa-şi poatã îndeplini rolul în procesul de preaderare; * sprijinirea dezvoltãrii în continuare a administraţiei locale româneşti, pentru a-i permite sa-şi îndeplineascã rolul în dezvoltarea economicã şi socialã la nivel local; * sprijinirea dezvoltãrii structurii administrative necesare reducerii disparitatilor regionale în România; * sprijinirea consolidãrii instituţionale în domeniul cultural şi dezvoltarea artelor şi a societãţii civile, prin proiecte în domeniul democraţiei. 1.2. Finanţarea investiţiilor Obiective generale: * obiectivul general al Programului de dezvoltare a serviciilor municipale (M.U.D.P.) îl reprezintã crearea cadrului pentru investiţii substanţial sporite în infrastructura municipala de apa potabilã şi ape uzate, pe termen lung, pentru a pune la dispoziţie servicii adecvate şi a îmbunãtãţi concordanta cu standardele de mediu în domeniul apei potabile şi al apelor uzate; * Programul de dezvoltare a I.M.M. va contribui la sporirea accesului I.M.M. la finantari. Obiective specifice: * punerea la dispoziţie de servicii imbunatatite în domeniul aprovizionarii cu apa şi al apelor uzate şi reducerea pierderilor de apa în zece oraşe româneşti. Introducerea de tehnologii eficiente pentru îmbunãtãţirea concordanţei cu standardele de calitate a apei şi de protecţie a mediului; * dezvoltarea şi consolidarea managementului financiar şi operational al companiilor municipale de apa; * dezvoltarea cooperãrii dintre companiile municipale de servicii şi administraţia publica localã; * dezvoltarea şi consolidarea proceselor de planificare bugetarã şi a investiţiilor în cadrul administraţiei publice locale şi a mecanismelor pentru finanţarea pe baza de credite a infrastructurii locale; * instituirea de mecanisme descentralizate de finanţare a I.M.M. într-un numãr limitat de zone-pilot; * stimularea oferirii de credite pe termen mediu pentru I.M.M., prin punerea la dispoziţie sectorului bancar a unor finantari pe termen mediu în condiţii avantajoase, în favoarea I.M.M. 1.3. Sprijin pentru stabilizarea finanţelor publice şi pentru reforma Obiective generale: * sprijinirea Guvernului României pentru reorganizarea sistemului sau de finanţare a sãnãtãţii, dezvoltarea capacitãţii Ministerului Sãnãtãţii de administrare a resurselor sale financiare, umane şi materiale, garantarea pentru intreaga populaţie a unui acces minim la servicii calificate şi facilitareaarmonizarii legislaţiei; * instituirea unei taxe moderne pe venitul global, în vederea asigurãrii generarii de venituri la bugetul de stat, perfectionand, totodatã, procesul de impozitare şi relaţiile dintre contribuabili şi administraţie. Obiective specifice: Sprijin pentru: * implementarea Legii privind asigurãrile sociale de sãnãtate, aprobatã recent; * accelerarea privatizãrii serviciilor medicale, cu accent asupra celor de ocrotire a sãnãtãţii la nivel primar; * instituirea unei baze normative adecvate şi a unor structuri eficace de control pentru produse farmaceutice, sanguine şi biologice, în concordanta cu standardele europene; * crearea sistemului computerizat necesar pentru implementarea impozitului pe venitul global; * definirea şi implementarea campaniei de informare; * instruirea administraţiei fiscale şi dezvoltarea profesiei fiscale. 2. DESCRIEREA PROGRAMULUI 2.1. Dezvoltarea institutionala Programul acoperã urmãtoarele componente: armonizarea legislaţiei în domeniul statistic şi al standardelor alimentare şi dezvoltarea capacitãţii în domeniul judiciar, al integrãrii europene, dezvoltãrii administraţiei publice locale, dezvoltãrii regionale şi democraţiei. Statistica Obiectivul general al programului este sa sprijine integrarea completa şi rapida a sistemului statistic romanesc în cel european. Aceasta reprezintã o preconditie pentru schimbul de informaţii comparabile dintre România şi U.E. şi pentru alimentarea adecvatã cu date a procesului de preaderare. Pentru realizarea acestui obiectiv general, programul are doua obiective imediate intercorelate: * primul consta în concordanta totalã dintre sistemul statistic romanesc şi principalele norme şi standarde ale U.E. pana în anul 2000. Programul va finanta îmbunãtãţiri ale metodelor şi practicilor în sectoarele selecţionate, cum ar fi cel social, industrial, al statisticilor de mediu şi regionale şi conturile naţionale; * al doilea priveşte întãrirea bazei pentru un sistem statistic viabil, armonizat cu cel al U.E. Programul va aborda, în primul rând, capacitatile interne ale Comisiei Naţionale pentru Statistica, prin scheme de instruire şi reciclare; va fi conceputã o strategie de instruire la locul de munca. Armonizarea standardelor alimentare Acest program sprijinã armonizarea şi alinierea legislaţiei, standardelor şi practicii de producţie româneşti din domeniul alimentar cu acquisul comunitar, prin doua componente care se concentreaza asupra: 1. sprijinul orientat cãtre ministere şi alte entitãţi publice; 2. sprijinul acordat întreprinderilor din industria alimentara. Ministerele-cheie avute în vedere pentru acordarea de asistenta sunt Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Sãnãtãţii. Scopul este acela de a propune anumite schimbãri necesare pentru legislaţia, standardele şi procesele de aplicare din România, în scopul alinierii la mãsurile-cheie din cadrul U.E., identificate în Cartea Alba din anul 1995 (actualizate în mod corespunzãtor), de a evalua, împreunã cu reprezentanţii din industrie şi cu celelalte pãrţi implicate interesate, impactul şi timpul necesar pentru efectuarea schimbãrilor la nivelul producţiei şi distribuţiei şi de a întãri capacitatile de aplicare şi monitorizare. În paralel cu sprijinul acordat pentru instituţiile şi capacitatile guvernamentale, se va acorda asistenta în cadrul celei de-a doua componente pentru informarea şi sprijinirea întreprinderilor în vederea obţinerii concordanţei cu cele mai bune practici legislative şi industriale ale U.E. Judiciar Acest program pentru domeniul judiciar din România este primul de acest fel. Scopul sau este de a contribui la întãrirea statului de drept şi la crearea unui sistem judiciar modern în România. În plus, programul îşi propune o sporire a cunoştinţelor şi expertizei magistraţilor şi consilierilor romani din cadrul Ministerului de Justiţie asupra valorilor democratice, incluzând norme de drepturi ale omului, şi sa familiarizeze consilierii din Ministerul Justiţiei cu acquisul comunitar, pentru a facilita procesul de armonizare legislativã în contextul strategiei româneşti de preaderare. Aceste obiective vor fi realizate prin: * dezvoltarea Institutului Naţional al Magistraturii şi Implementarea unui proiect cuprinzator de formare pentru consilierii din Ministerul Justiţiei; * conceperea şi implementarea unui proiect privind o biblioteca cu specific juridic şi furnizarea de documentaţie pentru sectorul juridic romanesc, Ministerul Public şi consilierii din cadrul Ministerului Justiţiei; * iniţierea etapelor cãtre crearea unei infrastructuri electronice de comunicaţii şi informaţii, prin intermediul unui sistem de management al cazurilor şi documentaţiei (S.M.C.D.). Strategia consolidata de preaderare Guvernul României este ferm angajat pe calea integrãrii europene. În vederea accelerarii pregãtirii tarii pentru aderarea la U.E., Guvernul este hotãrât sa întãreascã rolul Consiliului pentru Integrare Europeanã (C.I.E.), în calitatea sa de instituţie centrala în procesul de preaderare. Experienta de pana acum a atras atenţia asupra necesitãţii diferentierii dintre nivelul de formulare a politicilor şi cel de implementare. În concluzie, Guvernul a decis reorganizarea C.I.E. şi îmbunãtãţirea cadrului institutional prin înfiinţarea a trei noi direcţii - "Acquis comunitar", "Acorduri europene" şi "Strategie şi relaţii publice" la nivelul de formulare a politicilor, ca şi prin înfiinţarea unui Oficiu de Plati şi Contractare PHARE şi a Institutului European, subordonate la C.I.E., la nivelul de implementare. Principalele rezultate ale programului vor fi: * un Consiliu pentru Integrare Europeanã reorganizat, capabil sa îndeplineascã noile sarcini ce îi revin din perspectiva aderãrii României la U.E.; * un numãr de noi instituţii (de exemplu: Oficiul de Plati şi Contractare PHARE, Institutul European), capabile sa stimuleze procesul de integrare europeanã; * actualizarea Strategiei naţionale de preaderare (S.N.P.A.) şi a Planului naţional pentru adoptarea acquisului (P.N.A.A.); * o administrare financiarã a programului PHARE în România, imbunatatita şi mai transparenta; * pregãtirea unui numãr de 1.000 de funcţionari publici, inclusiv viitorii negociatori ai aderãrii; * un progres substanţial în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei. Dezvoltarea administraţiei publice locale Programul va sprijini implementarea legilor privind bugetele locale, respectiv patrimoniul public şi privat. El conţine trei componente: 1. întãrirea sistemului autonomiei locale Scopul sau este sprijinirea asociaţiilor din domeniul administraţiei publice locale (Asociaţia Preşedinţilor de Consilii Judeţene, Federaţia Primarilor de Municipii şi Federaţia Oraşelor) în construirea capacitãţii de a-şi îndeplini rolul în mod adecvat; 2. sporirea capacitãţilor de formare profesionalã pentru administraţia publica localã; şi 3. dezvoltarea cooperãrii şi a dialogului dintre diferitele niveluri centrale şi locale ale administraţiei publice. Dezvoltare regionala Obiectivul imediat al programului îl constituie o infrastructura administrativã eficace pentru implementarea politicii de dezvoltare regionala atât la nivel naţional, cat şi regional, pana la sfârşitul anului 1998. Indicatorul de mãsurare a succesului îl va constitui înfiinţarea unei unitãţi de dezvoltare regionala (U.D.R.), a unei comisii naţionale pentru dezvoltare regionala şi a unui fond de dezvoltare regionala la nivel naţional, precum şi a opt agenţii de dezvoltare regionala la nivel regional. U.D.R. şi Comisia Nationala pentru Dezvoltare Regionala vor deveni punctele focale de coordonare a întregului sprijin pe care Comisia Europeanã îl va furniza în viitor în domeniile politice regionale şi al fondurilor structurale*). Rezultatele programului vor fi: (i) planurile de dezvoltare regionala pentru fiecare dintre cele opt macroregiuni; (ii) programul naţional de dezvoltare regionala; (iii) crearea unei capacitãţi instituţionale şi de infrastructura eficace şi viabile, în cadrul: - Unitãţii de Dezvoltare Regionala; - Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare Regionala; - celor opt agenţii de dezvoltare regionala; (iv) constituirea sistemelor operationale şi de control necesare pentru asigurarea unei operari eficace şi transparente a Fondului Naţional de Dezvoltare Regionala; (v) prin intermediul punctelor (i)-(iv), crearea capacitãţii la nivel naţional de coordonare a fondurilor structurale, oferind astfel un punct focal pentru dialog şi negocieri cu Comisia Europeanã.----------- *) Prin rolurile complementare pe care le au în implementare programele PHARE şi DG XVI. Dimensiunea culturalã a democraţiei Obiectivul programului îl constituie întãrirea articularii sectorului cultural romanesc la eforturile întreprinse în vederea facilitãrii inaintarii României pe calea aderãrii la U.E. Acest proces vizeazã consolidarea democraţiei şi a dezvoltãrii instituţionale. Programul îşi propune realizarea obiectivului sau principal prin sprijinirea Ministerului Culturii în dezvoltarea unei strategii pe termen mediu, destinatã sa impulsioneze modernizarea, eficienta managementului şi capacitatea de a rãspunde noilor cerinţe ale societãţii româneşti. Programul îşi propune, de asemenea, sa implementeze mecanisme de sprijin vizând viabilitatea proiectelor culturale, inclusiv a celor rezultate pe baza noilor parteneriate dintre domeniile public/privat. Programul cuprinde doua componente: 1. consolidarea institutionala în sectorul cultural, cu accent special asupra a trei domenii: legislaţie, reforma ministerului şi sprijinirea autoritãţilor locale şi regionale; şi 2. înfiinţarea unui fond pentru dezvoltarea artelor şi societãţii civile, inclusiv proiecte din sfera industriei, care subliniaza rolul culturii în relaţiile din cadrul comunitãţii. 2.2. Finanţarea de investiţii Programul de dezvoltare a serviciilor municipale Programul de dezvoltare a serviciilor municipale (M.U.D.P.) este un program de mari dimensiuni, de cooperare tehnica şi investiţii, condus de B.E.R.D. pentru reabilitarea infrastructurii municipale de aprovizionare cu apa şi a apelor reziduale, în vederea remedierii deteriorarilor rezultate din lipsa cronica de investiţii la un nivel suficient. O prima faza a fost implementata în cinci oraşe, începând din anul 1995, pe baza creditelor B.E.R.D., în suma de 50 MECU. Cea de-a doua faza care debuteaza în prezent (M.U.D.P. II) vizeazã alte zece oraşe selectate pe baza conţinutului tehnic al propunerilor lor de investiţii, prioritatea acordatã de cãtre autoritãţile locale sectorului apei potabile şi apelor uzate, cat şi populaţiei, raportate la valoarea investiţiei propuse. M.U.D.P. II este un program de investiţii de capital cu o durata de patru ani, cu un cost total estimat de 132,63 MECU. Se intenţioneazã ca programul general sa fie cofinantat de cãtre un împrumut B.E.R.D. (65,04 MECU), Guvernul României (contribuţii nerambursabile din surse centrale şi locale) (40,59 MECU) şi PHARE (35 MECU). Acest sprijin PHARE va îmbunãtãţi rata investiţiilor în acest sector-cheie şi va începe, într-o maniera practica, adaptarea la directivele de mediu privind apa potabilã şi apele uzate în România. Componenta 1: Fondurile PHARE vor fi folosite pentru investiţii în şase localitãţi (Arad, Bistrita, Cluj-Napoca, Constanta, Focsani, Targoviste), în special în domeniul apelor uzate. Componenta 2: Se va acorda sprijin pentru implementarea din punct de vedere tehnic a întregului program de investiţii M.U.D.P. II şi urmãrirea contractelor de lucrãri finanţate de B.E.R.D. şi PHARE. Componenta 3: Oferirea de asistenta conceputã astfel încât sa corespundã înţelegerilor financiare, operationale şi instituţionale, stipulate de acordul de creditare B.E.R.D.: (i) Sprijin pentru îmbunãtãţirea performantelor financiare şi operationale ale regiilor de apa (0,75 MECU); (ii) Sprijin sub forma instruirii şi asistenţei tehnice pentru transformarea regiilor de apa în corporatii şi dezvoltarea capacitãţilor de planificare şi management financiar în localitãţi şi judeţe (0,75 MECU); şi (iii) Asistenta tehnica pentru dezvoltarea instituţiilor municipale de creditare, ca şi a bonitaţii la nivel municipal (1,4 MECU). Dezvoltarea I.M.M. Pentru dezvoltarea I.M.M. este necesarã sporirea accesului acestora la finantari, în special la finantari pe termen mediu şi lung. Programul va sprijini sectorul I.M.M., oferind finanţare pe termen mediu, destinatã I.M.M., unor bãnci selectate; va ajuta la crearea de puncte focale pentru I.M.M., într-un numãr limitat de filiale regionale, dezvoltand astfel capacitatea bancarã de operare în acest domeniu; în plus, va contribui la dezvoltarea de pachete de creditare şi de alte servicii bancare pentru I.M.M. Selectarea bãncilor se va face pe o baza competitivã. Acestea îşi vor asuma rãspunderea administrãrii fondurilor. Indicatorii de succes ai programului îi vor constitui crearea punctelor focale pentru I.M.M. şi viabilitatea lor, dezvoltarea unei scheme de creditare functionale, contractarea şi recuperarea fondurilor şi rãspândirea conceptului. Vor fi eligibile doar proiectele de investiţii înaintate de I.M.M. Beneficiarii trebuie sa aibã propria contribuţie, bãncilor cerandu-li-se sa cofinanteze cel puţin 25% din investiţia globalã. Împrumuturile, de maximum 0,3 MECU, se vor acorda pe perioade de pana la cinci ani. Activitatea desfasurata se va concretiza în propuneri detaliate asupra: 1. aranjamentelor instituţionale/bancare (de exemplu: mandate/contracte bancare între Guvernul României/Comisie/bãncile participante) pentru implementarea liniilor de credit pentru I.M.M.; 2. cererilor de asistenta tehnica pentru bãncile implicate, în vederea dezvoltãrii capacitãţii lor administrative în activitãţile desfãşurate cu I.M.M. Implementarea liniilor de credit va fi condiţionatã de aprobarea de cãtre Guvernul României şi Comisie a propunerii prezentate de consultanţi asupra aspectelor mai sus menţionate. În plus, impactul pozitiv al acestui proiect asupra întregului cadru de operare a I.M.M. va depinde într-o mare mãsura de adoptarea unei politici pentru I.M.M. O asemenea politica va include definirea rolurilor şi responsabilitãţilor factorilor implicaţi şi înfiinţarea cadrului institutional pentru implementarea programului. 2.3. Sprijin pentru stabilizarea finanţelor publice şi pentru reforma Reforma sistemului sanitar Pana în luna noiembrie 1996 procesul de reforma în domeniul sãnãtãţii a fost întârziat, având loc foarte putine schimbãri în organizarea şi managementul sistemului sanitar. Dupã alegerile din noiembrie 1996 noua echipa a Ministerului Sãnãtãţii a lucrat la elaborarea unui program care acoperã trei arii principale: * Reforma institutionala; * Reforma finanţãrii sectorului sanitar; * Armonizarea legislaţiei în sectorul farmaceutic. Programul va sprijini Ministerul Sãnãtãţii în implementarea noului sistem de asigurãri sociale de sãnãtate şi pentru îmbunãtãţirea structurilor de management al sectorului sãnãtãţii. Programul va spori gradul de descentralizare a organizãrii curente a sistemului de sãnãtate şi îi va întãri eficacitatea. El va crea cadrul pentru reglementarea practicii medicale în domeniul privat şi va asigura încorporarea acquisului din sector în legislaţia româneascã şi implementarea sa. Pregãtirea şi implementarea impozitului pe venitul global Programul are trei componente principale: 1. Înfiinţarea unui sistem computerizat necesar pentru administrarea impozitului. Aceasta componenta are urmãtoarele obiective: * crearea unui registru naţional al persoanelor supuse plãţii impozitului global, înfiinţarea sistemului de implementare şi pentru actualizarea informaţiilor cuprinse în acest sistem; * crearea unui registru naţional al celor ce angajeazã forta de munca, furnizand venituri care fac obiectul impozitãrii prin perceperea la sursa; * desemnarea canalelor şi fluxurilor de procesare a veniturilor realizate prin impozitare; * desemnarea şi organizarea funcţiilor şi sarcinilor structurilor împuternicite cu procesarea, verificarea şi administrarea veniturilor rezultate, la nivel local şi central. 2. Campanie de informare asupra impozitului pe venitul global 3. Instruirea angajaţilor responsabili pentru acest impozit 3. COSTURI ŞI PLAN FINANCIAR
Program de sector Buget (MECU)
-------------------------------------------------------------------
Dezvoltare institutionala
Armonizare legislativã
Statistica 6,00
Armonizarea standardelor alimentare 4,00
Construcţia capacitãţii
Judiciar 5,00
Strategia consolidata de preaderare 5,61
Dezvoltarea administraţiei publice locale 5,00
Dezvoltare regionala 1,50
Dimensiunea culturalã a democraţiei 2,00
Finanţarea de investiţii
M.U.D.P. II 35,00
Dezvoltarea I.M.M. 6,00
Sprijin pentru stabilizarea finanţelor publice
şi reforma
Reforma finanţãrii sistemului sanitar 4,00
Introducerea impozitului pe venitul global 2,50
-------------------------------------------------------------------
TOTAL: 76,61
-------------------------------------------------------------------
4. ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE Programul Operational de Ţara 1997 pentru România va fi administrat în cadrul Sistemului descentralizat de implementare (D.I.S.), cu excepţia urmãtoarelor componente care vor fi administrate de cãtre Comisie în numele autoritãţilor naţionale: 1. Programul de Dezvoltare Regionala - Dezvoltare Institutionala; 2. M.U.D.P. II; 3. Dezvoltarea I.M.M. Pentru componenta M.U.D.P. II Comisia va semna un acord financiar cu B.E.R.D. pentru a stabili procedurile tehnice şi financiare de implementare. Un responsabil cu autorizarea finanţãrii programelor (P.A.O.) va fi nominalizat pentru acest program de cãtre semnatarul memorandumului de finanţare. Programul va fi administrat de cãtre un Oficiu de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.), înfiinţat sub responsabilitatea Consiliului pentru Integrare Europeanã din cadrul Guvernului României (C.I.E.). Un memorandum de înţelegere privind înfiinţarea Oficiului de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.) în România şi care stabileşte modalitãţile de administrare a programelor PHARE de cãtre O.P.C.P. va fi semnat de cãtre Guvernul României şi Comisie. O.P.C.P. va fi subordonat şi va raporta direct responsabilului cu autorizarea finanţãrii programelor (P.A.O.), acesta urmând sa fie un reprezentant oficial al Guvernului, numit de cãtre C.I.E. O.P.C.P. va avea intreaga responsabilitate legatã de bugete, efectuarea plãţilor, contabilitate, administrarea contractelor şi raportarea financiarã, cu privire la contractãrile de servicii, bunuri şi lucrãri în cadrul programului PHARE în România. O.P.C.P. va lua mãsuri pentru aderarea la regulile, reglementãrile şi procedurile PHARE privitoare la contractarea serviciilor, bunurilor şi lucrãrilor şi pentru funcţionarea corespunzãtoare a sistemului de raportare şi informaţii asupra proiectelor. Aspectele tehnice ale implementarii programelor vor cãdea integral în sarcina autoritãţii responsabile pentru implementarea fiecãrui program în parte. (Autoritatea de Implementare - I.A.), sprijinita de o unitate specifica de implementare a programului (P.I.U.) din cadrul autoritãţii, dupã caz. O.P.C.P. va administra fondurile primite din partea programului PHARE în concordanta cu Manualul PHARE de Implementare Descentralizata (D.I.S.) şi Manualul PHARE privind Regulile de Contractare şi Achizitionare (C.P.R.) şi va opera un sistem contabil distinct. O.P.C.P. va deschide şi administra un cont purtãtor de dobanda în ECU, distinct, în cadrul unui sistem contabil distinct. Dobânzile asupra tuturor conturilor vor fi raportate în mod regulat Comisiei Europene şi vor fi returnate acesteia. Dobânzile vor putea fi însã reinvestite în program, în cazul în care Comisia autorizeaza. Plãţile în avans, altele decât cel prevãzute la art. 3.3 din Condiţiile generale anexate la acordul-cadru, vor fi efectuate în concordanta cu Manualul D.I.S. mai sus menţionat. La cererea P.A.O., o plata în avans de maximum 5% din valoarea totalã a programului va fi efectuatã în concordanta cu procedura Manualului D.I.S. pentru activitãţi de iniţiere sau pentru lansarea programului. Nu se va avansa nici o plata din bugetul Programului Operational de Ţara înainte de semnarea Memorandumului de înţelegere privind înfiinţarea O.P.C.P. Toate contractele produse de O.P.C.P. sau de alte entitãţi vor fi pregãtite în concordanta cu procedurile conţinute în Manualul C.P.R. mai sus menţionat. Prevederile în legatura cu implementarea pot fi reconsiderate, dupã caz; orice astfel de reconsiderare (reconsiderari) trebuie sa facã subiectul unui acord scris între Comisie şi autoritãţile naţionale. Programul poate face, pe parcursul implementarii sale, obiectul unei reconsiderari, la cererea coordonatorului naţional sau a Comisiei Europene, în scopul analizarii programelor operationale individuale de sector din punct de vedere al performantelor bugetare şi al relevantei pentru procesul de preaderare. Aceasta poate conduce la realocari între programele operationale de sector şi/sau componentele incluse într-un program operational de sector. 5. AUDIT, MONITORIZARE ŞI EVALUARE Conturile şi operaţiunile O.P.C.P. şi ale altor entitãţi relevante de implementare a programelor pot face, la intervale regulate, obiectul unor verificãri efectuate de un evaluator extern contractat de cãtre Comisie, fãrã a aduce prejudicii responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene de Conturi, asa cum sunt menţionate în Condiţiile generale privind memorandumurile financiare, anexate la acordul-cadru. Serviciile Comisiei: 1. vor monitoriza implementarea programului pe baza rapoartelor regulate înaintate de toate P.I.U. relevante sau de alte entitãţi de implementare a programului; 2. vor semna contracte cu consultanţi independenţi pentru a urmãri evoluţia programului şi a componentelor sale; 3. vor lua mãsuri pentru desfãşurarea unei evaluãri ex-post dupã încheierea programului. Pentru a facilita aceste activitãţi, va fi definit un set de indicatori de realizare, definit în conformitate cu obiectivele şi scopurile programului. 6. CONDIŢII SPECIALE Continuarea asistenţei PHARE este condiţionatã de progresul continuu al procesului de transformare politica, economicã şi socialã, de adoptarea acquisului comunitar şi de implementarea eficienta a programelor PHARE în derulare. Anumite condiţii de baza trebuie îndeplinite pentru ca acest program sa aibã un impact viabil. Acestea includ: * adoptarea legilor privind statutul funcţionarului public, bugetele locale, patrimoniul public şi privat şi impozitul pe venitul global; * raportari asupra functionarii magistraturii, incluzând, între altele, o analiza asupra coordonãrii între diferitele autoritãţi judiciare şi alte entitãţi guvernamentale relevante, rolul procuraturilor, relaţia lor cu sectorul juridic şi poliţia; * ratificarea ordonanţei/legii privind dezvoltarea regionala; * realizarea de progrese în transformarea regiilor autonome în societãţi comerciale. 7. RISCURI Programul a fost astfel conceput încât sa fie minimalizate orice riscuri ce ar putea aparea, de exemplu, din pregãtirea inadecvata a diferitelor componente ale programului. Rãmân însã riscurile cu privire la: * înfiinţarea la timp şi funcţionarea adecvatã a O.P.C.P. * dificultãţile în coordonarea diferitelor autoritãţi implicate în program; * incapacitatea instituţiilor beneficiare de a pune la dispoziţie personal şi facilitãţi adecvate pentru implementarea programelor; * posibilitatea ca resursele pentru cofinantari sa nu fie disponibile la momentele avute în vedere; * caracterul sensibil politic al unor politici de reforma cu implicaţii asupra bugetului de stat, ce ar putea conduce la neadoptarea unor reforme importante, ca, de exemplu, legea asupra impozitului pe venitul agricol. --------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
