Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA DE URGENTA nr. 62 din 26 mai 2000 privind ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea intreprinderilor si reconversie profesionala (RICOP), semnat la Bucuresti la 30 decembrie 1999 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA DE URGENTA nr. 62 din 26 mai 2000 privind ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea intreprinderilor si reconversie profesionala (RICOP), semnat la Bucuresti la 30 decembrie 1999

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 5 iunie 2000
Comenteaza legea
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţia României,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea întreprinderilor şi reconversie profesionalã (RICOP), semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999, care face parte integrantã din prezenta ordonanta de urgenta.

p. PRIM-MINISTRU,
VALERIU STOICA

Contrasemneazã:
---------------
p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Mihai Razvan Ungureanu,
secretar de stat

Ministrul transporturilor,
Traian Basescu

p. Ministrul finanţelor,
Iosefina Morosan,
secretar de stat

Ministrul muncii şi
protecţiei sociale,
Smaranda Dobrescu

Preşedintele Consiliului de
administraţie al Fondului
Proprietãţii de Stat,
Radu Sarbu

p. Ministrul lucrãrilor publice
şi amenajãrii teritoriului,
Laszlo Borbely,
secretar de stat

Ministrul industriei
şi comerţului,
Radu Berceanu

Preşedintele Agenţiei Naţionale
pentru Ocupare şi Formare
Profesionalã,
Dorin Nicolae Parvu


MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

----------
*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte,

au convenit urmãtoarele:

Mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul Programului: RO 9904
Titlul: Programul pentru restructurarea întreprinderilor şi reconversie profesionalã (RICOP)
Durata: pana la 31 decembrie 2001
ART. 2
Angajamentul Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 100 milioane euro, denumita în continuare finanţarea gratuita.
ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsura finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la 31 decembrie 2001, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum.
Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din finanţarea gratuita care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul finanţãrii gratuite este 31 decembrie 2002. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de cãtre Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi adresatã:

Pentru Comunitate:
Delegaţia Comisiei Europene în România
Str. Grigore Mora nr. 11
71278 Bucureşti
România
e-mail: office@rom.eudel.com
Fax: (40-1)230.2453.

Pentru Beneficiar:
Guvernul României
Departamentul pentru Integrare Europeanã
Piata Victoriei nr. 1
Sectorul 1, Bucureşti
România
Tel.: (40-1)312.47.32.
Fax: (40-1)312.6929

ART. 5
Numãrul de exemplare
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi, imediat dupã semnarea de cãtre pãrţi a Memorandumului de înţelegere privind plãţile compensatorii, prezentat în anexa nr. 2, Dispoziţii speciale (anexa C). Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru finanţare gratuita. Anexele, inclusiv Memorandumul de înţelegere privind plãţile compensatorii amintit mai sus, reprezintã parte integrantã la prezentul memorandum de finanţare.
Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Pentru Beneficiar,
Petre Roman,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
coordonator naţional al asistenţei

Pentru Comunitate,
Fokion Fotiadis,
şeful Delegaţiei Comisiei
Europene în România

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

ANEXA 1(A şi B)

ACORD-CADRU

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de alta parte,
şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat de Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,

au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa C.
România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale prezentate în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de Delegaţia sa, o data ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri unei terţe pãrţi, stat sau agenţiei.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate într-un acord ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord, ce nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în dublu exemplar în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare în ziua în care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi contractante. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu i se pune capãt prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi adusã la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor forme de cooperare convenite între pãrţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
România

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei
Europene
Comunitatea

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referindu-se la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale Beneficiarului sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare.
Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirãrii memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata directa de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi executatã în favoarea Beneficiarului, pentru a facilita lansarea mãsurii. Alte transe de plata vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului: în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau acolo unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze, în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, costului şi calitãţii serviciilor, naturii şi condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau livrãrilor, costului lor de utilizare şi valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui sa fie publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat mai repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele de cooperare tehnica vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele de cooperare tehnica urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul de cooperare tehnica va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, livrãri sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor; acest drept va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau servicii, finanţate de Comunitate, şi membrilor familiilor acestuia apropiate sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare în vederea importului de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite în vederea executãrii mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi taxelor de import nu va fi finanţatã din Finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã sa fie supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform celor cerute pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau dispute asupra stabilirii taxelor vamale, plãţilor sau impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat, din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, taxe şi alte impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara, conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit în legislaţia nationala a Beneficiarului, fata de echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului sau în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri, fie în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica din timp autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile ivite pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţilor Europene în executarea evaluãrilor contabile privind utilizarea Finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
În urmãrirea executãrii mãsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, unde este necesar, poate agrea cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri pentru mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra completãrii acesteia dupã încheiere.
Comisia, în lumina rapoartelor şi, unde este potrivit, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri - dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare ori a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, acolo unde este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. Acolo unde se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiectul unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ - adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzute aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B
ARBITRAJ

Orice disputa între pãrţile contractante rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducãtor) va fi numit prin acordul pãrţilor contractante sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţile contractante nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.


ANEXA 2 (C)

PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE A ÎNTREPRINDERILOR
ŞI RECONVERSIE PROFESIONALĂ (RICOP)

DISPOZIŢII SPECIALE

OBIECTIVE, DESCRIERE ŞI CONDIŢIONARE

A. Obiective

Prezentul program este situat în contextul Parteneriatului pentru aderare şi al Programului Naţional de Aderare la Uniunea Europeanã. Obiectivul general este sprijinirea Guvernului în îndeplinirea criteriilor de aderare în domeniul politicii economice.
Obiectivele imediate ale programului sunt:
● sprijinirea Guvernului în implementarea politicilor şi acţiunilor de restructurare, privatizare sau de închidere a întreprinderilor generatoare de pierderi;
● diminuarea consecinţelor închiderii întreprinderilor prin consolidarea sistemului de securitate socialã şi prin promovarea iniţiativelor de ocupare;
● încurajarea activitãţilor economice care conduc la crearea susţinutã de locuri de munca prin acordarea de asistenta întreprinderilor mici şi mijlocii şi microafacerilor.

B. Descrierea programului

Programul are 5 componente principale: intervenţii în cazuri de concedieri colective, lucrãri publice, iniţiative de promovare a ocupãrii forţei de munca, finanţarea creãrii de microafaceri şi de întreprinderi mici şi mijlocii, mãsuri de asistenta socialã. Toate acestea alcãtuiesc împreunã o abordare integrata a restructurãrii întreprinderilor şi a conversiei forţei de munca. Acestea sunt descrise mai jos.

Componenta 1 - Intervenţii în cazuri de concedieri colective (servicii de preconcediere şi plati compensatorii)

Serviciile de preconcediere urmãresc sa asigure o intervenţie rapida în procesul de disponibilizare, astfel încât persoanele care au fost anunţate ca vor fi concediate sa poatã fi plasate în locuri de munca alternative sau sa primeascã consultanţa şi îndrumare, astfel încât sa se angajeze activ în procesul de cãutare a unui nou loc de munca.
Aceste servicii se ocupa de efectele imediate ale concedierii. Ele vor fi destinate persoanelor înştiinţate ca vor fi concediate din întreprinderile incluse în Planul de restructurare.
Aceasta activitate va fi implementata prin contract(e) de asistenta tehnica; bugetul (pana la un milion euro) este inclus în bugetul global de asistenta tehnica.
Indicativ: aproximativ 5.000 de muncitori care urmeazã sa fie disponibilizaţi vor beneficia de consultanţa.
Prin cofinantarea PHARE a plãţilor compensatorii va fi usurata o parte din povara bugetarã provocatã de restructurarea întreprinderilor industriale de stat cu pierderi. Cofinantarea va fi asigurata pentru muncitorii din întreprinderile de stat identificate în Planul de restructurare care va fi propus de autoritãţile romane şi agreat de Comisia Europeanã.
Totalul bugetului PHARE alocat este de maximum 28 milioane euro. Contribuţia PHARE nu va reprezenta mai mult de 40% din costul total al plãţilor compensatorii pentru grupul specificat de muncitori concediati şi va fi plãtitã Fondului naţional de şomaj dupã ce disponibilizarile au avut loc.
Vor primi plati compensatorii aproximativ 60.000 de muncitori.
Componenta de plati compensatorii va fi implementata sub control strict şi sub permanenta monitorizare. Aceasta va asigura ca plãţile (sub forma de rambursare parţialã) sa fie fãcute numai Fondului naţional de şomaj pana la limitele definite în memorandumul de finanţare. Plãţile compensatorii vor fi rambursate numai cu privire la întreprinderile incluse în Planul de restructurare, în care pierderea locurilor de munca a rezultat din aplicarea planurilor de restructurare, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat cu pierderi.

Componenta 2 - Lucrãri publice

Componenta de lucrãri publice are ca scop crearea de oportunitati de locuri de munca de scurta durata (combinata cu activitãţi de formare), prin intermediul proiectelor de lucrãri publice, concepute sa imbunatateasca viata comunitãţilor afectate de restructurarea industriala şi sa creascã atractivitatea zonelor pentru investitori. Aceasta componenta este directionata cãtre zonele şi comunitatile afectate de închiderea şi de restructurarea întreprinderilor enumerate în Planul de restructurare. Cel puţin 50% din locurile de munca astfel create vor trebui sa fie ocupate de muncitorii disponibilizaţi prin Planul de restructurare.
Bugetul PHARE alocat este de maximum 14 milioane euro.
Proiectele pot include construcţia de locuinţe sociale, investiţii în spitale, unitãţi de formare profesionalã, şcoli, transport local, infrastructura de mediu, santiere industriale, acţiuni de îmbunãtãţiri funciare etc. Acolo unde va fi necesar, proiectele trebuie sa asigure conformitatea cu procedurile privind autorizaţiile de mediu prevãzute de legislaţia romana în domeniul protecţiei mediului.
Se preconizeaza implementarea a aproximativ 140 de proiecte, care sa aibã ca rezultat crearea a 4.600 locuri de munca.

Componenta 3 - Iniţiative de promovare a ocupãrii forţei de munca

Aceasta componenta are ca scop crearea de oportunitati de formare profesionalã şi ocupaţii durabile în societãţi comerciale nou-create sau deja existente, precum şi proiecte care urmeazã sa gãseascã soluţii prescrise la nivel local, care au drept scop asigurarea diversificãrii economiei şi a pieţei de munca locale.
Aceste activitãţi vor fi implementate de antreprenori, formatori, asociaţii, organizaţii neguvernamentale şi de alte organisme competente sa participe la acest program prin implementarea de proiecte care vor genera posibilitãţi de formare sau ocupare pentru muncitorii disponibilizaţi în zona-tinta.
Bugetul PHARE alocat va fi de aproximativ 9 milioane euro.
Activitãţile vor include:
● asistenta şi consultanţa pentru crearea de întreprinderi mici;
● calificarea şi recalificarea forţei de munca;
● incubatoare de afaceri;
● subvenţionarea salariilor pentru atragerea personalului disponibilizat;
● proiecte care sa creeze locuri de munca durabile şi posibilitãţi de calificare;
● asigurarea formãrii profesionale care sa corespundã noilor oferte de locuri de munca în activitãţi economice viabile.
Aceasta componenta are ca scop crearea sau sprijinirea creãrii a aproximativ 8.000 locuri de munca şi asigurarea a aproximativ 6.000 locuri de formare profesionalã. Se intenţioneazã ca aproximativ 80% din acestea sa fie disponibile pentru muncitorii concediati din întreprinderile incluse în Planul de restructurare.

Componenta 4 - Finanţarea creãrii de microafaceri şi de întreprinderi mici şi mijlocii

Aceasta componenta va stimula crearea şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii şi a sectorului de mici activitãţi de afaceri în zonele incluse în Planul de restructurare, afectate de închiderea/restructurarea întreprinderilor, şi în care au loc concedieri. Va fi sprijinita crearea de locuri de munca durabile şi va fi promovata în continuare tranzitia cãtre o economie de piata funcţionalã.
Grupul-tinta îl reprezintã antreprenorii din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al microafacerilor.
Bugetul PHARE alocat va fi de aproximativ 30 milioane euro.
Va fi creata o serie de scheme financiare pentru a se asigura raspunsuri concrete şi rapide la cerinţele financiare ale antreprenorilor din zonele dezavantajate. Criteriile de selecţie a proiectelor vor fi riguroase, pentru a se asigura un sprijin direct întreprinderilor mici şi mijlocii şi microafacerilor la nivel local şi pentru a garanta ca locurile de munca au fost create în întreprinderi durabile.
Indicativ: se asteapta crearea unui numãr de 10.000 locuri de munca în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al microafacerilor.

Componenta 5 - Mãsuri de asistenta socialã

Aceasta componenta are ca scop acordarea de sprijin social şi oferirea de posibilitãţi de angajare pentru persoanele care au fost cel mai mult afectate de restructurarea industriala, prin crearea de servicii sociale care sa diminueze problemele cauzate de şomaj şi sa menţinã stabilitatea socialã necesarã în vederea implementarii programului de tranzitie economicã.
Grupul-tinta este reprezentat de persoanele disponibilizate şi de membrii familiilor acestora, care sunt puternic defavorizati din cauza saraciei, comportamentelor antisociale, condiţiilor improprii de locuit, problemelor de sãnãtate asociate cu bolile profesionale, cu alimentaţia necorespunzãtoare, cu stresul şi alcoolismul. Vor fi acordate subvenţii pentru crearea şi funcţionarea de centre sociale, centre de reintegrare şi centre de urgenta.
Va fi eligibil pentru finanţare în cadrul acestei componente şi sprijinul pentru infrastructuri care sa faciliteze funcţionarea serviciilor sociale. Proiectele depuse vor fi bazate pe parteneriat local care va presupune cofinantare parţialã. Contribuţia PHARE se va diminua pe mãsura ce contribuţia localã va creste.
Bugetul PHARE alocat este de aproximativ 10 milioane euro.
Se asteapta sprijinirea a aproximativ 50 de centre sociale, 10 centre de reintegrare şi 10 centre de urgenta. În aceste centre vor fi asistate aproximativ 17.500 persoane nevoiase. Vor fi create aproximativ 1.300 noi locuri de munca, dintre care cel puţin 900 vor fi ocupate de muncitorii disponibilizaţi sau de membri ai familiilor acestora.
Componentele Programului RICOP, rezultatele şi forma de asistenta care va fi asigurata sunt sintetizate în tabelul prevãzut mai jos:


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr. Componenta          Rezultatele               Forma de asistenta
 crt
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1. Intervenţii în ca-  Servicii de consultanţa;  Asistenta tehnica;
     zuri de concedieri  plati compensatorii       sprijin bugetar direct
     colective 
  2. Lucrãri publice     Proiecte de lucrãri care  Convenţii între OPCP şi mu-
                         sa imbunatateasca mediul  nicipalitati, care sa permi-
                         local şi sa creeze        ta încheierea de contracte 
                         locuri de munca           direct între municipalitati
                                                   şi contractorii de lucrãri
  3. Mãsuri active       Oportunitati de angajare  Convenţii între OPCP şi
                         şi de formare (califica-  organismele locale de im-
                         re)                       plementare autorizate
  4. Finanţarea creãrii  Împrumuturi cu dobanda    Acorduri de împrumut între
     microafaceri şi de  mica/credite parţial ne-  gestionãrii de fonduri şi      
     întreprinderi mici  rambursabile pentru pro-  întreprinzãtori
     şi mijlocii         iecte de mici intreprin-
                         deri viabile
  5. Mãsuri de asisten-  Întãrirea capacitãţii     Convenţii între OPCP şi or-
     ta socialã          locale de prestare a      ganismele locale de imple-
                         serviciilor sociale       mentare autorizate
  6. Asistenta tehnica   Întãrirea structurilor    Contracte cu OPCP
                         de implementare a
                         programului
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Modul în care sunt concepute componentele programului este prezentat în detaliu în fişa de proiect la care este ataşatã o serie de anexe descriptive. Modul de concepere a tuturor componentelor, cu excepţia plãţilor compensatorii, se bazeazã pe experienta câştigatã pe parcursul derulãrii programelor PHARE anterioare; procedurile de implementare iau în considerare aceasta experienta, dar au fost fãcute unele modificãri în comparatie cu proiectele anterioare, pentru a se tine seama de dimensiunea mai larga a acestui program şi de necesitatea ca programul actual sa fie aplicat într-un numãr de zone specificate. Programele anterioare erau într-o mãsura considerabila orientate cãtre zone în care se exprima o cerere şi exista şi capacitate de implementare a proiectelor.
Programul actual va fi directionat cãtre zone specifice în care exista nevoi, dar instituţiile locale nu sunt în mod necesar bine pregãtite. Aceasta implica necesitatea unei abordari mai active şi flexibile pentru sprijinirea structurilor locale de implementare, acolo unde acestea nu sunt suficient dezvoltate.
Programele anterioare PHARE, relevante, sunt descrise în anexa nr. 5 la fişa de proiect. Acestea includ: Programul de mãsuri active (RO 9209), care a asigurat sprijin pentru consortiile locale care au dezvoltat soluţii novatoare de creare de locuri de munca; formarea iniţialã şi continua VET (RO 9405), care a dezvoltat şi a testat o curricula de formare modernizata; o componenta a Programului în domeniul energiei (RO 9504), care a asigurat raspunsuri constând în mãsuri active pentru a face fata problemelor cauzate de restructurarea industriei miniere şi de disponibilizarile masive din judeţul Gorj şi din Valea Jiului; Fondul de restructurare a zonelor miniere (RO 9808), care dezvolta abordarea Programului RO 9405; Sprijin pentru întreprinderi mici şi mijlocii (alocaţii PHARE în 1992, 1994, 1997), care a inclus o schema de acordare condiţionatã de credite nerambursabile pentru întreprinderi mici şi mijlocii; Programul de dezvoltare a resurselor umane (RO 9701) pentru consolidarea capacitãţii manageriale a resurselor umane în societãţile comerciale; Programul de dezvoltare regionala (RO 9708 şi RO 9805); Programul de dezvoltare a serviciilor sociale SESAM (RO 9209 şi RO 9305); Programele de reparare a pagubelor produse de dezastre (1997 şi 1998); FIDEL (Programul de iniţiative economice locale, RO 9408).

Remarca specialã:

În legatura cu fiecare dintre componentele programului descrise mai sus, cu excepţia plãţilor compensatorii, estimarea numãrului de persoane care vor beneficia de sprijin şi costul mediu pentru fiecare beneficiar sunt bazate pe experienta activitãţilor similare finanţate de programele PHARE anterioare în România. Cifrele sunt orientative; costurile actuale şi numãrul de beneficiari la care se poate ajunge de facto vor putea fi mult diferite în condiţiile operative în care acest proiect va fi implementat.

C. Condiţie

Constient de obiectivele majore convenite ale acestui program, care urmãresc sa susţinã procesul de restructurare economicã necesar pentru pregãtirea României în vederea aderãrii, Guvernul României:
(i) va stabili şi va pune în aplicare un plan de restructurare pentru un anumit numãr de întreprinderi cu pierderi, care vor fi selectate în funcţie de dimensiunea arieratelor şi a deficitelor lor financiare, care reprezintã baza în funcţie de care se directioneaza programul. Acest plan va identifica:
a) întreprinderile şi fabricile în care va avea loc restructurarea;
b) intentiile autoritãţilor romane cu privire la fiecare dintre aceste întreprinderi [adicã: (i) privatizare sau (ii) lichidare sau (iii) divizarea întreprinderii în unitãţi separate, urmatã de lichidarea sau privatizarea fiecãreia dintre acestea];
c) numãrul de lucrãtori prevãzuţi sa fie concediati; d) calendarul disponibilizarilor. Pachetul de mãsuri propuse în cadrul acestui program pentru fiecare localitate este condiţionat de implementarea acestui plan de restructurare.
Cu excepţia contractelor pentru asistenta tehnica la nivel naţional, a agentiilor de administrare locale, a administratorilor fondului şi a serviciilor de preconcediere, nici o activitate din cadrul Programului RICOP nu va fi contractatã atâta timp cat nu se vor inregistra progrese semnificative în punerea în aplicare a Planului de restructurare în ceea ce priveşte marile întreprinderi cu pierderi din zonele vizate, iar progresul în aplicarea Planului de restructurare nu a condus la disponibilizari corespunzãtoare nivelului anticipat de pierderi de locuri de munca.
De aceea, pentru fiecare dintre cele 5 zone-tinta, nici un contract pentru lucrãri publice, mãsuri active, finanţare de întreprinderi mici şi mijlocii şi microafaceri sau mãsuri de asistenta socialã nu va fi încheiat atâta timp cat Delegaţia Comisiei Europene în România nu primeşte rapoarte satisfãcãtoare care sa confirme progresul în implementarea Planului de restructurare cu privire la marile întreprinderi cauzatoare de pierderi din zonele-tinta.
Pentru a acorda timp suficient ca toate contractele sa fie implementate, toate mãsurile propuse în Planul de restructurare şi concedierile ce vor rezulta trebuie sa aibã loc în primele 15 luni de la semnarea memorandumului de finanţare.
În cazul în care mãsurile propuse în Planul de restructurare pentru întreprinderile cauzatoare de pierderi în oricare dintre cele 5 zone-tinta nu sunt implementate în acest interval, Comisia va avea dreptul sa punã capãt tuturor activitãţilor aflate în derulare în legatura cu acea zona. Fondurile alocate acelei zone în care activitãţile înceteazã nu vor fi realocate unei alte zone atâta timp cat Comisia nu va întocmi o evaluare globalã pozitiva a procesului de macrostabilizare şi restructurare economicã, asa cum este definit acesta la pct. (ii) al prezentei conditionalitati;
(ii) accepta ca sprijinul în cadrul acestui program depinde de angajamentul continuu al Guvernului pentru stabilizare macroeconomica şi restructurare. Comisia îşi rezerva dreptul de a face evaluãri ad-hoc ale realizarilor Guvernului în ceea ce priveşte programul de reforma economicã şi transformarea statutului întreprinderilor de stat mari cauzatoare de pierderi. Progresul în implementarea acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondialã va reprezenta un indicator important al angajamentului continuu al Guvernului pentru reforma economicã. În urma unei evaluãri pozitive Comisia poate lua în considerare realocarea resurselor între regiuni şi între componentele programului;
(iii) se angajeazã sa întocmeascã lunar un raport de monitorizare a restructurãrii întreprinderilor incluse în Planul de restructurare. Acest raport va analiza rezultatele cu privire la restructurarea, privatizarea şi închiderea întreprinderilor şi uzinelor, precum şi la reducerea locurilor de munca. Acest raport va reprezenta baza cererilor de plata în cadrul componentei de plati compensatorii. Raportul va fi întocmit de Fondul Proprietãţii de Stat, asistat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, şi va fi evaluat de Comisie;
(iv) este de acord ca rambursarea parţialã a plãţilor compensatorii în cadrul acestui program sa se facã doar în contextul implementarii riguroase a planurilor de restructurare, privatizare şi lichidare a întreprinderilor de stat cu pierderi, incluse în Planul de restructurare convenit. În cazul în care fondurile furnizate în cadrul acestei componente a programului vor fi fost deja utilizate pentru rambursarea plãţilor compensatorii, dar în opinia Comisiei a devenit evident ca nu s-a înregistrat un progres semnificativ în restructurare, privatizare şi lichidare, care sa aibã ca rezultat impunerea unei discipline financiare normale întreprinderilor în cauza, aceste fonduri vor fi rambursate de Guvernul României Comisiei Europene.



    D. Buget

                                                                        (MEURO)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Componenta          Investi-  Construcţie    Total  Beneficiar*)  IFI  TOTAL
                        tie    institutionala  PHARE
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1. Intervenţii în      -          28,0        28,0       42,0      -    70,0
     cazuri de conce-
     dieri colective
  2. Lucrãri publice   14,0           -         14,0        1,5      -    15,5
  3. Iniţiative de       -           9,0         9,0        4,0      -    13,0
     promovare a ocu-
     parii forţei de
     munca
  4. Finanţare de      30,0           -         30,0         -       -    30,0
     firme mici
  5. Mãsuri de asis-    8,0          2,0        10,0        2,0      -    12,0
     tenta socialã
  6. Asistenta tehnica   -           9,0         9,0         -       -     9,0
  Programul RICOP      52,0         48,0       100,0       49,5      -   149,5
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


-------
*) Contribuţiile beneficiarului sunt calculate sa includã atât contribuţii ale partenerilor locali, fãcute în numerar/în natura, cat şi contribuţia de la bugetul de stat.

Remarca specialã:

Se prevede ca nici o parte a bugetului sa nu fie contractatã direct de cãtre Comisia Europeanã. De aceea valoarea integrala a programului va fi transferata Fondului naţional. Alocarea de fonduri în cadrul programului între cele 5 zone-tinta se va face proporţional cu numãrul de concedieri preconizat în fiecare zona, conform Planului de restructurare. Proceduri de implementare Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID), cu excepţia componentei din cadrul programului privind cofinantarea plãţilor compensatorii. Procedurile cu privire la plãţile compensatorii sunt descrise mai jos şi reprezintã subiectul unui memorandum de înţelegere distinct, care urmeazã sa fie semnat de Comisia Europeanã şi de autoritãţile romane, anexat la memorandumul de finanţare. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea intreaga responsabilitate cu privire la programarea, monitorizarea şi implementarea tuturor componentelor programului.

Proceduri generale

Pentru toate componentele se vor aplica procedurile care urmeazã. (Cu toate acestea, fondurile pentru plãţile compensatorii nu vor fi gestionate de OPCP; procedurile specifice sunt descrise mai jos).
Fondul naţional din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA), va superviza administrarea financiarã a programului şi va fi responsabil de raportarile ce trebuie prezentate Comisiei Europene. Autoritatea nationala de control competenta cu privire la implementarea programului va efectua controlul financiar adecvat. Comisia Europeanã va transfera fondurile Fondului naţional, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisia Europeanã şi România la data de 20 octombrie 1998.
Fondurile vor fi transferate la cererea responsabilului naţional cu autorizarea plãţilor (RNA). O plata de pana la 20% din fonduri, care urmeazã sa fie administratã la nivel local, va fi transferata Fondului naţional dupã semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor financiare între Fondul naţional şi Oficiul de plati şi contractare PHARE, precum şi a Memorandumului de înţelegere privind plãţile compensatorii, anexat la memorandumul de finanţare. Dispoziţiile prevãzute la art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul naţional trebuie, de asemenea, respectate. În plus RNA trebuie sa înainteze Comisiei spre aprobare nominalizarea unui responsabil cu autorizarea plãţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, arãtând cum se realizeazã fluxul de informaţii între Fondul naţional şi Oficiul de plati şi contractare PHARE şi modul în care vor fi efectuate plãţile. De asemenea, trebuie desemnat responsabilul oficial pentru implementarea Memorandumului de înţelegere privind plãţile compensatorii.
Se vor efectua 4 plati în completare în cuantumul celei mai mici sume reprezentate fie de maximum 20% din fondurile care urmeazã sa fie administrate local, fie de diferenţa pana la valoarea integrala a bugetului. Prima plata va fi trasa în momentul în care 10% din buget a fost deja cheltuit de Oficiul de plati şi contractare PHARE. A doua completare poate fi cerutã atunci când 30% din bugetul total în exerciţiu a fost cheltuit. Punctul de tragere pentru a treia completare este de 50%, iar plata celei de a patra rate se va face atunci când s-a cheltuit 70%. În afarã unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de completare nu poate fi facuta dacã fondurile cumulate, aflate în depozit la Fondul naţional şi la autoritãţile de implementare, depãşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNA poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în memorandumul de înţelegere sus-menţionat.
Fondul naţional va transfera fondurile Oficiului de plati şi contractare PHARE în conformitate cu Acordul de finanţare semnat între Fondul naţional şi Oficiul de plati şi contractare PHARE. Acordul de finanţare va fi andosat înainte de Comisia Europeanã. Oficiul de plati şi contractare PHARE va fi condus de un RAP numit de RNA, dupã consultãri cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de Oficiul de plati şi contractare PHARE.
Un cont separat în euro va fi stabilit pentru fondurile transferate de Comisie Fondului naţional pentru acest program, într-o banca ce a fost anterior convenitã cu Comisia Europeanã. Contul va fi administrat într-un sistem contabil separat. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobânzi. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA dobanda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate tuturor fondurilor transferate Oficiului de plati şi contractare PHARE.
RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu procedurile Manualului SID. Toate contractele trebuie încheiate în termen de 2 ani de la semnarea memorandumului de finanţare. Toate plãţile trebuie sa se facã în termen de 3 ani de la semnarea memorandumului de finanţare. Toate fondurile neutilizate pana la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie.
Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie prelungitã dupã sfârşitul perioadei de plata a programului suma totalã a fondurilor acelor contracte, calculate de RAP şi stabilite de Comisie, va fi plãtitã Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate privind depozitarea fondurilor pana la efectuarea ultimei plati şi se asigura ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru plati referitoare la clauzele de retenţie. De asemenea, Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate fata de contractori în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Dobânzile fondurilor vor fi plãtite Comisiei dupã plata finala a contractorilor. Fondurile care nu au fost plãtite contractorilor dupã efectuarea ultimei plati vor fi rambursate Comisiei. O analiza globalã a utilizãrii fondurilor depozitate în conturile de garanţie - şi, în mod special, a plãţilor fãcute din acestea - şi a dobânzilor rezultate va fi furnizatã anual Comisiei de cãtre RNA.
Procedurile privind plãţile compensatorii Pentru cofinantarea parţialã a plãţilor compensatorii fãcute din Fondul naţional de şomaj administrat de Agenţia Nationala pentru Ocupare şi Formare Profesionalã din subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale Comisia va pune la dispoziţie bugetului de stat al României maximum 28 MEURO.
Aceasta cofinantare parţialã (de maximum 40%) va fi asigurata în vederea efectuãrii plãţilor compensatorii pentru aproximativ 60.000 de lucrãtori care vor fi disponibilizaţi în urma restructurãrii întreprinderilor din cele 5 zone-tinta selectate. Lista cuprinzând zonele-tinta, întreprinderile care urmeazã sa fie restructurate şi care vor fi eligibile pentru Programul RICOP, intentiile Guvernului cu privire la fiecare întreprindere (privatizare, lichidare, restructurare) şi numãrul de personal care se preconizeaza ca va fi concediat ca urmare a aplicãrii mãsurilor programate sunt enumerate în Planul de restructurare anexat la Memorandumul de înţelegere cu privire la plãţile compensatorii, menţionat mai sus.
Memorandumul de înţelegere, care reprezintã anexa la memorandumul de finanţare, acoperã obligaţiile tuturor pãrţilor în ceea ce priveşte: aprobarea oficialã a Planului global de restructurare; raportarile privind aplicarea acestui plan; categoriile eligibile de lucrãtori pentru care costurile plãţilor compensatorii pot fi parţial acoperite; limita pana la care aceste plati pot fi acoperite; forma în care trebuie fãcute cererile de transfer pentru fondurile PHARE; stabilirea unei evaluãri clare care sa facã legatura între transferul de fonduri PHARE şi plata facuta individual lucrãtorilor disponibilizaţi care şi-au pierdut locul de munca în contextul aplicãrii Planului de restructurare; procedurile de monitorizare şi de prevenire a fraudelor şi a reangajarilor mascate contrare intenţiilor Planului de restructurare. Comisia va transfera fondurile PHARE pentru plãţile compensatorii Fondului naţional din cadrul Ministerului Finanţelor, sub responsabilitatea RNA, precum şi restul fondurilor acestui program. RNA va supraveghea administrarea componentei de plati compensatorii şi va rãspunde de rapoartele adresate Comisiei. Autoritatea nationala de control va avea competenta sa efectueze controlul financiar adecvat cu privire la implementarea programului. RNA va transfera sumele primite de la Comisie direct Fondului naţional de şomaj, în urma unei aprobãri scrise a Comisiei. Aceste transferuri se vor efectua în transe, pe baza cererilor de rambursare semestriale elaborate de Agenţia Nationala pentru Ocupare şi Formare Profesionalã, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere privind plãţile compensatorii, menţionat mai sus.
Transferul fondurilor va depinde de evaluarea pozitiva de cãtre Comisie a raporturilor cu privire la implementarea Planului de restructurare pentru întreprinderile cauzatoare de pierderi, anexat la Memorandumul de înţelegere privind plãţile compensatorii, şi de auditul independent al cererii de rambursare, care va indica mãsura în care aceasta este intemeiata pe efectuarea plãţii compensatorii cãtre lucrãtorii disponibilizaţi din întreprinderile incluse în Planul de restructurare.
Conturile şi operaţiunile privind componenta de plati compensatorii a programului vor fi verificate periodic de un evaluator extern, contractat de Oficiul de plati şi contractare PHARE din bugetul de asistenta tehnica al programului, în condiţii satisfãcãtoare pentru Comisie, fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei Europene sau ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum s-a menţionat în Condiţiile generale anexate la memorandumul de finanţare şi la acordul-cadru.

Procedurile privind lucrãrile publice

Proiectele care vor fi sprijinite prin Programul RICOP vor fi propuse de autoritãţile locale din zonele eligibile. Selecţia proiectelor va fi facuta de un comitet de coordonare local, stabilit pentru fiecare componenta din cadrul programului. Selecţia va fi conformã cu criteriile stabilite în fişa de proiect şi va fi supusã autorizãrii Delegaţiei Comisiei Europene în România.
Programul va fi administrat de Oficiul de plati şi contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanţelor, ca agenţie de implementare.
Comisia va transfera fondurile cu privire la aceasta componenta Fondului naţional printr-un mecanism definit în Procedurile generale. Contractarea pentru lucrãri publice va respecta urmãtoarele condiţii:
● toate contractele care se preconizeaza ca vor avea o valoare mai mare de 50.000 euro trebuie sa fie încheiate în urma organizãrii unor licitaţii deschise;
● Ministerul Finanţelor va lua mãsuri ca fiecare licitaţie sa fie anunţatã în presa localã sau nationala, inclusiv într-un ziar roman într-o limba comunitara, şi ca aceste anunţuri sa fie puse în timp util la dispoziţie ambasadelor statelor membre la Bucureşti;
● un anunţ informativ cu caracter general va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, acoperind toate proiectele preconizate;
● regulile PHARE privind eligibilitatea şi originea trebuie sa fie respectate şi nu se va face nici o discriminare pe criterii de naţionalitate;
● pentru proiectele ce depãşesc 300.000 euro:
- Ministerul Finanţelor va contracta separat supraveghetori de lucrãri;
- pentru contractele de lucrãri autoritãţile locale de implementare vor urma regulile internaţionale privind achiziţiile, cu modele de contract FIDIC, şi vor inainta documentele de licitaţie, rapoartele de evaluare şi contractele spre avizare Delegaţiei Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Finanţelor.

Autoritatea nationala de implementare (ANI)

Autoritatea nationala responsabilã cu implementarea acestui program va fi primul-ministru. Primul-ministru poate delega aceasta responsabilitate ministrului însãrcinat cu coordonarea generalã a asistenţei pentru sprijinirea reformei economice, acordatã de Banca Mondialã şi de Fondul Monetar Internaţional, şi pentru implementarea Planului de restructurare menţionat mai sus. Ministrul va fi sprijinit în administrarea Programului RICOP de Unitatea pentru managementul proiectelor din cadrul Guvernului, creata pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor de împrumut ale Bãncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional. ANI va fi sprijinita şi printr-un important contract de asistenta tehnica care va susţine implementarea programelor finanţate prin PHARE şi prin asistenta tehnica contractatã separat pentru monitorizare şi controlul calitãţii.

Comitetul de coordonare a programului (CCP)

Va fi creat un comitet de coordonare a programului (CCP), care va fi alcãtuit din reprezentanţi ai instituţiilor publice relevante. Acesta va primi rapoarte din partea asistenţei tehnice de pe lângã ANI şi va furniza indicaţii de politica şi orientare cãtre asistenta tehnica de pe lângã ANI, precum şi celorlalte agenţii implicate în implementarea proiectului.

Comitetul de coordonare zonala (CCZ)

Pentru fiecare dintre zonele-tinta ale programului va fi creat un comitet de coordonare zonala (CCZ). Acesta va fi alcãtuit din principalii actori implicaţi în implementarea proiectului din zona respectiva.
CCZ, actionand în numele ANI, vor aproba criteriile de selecţie a proiectelor şi rapoartele privind selecţia proiectelor elaborate de o agenţie localã de management, care va asigura la nivel local echilibrul dintre cele 3 tipuri de mãsuri (iniţiative de promovare a ocupãrii forţei de munca, mãsuri de asistenta socialã, lucrãri publice). Acest comitet se va asigura ca proiectele selectate sunt conforme cu scopurile proiectului şi corespund nevoilor de dezvoltare regionala. Delegaţia Comisiei Europene în România îşi va pãstra dreptul de a lua decizia finala privind aprobarea sau respingerea unui proiect.
CCZ i se va cere sa avizeze rapoartele de implementare a proiectelor, pregãtite de agenţia de management, anterior inaintarii acestora, însoţite de facturi, cãtre Oficiul de plati şi contractare PHARE, pentru plata.

Agenţiile de management (AM)

O agenţie de management localã va fi numita de CCZ pentru a se ocupa de componentele privind initiativele de promovare a ocupãrii forţei de munca şi de mãsurile de asistenta socialã. Aceasta va rãspunde de organizarea cererilor de exprimare a intenţiilor, de examinarea analitica şi de evaluarea propunerilor, în funcţie de criteriile de evaluare prestabilite, precum şi de prezentarea de rapoarte de evaluare cãtre CCZ şi Oficiul de plati şi contractare PHARE, în vederea aprobãrii.
Aceasta va asista Oficiul de plati şi contractare PHARE la încheierea acordurilor de finanţare pentru proiectele care urmeazã sa fie finanţate prin PHARE şi va desfasura monitorizarea tehnica şi financiarã a implementarii proiectelor. AM va întocmi rapoarte cãtre CCZ şi cãtre asistenta tehnica de pe lângã ANI.
AM va transmite rapoarte privind implementarea proiectului (inclusiv facturi), prin intermediul CCZ, cãtre Oficiul de plati şi contractare PHARE, pentru plata.

Administratorii fondului

Pentru fiecare zona-tinta a programului Oficiul de plati şi contractare PHARE va contracta un administrator al fondului, în urma unei licitaţii, care sa evalueze cererile de asistenta nerambursabila şi creditele fãcute de întreprinderi mici şi mijlocii şi de microafaceri. Dupã aprobarea CCZ, a Oficiului de plati şi contractare PHARE şi a Delegaţiei Comisiei Europene în România administratorul fondului va încheia acorduri financiare cu candidaţii selectaţi conform regulilor Sistemului de implementare descentralizat (SID).

Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP)

Oficiul de plati şi contractare PHARE este agenţia de implementare conform regulilor PHARE SID şi va fi responsabil pentru toate procedurile contractuale, financiare şi de plata la nivel local şi naţional; acesta va asigura, de asemenea, conformitatea tuturor componentelor, cu excepţia plãţilor compensatorii, cu memorandumul de finanţare şi cu procedurile PHARE. Delegaţia Comisiei Europene în România va andosa toate acordurile financiare, precum şi documentaţia privind achiziţiile ce depãşesc 50.000 euro.

Asistenta tehnica

Asistenta tehnica va asigura sprijin pentru toate aspectele proiectului, incluzând: contractare, monitorizare, plata agentiilor de management pentru servicii, expertiza pentru întregul proces de selecţie şi implementare a proiectelor, achiziţii, servicii de preplasament şi alte servicii esenţiale ale programului. De asemenea, echipa de asistenta tehnica va sprijini comitetele de coordonare locale în exercitarea atribuţiilor acestora.
Serviciile de plasament vor fi contractate de Oficiul de plati şi contractare PHARE în conformitate cu descrierea programului facuta mai sus.
Asistenta tehnica pentru sprijinirea cofinanţãrii plãţilor compensatorii va fi contractatã de Oficiul de plati şi contractare PHARE, în special pentru monitorizarea îndeplinirii conditionarilor.
Întocmirea de planuri de afaceri va fi contractatã de Oficiul de plati şi contractare PHARE, pentru susţinerea dezvoltãrii firmelor potenţial viabile care vor lua naştere ca urmare a restructurãrii sau a închiderii, într-un numãr limitat de cazuri, a unor întreprinderi de importanta macroeconomica. Va fi contractatã o contraexpertiza pentru a spijini Comisia în analizarea şi validarea proiectelor cuprinse în propunerile de dezvoltare a afacerilor realizate în cadrul acestei componente.
Administratorii fondului vor fi contractati de Oficiul de plati şi contractare PHARE, pentru a furniza serviciile descrise mai sus, şi vor primi sprijin tehnic şi financiar în conformitate cu cel oferit agentiilor de management.
Controlul calitãţii şi respectarea procedurilor operationale, precum şi monitorizarea şi evaluarea ex-post vor fi efectuate de consultanţi contractati de Oficiul de plati şi contractare PHARE. Va fi, de asemenea, contractat de oficiul de plati şi contractare PHARE auditul financiar independent, inclusiv auditul cererilor de plati compensatorii, asa cum s-a solicitat de cãtre Comisie.
Sprijinul asistenţei tehnice va fi furnizat OPCP în conformitate cu cererile specifice de contractare şi management financiar ale programului.

Monitorizare şi evaluare

Va fi creat un comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va cuprinde RNA, CNA şi reprezentanţi ai Comisiei. CCM se va intalni cel puţin semestrial pentru a trece în revista programele PHARE, în scopul evaluãrii progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor propuse în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. Acest CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau o realocare de fonduri PHARE.
CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM) şi va include CNA, RAP, reprezentanţi ai OPCP şi ai Comisiei. Subcomitetele de monitorizare vor trece în revista, în detaliu, progresele înregistrate în cadrul fiecãrui program, inclusiv ale componentelor şi contractelor acestora, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare elaborate cu sprijinul unui consultant extern (în conformitate cu prevederile Manualului SID), şi vor face recomandãri cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. Subcomitetele de monitorizare vor raporta CCM, cãruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.

Audit şi evaluare

Conturile şi activitãţile Fondului naţional, ale OPCP şi ale organismelor de implementare relevante pot fi verificate oricând, la cererea Comisiei, precum şi de cãtre un contabil extern contractat de Comisie, fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei sau ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum s-a precizat în Condiţiile generale anexate la memorandumul de finanţare şi la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor lua mãsuri pentru realizarea unei evaluãri ulterioare, dupã terminarea programului.

Transparenta şi publicitate

RAP va fi rãspunzãtor de luarea tuturor mãsurilor necesare în vederea asigurãrii publicitãţii adecvate pentru toate activitãţile finanţate prin acest program. Aceasta se va face în strânsã legatura cu Delegaţia Comisiei Europene în România.

Condiţii speciale

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive imputabile Guvernului României, Comisia poate revizui oricând programul, în sensul anulãrii sale totale sau parţiale şi/sau realocarii fondurilor neutilizate pentru alte scopuri, conforme cu obiectivele programului PHARE.
Planul de restructurare la care se face referire în capitolul "Condiţie" va tine seama şi de resursele financiare disponibile din alte surse sau care se asteapta sa devinã disponibile pentru a acoperi costurile restructurãrii din anumite sectoare industriale. Din acest motiv nu se preconizeaza ca sectorul minier sa fie acoperit de Planul de restructurare. În cazul în care Guvernul decide sa continue restructurarea semnificativã a sectorului minier, minele aflate în zonele-tinta convenite ar putea, cu aprobarea scrisã a Comisiei, sa fie adãugate întreprinderilor eligibile incluse în Planul de restructurare, în caz de limitãri sau de realocari de fonduri în cadrul programului, stabilite prin memorandumul de finanţare.


MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

Comunitatea Europeanã, reprezentatã de Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în continuare Comisia, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, împreunã cu Fondul Proprietãţii de Stat, denumite în continuare autoritãţile romane, pe de alta parte,
au convenit urmãtoarele:

În cadrul problemelor legate de iniţierea şi punerea în aplicare a Programului RICOP (Restructurarea întreprinderilor şi reconversia profesionalã), expresia Plan de restructurare reprezintã lista completa cuprinzând întreprinderile ce urmeazã sa fie restructurate, însoţitã de o declaraţie de intenţie din partea Guvernului privind natura şi calendarul restructurãrii; expresia zona-tinta se referã la judeţul/judeţele nominalizat/nominalizate în anexa asupra cãrora se concentreaza acest program.

ART. 1
Bugetul proiectului şi condiţiile de plata

1.1. Comisia va transfera în bugetul de stat al României o suma de maximum 28 milioane euro reprezentând partea sa de cofinantare la plãţile compensatorii fãcute din Fondul naţional de şomaj, gestionat de Agenţia Nationala pentru Ocupare şi Formare Profesionalã (A.N.O.F.P.) din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Aceasta cofinantare parţialã va fi pusã la dispoziţie pentru plati compensatorii pentru aproximativ 60.000 de angajaţi care vor fi disponibilizaţi ca o consecinta a restructurãrii întreprinderilor în 5 zone-tinta selectate. Lista cuprinzând zonele-tinta, respectivele întreprinderi care urmeazã sa fie restructurate prin Programul RICOP, intentiile Guvernului pentru fiecare întreprindere în ceea ce priveşte privatizarea, lichidarea sau restructurarea fiecãrei întreprinderi, precum şi numãrul angajaţilor care urmeazã sa fie disponibilizaţi ca urmare a mãsurilor programate sunt cuprinse în Planul de restructurare anexat la prezentul memorandum de înţelegere.
1.2. Pentru fiecare persoana disponibilizata, indreptatita sa primeascã plati compensatorii conform prevederilor prezentului memorandum, Comisia va aproba plata unei sume care sa nu depãşeascã 40% din plata compensatorie actuala primitã de acea persoana disponibilizata cãtre bugetul de stat al României. Cofinantarea totalã prin Programul PHARE pentru fiecare persoana disponibilizata va fi limitatã la 465 euro.
1.3. Condiţiile pentru angajarea acestei cofinantari sunt urmãtoarele:
1. Înainte de efectuarea oricãrui transfer din fondurile PHARE, în baza prezentului memorandum de înţelegere, Parlamentul României va adopta un amendament la Legea bugetului de stat pe anul 1999. Transferul fondurilor PHARE în ceea ce priveşte plãţile compensatorii din urmãtorii ani necesita o clauza specifica care sa fie inclusã în legea bugetului de stat din anii urmãtori. Acest amendament se referã la respectivele întreprinderi incluse în Planul de restructurare şi la numãrul vizat de disponibilizari din fiecare întreprindere în care vor avea loc, ca rezultat al punerii în aplicare a Planului de restructurare. Amendamentul va stabili, în conformitate cu memorandumul de înţelegere care va face referire în mod special la aceasta, ca finanţarea prin PHARE a bugetului de stat se va face numai în scopul acoperirii deficitului din Fondul naţional de şomaj, ce apare ca rezultat al acordãrii de plati compensatorii angajaţilor disponibilizaţi din întreprinderile incluse în Planul de restructurare.
Amendamentul va garanta ca aceste condiţii ale programului sunt respectate, ca restructurarea efectivã a întreprinderilor vizate are loc şi ca va fi prevenit orice abuz.
2. Guvernul va adopta Planul de restructurare, inclusiv lista cuprinzând întreprinderile în cauza ce urmeazã sa fie restructurate şi/sau urmeazã sa fie divizate şi/sau lichidate. Întreprinderile trebuie sa fie proprietate de stat (statul trebuie sa participe cu cel puţin o treime din numãrul acţiunilor) şi trebuie sa fie localizate în cele 5 zone-tinta nominalizate în Planul de restructurare anexat.
Planul de restructurare stabileşte care este intenţia Guvernului (cu avizul Fondului Proprietãţii de Stat) în privinta fiecãrei întreprinderi, specificându-se ce proceduri vor fi aplicate: dacã întreprinderea va fi divizata, privatizata, o combinatie a acestora sau lichidatã. Numãrul persoanelor disponibilizate şi calendarul exact al disponibilizarilor, care vor rezulta în urma Planului de restructurare, vor fi, de asemenea, specificate.
3. O lista completa şi corecta cuprinzând forta de munca din fiecare întreprindere inclusã în lista va fi disponibilã şi va detalia situaţia forţei de munca la 31 mai 1999. Modul de stabilire a eligibilitãţii pentru cofinantarea plãţilor compensatorii va tine seama de forta de munca stabilitã în fiecare întreprindere la acea data.
4. Cofinantarea plãţilor compensatorii se va efectua numai pentru persoanele cu un contract de munca obişnuit, care lucreazã în una dintre întreprinderile incluse în lista şi care sunt îndreptãţite sa primeascã plati compensatorii.
5. Nu vor exista reangajari ascunse ale persoanelor disponibilizate, fãcute de angajatorul anterior, fie printr-o filiala, prin intermediul unui contract de prestãri de servicii, în acord cu furnizorii, fie în orice alt mod care contravine obiectului prezentului program.
1.4. Condiţiile pentru efectuarea plãţilor sunt:
1. Agenţia Nationala pentru Ocupare şi Formare Profesionalã (A.N.O.F.P.) va colabora cu Fondul Proprietãţii de Stat pentru elaborarea unui raport lunar privind punerea în aplicare a Planului de restructurare prevãzut la art. 4 (iii) de mai jos.
2. Transmiterea, dupã 6 luni de la aprobarea memorandumului de finanţare şi, ulterior, la intervale de 6 luni, a unei cereri de rambursare de la bugetul de stat a unei sume care sa nu depãşeascã 40% din plata compensatorie actuala facuta personalului disponibilizat, suma de cofinantare nedepasind 465 euro pentru fiecare persoana disponibilizata. Aceasta cerere va fi suportatã din conturile A.N.O.F.P. Rata de schimb leu/euro folositã pentru calcularea sumelor va fi rata de schimb a Bãncii Naţionale a României din data efectuãrii plãţilor respective cãtre persoanele disponibilizate.
3. Rambursarea va depinde de stabilirea unei proceduri de audit clare, care sa arate ca fondurile PHARE sunt cerute numai pentru plati compensatorii efectuate cãtre persoanele selectate. Chitanţele de plata semnate de persoanele disponibilizate trebuie sa aibã un specific aparte şi trebuie sa prevadã informaţia ca venitul primit este eligibil pentru finanţarea parţialã PHARE.

ART. 2
Rolul şi atribuţiile A.N.O.F.P.

2.1. Rolul şi funcţiile principale
A.N.O.F.P. rãspunde de gestionarea Fondului naţional de şomaj din care se fac plãţile compensatorii cãtre persoanele disponibilizate, astfel cum se menţioneazã în Ordonanta Guvernului nr. 9/1997 (întreprinderile cuprinse în schema generalã de plati compensatorii). Fondurile PHARE ce fac obiectul prezentului memorandum vor fi transferate bugetului de stat în scopul acoperirii deficitului Fondului naţional de şomaj ca urmare a punerii în aplicare a Planului de restructurare.
Sub supravegherea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, A.N.O.F.P.:
(i) va elabora o propunere şi în colaborare cu Ministerul Finanţelor va promova o ordonanta care sa modifice bugetul pe anul 1999 pentru Fondul de asigurãri sociale de stat, dupã cum se prevede la art. 1;
(ii) va verifica dacã plãţile compensatorii pentru care se cere cofinantare PHARE sunt efectuate numai cãtre acele persoane cu contract de munca obişnuit, care lucreazã într-o întreprindere înscrisã în lista şi care sunt îndreptãţite sa primeascã plati compensatorii;
(iii) va transmite, dupã 6 luni de la aprobarea memorandumului de finanţare şi, ulterior, la intervale de 6 luni, o cerere de rambursare cãtre A.N.O.F.P. de pana la 465 euro sau 40% din suma actuala prevãzutã pentru plati compensatorii (orice suma care este mai mica din cele doua) pentru fiecare persoana disponibilizata selectionata. Aceasta cerere va fi suportatã din conturile Fondului naţional de şomaj;
(iv) va realiza chitanţe de plata specifice, care vor fi semnate de personalul selectat, care sa prevadã informaţia ca venitul primit este eligibil pentru finanţarea parţialã PHARE;
(v) va transfera Comisiei, într-un format electronic cu înregistrãri individuale standard, conturile din care A.N.O.F.P. a efectuat plãţile compensatorii care dau posibilitatea evaluãrii modului de punere în aplicare a schemei în baza cãreia personalul a fost selectat individual şi pentru care se pretinde plata compensatorie din cofinantarea PHARE;
(vi) va colabora îndeosebi cu alte autoritãţi romane şi cu Comisia în vederea urmãririi punerii în aplicare a schemei, inclusiv, dacã se considera necesar, în vederea examinãrii situaţiei forţei de munca privind persoanele sau grupurile de persoane disponibilizate, prin punerea în aplicare a Planului de restructurare pentru o perioada de pana la 12 luni de la data la care au fost disponibilizate de cãtre întreprindere, în scopul prevenirii fraudei sau abuzului prin aceasta schema.
Orice frauda sau abuz în cofinantarea plãţilor compensatorii, fãcut fie impotriva dispoziţiilor exprese ale prezentului acord, fie impotriva spiritului sau, poate determina Comisia sa ceara A.N.O.F.P. rambursarea parţialã sau totalã a fondurilor transferate în baza prezentului memorandum de înţelegere.

2.2. Monitorizarea
A.N.O.F.P. va furniza toate informaţiile necesare pentru o urmãrire corecta a punerii în aplicare a programului. Aceasta include documentele menţionate mai sus, informaţii necesare pentru efectuarea verificãrii plãţilor compensatorii cãtre personalul selectat, înregistrãri individuale ale persoanelor disponibilizate şi ale întreprinderilor, dacã este necesar, şi alte informaţii relevante cerute de Comisie.

ART. 3
Rolul şi atribuţiile Ministerului Finanţelor

3.1. Rolul şi funcţiile principale
Ministerul Finanţelor va colabora cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu A.N.O.F.P. pentru elaborarea propunerii şi pentru aprobarea ordonanţei la care s-a fãcut referire la art. 2.

3.2. Monitorizarea
Ministerul Finanţelor va acorda sprijin în realizarea funcţiilor de urmãrire descrise în prezentul memorandum de finanţare.

ART. 4
Rolul şi atribuţiile Fondului Proprietãţii de Stat

4.1. Rolul şi funcţiile principale
Fondul Proprietãţii de Stat va pune în aplicare Planul de restructurare anexat la prezentul memorandum de înţelegere. Fondul Proprietãţii de Stat:
(i) înainte de sfârşitul anului 1999 va revizui lista cuprinzând întreprinderile ce urmeazã sa fie restructurate în cursul anului 2000, luând în considerare progresul punerii în aplicare a Planului de restructurare ce va fi înregistrat pana la acea data. Aceasta lista revizuitã trebuie sa stea la baza obiectivelor întregului Program RICOP. O revizuire similarã pentru anul 2001 poate fi cerutã înainte de sfârşitul anului 2000;
(ii) la scurt timp dupã semnarea prezentului memorandum de înţelegere va prezenta o lista completa şi clara cu privire la situaţia forţei de munca din fiecare întreprindere la data de 31 mai 1999. La revizuirea listei pentru anul 2000 (sau 2001, dacã va fi necesar), situaţia forţei de munca se va raporta la data de 31 decembrie 1999 (sau 2000);
(iii) va prezenta un raport lunar privind evoluţia punerii în aplicare a Planului de restructurare, incluzând informaţii specifice privind situaţia evoluţiei forţei de munca (atât disponibilizarile, cat şi angajarile) din întreprinderile înscrise în lista, şi progresul în privatizare, lichidare sau restructurare, în funcţie de intentiile prevãzute în Planul de restructurare.

4.2. Monitorizarea
Fondul Proprietãţii de Stat va furniza toate informaţiile necesare pentru o urmãrire corecta a punerii în aplicare a programului. Aceasta include documentele menţionate mai sus, informaţii necesare pentru efectuarea verificãrii plãţilor compensatorii cãtre personalul selectat, înregistrãri individuale ale persoanelor disponibilizate şi ale întreprinderilor, dacã este necesar, şi alte informaţii relevante cerute de Comisie.

ART. 5
Activitatea de audit

Gestionarea şi efectuarea plãţilor din fond vor face subiectul supravegherii şi urmãririi în toate etapele de punere în aplicare a programului.
A.N.O.F.P. va introduce un sistem de raportare regulat pentru Comisie, care va cuprinde informaţii exacte şi recente privind efectuarea plãţilor. În cazul în care apare o greseala în fişierele de raportare, finanţarea ulterioara va fi opritã pana când raportarea completa şi corecta va fi restabilita.
Conturile şi operaţiunile din cadrul programului vor fi verificate la intervale regulate de cãtre un auditor extern contractat de Comisie, fãrã ca acesta sa intervinã în vreun fel în atribuţiile serviciilor respective ale Comisiei şi ale Curţii de Conturi, dupã cum se prevede în Condiţiile generale anexate la memorandumul de finanţare şi la acordul-cadru.
Ministerul Finanţelor, Fondul Proprietãţii de Stat şi A.N.O.F.P. vor asigura şi accesul Comisiei şi al Curţii de Conturi la toate înregistrãrile necesare în activitatea de audit pentru aplicarea Condiţiilor generale anexate la memorandumul de finanţare. Acestea vor asigura tot sprijinul necesar pentru stabilirea unei proceduri de audit clare, care sa arate ca fondurile PHARE sunt folosite numai pentru rambursarea plãţilor compensatorii efectuate deja cãtre personalul selectat.

ART. 6
Calendarul punerii în aplicare a programului

În timp ce calendarul punerii în aplicare a programului poate suferi modificãri, orice greseala indicatã sau orice periclitare a obiectivelor programului poate determina anularea programului în orice moment al execuţiei sale. Dacã mai mult de 50% din restructurarea propusã (masurata în funcţie de numãrul persoanelor disponibilizate) într-o anumitã zona-tinta nu are loc în decursul a 15 luni de la data semnãrii memorandumului de finanţare, atunci aceasta zona-tinta îşi poate pierde alocarile din program, iar banii vor fi realocati altei zone sau vor fi retrasi.

ART. 7
Interpretãri

În cazul unor dispute prevederile prezentului memorandum de înţelegere vor fi interpretate în spiritul obiectivelor şi condiţiilor programului detaliat în memorandumul de finanţare, a cãrui anexa o constituie prezentul memorandum de înţelegere. Pentru toate problemele referitoare la acest program sunt disponibile urmãtoarele persoane şi numere de contact:

Delegaţia Comisiei Europene în România
Domnul Simon Mordue
Str. Grigore Mora nr. 11
Bucureşti
Telefon: +40 1 230 3636
Fax: +40 1 230 2453

Comisia Uniunii Europene din Bruxelles
Domnul Patrick McClay
Charlemagne
Str. Rue de la Loi nr. 170
1049 Bruxelles
Telefon: +32 2 295 9368
Fax: +32 2 299 1666

Agenţia Nationala pentru Ocupare şi Formare Profesionalã (A.N.O.F.P.)
Domnul Nicolae Dorin Parvu
Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4
Bucureşti
Telefon: 314.74.65
Fax: 314.69.37

Ministerul Finanţelor
Domnul Dan Marinide
Str. Apolodor nr. 17
Bucureşti
Telefon: 410.05.92
Fax: 337.18.63

Fondul Proprietãţii de Stat
Doamna Liliana Rodica Hociota
Str. Stavropoleos nr. 6, sectorul 3
Bucureşti
Telefon: 303.65.05
Fax: 312.42.36

ART. 8
Alte informaţii

Alte detalii privind obiectivele acestui program şi, respectiv, drepturile şi obligaţiile ce apar sunt cuprinse în memorandumul de finanţare, a cãrui anexa o constituie prezentul memorandum de înţelegere.

Data: 30 decembrie 1999
Fokion Fotiadis,
şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România
Norica Nicolai,
secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale
Bujor Bogdan Teodoriu,
secretar de stat în Ministerul Finanţelor
Nicolae Boeti,
p. directorul general executiv al Fondului Proprietãţii de Stat


ANEXA 3 (D)

INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

1. Scop şi obiective
Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi pentru crearea unei imagini consistente privind activitãţile respective în ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale
Fiecare RAP responsabil de implementarea memorandumurilor de finanţare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile administraţiei publice centrale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare în vederea aplicãrii efective a acestor prevederi în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93, Jurnalul Oficial al Comisiei Europene nr. L 193 din 31 iulie 1993 (pag. 20.);
- Decizia Comisiei Europene din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comisiei Europene nr. L 152 din 18 iunie 1994 (pag. 39).
Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala. Partea relevanta din acest Ghid informativ va fi ataşatã tuturor contractelor de lucrãri şi achiziţii.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene, pentru toatã durata memorandumului de finanţare şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta. Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica urmãtoarele mãsuri menţionate la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita.
Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) pentru investiţii de infrastructura ce depãşesc un milion ECU:
- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;
- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat parţial finanţate de PHARE, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de astfel de solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea UE şi sa specifice Programul PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta ce le priveşte direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare ori de dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea organismelor de pregãtire profesionalã, implicate în angajare, grupurilor de afaceri, centrelor de formare şi a organismelor neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, ele trebuie sa poarte şi un însemn al EU de aceeaşi mãrime.

4.3. Publicitate generalã

Media

Autoritãţile competente vor informa mass-media, de maniera cea mai potrivita, în ceea ce priveşte acţiunile cofinantate de UE şi de PHARE, în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare.
În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în massmedia regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.
Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, precum: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE va urmãri sa facã explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele în care au loc intalniri şi se va pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.

Materiale informative

Publicaţiile (precum broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara privind participarea UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã din ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a putea face clara participarea PHARE.
Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate. Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Prevederi privind panouri, postere şi panouri permanente

Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare:

Panouri

Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie sa fie ridicate în locurile de aplicare a tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de un milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii proiectului (ţinându-se seama de mãrimea contribuţiei UE) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Placute permanente

Aceste placute vor trebui plasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.).
Placutele trebuie sa cuprindã, pe lângã simbolul UE, şi o menţiune privind Programul PHARE şi cofinantarea UE.
În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta sau poster ori fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea UE şi PHARE.

6. Prevederi finale

Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar.
----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta de Urgenta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA DE URGENTA nr. 62 din 26 mai 2000

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016