Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie, Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta. CAP. I Dispoziţii generale Obiectul ordonanţei de urgenta ART. 1 (1) Prezenta ordonanta de urgenta stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilitãţile autoritãţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale. (2) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenta se aplica în domeniul elaborãrii, aprobãrii, executãrii şi raportarii: a) bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti; b) bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, dupã caz; c) bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii; d) bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigura din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi subimprumutate autoritãţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de autoritãţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autoritãţile administraţiei publice locale; e) bugetului fondurilor externe nerambursabile. Definiţii ART. 2 În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenta, termenii şi expresiile de mai jos se definesc dupã cum urmeazã: 1. an bugetar - anul financiar pentru care se aproba bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie; 2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competenta potrivit legii afecteazã fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate; 3. angajament legal - faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice; 4. articol bugetar - subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare, determinata în funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizeazã şi care desemneazã natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referã; 5. autoritãţi ale administraţiei publice locale - consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ca autoritãţi deliberative, şi primãrii, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti, ca autoritãţi executive; 6. buget - document prin care sunt prevãzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, dupã caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice; 7. buget local - document prin care sunt prevãzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unitãţilor administrativ-teritoriale; 8. buget local pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti - totalitatea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al judeţului, respectiv ale sectoarelor şi al municipiului Bucureşti; 9. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective; 10. clasificatie bugetarã - gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi dupã criterii unitare; 11. clasificatie economicã - gruparea cheltuielilor dupã natura şi efectul lor economic; 12. clasificatie funcţionalã - gruparea cheltuielilor dupã destinaţia lor, pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activitãţi sau obiective care definesc necesitãţile publice; 13. contabil - denumire generica pentru persoana şi/sau persoanele care lucreazã în compartimentul financiar-contabil, care verifica documentele justificative şi întocmesc instrumentele de plata a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice; 14. compartimentul financiar-contabil - structura organizatoricã din cadrul instituţiei publice, în care este organizatã execuţia bugetarã (serviciu, birou, compartiment); 15. consolidare - operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), în vederea evitãrii dublei evidentieri a acestora; 16. cota defalcata - procent stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care se aloca bugetelor locale; 17. credite destinate unor acţiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfãşoarã pe o perioada mai mare de un an şi dau loc la credite de angajament şi credite bugetare; 18. credit de angajament - limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate; 19. credit bugetar - suma aprobatã prin buget, reprezentând limita maxima pana la care se pot ordonanta şi efectua plati în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exercitii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta şi efectua plati din buget pentru celelalte acţiuni; 20. cofinantare - finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenitã din surse externe; 21. contribuţie - prelevare obligatorie a unei pãrţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fãrã posibilitatea obţinerii unei contraprestatii; 22. datorie publica localã - totalitatea obligaţiilor de plata, interne şi externe, ale autoritãţii administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piata interna şi externa de capital; 23. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depãşeşte veniturile bugetare într-un an bugetar; 24. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicatã trezoreriei statului de cãtre ordonatorul principal de credite, în limita cãreia se pot efectua repartizari de credite bugetare şi plati de casa din bugetele locale; 25. dobanda - preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat; 26. donaţie - fonduri bãneşti sau bunuri materiale primite de o instituţie publica de la o persoana juridicã sau fizica cu titlu nerambursabil şi fãrã contraprestatie; 27. echilibru bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare în cadrul unui exerciţiu bugetar; 28. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depãşeşte cheltuielile bugetare într-un an bugetar; 29. execuţie bugetarã - activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plãţii cheltuielilor aprobate prin buget; 30. execuţie de casa a bugetului - complex de operaţiuni care se referã la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare; 31. exerciţiu bugetar - perioada egala cu anul bugetar pentru care se elaboreazã, se aproba, se executa şi se raporteazã bugetul; 32. fonduri publice locale - sume alocate din bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), precum şi cele gestionate în afarã bugetului local; 33. fond de risc - fond constituit în afarã bugetului local de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturilor garantate de cãtre aceste autoritãţi şi din alte surse; 34. fond de rulment - partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local, care se constituie la nivelul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale şi se utilizeazã potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta; 35. fond de rezerva bugetarã - fond prevãzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale; 36. garanţie localã - angajament asumat de o autoritate a administraţiei publice locale fata de instituţia creditoare de a plati acesteia o anumitã suma, în cazul neexecutãrii obligaţiilor de plata de cãtre agenţi economici şi servicii publice din subordinea acesteia, pentru împrumuturile interne şi externe garantate de aceasta autoritate; 37. impozit - prelevare obligatorie, fãrã contraprestatie imediata, directa şi nerambursabila, pentru satisfacerea necesitãţilor de interes general; 38. instituţii publice - denumire generica ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridicã, indiferent de modul de finanţare a activitãţii acestora; 39. împrumut - suma primitã de la un creditor de cãtre o autoritate a administraţiei publice locale, rambursabila la un anumit termen (scadenta), cu plata unei sume în plus (dobanda) în favoarea creditorului; 40. lichidarea cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare în care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operaţiunile respective; 41. ordonanţarea cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirma ca livrãrile de bunuri şi servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi ca plata poate fi realizatã; 42. plata cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publica achitã obligaţiile sale fata de terţi; 43. proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuţie a acestuia; 44. program - o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referã la acelaşi ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care sa evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate; 45. registrul datoriei publice locale - documentul care evidenţiazã situaţia datoriei publice locale contractate direct, în ordine cronologicã, şi care are doua componente: subregistrul datoriei publice interne locale şi subregistrul datoriei publice externe locale; 46. registrul garanţiilor locale - documentul care evidenţiazã situaţia garanţiilor locale acordate de autoritãţile administraţiei publice locale, în ordine cronologicã, şi care are doua componente: subregistrul garanţiilor interne locale şi subregistrul garanţiilor externe locale; 47. sume defalcate - parte alocata unitãţilor administrativ-teritoriale din unele venituri ale bugetului de stat, în vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora şi finanţãrii unor activitãţi descentralizate sau cheltuieli publice noi, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, ale legii bugetului de stat şi legii de rectificare a acestuia; 48. şeful compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupa funcţia de conducere a compartimentului financiar-contabil şi care rãspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plata a cheltuielilor sau, dupã caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe baza de contract, în condiţiile legii; 49. taxa - suma plãtitã de o persoana fizica sau juridicã pentru serviciile prestate acesteia de cãtre o instituţie publica sau un serviciu public organizat în structura unei autoritãţi a administraţiei publice locale; 50. unitãţi administrativ-teritoriale - comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele şi municipiul Bucureşti; 51. varsamant - modalitate de stingere a obligaţiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuatã de un agent economic, o instituţie publica, un serviciu public ori o instituţie financiarã; 52. venituri bugetare - resursele bãneşti care se cuvin bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c), dupã caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vãrsãminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi cele prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. b)-d); 53. virare de credite bugetare - operaţiune prin care se diminueazã creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificatiei bugetare care prezintã disponibilitati şi se majoreazã corespunzãtor o alta subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective. Veniturile şi cheltuielile bugetare ART. 3 (1) Veniturile şi cheltuielile bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2), precum şi celelalte venituri şi cheltuieli evidentiate în afarã bugetului local, cumulate la nivelul unitãţii administrativ-teritoriale, alcãtuiesc bugetul general al unitãţii administrativ-teritoriale, care, dupã consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public în unitatea administrativ-teritorialã pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupã caz. (2) Creditele bugetare aprobate se utilizeazã pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice locale, programelor, proiectelor, activitãţilor, acţiunilor, obiectivelor şi a altora asemenea, potrivit scopurilor prevãzute în legi şi alte reglementãri, şi vor fi angajate şi folosite în stricta corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare. Autorizarea bugetarã/Angajamentele multianuale ART. 4 (1) Prin aprobarea bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) se autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, dupã caz. (2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cãrora se angajeazã, se ordonanţeazã şi se efectueazã plati, reprezintã limite maxime care nu pot fi depasite. (3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. (4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag rãspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii. (5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare. (6) În vederea realizãrii acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv. Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale ART. 5 (1) Veniturile bugetelor locale se constituie din: a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vãrsãminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit; b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; d) donaţii şi sponsorizãri. (2) Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeazã pe constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculeazã impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluãrii corecte a veniturilor. (3) Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activitãţi, programe, proiecte, obiective, se efectueazã în concordanta cu atribuţiile care revin autoritãţilor administraţiei publice locale, cu prioritãţile stabilite de acestea, în vederea functionarii lor şi în interesul colectivitãţilor locale respective. (4) Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueazã în stricta corelare cu posibilitãţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza. Descentralizarea unor activitãţi ART. 6 Trecerea de cãtre Guvern, în administrarea şi finanţarea autoritãţilor administraţiei publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizãrii unor activitãţi, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizãrii acestora, dupã cum urmeazã: a) în primul an, prin cuprinderea distinctã, în anexa la legea bugetului de stat, a resurselor necesare finanţãrii cheltuielilor publice transferate sau noilor cheltuieli publice, precum şi a criteriilor de repartizare; b) în anii urmãtori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor alocate unitãţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat. CAP. II Principii, reguli şi responsabilitãţi SECŢIUNEA 1 Principii şi reguli bugetare Principiul universalitatii ART. 7 (1) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute. (2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donatiilor şi sponsorizarilor, care au stabilite destinaţii distincte. Principiul publicitãţii ART. 8 Procesul bugetar este deschis şi transparent, acesta realizandu-se prin: a) publicarea în presa localã sau afişarea la sediul autoritãţii administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de execuţie a acestuia; b) dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobãrii acestuia; c) prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţa publica. Principiul unitãţii ART. 9 (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta şi monitorizarea fondurilor publice locale. (2) Se interzic reţinerea şi utilizarea de venituri în regim extrabugetar şi constituirea de fonduri publice locale în afarã bugetelor locale, dacã legea nu prevede altfel. Principiul unitãţii monetare ART. 10 Toate operaţiunile bugetare se exprima în moneda nationala. Principiul anualitatii ART. 11 (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioada de un an, care corespunde exerciţiului bugetar. (2) Toate operaţiunile de încasãri şi plati efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzãtor de execuţie a bugetului respectiv. Principiul specializãrii bugetare ART. 12 Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aproba în buget pe surse de provenienta şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate dupã natura economicã şi destinaţia acestora. Principiul echilibrului ART. 13 Cheltuielile unui buget se acoperã integral din veniturile bugetului respectiv. Reguli bugetare ART. 14 (1) Este interzisã efectuarea de plati direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. (2) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisa şi limitatã şi sunt determinate de autorizãrile conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. (3) Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisã în bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajata şi efectuatã din aceste bugete, dacã nu exista baza legalã pentru respectiva cheltuiala. (4) Nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata şi plãtitã dacã nu este aprobatã potrivit legii şi nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare. (5) Dupã aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuãrii veniturilor sau a majorãrii cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective. SECŢIUNEA a 2-a Competente şi responsabilitãţi în procesul bugetar Aprobarea şi rectificarea bugetelor ART. 15 (1) Bugetele locale şi celelalte bugete prevãzute la art. 1 alin. (2) se aproba astfel: a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe şi interne şi bugetele fondurilor externe nerambursabile, de cãtre consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz; b) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, de cãtre consiliile prevãzute la lit. a), în funcţie de subordonarea acestora; c) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea acestora, de cãtre conducerea instituţiei, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite. (2) Pe parcursul exerciţiului bugetar consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pot aproba rectificarea bugetelor prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b), în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificarilor bugetelor locale li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi aprobãrii iniţiale a acestora, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar. Rolul, competentele şi responsabilitãţile autoritãţilor administraţiei publice locale ART. 16 Autoritãţile administraţiei publice locale au urmãtoarele competente şi responsabilitãţi în ceea ce priveşte finanţele publice locale: a) elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, în condiţii de echilibru bugetar, la termenele şi potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta; b) stabilirea, constatarea, controlul, urmãrirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a altor venituri ale unitãţilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condiţiile legii; c) urmãrirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiţii de echilibru bugetar; d) stabilirea şi urmãrirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în rãspunderea unor agenţi economici specializaţi ori servicii publice de interes local, urmãrindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivitãţilor locale; e) administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica şi privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale; f) contractarea directa de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmãrirea achitãrii, la scadenta, a obligaţiilor de plata rezultate din acestea; g) garantarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmãrirea achitãrii, la scadenta, a obligaţiilor de plata rezultate din împrumuturile respective de cãtre beneficiari; h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienta; i) stabilirea optiunilor şi a prioritatilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale; j) elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmãrirea realizãrii programelor de dezvoltare în perspectiva a unitãţilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionãrii bugetelor locale anuale; k) îndeplinirea şi a altor atribuţii, competente şi responsabilitãţi prevãzute de dispoziţiile legale. Categorii de ordonatori de credite ART. 17 (1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari. (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al municipiului Bucureşti şi primãrii celorlalte unitãţi administrativ-teritoriale. (3) Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegarii. (4) Conducãtorii instituţiilor publice cu personalitate juridicã, cãrora li se aloca fonduri din bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, dupã caz. Rolul ordonatorilor de credite ART. 18 (1) Ordonatorii principali de credite analizeazã modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi prin bugetele instituţiilor publice, ai cãror conducatori sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, dupã caz, şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Ordonatorii secundari de credite repartizeazã creditele bugetare aprobate potrivit art. 15 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice, ai cãror conducatori sunt ordonatori terţiari de credite, şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. (3) Ordonatorii terţiari de credite utilizeazã creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitãţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. Responsabilitãţile ordonatorilor de credite ART. 19 (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Ordonatorii de credite rãspund de: a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu; b) urmãrirea modului de realizare a veniturilor; c) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat; d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc; e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare; f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de investiţii publice; g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora; h) organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale; i) alte atribuţii stabilite de dispoziţiile legale. Controlul financiar preventiv propriu, auditul public intern şi controlul ulterior ART. 20 (1) Controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern se exercita asupra tuturor operaţiunilor care afecteazã fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi privat şi sunt exercitate conform reglementãrilor legale în domeniu. (2) Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueazã de cãtre contabil, cu excepţia prevederilor art. 50 alin. (7). (3) Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectueazã numai cu viza prealabilã de control financiar preventiv propriu, potrivit dispoziţiilor legale. (4) Formarea şi utilizarea fondurilor publice locale şi contul de execuţie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curţii de Conturi, potrivit legii. CAP. III Procesul bugetar SECŢIUNEA 1 Proceduri privind elaborarea bugetelor Elaborarea bugetelor ART. 21 Proiectele bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) se elaboreazã de cãtre ordonatorii principali de credite, având în vedere: a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali, pentru anul bugetar pentru care se elaboreazã proiectul de buget, precum şi pentru urmãtorii 3 ani, elaborate de organele abilitate; b) politicile fiscale şi bugetare, naţionale şi locale; c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanţare sau ale altor acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate; d) politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi prioritãţile stabilite în formularea propunerilor de buget; e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine; f) programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanţãrii unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cãrora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienta; programele sunt însoţite de estimarea anuala a performantelor fiecãrui program, care trebuie sa precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmãrite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii urmãtori, mãsurate prin indicatori precisi, a cãror alegere este justificatã; g) programele de dezvoltare economico-socialã în perspectiva ale unitãţii administrativ-teritoriale, în concordanta cu politicile de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local. Conţinutul şi structura bugetelor ART. 22 (1) Veniturile şi cheltuielile se grupeazã în buget pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. (2) Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile, pe pãrţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate şi paragrafe, dupã caz. (3) Cheltuielile prevãzute în capitole şi articole au destinaţie precisa şi limitatã. (4) Numãrul de salariaţi, permanenţi şi temporari, şi fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecãrei instituţii publice. Numãrul de salariaţi aprobat fiecãrei instituţii publice nu poate fi depãşit. (5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. (6) Programele se aproba ca anexe la bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2). (7) Fondurile externe nerambursabile şi împrumuturile interne şi externe se cuprind în anexe la bugetele locale şi se aproba o data cu acestea. (8) Veniturile bugetelor locale sunt prevãzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora, în anexa nr. 2. Competente în stabilirea impozitelor şi taxelor locale ART. 23 Impozitele şi taxele locale se aproba de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în limitele şi în condiţiile legii. Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe şi a unor bunuri materiale, precum şi al sumelor încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ori din valorificarea unor bunuri confiscate ART. 24 (1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii ori dezafectarii, în condiţiile prevãzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor publice, finanţate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale şi se vãrsa la acestea. (2) Sumele încasate potrivit alin. (1) de cãtre celelalte instituţii publice constituie venituri ale bugetelor acestora. (3) Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparţinând domeniului public ori privat al unitãţilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale. (4) Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcţie de subordonarea instituţiilor care au dispus confiscarea acestora, în condiţiile legii. Regimul sumelor rezultate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat ART. 25 Sumele încasate din vânzarea, în condiţiile legii, a unor bunuri aparţinând domeniului privat al unitãţilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale. taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale ART. 26 (1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, aproba taxe speciale. (2) Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizeazã integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. (3) Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, se vor stabili condiţiile şi sectoarele de activitate în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalitãţile de consultare şi de obţinere a acordului persoanelor fizice şi juridice beneficiare ale serviciilor respective. (4) Hotãrârile luate de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în legatura cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice şi juridice plãtitoare vor fi afişate la sediul acestora sau vor fi publicate în presa. (5) Impotriva acestor hotãrâri persoanele interesate pot face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. Dupã expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotãrârea se întruneşte şi delibereazã asupra contestaţiilor primite. (6) Taxele speciale se încaseazã numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. (7) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se încaseazã într-un cont distinct, deschis în afarã bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate, iar contul de execuţie al acestora se aproba de consiliul local, judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. Activitãţi de natura economicã ART. 27 (1) Serviciile publice de interes local care desfãşoarã activitãţi de natura economicã au obligaţia calculãrii, înregistrãrii şi recuperãrii uzurii fizice şi morale a mijloacelor fixe aferente acestor activitãţi, prin tarif sau preţ, potrivit legii. (2) Sumele reprezentând amortizarea calculatã pentru aceste mijloace fixe se colecteazã într-un cont distinct, deschis la unitãţile trezoreriei statului, în afarã bugetului, se utilizeazã pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiazã distinct în programul de investiţii, ca sursa de finanţare a acestora. (3) Activitãţile de natura economicã pentru care se calculeazã amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. Cote defalcate din impozitul pe venit ART. 28 (1) Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, se aloca lunar, în termen de 5 zile lucrãtoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul cãrora îşi desfãşoarã activitatea plãtitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judeţului şi 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului. (2) În execuţie, cota de 17% se aloca de cãtre direcţiile de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judeţene, în termen de 5 zile lucrãtoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (3). (3) Cota de 63% din impozitul pe venit, pentru municipiul Bucureşti, se repartizeazã, în termenul prevãzut la alin. (1), astfel: 18% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, 36,5% la bugetul propriu al municipiului Bucureşti şi 8,5% într-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului General al Municipiului Bucureşti pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor şi municipiului Bucureşti. (4) În execuţie, cota de 8,5% se aloca de cãtre direcţia de specialitate din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile lucrãtoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor şi municipiului Bucureşti, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5). (5) În situaţii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate. (6) Operaţiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit, prevãzute la alin. (1) şi (3), se efectueazã de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice. (7) Plãtitorii de impozite şi taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajaţi sunt obligaţi sa solicite înregistrarea fiscalã a acestora, ca plãtitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cãrui raza teritorialã se afla punctul de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data infiintarii, pentru punctele de lucru nou-înfiinţate. Plãtitorii de impozite şi taxe prevãzuţi la acest alineat au obligaţia sa organizeze evidenta contabila corespunzãtoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii calculat, reţinut şi vãrsat. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ART. 29 (1) Pentru finanţarea cheltuielilor publice prevãzute la art. 6, precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitãţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti. (2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrarii bugetelor locale, vor fi repartizate pe judeţe, în funcţie de urmãtoarele criterii: a) capacitatea financiarã calculatã în funcţie de impozitul pe venit încasat pe locuitor, în proporţie de 70% din sumele defalcate; b) suprafata judeţului, în proporţie de 30% din sumele defalcate. (3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 17% prevãzutã la art. 28 alin. (2), o cota de 25% se aloca bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizeazã pe comune, oraşe şi municipii prin hotãrâre a consiliului judeţean, dupã consultarea primarilor şi cu asistenta tehnica de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice, în funcţie de urmãtoarele criterii: a) capacitatea financiarã calculatã în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporţie de 30%; b) suprafata unitãţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 30%; c) populaţia unitãţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 25%; d) alte criterii stabilite prin hotãrâre a consiliului judeţean, în proporţie de 15%, care sa asigure cu prioritate susţinerea programelor cu finanţare externa, care necesita cofinantare localã. (4) Consultarea primarilor se face de cãtre o comisie constituitã la nivelul fiecãrui judeţ, formatã din: a) preşedintele consiliului judeţean, în calitate de reprezentant al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România; b) prefectul judeţului; c) reprezentantul din judeţul respectiv, desemnat de Asociaţia Municipiilor din România; d) reprezentantul din judeţul respectiv, desemnat de Asociaţia Oraşelor din România; e) reprezentantul din judeţul respectiv, desemnat de Asociaţia Comunelor din România; f) directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene. (5) Pentru municipiul Bucureşti, din cota de 8,5% prevãzutã la art. 28 alin. (4) se aloca o cota de 25% pentru bugetul propriu al municipiului Bucureşti, iar diferenţa se repartizeazã pe sectoarele municipiului Bucureşti, prin hotãrâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã consultarea primarilor de sector şi cu asistenta tehnica de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice, în funcţie de aceleaşi criterii prevãzute la alin. (3). Transferuri consolidabile pentru bugetele locale ART. 30 (1) Transferurile de la bugetul de stat cãtre bugetele locale se acorda pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe la a cãror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aproba anual, în poziţie globalã, prin legea bugetului de stat. (2) Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum şi din alte bugete se pot acorda transferuri cãtre bugetele locale pentru finanţarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes naţional, judeţean sau local. Colaborare, cooperare, asociere, înfrãţire, aderare ART. 31 (1) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrãri şi servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizeazã pe baza de convenţii sau contracte de asociere, în care se prevãd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecãrei autoritãţi a administraţiei publice locale implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare ori asociere. (2) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pot hotãrî asupra participãrii cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivitãţilor locale pe care le reprezintã, la constituirea de societãţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local ori judeţean, dupã caz, în condiţiile legii. (3) Fondurile necesare aplicãrii prevederilor alin. (1) şi (2) se asigura din bugetele locale. (4) Obligaţiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, înfrãţire, precum şi din aderarea la asociaţii interne şi internaţionale ale autoritãţilor administraţiei publice locale, hotãrâte de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în condiţiile legii, se suporta din bugetele locale ale acestora. Fondul de rezerva bugetarã ART. 32 (1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia consiliului local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizeazã la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza de hotãrâri ale consiliilor respective, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevãzute apãrute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlãturarea efectelor unor calamitati naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare cãtre unitãţile administrativ-teritoriale în situaţii de extrema dificultate. (2) Fondul de rezerva bugetarã prevãzut la alin. (1) poate fi majorat, în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judeţean şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, din disponibilitãţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfârşitul anului. SECŢIUNEA a 2-a Calendarul bugetar Scrisoare-cadru. Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri consolidabile ART. 33 (1) Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice, pana la data de 1 iunie a fiecãrui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza cãruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile prevãzute la art. 30 alin. (1), pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti, dupã caz, în vederea elaborãrii de cãtre ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevãzute la art. 1 alin. (2). (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cãrora sunt prevãzute transferuri cãtre bugetele locale, transmit autoritãţilor administraţiei publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget. (3) Repartizarea pe unitãţi administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrarii bugetelor locale se realizeazã în condiţiile prevederilor art. 29. Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite ART. 34 Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor art. 33, elaboreazã şi depun la direcţiile generale ale finanţelor publice, pana la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate şi anexele la acestea, pentru anul bugetar urmãtor, precum şi estimarile pentru urmãtorii 3 ani, urmând ca acestea sa transmitã proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti la Ministerul Finanţelor Publice, pana la data de 15 iulie a fiecãrui an. Aprobarea şi centralizarea bugetelor locale ART. 35 (1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat. (2) Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, repartizeazã pe unitãţi administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi transferurile consolidabile, în vederea definitivãrii proiectelor bugetelor locale de cãtre ordonatorii principali de credite. (3) Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitiveaza proiectul bugetului local, care se publica în presa localã sau se afişeazã la sediul unitãţii administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicãrii sau afişãrii acestuia. (4) În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevãzut la alin. (3), proiectul bugetului local, însoţit de raportul primarului, al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului general al municipiului Bucureşti, dupã caz, şi de contestaţiile depuse de locuitori, este supus aprobãrii consiliului local, judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, de cãtre ordonatorii principali de credite. (5) Consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget potrivit alin. (4), se pronunţa asupra contestaţiilor şi adopta proiectul bugetului local, dupã ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, dupã caz, şi pe anexe. (6) Proiectele de buget prevãzute la art. 1 alin. (2) se aproba de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în termen de maximum 45 de zile de la data publicãrii legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. (7) În cazul în care consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, nu aproba proiectele bugetelor locale în termenul prevãzut la alin. (6), direcţiile generale ale finanţelor publice dispun sistarea alimentarii cu cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi cu transferuri consolidabile, pana la aprobarea acestora de cãtre consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. În aceasta situaţie, din bugetele locale se pot efectua plati numai în limita celorlalte venituri încasate. (8) Ordonatorii principali de credite au obligaţia sa transmitã direcţiilor generale ale finanţelor publice bugetele locale aprobate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, de cãtre consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora. Direcţiile generale ale finanţelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecãrui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, grupate în cadrul fiecãrui judeţ şi al municipiului Bucureşti, pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti şi bugetul propriu, pe structura clasificatiei bugetare. Procesul bugetar în cazul neaprobarii bugetului de stat de cãtre Parlament ART. 36 (1) Dacã legea bugetului de stat nu a fost adoptatã cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplica în continuare bugetele anului precedent, pana la aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depãşi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de cãtre ordonatorii de credite, sau, dupã caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent. (2) Instituţiile publice şi acţiunile, noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar urmãtor, vor fi finanţate, pana la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget. (3) Direcţiile generale ale finanţelor publice vor acorda unitãţilor administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri consolidabile, cu încadrarea în limita lunarã de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent. (4) În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri consolidabile depãşeşte limita lunarã de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, dupã utilizarea integrala a veniturilor şi cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, direcţiile generale ale finanţelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor şi fundamentarilor prezentate de ordonatorii principali de credite. (5) În situaţia în care sumele prevãzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului de stat mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acorda în cota de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat. SECŢIUNEA a 3-a Prevederi referitoare la investiţii publice locale Prezentarea investiţiilor publice în proiectul de buget ART. 37 Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiţii publice al fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintã ca anexa la bugetul iniţial şi, respectiv, rectificat şi se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. Informaţii privind programele de investiţii publice ART. 38 (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiţii publice pe clasificatia funcţionalã. (2) Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii sunt prezentate informaţii financiare şi nefinanciare. (3) Informaţiile financiare vor include: a) valoarea totalã a proiectului; b) creditele de angajament; c) creditele bugetare; d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie; e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizatã şi în cazul obiectivelor în derulare; f) costurile de funcţionare şi de întreţinere dupã punerea în funcţiune. (4) Informaţiile nefinanciare vor include: a) strategia în domeniul investiţiilor care va cuprinde obligatoriu prioritãţile investitionale şi legatura dintre diferite proiecte, criteriile de analiza care determina introducerea în programul de investiţii a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare; b) descrierea proiectului; c) stadiul fizic al obiectivelor. Rolul metodologic al Ministerului Finanţelor Publice ART. 39 Ministerul Finanţelor Publice este împuternicit sa stabileascã conţinutul, forma şi informaţiile referitoare la programele de investiţii necesare în procesul de elaborare a bugetului. Aprobarea proiectelor de investiţii publice locale ART. 40 (1) Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a cãror finanţare se asigura integral sau în completare din bugetele locale, precum şi ale celor finanţate din împrumuturi interne şi externe, contractate direct sau garantate de autoritãţile administraţiei publice locale, se aproba de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. (2) Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, care se finanţeazã din împrumuturi externe şi, în completare, din transferuri de la bugetul de stat şi din alte surse, precum şi ale celor finanţate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului. (3) Documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de acţiuni accidentale şi de calamitati naturale, elaborate şi avizate potrivit dispoziţiilor legale, precum şi notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiţii cuprinse în poziţia globalã "alte cheltuieli de investiţii" se aproba de ordonatorii principali de credite. (4) Ordonatorii principali de credite, pe propria rãspundere, actualizeazã şi aproba valoarea fiecãrui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanţare ori de competenta de aprobare a acestora, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Aceasta operaţiune este supusã controlului financiar preventiv propriu. Condiţii pentru includerea investiţiilor în proiectul bugetului ART. 41 (1) Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacã, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuãrii cheltuielilor asimilate investiţiilor, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. (2) Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritãţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceasta destinaţie, asigurând totodatã realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate. Structura programelor de investiţii publice locale ART. 42 (1) În programele de investiţii se nominalizeaza obiectivele de investiţii grupate pe: investiţii în continuare, investiţii noi şi poziţia globalã "alte cheltuieli de investiţii", pe categorii de investiţii. (2) Poziţia globalã "alte cheltuieli de investiţii" cuprinde urmãtoarele categorii de investiţii: a) achiziţii de imobile; b) dotãri independente; c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, proiectelor şi altor studii aferente obiectivelor de investiţii; d) cheltuieli de expertiza, proiectare şi de execuţie privind consolidãrile şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlãturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamitati naturale cutremure, inundatii, alunecãri, prabusiri şi tasari de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi cheltuielile legate de realizarea acestor investiţii; e) lucrãri de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinãri seismologice, consultanţa, asistenta tehnica şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, potrivit legii. (3) Cheltuielile de investiţii prevãzute la alin. (2) se detaliazã în anexa distinctã de cãtre ordonatorul principal de credite, pe baza de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii, şi se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, o data cu bugetul local. Acordurile internaţionale legate de investiţiile publice locale ART. 43 Toate angajamentele legale din care rezulta o cheltuiala pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, cofinantate de o instituţie internationala, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanţare. Monitorizarea de cãtre ordonatorii principali de credite a proiectelor de investiţii ART. 44 (1) În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform proiectiei bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pana la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii. (2) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficienta a fondurilor alocate investiţiilor, precum şi de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în programele de investiţii. SECŢIUNEA a 4-a Execuţia bugetarã Principii în execuţia bugetarã ART. 45 (1) Prin bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) se cuprind şi se aproba, dupã caz, veniturile şi creditele bugetare în structura clasificatiei bugetare. (2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar. (3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare. (4) Virãrile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare şi de la un program la altul se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pe baza justificarilor corespunzãtoare ale ordonatorilor principali de credite, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor. (5) Virãrile de credite bugetare în cadrul aceluiaşi capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiaşi capitol, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenta fiecãrui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor. (6) Propunerile de virari de credite bugetare sunt însoţite de justificãri, detalieri şi necesitaţi privind execuţia, pana la finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii clasificatiei bugetare, precum şi a programului, de la care se disponibilizeaza şi, respectiv, a capitolului şi subdiviziunii clasificatiei bugetare şi a programului, la care se suplimenteaza prevederile bugetare. (7) Virãrile de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (4) şi (5), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare ART. 46 (1) Veniturile şi cheltuielile aprobate în bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) se repartizeazã pe trimestre, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesarã efectuarea cheltuielilor. (2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare se aproba de cãtre: a) Ministerul Finanţelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile de la acest buget, prevãzute la art. 30 alin. (1), pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicãrii legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sumele astfel aprobate se repartizeazã pe unitãţile administrativ-teritoriale de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice; b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevãzute la lit. a). (3) Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevãzute la art. 30 alin. (2) se comunica autoritãţilor administraţiei publice locale de cãtre ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de cãtre Ministerul Finanţelor Publice a repartizãrii pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete. Deschiderea de credite bugetare ART. 47 (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de cãtre ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinaţiei stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementeazã efectuarea cheltuielilor respective. (2) Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete cãtre bugetele locale, în cadrul limitelor prevãzute în bugetele respective, se efectueazã de cãtre Ministerul Finanţelor Publice, pentru cele prevãzute la art. 30 alin. (1), prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcţie de necesitãţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei, sau de cãtre ceilalţi ordonatori principali de credite, pentru transferurile prevãzute la art. 30 alin. (2). (3) Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrãri, plata salariilor şi a altor drepturi bãneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii. Transferurile de atribuţii cãtre autoritãţile administraţiei publice locale ART. 48 (1) În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de instituţii, acţiuni sau sarcini în finanţarea autoritãţilor administraţiei publice locale, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat sa introducã modificãrile corespunzãtoare în volumul şi în structura bugetului de stat, fãrã afectarea echilibrului bugetar. (2) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, vor aproba modificãrile intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor proprii şi, respectiv, ale instituţiilor publice subordonate. Fondurile externe nerambursabile ART. 49 (1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se deruleazã conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. (2) Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afarã bugetului local şi vor fi cheltuite numai în limita disponibilitãţilor existente în acest cont şi în scopul în care au fost acordate. Execuţia bugetarã ART. 50 (1) În procesul execuţiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmãtoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata. (2) Execuţia bugetarã la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi municipiul Bucureşti se bazeazã pe principiul separarii atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil. (3) Operaţiunile specifice angajãrii, lichidãrii şi ordonanţãrii cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite şi se efectueazã pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice. (4) Plata cheltuielilor este asigurata de şeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile. (5) Instrumentele de plata trebuie sa fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plata se semneazã de contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil. (6) Efectuarea plãţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai dupã ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate. (7) Plata cheltuielilor la comune şi la instituţiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un numãr de personal mai mic de 5 persoane se realizeazã de cãtre ordonatorul de credite şi persoana imputernicita cu atribuţii financiar-contabile, dar cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenta şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale. (8) Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plati în avans de pana la 30%, în condiţiile dispoziţiilor legale. (9) Sumele reprezentând plati în avans, efectuate potrivit alin. (8) şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrãri executate şi servicii prestate, pana la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de instituţiile publice care au acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. (10) În cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrãrilor şi serviciilor angajate, pentru care s-au plãtit avansuri, recuperarea sumelor de cãtre instituţia publica se face cu perceperea dobânzilor şi penalitatilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi pana s-au recuperat. (11) Fac excepţie de la prevederile alin. (9) situaţiile expres reglementate prin dispoziţiile legale. Plata salariilor ART. 51 (1) Salariile la instituţiile publice cãrora li se aplica prevederile prezentei ordonanţe de urgenta se plãtesc o data pe luna, în perioada 5-15 a fiecãrei luni, pentru luna precedenta. (2) Eşalonarea plãţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, se face de cãtre direcţia generalã a finanţelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite. (3) La ordonatorii principali de credite şi instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, la care salariile se plãtesc de doua ori pe luna, aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) se face începând cu luna ianuarie 2005. Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite ART. 52 (1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza lunar necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau amânate şi de a propune consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, anularea creditelor respective. (2) Pentru ultima luna a anului bugetar termenul limita pentru aplicarea prevederilor alin. (1) este de 10 decembrie. (3) Cu creditele bugetare anulate în condiţiile alin. (1) se majoreazã fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. Contul anual de execuţie ART. 53 (1) Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintã spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pana la data de 31 mai a anului urmãtor, conturile anuale de execuţie a bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2), în structura urmãtoare: a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale; prevederi bugetare definitive; încasãri realizate; b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plati efectuate. (2) Trimestrial şi anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situaţii financiare asupra execuţiei bugetare, care se depun la direcţiile generale ale finanţelor publice; dupã verificare, acestea întocmesc şi depun la Ministerul Finanţelor Publice situaţii financiare centralizate privind execuţia bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2), la termenele şi potrivit normelor stabilite de acesta. (3) Ordonatorii principali de credite au obligaţia sa întocmeascã şi sa anexeze la situaţiile financiare anuale rapoarte anuale de performanta, în care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, precum şi situaţii privind angajamentele legale. (4) Situaţiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintã de cãtre ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. Excedentul sau deficitul bugetar ART. 54 (1) Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, dupã efectuarea regularizarilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prevãzute la art. 6 lit. a) şi a celor exceptate la lit. b), precum şi a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizeazã, în ordine, pentru: a) rambursarea eventualelor împrumuturi restante; plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri aferente acestora; b) constituirea fondului de rulment. (2) Disponibilitãţile fondului de rulment sunt purtãtoare de dobanda, se pãstreazã într-un cont distinct, deschis pe seama fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, la unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului, în afarã bugetului local, şi pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. (3) Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenta autoritãţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivitãţii. (4) Utilizarea fondului de rulment în condiţiile alin. (2) şi (3) şi contul de execuţie al acestuia se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, în afarã bugetului local. Execuţia de casa a bugetelor locale ART. 55 (1) Execuţia de casa a bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) se efectueazã prin unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului, evidentiindu-se în conturi distincte: a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificatiei bugetare; b) efectuarea plãţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale; c) efectuarea operaţiunilor de încasãri şi plati privind datoria publica interna şi externa rezultatã din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum şi cele contractate sau garantate de autoritãţile administraţiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenta şi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente; d) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autoritãţilor administraţiei publice locale; e) pãstrarea disponibilitãţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe baza de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate; f) alte operaţiuni financiare prevãzute de lege. (2) Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilitãţile contului curent general al trezoreriei statului, autoritãţile administraţiei publice locale îşi pot deschide conturi la societãţi comerciale bancare, în vederea derulãrii acestora. (3) În execuţie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectueazã lunar de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice, pe baza fundamentarilor prezentate de ordonatorii principali de credite. Principii ale încheierii execuţiei bugetare ART. 56 (1) Execuţia bugetarã se încheie la data de 31 decembrie a fiecãrui an. (2) Orice venit neincasat şi orice cheltuiala angajata, lichidatã şi ordonantata, în cadrul prevederilor bugetare, şi neplatita pana la data de 31 decembrie se va incasa sau se va plati, dupã caz, în contul bugetului pe anul urmãtor. (3) Creditele bugetare neutilizate pana la închiderea anului sunt anulate de drept. (4) Disponibilitãţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate cofinanţãrii contribuţiei financiare a Comunitãţii Europene, rãmase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reporteazã în anul urmãtor cu aceeaşi destinaţie. (5) Fondurile prevãzute la alin. (4) se utilizeazã în condiţiile prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta şi potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi. CAP. IV Împrumuturi Aprobarea împrumuturilor ART. 57 (1) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu şi lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinantarea datoriei publice locale. (2) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, hotãrãsc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi, cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor ce le compun. (3) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pot aproba angajarea de împrumuturi interne fãrã garanţia statului, cu condiţia informãrii prealabile a Ministerului Finanţelor Publice. (4) Împrumuturile externe se vor contracta direct sau se vor garanta de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale numai cu avizul comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, ale carei componenta şi funcţionare se aproba prin hotãrâre a Guvernului. (5) Autoritãţile administraţiei publice locale pot beneficia şi de împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, în condiţiile legii. Datoria publica localã ART. 58 (1) Datoria publica localã reprezintã o obligaţie generalã care trebuie rambursata, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unitãţii administrativ-teritoriale prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. a). (2) Instrumentele datoriei publice locale sunt: a) titluri de valoare; b) împrumuturi de la societãţile comerciale bancare sau de la alte instituţii de credit. (3) Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. (4) Valoarea totalã a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisã în registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritãţi şi se raporteazã anual prin situaţiile financiare. (5) Registrul de evidenta a datoriei publice locale va include informaţii care sa specifice suma totalã a datoriilor autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi detalierea datoriilor şi alte informaţii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanţelor Publice. (6) Valoarea totalã a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autoritãţi şi se raporteazã anual prin situaţiile financiare. (7) Registrul garanţiilor locale cuprinde informaţii care sa specifice suma totalã a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale, precum şi detalierea garanţiilor şi alte informaţii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garanţiilor locale, emise de Ministerul Finanţelor Publice. (8) Dupã contractarea şi/sau garantarea de împrumuturi interne şi/sau externe, autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document primar care atesta, dupã caz: a) contractarea/garantarea împrumutului; b) actul adiţional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacã au fost aduse modificãri la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale. (9) Pe perioada utilizãrii şi rambursarii împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul Finanţelor Publice a datelor privind datoria publica localã se efectueazã lunar, în termen de 20 de zile de la sfârşitul perioadei de raportare. (10) În scopul evaluãrii datoriei publice locale, orice obligaţie de plata, exprimatã în alta moneda decât cea nationala, este calculatã în moneda nationala, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea. (11) Serviciul datoriei publice locale nu reprezintã obligaţii sau raspunderi ale Guvernului şi acesta va fi plãtit din bugetele locale şi din împrumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale. Condiţii pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi ART. 59 (1) Împrumuturile contractate de unitãţile administrativ-teritoriale, precum şi cele contractate de agenţii economici şi serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de cãtre acestea prin veniturile proprii prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. a). (2) Orice garantare prin venituri devine valabilã şi se aplica din momentul acordãrii garanţiei; veniturile care se constituie în garanţie şi care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condiţiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate fata de orice revendicari ale unor terţi cãtre autoritatea administraţiei publice locale respective, indiferent dacã aceste terţe pãrţi cunosc sau nu cunosc acordul de garantare. (3) Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la autoritãţile administraţiei publice locale şi la împrumutãtor. (4) Autoritãţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau sa garanteze orice fel de împrumut, dacã totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmeazã sa fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv, depãşeşte limita de 20% din totalul veniturilor prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. a), cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. (5) Condiţiile alin. (4) se aplica inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autoritãţile administraţiei publice locale. (6) În scopul calculãrii acestei limite, pentru împrumuturile contractate şi/sau garantate, cu o rata variabila a dobânzii, se va efectua calculul folosindu-se rata dobânzii valabilã la data întocmirii documentaţiei. (7) În scopul calculãrii acestei limite, împrumuturile acordate în valuta vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a României la data efectuãrii calculului. (8) Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile şi comisioanele datorate de unitãţile administrativ-teritoriale se prevãd în bugetul local sau, dupã caz, se pot contracta noi împrumuturi pentru achitarea ratelor scadente, în condiţiile prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta. (9) Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate şi vor constitui obligaţii care pot fi impuse bugetelor locale respective. Fondul de risc ART. 60 (1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de agenţii economici şi serviciile publice de subordonare localã, se constituie fondul de risc, în afarã bugetului local. (2) Fondul de risc se pãstreazã în conturi separate deschise la unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului şi se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi, respectiv, pentru garanţii la împrumuturi externe. (3) Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub forma de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unitãţile trezoreriei statului la disponibilitãţile fondului; dobânzi şi penalitãţi de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de cãtre beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente, şi, în completare, din bugetul local. În cazul în care se efectueazã plati din fondul de risc aferente unor scadente neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reintregesc cu sumele recuperate de la acesta. (4) Nivelul comisionului de risc se determina de ordonatorul principal de credite şi se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. Acest comision se aplica asupra valorii împrumutului garantat. (5) Sumele aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizeazã cu bugetul local în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenţa se reporteazã în anul urmãtor cu aceeaşi destinaţie. Contul de execuţie al fondului de risc se anexeazã la situaţiile financiare. Împrumuturi din contul curent general al trezoreriei statului ART. 61 (1) În situaţia în care, pe parcursul execuţiei, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi fãrã dobanda acordate de Ministerul Finanţelor Publice din disponibilitãţile contului curent general al trezoreriei statului, numai dupã utilizarea fondului de rulment. (2) Valoarea totalã a împrumutului care poate fi angajat de autoritãţile administraţiei publice locale potrivit prevederilor alin. (1) este supusã urmãtoarelor limite: a) nu va depãşi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în care se face împrumutul; b) în condiţiile prevederilor lit. a), autoritãţile administraţiei publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an bugetar. (3) Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantatã cu veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în condiţiile respectãrii garantarii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale. (4) În situaţia în care împrumutul prevãzut la alin. (1) nu a fost restituit pana la 31 decembrie, direcţiile generale ale finanţelor publice sunt autorizate sa execute contul unitãţii administrativ-teritoriale în cauza. Verificãri excepţionale ART. 62 (1) Activitatea autoritãţilor administraţiei publice locale va fi supusã unei verificãri excepţionale de cãtre Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în urmãtoarele situaţii: a) autoritatea administraţiei publice locale nu îşi ramburseazã toate obligaţiile de plata pe termen scurt pana la sfârşitul anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile; b) dacã, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autoritãţii administraţiei publice locale depãşesc limita stabilitã la art. 61 alin. (2) lit. a). (2) Curtea de Conturi va solicita autoritãţilor administraţiei publice locale care se afla în una dintre situaţiile specificate la alin. (1) sa întocmeascã şi sa depunã un plan de redresare la Curtea de Conturi şi la direcţia generalã a finanţelor publice, prin care acestea se obliga sa se supunã prevederilor art. 61 alin. (2) în termen de 12 luni. (3) Ministerul Finanţelor Publice poate acorda din disponibilitãţile contului curent general al trezoreriei statului împrumuturi cu dobanda autoritãţilor administraţiei publice locale, în cadrul planului de redresare, cu respectarea prevederilor art. 59 alin. (4) şi cu condiţia ca acestea sa se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, dar care nu poate depãşi 2 ani. (4) Autoritãţile administraţiei publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi şi la direcţia generalã a finanţelor publice modul de realizare a mãsurilor cuprinse în planul de redresare prevãzut la alin. (2). CAP. V Finanţarea instituţiilor publice Finanţarea instituţiilor publice ART. 63 (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigura astfel: a) integral din bugetul local; b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local; c) integral din veniturile proprii. (2) Instituţiile publice, finanţate integral din bugetul local, vãrsa veniturile realizate la acest buget. Veniturile proprii ale instituţiilor publice ART. 64 (1) Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 63 alin. (1) lit. b) şi c), se încaseazã, se administreazã, se utilizeazã şi se contabilizeaza de cãtre acestea, potrivit dispoziţiilor legale. (2) Veniturile proprii ale bugetelor instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 63 alin. (1) lit. b) şi c), provin din prestãri de servicii, chirii, manifestãri culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitãţi proprii sau anexe şi altele. Bunuri materiale şi fonduri bãneşti primite de instituţiile publice ART. 65 (1) Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfãşurarea activitãţii lor bunuri materiale şi fonduri bãneşti primite de la persoane juridice şi fizice, sub forma de donaţii şi sponsorizãri, cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Fondurile bãneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite în condiţiile alin. (1), în situaţia instituţiilor publice, finanţate integral de la buget, sunt vãrsate direct la bugetul local din care se finanţeazã acestea. Cu aceste sume se majoreazã veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmitator. (3) Cu fondurile bãneşti acordate de persoanele juridice şi fizice în condiţiile alin. (1), în situaţia instituţiilor publice finanţate potrivit prevederilor art. 63 alin. (1) lit. b) şi c), se vor majorã bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetarã trimestriala şi anuala, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi cheltuieli. (4) Bunurile materiale primite de instituţiile publice în condiţiile alin. (1) se înregistreazã în contabilitatea acestora. Excedentele bugetelor instituţiilor publice ART. 66 (1) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 63 alin. (1) lit. b), se regularizeazã la sfârşitul anului cu bugetele locale din care sunt finanţate, în limita sumelor primite de la acestea, dacã legea nu prevede altfel. (2) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, rãmân la dispoziţia acestora, urmând a fi folosite în anul urmãtor cu aceeaşi destinaţie. (3) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pot hotãrî ca excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice subordonate, finanţate integral din venituri proprii, sa se preia ca venit la bugetul local, dupã deducerea sumelor încasate anticipat şi a obligaţiilor de plata. Regimul de finanţare a unor activitãţi ale instituţiilor publice ART. 67 (1) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pot aproba înfiinţarea de activitãţi integral finanţate din venituri proprii pe lângã unele instituţii publice, finanţate potrivit art. 63 alin. (1) lit. a), stabilind totodatã domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activitãţi. (2) Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activitãţile finanţate integral din venituri proprii se aproba o data cu bugetul instituţiei publice de care aparţin. (3) În situaţia nerealizarii veniturilor prevãzute în bugetele activitãţilor finanţate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate. (4) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activitãţilor finanţate integral din venituri proprii se reporteazã în anul urmãtor cu aceeaşi destinaţie sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotãrârii consiliului local, judeţean şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. Împrumuturi temporare pentru unele activitãţi sau instituţii publice ART. 68 (1) În cazul în care la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituţii şi servicii publice sau a unor activitãţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, pot aproba împrumuturi fãrã dobanda din bugetul local, pe baza de convenţie. (2) Împrumuturile acordate în condiţiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordãrii. (3) În situaţia nerambursarii împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica dobânzile şi penalitãţile de întârziere la nivelul celor existente pentru creanţele bugetare, potrivit legii. Execuţia de casa a bugetelor instituţiilor publice ART. 69 (1) Instituţiile şi serviciile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activitãţile de pe lângã unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectueazã operaţiunile de încasãri şi plati prin unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului în a cãror raza îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilitati. (2) Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta la unitatea teritorialã a trezoreriei statului. CAP. VI Sancţiuni Infracţiuni şi pedepse ART. 70 Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la o luna la trei luni sau cu amenda de la 50 milioane lei la 100 milioane lei urmãtoarele fapte: a) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3); b) utilizarea fondurilor provenite din contractarea datoriei publice locale în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate; c) furnizarea de date eronate pentru fundamentarea documentaţiei prezentate, în vederea obţinerii autorizãrii pentru contractarea/garantarea de împrumuturi externe. Contravenţii şi sancţiuni ART. 71 (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte: a) nerespectarea dispoziţiilor art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (3) şi (4), art. 15 alin. (2), art. 36, art. 40, art. 41, art. 53 şi art. 65 alin. (2) şi (4); b) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2)-(4), art. 20 alin. (3), art. 22 alin. (4), art. 45 alin. (3)-(5) şi (7), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (2)-(6) şi (9), art. 51 alin. (1), art. 52 alin. (1), art. 57 alin. (4), art. 58 alin. (8) şi (9), art. 66 alin. (1) şi art. 68 alin. (2); c) nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi (6), art. 14 alin. (1), art. 19, art. 26 alin. (3), art. 34, art. 35 alin. (2)-(6) şi art. 59. (2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) lit. a) se sancţioneazã cu amenda de la 5 milioane lei la 10 milioane lei, cele de la lit. b), cu amenda de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, iar cele de la lit. c), cu amenda de la 20 milioane lei la 30 milioane lei. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii. Legislaţia aplicatã contravenţiei ART. 72 Contravenţiilor prevãzute la <>art. 71 li se aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29 din ordonanta. CAP. VII Dispoziţii finale Contabilitate publica ART. 73 (1) Contabilitatea publica a instituţiilor publice, definite potrivit prezentei ordonanţe de urgenta, va cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care sa reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar; b) contabilitatea generalã bazatã pe principiul constatãrii drepturilor şi obligaţiilor, care sa reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau deficitului patrimonial; c) contabilitatea destinatã analizarii costurilor programelor aprobate. (2) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice procedurile contabile şi sistemul de raportare privind informaţiile furnizate de contabilitatea publica. Regimul veniturilor bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) ART. 74 Întocmirea şi depunerea declaraţiilor, stingerea obligaţiilor bugetare, soluţionarea contestaţiilor, controlul fiscal, executarea creanţelor bugetare, precum şi cele referitoare la evaziunea fiscalã se supun legislaţiei în domeniu. Alocarea de sume din fondurile de rezerva bugetarã şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului ART. 75 Cu sumele aprobate pe baza de hotãrâre a Guvernului, din fondurile de rezerva bugetarã şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului, se majoreazã bugetele locale de cãtre primari, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti, dupã caz, urmând ca la prima şedinţa a consiliului local, judeţean şi, respectiv, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sa se valideze modificãrile respective. Disponibilitãţile fondului de tezaur şi ale veniturilor cu destinaţie specialã ART. 76 (1) Disponibilitãţile fondului de tezaur constituit la nivelul consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, se vireazã în contul fondului de rulment al acestora. (2) Disponibilitãţile la 31 decembrie 2003 din veniturile cu destinaţie specialã se vireazã în contul fondului de rulment constituit la nivelul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale. (3) Sumele aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe, potrivit legii, se pãstreazã într-un cont distinct, deschis pe seama unitãţilor administrativ-teritoriale la unitãţile trezoreriei statului, în afarã bugetelor locale, iar contul de execuţie se aproba de cãtre consiliul local, judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz. Anexe ART. 77 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta ordonanta de urgenta. Norme metodologice şi instrucţiuni ART. 78 În aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta Ministerul Finanţelor Publice este autorizat sa emita norme metodologice şi instrucţiuni. Intrarea în vigoare ART. 79 (1) Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu excepţia prevederilor art. 59, care intra în vigoare la data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta se abroga <>Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi orice alte dispoziţii contrare. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemneazã: --------------- Ministrul finanţelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu Ministrul administraţiei publice, Octav Cozmanca Bucureşti, 5 iunie 2003. Nr. 45.
ANEXA 1
LISTA
impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Denumirea veniturilor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAPITOLUL I
Veniturile care se prevãd în bugetele proprii ale judeţelor
A. VENITURI PROPRII
1. Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societãţile comerciale de
sub autoritatea consiliilor judeţene
2. Impozite şi taxe de la populaţie:
- taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice
3. Alte impozite directe:
a) Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice
b) Alte încasãri din impozite directe
4. Alte impozite indirecte:
- taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare
5. Vãrsãminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea
consiliilor judeţene
6. Vãrsãminte de la instituţiile publice:
a) Venituri din încasarea contravalorii lucrãrilor de combatere a
dãunãtorilor şi bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de
protecţie a plantelor
b) Alte venituri de la instituţiile publice
7. Diverse venituri:
a) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii şi
despãgubiri
b) Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit dispoziţiilor
legale
c) Restituiri de fonduri din finanţarea bugetarã localã a anilor precedenti
d) Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societãţilor comerciale
sau companiilor naţionale la care statul este acţionar majoritar,
precum şi regiilor autonome
e) Venituri din concesiuni şi închirieri
f) Încasãri din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
g) Venituri din închirierea şi concesionarea unor bunuri ale spitalelor
h) Încasãri din alte surse
8. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice
b) Venituri din privatizare
c) Venituri din vânzarea unor bunuri ale spitalelor
d) Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat
9. Cote defalcate din impozitul pe venit
B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT
C. SUBVENŢII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT ŞI DE LA ALTE BUGETE
D. DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI
CAPITOLUL II
Veniturile care se prevãd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor,
municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului General
al Municipiului Bucureşti
A. VENITURI PROPRII
1. Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societãţile comerciale de
sub autoritatea consiliilor locale
2. Impozite şi taxe de la populaţie:
a) Impozitul pe clãdiri de la persoane fizice
b) taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice
c) Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
d) Alte impozite şi taxe de la populaţie
3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
4. Impozitul pe clãdiri şi terenuri de la persoane juridice:
a) Impozitul pe clãdiri de la persoane juridice
b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice
5. Alte impozite directe:
a) Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice
b) Impozitul pe terenul agricol
c) Alte încasãri din impozite directe
6. Impozitul pe spectacole
7. Alte impozite indirecte:
a) taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii
de funcţionare
b) taxe judiciare de timbru
c) taxe de timbru pentru activitatea notarialã
d) taxe extrajudiciare de timbru
e) Alte încasãri din impozite indirecte
8. Vãrsãminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea
consiliilor locale
9. Vãrsãminte de la instituţiile publice:
a) Alte venituri privind circulaţia pe drumurile publice
b) Venituri din încasarea contravalorii lucrãrilor de combatere a
dãunãtorilor şi bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de
protecţie a plantelor*)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 2
LISTA
cheltuielilor care se prevãd în bugetele locale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Denumirea cheltuielilor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAPITOLUL I
Cheltuielile care se prevãd în bugetele proprii ale judeţelor
1. Autoritãţi executive
2. Învãţãmânt:
a) Învãţãmânt primar şi gimnazial
b) Învãţãmânt special
3. Sãnãtate:
- Alte instituţii şi acţiuni sanitare
4. Cultura, religie şi acţiuni privind activitatea sportiva şi de tineret:
a) Biblioteci publice judeţene
b) Muzee
c) Teatre şi instituţii profesioniste de spectacole şi concerte
d) Şcoli populare de arta
e) Centre de conservare şi de valorificare a traditiei şi creatiei populare
f) Culte religioase
g) Activitatea sportiva
h) Alte instituţii şi acţiuni privind cultura, religia şi activitatea
sportiva şi de tineret
5. Asistenta socialã, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii:
a) Asistenta socialã în caz de invaliditati
b) Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului
c) Servicii publice specializate pentru protecţia copilului
d) Drepturile asistentului personal pentru copii şi adulti cu handicap grav
e) Alte acţiuni privind asistenta socialã, alocaţii, pensii, ajutoare şi
indemnizaţii
6. Servicii şi dezvoltare publica şi locuinţe:
a) Alimentari cu apa, staţii de epurare pentru ape uzate, colectoare,
staţii de pompare
b) Reţele, centrale şi puncte termice
c) Canalizare
d) Amenajãri hidrotehnice de interes local, în intravilan
e) Alte acţiuni privind servicii, dezvoltare publica şi locuinţe
7. Agricultura şi silvicultura:
a) Combaterea dãunãtorilor şi bolilor în sectorul vegetal - servicii
publice de protecţie a plantelor
b) Centre judeţene şi locale de consultanţa agricolã
8. Transporturi şi comunicaţii:
a) Aviatie civilã
b) Drumuri şi poduri
c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor
9. Alte acţiuni economice:
a) Prevenire şi combatere inundatii şi gheturi
b) Susţinerea programelor de dezvoltare regionala
10. Alte acţiuni:
a) Centre militare
b) Protecţie civilã
c) Alte cheltuieli
11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi
comisioanelor aferente:
a) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi
comisioanelor aferente contractate/garantate de stat
b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi
comisioanelor aferente contractate/garantate de autoritãţile
administraţiei publice locale
12. Dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli:
a) Dobânzi aferente datoriei publice locale interne
b) Dobânzi aferente datoriei publice locale externe
c) Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare
în condiţiile legii
d) Diferenţe de curs aferente datoriei publice locale externe
13. Plati de dobânzi:
a) Dobanda datoratã trezoreriei statului în cadrul planului de redresare
b) Dobânzi şi comisioane la împrumuturi externe contractate de stat
14. Rambursãri împrumuturi:
a) Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului
b) Rambursarea împrumuturilor interne pentru investiţii
c) Rambursarea împrumuturilor externe pentru investiţii
d) Rambursarea împrumuturilor externe contractate de stat
15. Fondul de rezerva bugetarã:
- Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia consiliilor judeţene
CAPITOLUL II
Cheltuielile care se prevãd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor,
municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului
General al Municipiului Bucureşti
1. Autoritãţi executive
2. Învãţãmânt:
a) Învãţãmânt preşcolar
b) Învãţãmânt primar şi gimnazial
c) Învãţãmânt liceal
d) Învãţãmânt profesional
e) Învãţãmânt postliceal
f) Învãţãmânt special*)
g) Internate, cãmine şi cantine pentru elevi (alocaţii de la bugetele
locale în completarea veniturilor proprii)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
