Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA DE URGENTA nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul si acvacultura

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDONANTA DE URGENTA nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul si acvacultura

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 10 martie 2008

Comenteaza legea

Având în vedere necesitatea adoptãrii rapide a unui cadru juridic în conformitate cu reglementãrile Uniunii Europene, necesar administrãrii sectorului pescãresc, prin conservarea şi exploatarea durabilã a resurselor piscicole în conformitate cu politica comunitarã în domeniul pescuitului, se impune adoptarea prezentului act normativ în regim de urgenţã, în vederea:
- creşterii absorbţiei fondurilor europene alocate sectorului pescãresc prin Fondul european pentru pescuit;
- restructurãrii instituţionale a sectorului pescãresc;
- finalizãrii urgente a privatizãrii fermelor piscicole, în vederea absorbţiei fondurilor europene;
- reducerii birocraţiei;
- reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizaţiilor de pescari;
- eficientizãrii administrãrii şi exploatãrii durabile a resurselor acvatice vii;
- sprijinirii organizaţiilor de producãtori şi a fermelor piscicole,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prezenta ordonanţã de urgenţã reglementeazã conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvaculturã, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã, când aceste activitãţi se realizeazã:
a) pe teritoriul României;
b) în apele de sub jurisdicţia naţionalã a României de cãtre nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state.
(2) Prezenta ordonanţã de urgenţã stabileşte mãsurile privind:
a) organizarea şi administrarea sectorului pescãresc;
b) conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;
c) politica structuralã;
d) administrarea capacitãţii flotei de pescuit;
e) acvacultura;
f) procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã;
g) organizarea pieţei produselor pescãreşti;
h) cercetarea ştiinţificã în domeniul pescãresc;
i) controlul şi respectarea legislaţiei în domeniu;
j) relaţiile internaţionale;
k) rãspunderi şi sancţiuni.
(3) Prezenta ordonanţã de urgenţã reprezintã cadrul general de reglementare, pe baza cãruia se emite legislaţia secundarã pentru sectorul pescãresc.
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
1. acvaculturã - creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate mãririi peste capacitatea naturalã a mediului a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice;
2. amenajare piscicolã - unitatea de bazã a acvaculturii, reprezentatã de heleşteu, iaz, vivierã flotabilã, staţie de reproducere artificialã sau de alte instalaţii destinate acvaculturii;
3. ape continentale - toate apele de suprafaţã, stãtãtoare şi curgãtoare, subterane, aflate în interiorul liniei de bazã, de la care se mãsoarã întinderea apelor teritoriale;
4. ape maritime interioare - apele astfel cum sunt definite în legislaţia româneascã în domeniu şi în tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte;
5. capturã totalã admisibilã (TAC) - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimatã în kilograme sau în numãr de exemplare, care se poate extrage anual fãrã a afecta capacitatea de regenerare naturalã;
6. capacitate de pescuit - tonajul unei nave exprimat în GT şi puterea acesteia exprimatã în kW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma şi/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;
7. capturã - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale, exprimatã în kilograme ori în numãr de exemplare;
8. centru de primã vânzare - locul unde se efectueazã prima vânzare a produselor obţinute din pescuit sau din acvaculturã;
9. cotã - partea din captura totalã admisibilã din fiecare specie ori grup de specii, care se alocã persoanelor fizice sau juridice autorizate sã desfãşoare activitãţi comerciale de pescuit;
10. efort de pescuit - produsul capacitãţii şi al activitãţii unei nave/ambarcaţiuni pescãreşti; când este vorba de un grup de nave/ambarcaţiuni - suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcaţiunilor ce aparţin grupului;
11. exploatare durabilã - exploatarea resurselor acvatice vii astfel încât sã nu fie compromisã viitoarea exploatare a acestora şi sã nu aibã un impact negativ asupra ecosistemelor marine;
12. Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activeazã la pescuitul comercial în apele maritime sau continentale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul;
13. inspector piscicol - persoana fizicã autorizatã pentru a efectua inspecţiile şi controalele privind respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesãrii şi comercializãrii peştelui;
14. jurnal de pescuit - registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;
15. navã de pescuit - orice navã sau ambarcaţiune echipatã pentru pescuit comercial;
16. navã auxiliarã de pescuit - orice navã sau ambarcaţiune care nu este implicatã direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvaculturã sau instalaţiile de pescuit staţionar;
17. pescãrie - ansamblul de activitãţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii;
18. pescuit - activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale, cu respectarea mãsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;
19. pescuit ilegal - practicarea pescuitului fãrã respectarea reglementãrilor în domeniul pescuitului;
20. posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;
21. port de bazã - locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor;
22. prima vânzare - acea vânzare care se realizeazã pentru prima datã pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documente preţul produsului;
23. procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã-ansamblul operaţiunilor care modificã caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregãtirea lor pentru comercializare;
24. punct de debarcare - locul unde navele de pescuit în apele maritime şi continentale descarcã peştele în vederea expedierii spre centrele de primã vânzare;
25. resurse acvatice vii - speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile şi accesibile;
26. echipamente de pescuit - uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;
27. pescar profesionist - persoana fizicã autorizatã, conform reglementarilor legale în vigoare, sã practice pescuitul în scop comercial;
28. licenţã de pescuit - actul administrativ care dã dreptul unei nave/ambarcaţiuni sã desfãşoare activitate de pescuit comercial;
29. autorizaţie de pescuit - actul administrativ prin care se autorizeazã o persoanã fizicã sau juridicã sã exercite o activitate specialã care are legãturã cu pescuitul şi acvacultura;
30. permis de pescuit - documentul individual şi netransmisibil prin care se atestã dreptul de pescuit;
31. unelte de pescuit - sculele şi echipamentele utilizate la pescuitul în ape maritime interne şi continentale;
32. plasã - reţeaua de fibre textile care are urmãtoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (mm), mãrimea laturii ochiului (mm), structura (tex), lungime şi lãţime;
33. setcã - unealta de pescuit de tip reţea, formatã dintr-un singur perete de plasã, care este prevãzutã cu elemente de armare - la partea superioarã plute, iar la partea inferioarã plumbi -, care reţine peştele prin încurcare şi agãţare;
34. setcã de calcan - reţeaua de fire textile care formeazã un singur perete de plasã, prevãzutã cu elemente de armare (plute, plumbi), cu mãrimea laturii ochiului de plasã a = 180 - 200 mm, respectiv 2a = 360 - 400 mm;
35. setcã de rechin - reţeaua de fire textile care formeazã un singur perete de plasã, cu mãrimea laturii ochiului a = 100 - 200 mm, respectiv 2 a = 200 - 400 mm; elementele de armare (plute, plumbi) sunt dispuse pe partea superioarã şi inferioarã a plasei, astfel încât sã se realizeze procesul de pescuit pe fundul apei şi nu în masa ei;
36. avã - reţeaua de fire textile care formeazã mai mulţi pereţi de plasã, cu diferite mãrimi ale laturii ochiului;
37. setcã monofilament - reţeaua de plasã formatã dintr-un singur fir, netextil, cu diferite mãrimi ale laturii ochiurilor de plasã;
38. dispozitiv/aparat electric de pescuit - instrumentul electric alimentat de cãtre o sursã de curent electric, care foloseşte sisteme ce creeazã unde electrice în apã, electrocuteazã resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.

CAP. II
Organizarea şi administrarea sectorului pescãresc

ART. 3
Responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente în apele maritime şi continentale, la acvaculturã, la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescãreşti, la structurile de pescuit şi acvaculturã revine autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, prin Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 4
(1) Elaborarea strategiei naţionale şi a reglementãrilor referitoare la conservarea şi managementul resurselor acvatice vii existente în apele maritime şi continentale, la acvaculturã, la organizarea pieţei produselor pescãreşti, la structurile de pescuit şi acvaculturã, precum şi implementarea şi controlul aplicãrii şi respectãrii acestora sunt atributul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, instituţie publicã de interes naţional, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, finanţatã integral de la bugetul de stat, care funcţioneazã în subordinea autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, cu sediul în municipiul Bucureşti, ale cãrei structurã, organizare şi funcţionare se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
(2) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã este autoritate de management al programului operaţional sectorial în domeniul pescuitului şi acvaculturii.
ART. 5
Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã îşi exercitã atribuţiile în teritoriu prin structuri proprii.
ART. 6
(1) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã este format din funcţionari publici şi personal contractual.
(2) Salarizarea personalului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã se face potrivit prevederilor legale în vigoare.
ART. 7
Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã şi autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã asigurã realizarea mãsurilor din domeniul specific, precum şi a mãsurilor în executarea regulamentelor Uniunii Europene.

CAP. III
Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

SECŢIUNEA 1
Activitatea de pescuit în apele maritime şi continentale

ART. 8
Politica privind pescuitul în apele maritime şi continentale se va realiza prin:
a) mãsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricãrei alte mãsuri care sã fie determinatã de starea resurselor;
b) mãsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anualã a TAC-lui şi a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a mãsurilor preventive;
c) mãsuri de administrare a pescuitului, astfel încât sã se obţinã o mai bunã raţionalizare a efortului de pescuit;
d) reglementãri privind pescuitul recreativ/sportiv;
e) stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activitãţilor de pescuit;
f) integrarea activitãţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate în planurile de management ale ariilor respective.
ART. 9
Accesul la resursele acvatice vii se reglementeazã pe baza normelor aprobate prin ordin al autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 10
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale se stabilesc mãsuri de reglementare a efortului de pescuit şi cota alocatã.
(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:
a) limitarea numãrului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescãrie;
b) limitarea timpului alocat activitãţii pescuitului;
c) stabilirea numãrului de unelte utilizate la pescuit;
d) interdicţia pescuitului.
(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumitã specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit şi nave de pescuit.
(4) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã poate stabili, prin decizie a preşedintelui, şi alte mãsuri de refacere şi conservare a resurselor acvatice vii.
ART. 11
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, în scopul realizãrii unui pescuit durabil în condiţiile minimalizãrii efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice şi speciilor auxiliare, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisã.
(3) În scopul protecţiei investiţiilor producãtorilor, schimbarea echipamentelor de pescuit se va realiza cu un preaviz de 1-2 ani, dupã caz.
ART. 12
(1) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţificã de profil, stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintã resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.
(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimã celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, descãrcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat dupã capturarea lor, indiferent de starea acestora.
(4) Anual, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltãrii durabile, se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii.
(5) Pentru apele care constituie frontierã de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţã cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane.
(6) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã condiţioneazã exercitarea pescuitului speciilor protejate, în baza unor reglementãri specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(7) Paza resurselor acvatice vii se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a
Mãsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii

ART. 13
(1) Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, care dã dreptul unei nave/ambarcaţiuni sã desfãşoare activitatea de pescuit comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
(2) În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunicã schimbarea proprietarului cãtre Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, în vederea eliberãrii unei noi licenţe de pescuit.
(3) Neutilizarea navei/ambarcaţiunii de pescuit pe o duratã de 60 de zile în perioada de valabilitate a licenţei de pescuit este consideratã o renunţare a titularului la activitatea de pescuit, procedându-se la anularea licenţei şi la excluderea definitivã a navei/ambarcaţiunii din fişier.
(4) Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.
ART. 14
(1) În situaţia în care caracteristicile specifice ale unei pescãrii recomandã limitarea efortului de pescuit sau mãsuri specifice de conservare, Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã poate condiţiona exercitarea activitãţii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii ştiinţifice şi eliberarea unei autorizaţii de pescuit, cu caracter temporar, complementarã licenţei de pescuit, şi care va trebui sã fie ţinutã la bord.
(2) Autorizaţia de pescuit conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, la perioada de valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit şi la cota alocatã pe specii.
(3) Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici şi care activeazã în aceeaşi zonã de pescuit poate primi o autorizaţie colectivã de pescuit.
(4) Autorizaţia de pescuit se elibereazã şi în cazul exercitãrii activitãţii de pescuit în ape ce nu aparţin jurisdicţiei sau suveranitãţii române.
(5) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, se stabilesc condiţiile de atribuire şi modelul autorizaţiilor de pescuit, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 15
(1) Contravaloarea licenţelor de pescuit, a permiselor de pescuit şi a autorizaţiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat.
(2) Cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 3-a
Mãsuri de administrare a pescuitului

ART. 16
Atribuirea dreptului de pescuit se face în baza licenţelor şi/sau, dupã caz, a autorizaţiilor emise de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 17
(1) Pentru îmbunãtãţirea administrãrii şi controlului activitãţilor de pescuit, precum şi pentru a favoriza planificarea, Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã dispune distribuirea drepturilor de pescuit între navele sau grupurile de nave care activeazã într-o zonã de pescuit.
(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimã în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit.
(3) Criteriile de distribuire sunt urmãtoarele:
a) activitatea de pescuit exprimatã în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadã de activitate în zonã, dupã caz;
b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaţiunilor de pescuit;
c) ceilalţi parametri ai navelor/ambarcaţiunilor şi posibilitãţile acestora de pescuit;
d) folosirea capacitãţilor de producţie;
e) condiţiile sociale şi de muncã la bordul navelor/ ambarcaţiunilor.
ART. 18
În scopul utilizãrii optime a resurselor acvatice vii, Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, împreunã cu grupurile de producãtori, reglementeazã procedura de planificare a activitãţii de pescuit, care trebuie sã conţinã prevederi minime privind eşalonarea capturilor pe specii sau grupuri de specii, sectoare şi perioade de timp, în funcţie de posibilitãţile de exploatare a resurselor acvatice vii.

SECŢIUNEA a 4-a
Monitorizarea activitãţii de pescuit

ART. 19
Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã monitorizeazã activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentã pentru cunoaşterea în timp real a intrãrilor şi ieşirilor din port, a staţionãrilor navelor/ ambarcaţiunilor în zonele de pescuit, a capturilor sau a altor circumstanţe.
ART. 20
(1) La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie sã existe un jurnal de pescuit în care sunt notate detaliile privind activitatea de pescuit, în termenii stabiliţi de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã.
(2) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã poate scuti de obligaţia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcaţiuni nepuntate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 21
(1) Navele/ambarcaţiunile care descarcã capturile pe teritoriul naţional trebuie sã prezinte structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în condiţiile stabilite de aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantitãţile descãrcate pentru fiecare specie, zona de provenienţã, precum şi alte date stabilite de aceasta.
(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion român, care descarcã produsele pescãreşti în afara teritoriului naţional, au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de debarcare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în condiţiile stabilite de aceasta.
ART. 22
(1) Navele de pescuit aflate sub pavilion român comunicã Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcaţiuni.
(2) Navele aparţinând statelor terţe vor trebui sã obţinã autorizaţie de transbordare, în condiţiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã.

SECŢIUNEA a 5-a
Pescuitul recreativ/sportiv în apele maritime şi continentale

ART. 23
(1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţã, pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale se vor stabili condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(3) Pescuitul recreativ/sportiv se exercitã în amenajãrile piscicole şi în lacurile de acumulare, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora.
ART. 24
În scopul asigurãrii protecţiei şi conservãrii resurselor acvatice vii şi al evitãrii conflictelor de interese între activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit sportiv, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv în apele maritime şi continentale astfel:
a) în apele curgãtoare şi stãtãtoare din zona montanã, numai cu o singurã undiţã cu maximum douã cârlige sau cu o lansetã;
b) în apele din zona colinarã şi de şes, pe tot cursul Dunãrii şi pe braţele sale, în Delta Dunãrii, cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu câte douã cârlige fiecare;
c) în apele teritoriale ale Mãrii Negre, cu maximum douã undiţe, douã lansete sau o ţaparinã, cu câte 10 cârlige fiecare;
d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;
e) în apele din zona colinarã şi de şes, pe Dunãre, în Delta Dunãrii şi în apele maritime un pescar sportiv poate reţine din capturã maximum 5 kg de peşte/zi sau numai un singur peşte, dacã greutatea lui depãşeşte 5 kg;
f) în apele de munte cu salmonide se pot reţine de cãtre un pescar maximum 10 bucãţi, în total, din speciile: pãstrãv indigen, pãstrãv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon.
ART. 25
(1) La libera lor iniţiativã, pescarii se pot constitui în asociaţii de pescari sportivi, pe anumite zone de pescuit, cu scopul îmbunãtãţirii condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi de reprezentare a acestora.
(2) Asociaţiile de pescari sportivi pot stabili ca regulã practicarea pescuitului recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, în zona lor de competenţã.

CAP. IV
Politica structuralã şi administrarea capacitãţilor de producţie

ART. 26
Politica organizãrii sectorului de pescuit se realizeazã prin mãsuri:
a) destinate perfecţionãrii persoanelor care activeazã în sector;
b) de sprijinire a organizaţiilor de producãtori şi a altor forme asociative;
c) pentru construcţia, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit;
d) de adaptare a capacitãţii flotei la starea resurselor acvatice vii;
e) de stabilire şi schimbare a porturilor de bazã;
f) de reglementare a descãrcãrii şi a primei vânzãri a produselor pescãreşti, indiferent de originea acestora.

SECŢIUNEA 1
Agenţii sectorului pescãresc

ART. 27
Persoanele fizice autorizate şi/sau persoanele juridice care deţin capacitãţi de producţie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvaculturã se pot constitui, la libera lor iniţiativã, în organizaţii de producãtori, cu scopul practicãrii unui pescuit responsabil şi al îmbunãtãţirii condiţiilor de vânzare a produselor realizate de membrii acestora.
ART. 28
Membrii organizaţiilor trebuie sã vândã produsul sau produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea normelor adoptate de organizaţie, în scopul îmbunãtãţirii calitãţii produselor, adaptãrii volumului ofertei la cerinţele pieţei şi îmbunãtãţirii procesului de comercializare.
ART. 29
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale se stabilesc criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producãtori din sectorul pescãresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(2) Activitatea economicã desfãşuratã în zonele geografice în care organizaţiile s-au constituit reprezintã criteriul principal de recunoaştere.
ART. 30
(1) Recunoaşterea organizaţiilor de producãtori se face prin decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(2) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã retrage recunoaşterea organizaţiilor de producãtori în situaţia în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
ART. 31
Asociaţiile şi alte entitãţi asociative legal constituite, precum şi organizaţiile sindicale ale personalului din sector au statutul de entitãţi reprezentative în procesul consultativ de adoptare a deciziilor.

SECŢIUNEA a 2-a
Flota de pescuit

ART. 32
(1) În cadrul Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvaculturã se constituie Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, în care se menţioneazã toţi parametrii tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotã.
(2) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, împreunã cu Autoritatea Navalã Românã, stabileşte modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(3) Înscrierea în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit nu scuteşte proprietarul navei/ambarcaţiunii de îndeplinirea obligaţiei de înscriere în registrul comerţului sau în alte registre publice existente.
ART. 33
Construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se realizeazã în cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.
ART. 34
(1) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã autorizeazã construirea navelor/ambarcaţiunilor de pescuit care urmeazã sã arboreze pavilion român, astfel încât acestea sã nu depãşeascã capacitatea de pescuit a navelor/ambarcaţiunilor radiate din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licenţe de construcţie, emisã de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în condiţiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã şi de Autoritatea Navalã Românã.
(3) În licenţa de construcţie se înscriu datele de identificare a navei, portul de bazã şi navele/ambarcaţiunile radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activitãţii de pescuit.
ART. 35
(1) Modernizarea şi reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi comunitare în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit, asigurarea securitãţii muncii, îmbunãtãţirea condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit, perfecţionarea proceselor de manipulare şi conservare a produselor la bord, precum şi protecţia mediului.
(2) În situaţia în care lucrãrile de modernizare şi reconversie implicã creşterea performanţelor de pescuit, cu respectarea formei iniţiale a navei/ambarcaţiunii, se radiazã alte nave/ambarcaţiuni înscrise în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în echivalentul capacitãţii surplusului de efort dobândit dupã modernizare.
(3) Lucrãrile de modernizare şi reconversie sunt autorizate de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, în condiţiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã.
ART. 36
În scopul adaptãrii flotei la situaţia zonelor de pescuit, Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 37
(1) Oprirea definitivã a activitãţii navelor de pescuit se aplicã acelor nave care activeazã în zone de pescuit, a cãror situaţie necesitã o adaptare structuralã pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi al favorizãrii refacerii resurselor acvatice vii.
(2) Oprirea definitivã a activitãţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit determinã radierea acesteia din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
ART. 38
(1) Prin oprirea temporarã a activitãţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege încetarea activitãţii pe o perioadã de timp determinatã.
(2) Oprirea temporarã este o mãsurã conjuncturalã care are drept scop reducerea efortului de pescuit ca urmare a unor circumstanţe excepţionale.

SECŢIUNEA a 3-a
Stabilirea porturilor de bazã şi schimbarea portului de bazã

ART. 39
(1) Portul de bazã pentru navele/ambarcaţiunile care pescuiesc în apele maritime şi continentale ale României este acela de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.
(2) În cazul navelor/ambarcaţiunilor sub pavilion românesc, care pescuiesc în afara apelor maritime şi continentale ale României, portul de bazã este acela cu care se menţine o legãturã socioeconomicã importantã.
(3) Cerinţele pentru stabilirea şi schimbarea porturilor de bazã sunt stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã.

SECŢIUNEA a 4-a
Porturile/punctele de debarcare şi prima vânzare a produselor piscicole

ART. 40
(1) Navele/ambarcaţiunile de pescuit care descarcã produse pescãreşti pe teritoriul naţional trebuie sã o facã în porturi/puncte nominalizate în acest sens de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã.
(2) În cadrul fiecãrui port, descãrcarea se face în locurile stabilite, dupã caz, de autoritãţile portuare.
ART. 41
Prima vânzare a produselor obţinute din pescuit se face în locurile stabilite şi autorizate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, şi numai cãtre persoane fizice/juridice autorizate de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 42
Produsele obţinute din pescuit, care constituie obiectul primei vânzãri într-un loc situat în afara portului de descãrcare şi care trebuie sã fie transportate înainte de a se produce prima vânzare, sunt însoţite pânã la locul primei vânzãri de documente stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.

CAP. V
Acvacultura

ART. 43
(1) Acvacultura se practicã în bazine amenajate pentru acvaculturã, în instalaţii speciale amplasate pe apã şi pe uscat, precum şi în viviere flotabile.
(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescãreşti. În subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii.
(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvaculturã în amenajãrile piscicole se face cu titlu gratuit, cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare sã fie la nivelul celor de la alimentare.
ART. 44
(1) Politica de bazã pentru dezvoltarea acvaculturii se realizeazã prin urmãtoarele mãsuri:
a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
b) îmbunãtãţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor;
c) valorificarea superioarã a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase;
d) instruirea producãtorilor din acvaculturã;
e) asigurarea calitãţii produselor din acvaculturã şi a sãnãtãţii publice;
f) asigurarea producţiei din acvaculturã pentru cazuri de forţã majorã;
g) asigurarea sãnãtãţii şi bunãstãrii animale;
h) protecţia mediului;
i) dezvoltarea cercetãrii.
(2) Acţiunile de realizare a politicilor de bazã pentru dezvoltarea acvaculturii urmãresc urmãtoarele scopuri:
a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu normele de protecţie a mediului;
b) folosirea corespunzãtoare a amenajãrilor piscicole;
c) încurajarea aplicãrii tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare economicã ridicatã şi a produselor pescãreşti organice;
d) construirea de amenajãri şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurãrii sãnãtãţii şi bunãstãrii animale;
e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncã din acvaculturã, în special în zonele dependente de pescuit;
f) încurajarea dezvoltãrii industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii, precum şi de furaje specifice, folosite în acvaculturã;
g) alte acţiuni pe care necesitãţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.
ART. 45
(1) În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã se constituie Registrul unitãţilor de acvaculturã, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate capacitãţile de producţie.
(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modificãrile privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în vederea reactualizãrii Registrului unitãţilor de acvaculturã şi eliberãrii unei noi licenţe de acvaculturã, dupã caz.
(3) Unitãţile de producţie din acvaculturã sunt înscrise în Registrul unitãţilor de acvaculturã şi primesc licenţã de acvaculturã, eliberatã de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(4) Înscrierea în Registrul unitãţilor de acvaculturã şi eliberarea licenţei de acvaculturã se realizeazã în condiţiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 46
Introducerea în culturã a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi în amenajãrile piscicole, provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvaculturã şi al autoritãţii publice centrale care rãspunde de mediu.

CAP. VI
Organizarea pieţei produselor pescãreşti

SECŢIUNEA 1
Principii generale

ART. 47
Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, stabileşte mãsuri privind comercializarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã, în special pentru:
a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescãreşti pe toatã durata procesului de comercializare, pentru a asigura transparenţa pe piaţã şi pentru a face posibilã informarea corespunzãtoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;
b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit şi acvaculturã, în concordanţã cu normele de conservare şi protecţie a resurselor acvatice vii;
c) încurajarea şi sprijinirea procesãrii produselor pescãreşti;
d) îmbunãtãţirea calitãţii şi promovarea produselor pescãreşti;
e) mãrirea gradului de utilizare şi creştere a valorii adãugate a materiei prime obţinute prin acvaculturã şi pescuit.

SECŢIUNEA a 2-a
Comercializarea produselor pescãreşti

ART. 48
(1) Pe parcursul întregului proces de comercializare, produsele trebuie sã fie identificate corect şi trebuie sã îndeplineascã normele privind comercializarea stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã.
(2) Normele privind comercializarea produselor pescãreşti se referã în principal la prospeţime, calibraj, denumirea speciei, originea produsului, prezentare şi etichetare.
ART. 49
Este interzisã comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã, de orice origine sau provenienţã, a cãror mãrime sau greutate este mai micã decât cea prevãzutã în reglementãrile în vigoare sau al cãror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.

SECŢIUNEA a 3-a
Procesarea produselor de pescuit şi acvaculturã

ART. 50
Unitatea de procesare este înregistratã în Registrul unitãţilor de procesare şi primeşte licenţã de fabricaţie emisã de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, în conformitate cu reglementãrile în vigoare şi cu normele elaborate de autoritatea publicã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.

CAP. VII
Pescuitul în scop ştiinţific

ART. 51
(1) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã elibereazã, la cerere, o autorizaţie specialã de pescuit în scop ştiinţific, netransmisibilã, instituţiilor de cercetare din sectorul pescãresc, care au ca obiective de cercetare:
a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversitãţii structurii, funcţionabilitãţii şi productivitãţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice;
b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de cãtre activitãţile de pescuit şi acvaculturã, precum şi de alte activitãţi antropice;
c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;
d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii.
(2) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã stabileşte condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(3) Capturile obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializãrii.
(4) Periodic, autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, în colaborare cu instituţiile de cercetare şi cu Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, stabileşte strategia şi obiectivele cercetãrii în domeniul pescãresc şi, anual, planul de cercetare al sectorului.

CAP. VIII
Relaţii internaţionale

ART. 52
(1) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã dezvoltã colaborarea şi iniţiazã proiecte de convenţii şi acorduri internaţionale privind:
a) pescuitul şi exploatarea durabilã a resurselor acvatice vii din Marea Neagrã;
b) accesul navelor româneşti de pescuit în alte zone ce prezintã interes, în vederea acoperirii deficitului de produse pescãreşti pe piaţa româneascã;
c) dezvoltarea activitãţilor de pescuit, acvaculturã şi a schimburilor comerciale;
d) evaluarea impactului activitãţilor antropice asupra stãrii resurselor acvatice vii în context transfrontalier.
(2) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã emite reglementãri şi instrucţiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.
ART. 53
În vederea efectuãrii studiilor ştiinţifice necesare pentru evaluarea stocurilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice cu distribuţie transfrontalierã în ape de interes internaţional, precum şi pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã sprijinã şi încurajeazã activitatea instituţiilor de cercetare ştiinţificã în cadrul obligaţiilor derivate din acorduri sau convenţii internaţionale la care România este parte.
ART. 54
Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, cu sprijinul autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, organizeazã manifestãri şi întâlniri internaţionale şi participã la cele organizate de entitãţi şi organizaţii internaţionale specializate în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

CAP. IX
Rãspunderi şi sancţiuni

ART. 55
Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã de cãtre persoane fizice sau juridice atrage, dupã caz, rãspunderea administrativã, civilã sau penalã.
ART. 56
(1) Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesãrii, transportului, comercializãrii produselor pescãreşti şi al altor activitãţi conexe, Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã organizeazã acţiuni permanente de control prin inspectorii piscicoli.
(2) Persoanele supuse controlului au obligaţia sã permitã accesul la unitãţile şi la toate navele/ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de acvaculturã, construcţiile-anexe, mijloacele de transport, unitãţile de procesare şi/sau comercializare şi sã punã la dispoziţia personalului cu drept de control toate documentele şi mijloacele necesare îndeplinirii funcţiei de inspecţie.
(3) Competenţele personalului cu drept de control şi procedura de control se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 57
Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã poate dispune radierea din oficiu a înregistrãrii ambarcaţiunii/navei de pescuit din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în situaţia neutilizãrii ambarcaţiunii/navei de pescuit o duratã de 60 de zile în perioada de valabilitate a licenţei de pescuit.
ART. 58
Urmãtoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 300 lei la 600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricãror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii, efectuat fãrã permis sau autorizaţie, în apele maritime interioare şi continentale;
b) neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci când acestea sunt solicitate de cãtre persoanele împuternicite sã constate contravenţiile/infracţiunile;
c) încãlcarea condiţiilor de autorizare şi/sau de licenţiere.
ART. 59
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadã de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, dupã caz:
a) prinderea salmonidelor cu mâna;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;
d) reţinerea de cãtre o singurã persoanã care practicã pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucãţi, în total, din speciile de pãstrãv, lipan şi coregon în apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cãrui greutate depãşeşte 5 kg, în apele domeniului public;
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpã a semnelor indicatoare.
ART. 60
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 1.500 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o duratã de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, dupã caz:
a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivã pe mai mult de douã treimi din lãţimea râurilor ori a canalelor;
b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivã în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;
c) neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a mãsurilor dispuse de personalul cu drept de control;
d) capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasã sau cu pripoane în apele de munte;
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.
ART. 61
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 1.500 lei la 3.500 lei:
a) introducerea în apele continentale, în apele maritime interioare sau în amenajãrile piscicole, fãrã avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, a altor specii decât cele existente;
b) nedeţinerea licenţei/autorizaţiei pentru desfãşurarea activitãţii de acvaculturã.
ART. 62
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 1.800 lei la 4.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o duratã de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, dupã caz:
a) reţinerea la bord, transbordarea, descãrcarea şi comercializarea exemplarelor sub dimensiunea minimã legalã;
b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unitãţilor de acvaculturã, unitãţilor de procesare şi/sau comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;
c) utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionatã cu marcaj exterior corespunzãtor licenţei de pescuit.
ART. 63
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 4.000 lei la 8.000 lei:
a) distrugerea sau degradarea din culpã a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajãrilor piscicole, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
b) distrugerea sau degradarea din culpã a trecãtoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
c) reducerea din culpã a debitului de apã pe cursurile de apã naturale sau amenajate, dacã prin aceasta se pericliteazã existenţa faunei piscicole, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpã a zonelor de protecţie perimetralã a amenajãrilor piscicole, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedicã intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apã, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
f) neluarea mãsurilor pentru curãţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;
g) neasigurarea debitului de apã necesar în vederea dezvoltãrii normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;
h) aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricãror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bãlţilor şi amenajãrilor piscicole;
i) pescuitul lostriţei;
j) prinderea peştelui cu unelte de plasã şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunãrii şi Prutului;
k) neexecutarea lucrãrilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii;
l) pescuitul în scop comercial pe cursul unei ape curgãtoare în zona de 500 m aval de baraj.
ART. 64
Urmãtoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţioneazã cu amendã de la 150 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadã cuprinsã între 1 şi 3 ani:
a) nedeţinerea licenţei/autorizaţiei de pescuit pentru nave şi ambarcaţiuni;
b) pescuitul prin orice metode al reproducãtorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturalã;
c) pescuitul sturionilor în alt scop decât pentru repopulare;
d) deţinerea/transportul/comercializarea sturionilor, produselor şi subproduselor de sturioni, cu excepţia celor proveniţi din acvaculturã;
e) reducerea debitului şi a volumului de apã pe cursurile de apã, în scopul pescuitului ilegal;
f) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescãreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de cãtre persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legãturã cu lacurile, bãlţile sau cu terenurile inundabile;
g) pescuitul în apele continentale şi în apele maritime interioare, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;
h) pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale;
i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasã sub dimensiunile minime legale;
j) deţinerea/transportul/comercializarea fãrã documente legale a peştelui, icrelor şi produselor din peşte;
k) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de cãtre persoanele neautorizate a nãvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;
l) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepãtoare sau agãţãtoare, prin greblare sau harponare;
m) producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasã monofilament în apele continentale şi în apele maritime interioare.
ART. 65
(1) Urmãtoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadã cuprinsã între 1 şi 3 ani:
a) pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;
b) pescuitul cu setci şi ave pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii", cu excepţia Mãrii Negre, Dunãrii şi braţelor sale;
c) pescuitul sau omorârea deliberatã a mamiferelor marine.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 66
(1) Sunt supuse confiscãrii uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la sãvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor.
(2) Bunurile rezultate din sãvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscãrii.
(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevãzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea fãcându-se venit la bugetul de stat.
ART. 67
(1) Pe lângã organele de urmãrire penalã sunt competente sã constate infracţiunile prevãzute la art. 64 şi 65 şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, ofiţerii şi agenţii din cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontierã Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi persoanele împuternicite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã.
(2) Organele prevãzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevãzute de Codul de procedurã penalã.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 58-63 se fac de cãtre personalul prevãzut la alin. (1).
ART. 68
(1) Contravenţiilor prevãzute la <>art. 58-63 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 58-63, agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.

CAP. X
Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 69
(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, Agenţia Domeniilor Statului se subrogã Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultã din contractele încheiate de aceasta cu agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajãri piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.
(2) Agenţia Domeniilor Statului preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Compania Naţionalã de Administrare a Fondului Piscicol le deţine la societãţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajãrile piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajãrilor piscicole deţinute de aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, Agenţia Domeniilor Statului preia patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, arhivele şi documentaţia aferente acestuia, pe baza situaţiei financiare întocmite la data preluãrii. Patrimoniul se preia pe bazã de protocol, modificându-se corespunzãtor bugetul de venituri şi cheltuieli aferent.
ART. 70
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se abrogã <>Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 71
Pânã la intrarea în vigoare a hotãrârii Guvernului prevãzute la art. 4 alin. (1), Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã funcţioneazã în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã


                       ────────────────
                  p. Ministrul agriculturii
                     şi dezvoltãrii rurale,
                       Gheorghe Albu,
                      secretar de stat

                   p. Ministrul mediului
                  şi dezvoltãrii durabile,
                      Lucia Ana Varga,
                      secretar de stat

                    Ministrul internelor
                şi reformei administrative,
                      Cristian David

                      Ministrul muncii,
              familiei şi egalitãţii de şanse,
                       Paul Pãcuraru

                     Ministrul economiei
                       şi finanţelor,
                     Varujan Vosganian

    Bucureşti, 5 martie 2008.
    Nr. 23.

                         ___________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta de Urgenta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA DE URGENTA nr. 23 din 5 martie 2008

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"