Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA DE URGENTA nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDONANTA DE URGENTA nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 26 aprilie 2004

Comenteaza legea

Având în vedere proliferarea atentatelor teroriste pe plan internaţional şi îndeosebi a celor îndreptate împotriva intereselor statelor membre ale NATO, în special cele provocate simultan, cu efecte dramatice asupra vieţii şi sãnãtãţii unui numãr din ce în ce mai mare de persoane, aşa cum au fost cele din Turcia, Rusia şi seria de atentate teroriste din data de 11 martie 2004 din Spania, soldate cu aproximativ 200 de morţi şi 1.500 de rãniţi,
în contextul geostrategic actual şi al multiplicãrii, pe de o parte, şi al creşterii gravitãţii, pe de altã parte, a riscurilor nonmilitare la adresa securitãţii naţionale, pe fondul accelerãrii tendinţelor de globalizare, al schimbãrilor climatice radicale, al dezvoltãrii experimentelor ştiinţifice cu efecte imprevizibile, al diversificãrii activitãţilor economice legale - şi nu numai - care utilizeazã, produc şi comercializeazã substanţe periculoase,
având în vedere persistenţa, în domeniul managementului prevenirii şi gestionãrii situaţiilor de urgenţã, a unui sistem instituţional parţial închegat, cu funcţionare temporarã şi care se activeazã abia la momentul producerii situaţiilor de urgenţã - incapabil sã asigure un rãspuns adecvat noilor provocãri la adresa securitãţii naţionale,
pentru a asigura instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern şi a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite sã asigure, în mod unitar şi profesionist, apãrarea vieţii şi sãnãtãţii populaţiei, a mediului înconjurãtor, a valorilor materiale şi culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţã, care sã permitã restabilirea rapidã a stãrii de normalitate,
şi ţinând seama de necesitatea accelerãrii procesului de integrare a României în structurile europene şi euroatlantice,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţã, denumit în continuare Sistem Naţional, se înfiinţeazã, se organizeazã şi funcţioneazã pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţã, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altã naturã necesare restabilirii stãrii de normalitate.
(2) Sistemul Naţional este organizat de autoritãţile administraţiei publice şi se compune dintr-o reţea de organisme, organe şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţã, constituite pe niveluri sau domenii de competenţã, care dispune de infrastructurã şi de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute în prezenta ordonanţã de urgenţã.
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile folosite au urmãtorul înţeles:
a) situaţia de urgenţã - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţã viaţa şi sãnãtatea populaţiei, mediul înconjurãtor, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stãrii de normalitate sunt necesare adoptarea de mãsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;
b) amploarea situaţiei de urgenţã - mãrimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunitãţii;
c) intensitatea situaţiei de urgenţã - viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stãrii de normalitate;
d) starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţã complex de factori de risc care prin evoluţia lor necontrolatã şi iminenţa ameninţãrii ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu;
e) iminenţa ameninţãrii - parametrii de stare şi timp care determinã declanşarea inevitabilã a unei situaţii de urgenţã;
f) starea de alertã - se declarã potrivit prezentei ordonanţe de urgenţã şi se referã la punerea de îndatã în aplicare a planurilor de acţiuni şi mãsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlãturare a consecinţelor situaţiei de urgenţã;
g) managementul situaţiei de urgenţã - ansamblul activitãţilor desfãşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;
h) monitorizarea situaţiei de urgenţã - proces de supraveghere necesar evaluãrii sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensitãţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a mãsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţã;
i) factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurãri congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;
j) tipuri de risc - incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecãri sau prãbuşiri de teren, îmbolnãviri în masã, prãbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajãri, eşuarea sau scufundarea unor nave, cãderi de obiecte din atmosferã ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilitãţi publice şi alte calamitãţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici;
k) gestionarea situaţiilor de urgenţã - identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlãturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective;
l) intervenţia operativã - acţiunile desfãşurate, în timp oportun, de cãtre structurile specializate în scopul prevenirii agravãrii situaţiei de urgenţã, limitãrii sau înlãturãrii, dupã caz, a consecinţelor acesteia;
m) evacuarea - mãsurã de protecţie luatã în cazul ameninţãrii iminente, stãrii de alertã ori producerii unei situaţii de urgenţã şi care constã în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localitãţi care asigurã condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.
ART. 3
Principiile managementului situaţiilor de urgenţã sunt:
a) previziunea şi prevenirea;
b) prioritatea protecţiei şi salvãrii vieţii oamenilor;
c) respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului;
d) asumarea responsabilitãţii gestionãrii situaţiilor de urgenţã de cãtre autoritãţile administraţiei publice;
e) cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;
f) transparenţa activitãţilor desfãşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţã, astfel încât acestea sã nu conducã la agravarea efectelor produse;
g) continuitatea şi gradualitatea activitãţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţã, de la nivelul autoritãţilor administraţiei publice locale pânã la nivelul autoritãţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;
h) operativitatea, conlucrarea activã şi subordonarea ierarhicã a componentelor Sistemului Naţional.
ART. 4
(1) Pe durata situaţiilor de urgenţã sau a stãrilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţã se întreprind, în condiţiile legii, dupã caz, acţiuni şi mãsuri pentru:
a) avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;
b) declararea stãrii de alertã în cazul iminenţei ameninţãrii sau producerii situaţiei de urgenţã;
c) punerea în aplicare a mãsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, dupã caz, hotãrârea evacuãrii din zona afectatã sau parţial afectatã;
d) intervenţia operativã cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlãturarea efectelor negative;
e) acordarea de ajutoare de urgenţã;
f) instituirea regimului stãrii de urgenţã, în condiţiile prevãzute de art. 93 din Constituţia României, republicatã;
g) solicitarea sau acordarea de asistenţã internaţionalã;
h) acordarea de despãgubiri persoanelor juridice şi fizice;
i) alte mãsuri prevãzute de lege.
(2) Pe timpul stãrii de alertã se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicatã, mãsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertãţi fundamentale referitoare, dupã caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privatã ori la protecţia socialã a muncii, aflate în strânsã relaţie de cauzalitate cu situaţia produsã şi cu modalitãţile specifice de gestionare a acesteia.
(3) Mãsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi prevãzute la alin. (2) trebuie sã fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplicã cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevãzute de lege.
(4) Acţiunile şi mãsurile prevãzute la alin. (1), (2) şi (3) se stabilesc în regulamente, planuri, programe sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziţii emise conform reglementãrilor în vigoare.
ART. 5
Autoritãţile şi organismele din componenţa Sistemului Naţional coopereazã, în exercitarea atribuţiilor specifice, atât între ele, cât şi cu alte instituţii şi organisme din afara acestuia, din ţarã sau din strãinãtate, guvernamentale sau neguvernamentale.

CAP. II
Organizarea Sistemului Naţional

ART. 6
Sistemul Naţional are în compunere:
a) comitete pentru situaţii de urgenţã;
b) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã;
c) servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţã;
d) centre operative pentru situaţii de urgenţã;
e) comandantul acţiunii.
ART. 7
(1) Comitetele pentru situaţii de urgenţã sunt:
a) Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţã;
b) comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice centrale pentru situaţii de urgenţã;
c) Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţã;
d) comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţã;
e) comitetele locale pentru situaţii de urgenţã.
(2) Comitetele pentru situaţii de urgenţã sunt organisme interinstituţionale de sprijin al managementului şi se întrunesc semestrial şi ori de câte ori situaţia impune.
ART. 8
(1) Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţã, denumit în continuare Comitet Naţional, se constituie şi funcţioneazã sub conducerea nemijlocitã a ministrului administraţiei şi internelor şi sub coordonarea primului-ministru.
(2) Comitetul Naţional este un organism interministerial format din persoane cu putere de decizie, experţi şi specialişti desemnaţi de ministerele cu atribuţii complexe în gestionarea situaţiilor de urgenţã.
(3) Organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 9
(1) La ministere şi la alte instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţã se constituie şi funcţioneazã sub conducerea miniştrilor, respectiv a conducãtorilor instituţiilor publice centrale, comitete ministeriale pentru situaţii de urgenţã, denumite în continuare comitete ministeriale.
(2) Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducãtorului instituţiei publice centrale, dupã caz, şi are în componenţã persoane cu putere de decizie, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului şi din unele instituţii şi unitãţi aflate în subordinea acestuia, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţã.
(3) În componenţa comitetului ministerial, la solicitarea ministrului respectiv, pot fi cooptaţi şi reprezentanţi ai altor ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniu.
ART. 10
(1) La nivelul municipiului Bucureşti se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţã.
(2) Din comitetul prevãzut la alin. (1) fac parte primarul general, primarii de sectoare, şefi de servicii publice deconcentrate, descentralizate şi de gospodãrie comunalã, manageri ai unor instituţii, regii autonome şi societãţi comerciale care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţã, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activitãţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţã.
(3) Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului prevãzut la alin. (1) se stabilesc prin ordin al prefectului.
ART. 11
(1) La nivelul judeţelor se constituie, sub conducerea prefecţilor, comitete judeţene pentru situaţii de urgenţã, denumite în continuare comitete judeţene.
(2) Din comitetul judeţean fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodãrie comunalã şi alţi manageri ai unor instituţii şi societãţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţã, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activitãţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţã.
(3) Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor judeţene se stabilesc prin ordine ale prefecţilor.
ART. 12
(1) La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor se constituie, sub conducerea primarului şi cu avizul prefectului, comitete locale pentru situaţii de urgenţã, denumite în continuare comitete locale.
(2) Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului sau municipiului, dupã caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorialã respectivã, precum şi manageri sau conducãtori ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activitãţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţã.
(3) Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor locale se stabilesc prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.
ART. 13
(1) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã, denumit în continuare Inspectoratul General, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, asigurã coordonarea unitarã şi permanentã a activitãţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţã.
(2) În cadrul Inspectoratului General se organizeazã inspecţia de prevenire, centrul operaţional naţional şi alte structuri adecvate pentru managementul situaţiilor de urgenţã, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informaticã şi relaţii publice.
(3) Centrul operaţional îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnicã operaţionalã la nivel naţional a situaţiilor de urgenţã.
(4) Inspectoratul General, prin centrul operaţional naţional, asigurã secretariatul tehnic permanent al Comitetului Naţional, preluând în acest sens, la data desfiinţãrii Comisiei Guvernamentale de Apãrare Împotriva Dezastrelor, secretariatul tehnic permanent al acesteia.
(5) Inspectoratul General asigurã, potrivit competenţelor legale, cooperarea şi reprezentarea la nivel naţional în domeniile protecţiei civile, apãrãrii împotriva incendiilor şi gestionãrii situaţiilor de urgenţã.
ART. 14
(1) Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţã, denumite în continuare servicii de urgenţã profesioniste, constituite ca servicii deconcentrate, care funcţioneazã ca inspectorate judeţene şi al municipiului Bucureşti, asigurã în zonele de competenţã coordonarea, îndrumarea şi controlul activitãţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţã.
(2) În cadrul serviciilor de urgenţã profesioniste se organizeazã inspecţii de prevenire, centre operaţionale şi alte structuri adecvate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţã, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informaticã şi relaţii publice.
(3) Centrele operaţionale prevãzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcţiile prevãzute la art. 13 alin. (3) la nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti.
(4) Serviciile de urgenţã profesioniste, prin centrele operaţionale, asigurã secretariatele tehnice permanente ale comitetelor judeţene şi al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţã.
(5) Serviciile publice de urgenţã asigurã, potrivit competenţelor legale în unitãţile administrativ-teritoriale în care funcţioneazã, cooperarea în domeniile protecţiei civile, apãrãrii împotriva incendiilor şi gestionãrii situaţiilor de urgenţã.
ART. 15
(1) La nivelul ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţã, al municipiilor - cu excepţia municipiului Bucureşti -, al oraşelor şi comunelor se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţã, denumite în continuare centre operative.
(2) La ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţã, prevãzute în anexa nr. 1, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentã.
(3) Centrele operative prevãzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcţiile prevãzute la art. 13 alin. (3), în domeniile de competenţã, ale ministerelor şi instituţiilor publice centrale respective.
(4) Centrele operative prevãzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autoritãţii respective, prin ordin al ministrului, conducãtorului instituţiei publice centrale sau prin dispoziţie a primarului.
(5) Centrele operative asigurã secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autoritãţilor publice centrale sau locale prevãzute la alin. (1).
ART. 16
(1) În situaţii de urgenţã, coordonarea unitarã la locul producerii evenimentului excepţional a acţiunii tuturor forţelor stabilite pentru intervenţie se realizeazã de cãtre o persoanã împuternicitã, dupã caz, de cãtre Comitetul Naţional, ministerial, judeţean sau al municipiului Bucureşti, în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului şi de mãrimea categoriilor de forţe concentrate, denumitã comandantul acţiunii.
(2) Comandantul acţiunii poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de cãtre grupa operativã şi punctul operativ avansat, constituite potrivit reglementãrilor în vigoare.
ART. 17
Structura organizatoricã, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor, centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţã se stabilesc pe baza regulamentului-cadru aprobat prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 18
(1) Sistemul de comunicaţii, de prelucrare automatã şi de stocare a datelor necesare funcţionãrii Sistemului Naţional se asigurã prin mijloace proprii ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, ale celor din dotarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi ale altor componente ale sistemului naţional de apãrare.
(2) Modalitãţile de utilizare a sistemului prevãzut la alin. (1) se stabilesc prin protocoale de colaborare.
ART. 19
Principalele funcţii de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale şi unele organizaţii neguvernamentale în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţã sunt prevãzute în anexa nr. 2.

CAP. III
Atribuţiile componentelor Sistemului Naţional

ART. 20
Comitetul Naţional are urmãtoarele atribuţii principale:
a) examineazã şi propune spre adoptare Guvernului Planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţã;
b) analizeazã şi supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcţionare şi dotare a comitetelor, centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţã, precum şi fluxul informaţionaldecizional;
c) declarã, cu acordul primului-ministru, starea de alertã la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe, coordoneazã gestionarea situaţiilor de urgenţã şi declarã încetarea stãrii de alertã;
d) hotãrãşte, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, judeţene sau al municipiului Bucureşti;
e) propune Guvernului, prin ministrul administraţiei şi internelor, instituirea de cãtre Preşedintele României a "stãrii de urgenţã" în zonele afectate, în baza solicitãrilor primite de la comitetele judeţene sau al municipiului Bucureşti, şi urmãreşte îndeplinirea mãsurilor stabilite în acest sens;
f) propune Guvernului solicitarea/acordarea de asistenţã umanitarã internaţionalã în cazul situaţiilor de urgenţã cu impact deosebit de grav, pe baza analizelor întocmite de Inspectoratul General;
g) coordoneazã, pe teritoriul naţional, activitatea forţelor internaţionale solicitate pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţã, îndeosebi în domeniul înlãturãrii efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române;
h) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţã, inclusiv pentru operaţionalizarea Sistemului Naţional şi a structurilor de intervenţie în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaţionale cu atribuţii în domeniu;
i) stabileşte repartizarea principalelor funcţii de sprijin pe care le asigurã ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţã, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului;
j) iniţiazã elaborarea de acte normative pentru gestionarea situaţiilor de urgenţã şi le avizeazã pe cele elaborate de comitetele ministeriale, judeţene şi al municipiului Bucureşti;
k) analizeazã şi supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse şi bunuri materiale necesare sprijinirii autoritãţilor administraţiei publice locale şi populaţiei afectate de dezastre sau alte situaţii de urgenţã;
l) stabileşte modul de cooperare a structurilor Sistemului Naţional cu alte autoritãţi şi organisme ale statului român sau internaţionale abilitate în managementul stãrilor excepţionale;
m) coordoneazã informarea opiniei publice privind managementul situaţiilor de urgenţã;
n) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite potrivit legii.
ART. 21
Comitetele ministeriale au urmãtoarele atribuţii principale:
a) informeazã Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General, privind stãrile potenţial generatoare de situaţii de urgenţã şi iminenţa ameninţãrii acestora;
b) elaboreazã regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţã specifice tipurilor de risc din domeniile de competenţã ale ministerelor şi celorlalte instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţã şi le prezintã spre avizare Inspectoratului General şi Comitetului Naţional;
c) evalueazã situaţiile de urgenţã produse în domeniile de competenţã, stabilesc mãsuri specifice pentru gestionarea acestora, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgenţã din domeniile de competenţã ale ministerelor, şi propun, dupã caz, declararea stãrii de alertã sau instituirea stãrii de urgenţã;
d) analizeazã şi avizeazã planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionãrii situaţiilor de urgenţã;
e) informeazã Comitetul Naţional şi colegiile ministerelor asupra activitãţii desfãşurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional.
ART. 22
Comitetele judeţene au urmãtoarele atribuţii principale:
a) informeazã Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General, privind stãrile potenţial generatoare de situaţii de urgenţã şi iminenţa ameninţãrii acestora;
b) evalueazã situaţiile de urgenţã produse în unitãţile administrativ-teritoriale, stabilesc mãsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmãresc îndeplinirea lor;
c) declarã, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertã la nivel judeţean sau în mai multe localitãţi ale judeţului şi propun instituirea stãrii de urgenţã;
d) analizeazã şi avizeazã planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionãrii situaţiilor de urgenţã;
e) informeazã Comitetul Naţional şi consiliul judeţean asupra activitãţii desfãşurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional.
ART. 23
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţã are urmãtoarele atribuţii principale:
a) informeazã Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General, privind stãrile potenţial generatoare de situaţii de urgenţã şi iminenţa ameninţãrii acestora;
b) evalueazã situaţiile de urgenţã produse pe teritoriul municipiului Bucureşti, stabileşte mãsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmãreşte îndeplinirea lor;
c) declarã, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertã pe teritoriul municipiului Bucureşti şi propune instituirea stãrii de urgenţã;
d) analizeazã şi avizeazã planul municipal pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionãrii situaţiilor de urgenţã;
e) informeazã Comitetul Naţional şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti asupra activitãţii desfãşurate;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.
ART. 24
Comitetele locale au urmãtoarele atribuţii principale:
a) informeazã prin centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind stãrile potenţial generatoare de situaţii de urgenţã şi iminenţa ameninţãrii acestora;
b) evalueazã situaţiile de urgenţã produse pe teritoriul unitãţii administrativ-teritoriale, stabilesc mãsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmãresc îndeplinirea lor;
c) declarã, cu acordul prefectului, starea de alertã pe teritoriul unitãţii administrativ-teritoriale;
d) analizeazã şi avizeazã planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionãrii situaţiei de urgenţã;
e) informeazã comitetul judeţean şi consiliul local asupra activitãţii desfãşurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.
ART. 25
Inspectoratul General are urmãtoarele atribuţii principale:
a) analizeazã, evalueazã şi monitorizeazã tipurile de risc, efectueazã prognoze asupra evoluţiei acestora în scopul identificãrii stãrilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţã, propunând totodatã mãsuri pentru avertizarea populaţiei şi prevenirea agravãrii situaţiei;
b) asigurã coordonarea aplicãrii unitare, pe întreg teritoriul ţãrii, a mãsurilor şi acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţã;
c) asigurã informarea operativã a ministrului administraţiei şi internelor şi a instituţiilor interesate asupra stãrilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţã sau producerii situaţiilor de urgenţã în teritoriu, printr-un sistem informaţional propriu;
d) coordoneazã derularea programelor naţionale de pregãtire în domeniul apãrãrii împotriva dezastrelor;
e) coordoneazã activitãţile de prevenire şi de intervenţie desfãşurate de serviciile publice comunitare profesioniste, precum şi constituirea grupelor operative pentru coordonarea şi sprijinul rãspunsului în situaţii de urgenţã în zonele grav afectate;
f) transmite şi urmãreşte îndeplinirea deciziilor Comitetului Naţional;
g) asigurã informarea populaţiei prin mass-media despre iminenţa ameninţãrii ori producerea situaţiilor de urgenţã, precum şi asupra mãsurilor întreprinse pentru limitarea sau înlãturarea efectelor acestora;
h) asigurã coordonarea tehnicã şi de specialitate a centrelor operaţionale şi a centrelor operative şi asigurã menţinerea permanentã a fluxului informaţional cu acestea;
i) coopereazã cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte, şi urmãreşte respectarea acestor convenţii în domeniul situaţiilor de urgenţã;
j) avizeazã şi propune Comitetului Naţional, spre aprobare, planurile de intervenţie, de cooperare sau de asistenţã tehnicã cu alte structuri ori organizaţii internaţionale, în vederea îmbunãtãţirii managementului situaţiilor de urgenţã;
k) constituie şi gestioneazã baza de date cu privire la situaţiile de urgenţã şi pune la dispoziţia instituţiilor interesate datele şi informaţiile solicitate pentru soluţionarea situaţiilor de urgenţã;
l) avizeazã regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţã specifice tipurilor de risc, elaborate de comitetele ministeriale, şi le prezintã spre aprobare;
m) acordã asistenţã tehnicã de specialitate autoritãţilor publice centrale şi locale privind gestionarea situaţiilor de urgenţã;
n) propune ministrului administraţiei şi internelor participarea cu forţe şi mijloace la înlãturarea efectelor situaţiilor de urgenţã în afara teritoriului ţãrii, potrivit tratatelor, acordurilor şi înţelegerilor internaţionale la care România este parte;
o) coordoneazã planificarea resurselor necesare gestionãrii situaţiilor de urgenţã la nivel naţional şi elaboreazã proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru astfel de situaţii;
p) elaboreazã rapoarte şi alte documente pentru informarea Comitetului Naţional, primului-ministru, Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii, Preşedintelui României şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului;
q) coopereazã cu celelalte organe ale statului abilitate în managementul stãrii de urgenţã, stãrii de asediu sau al altor stãri excepţionale;
r) funcţioneazã ca punct naţional de contact în relaţiile cu organismele şi organizaţiile internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilitãţi în domeniul situaţiilor de urgenţã;
s) elaboreazã Regulamentul-cadru privind organizarea, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor, centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţã;
t) informeazã Colegiul Ministerului Administraţiei şi Internelor asupra activitãţii desfãşurate;
u) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Comitetul Naţional sau de primul-ministru privind managementul situaţiilor de urgenţã şi prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.
ART. 26
Serviciile de urgenţã profesioniste au urmãtoarele atribuţii principale:
a) organizeazã şi desfãşoarã activitãţi specifice de prevenire a situaţiilor de urgenţã;
b) participã la identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora şi întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competenţã, pe care le supun aprobãrii prefecţilor;
c) exercitã coordonarea, îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al activitãţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţã;
d) acordã asistenţã tehnicã de specialitate privind gestionarea situaţiilor de urgenţã;
e) monitorizeazã prin centrele operaţionale evoluţia situaţiilor de urgenţã şi informeazã operativ prefecţii şi Inspectoratul General;
f) planificã, organizeazã şi desfãşoarã pregãtirea pentru rãspuns, în cazul situaţiilor de urgenţã, a subunitãţilor de intervenţie din subordine;
g) fac propuneri comitetelor pentru situaţii de urgenţã şi Inspectoratului General privind gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţã;
h) urmãresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţã şi a planurilor de intervenţie şi de cooperare specifice tipurilor de riscuri;
i) asigurã transmiterea operativã a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmãresc menţinerea legãturilor de comunicaţii între centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţã, precum şi cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţã şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;
j) centralizeazã solicitãrile de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţã şi le înainteazã organismelor şi organelor abilitate;
k) gestioneazã baza de date referitoare la situaţiile de urgenţã din zonele de competenţã;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind gestionarea situaţiilor de urgenţã, prevãzute de lege sau stabilite de organismele şi organele abilitate.
ART. 27
(1) Centrele operative cu activitate permanentã au urmãtoarele atribuţii principale:
a) centralizeazã şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratului General date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stãrilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţã;
b) monitorizeazã situaţiile de urgenţã şi informeazã Inspectoratul General şi celelalte centre operaţionale şi operative interesate;
c) urmãresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţã şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;
d) asigurã transmiterea operativã a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legãturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţã, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţã şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;
e) centralizeazã solicitãrile de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţã şi fac propuneri pentru asigurarea lor;
f) gestioneazã baza de date referitoare la situaţiile de urgenţã;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţã, prevãzute de lege şi în regulamentul-cadru menţionat la art. 17.
(2) Centrele operative care se constituie numai la declararea stãrii de alertã, pe timpul funcţionãrii lor, îndeplinesc atribuţii similare celor prevãzute la alin. (1). Documentele şi baza de date referitoare la situaţiile de urgenţã, deţinute de aceste centre operative, se gestioneazã permanent de cãtre persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autoritãţilor respective.
ART. 28
Instituţiile cu atribuţii în domeniul apãrãrii, ordinii publice şi siguranţei naţionale au obligaţia, potrivit competenţelor lor, sã transmitã Inspectoratului General sau, dupã caz, direct ministrului administraţiei şi internelor ori primului-ministru datele şi informaţiile referitoare la situaţiile potenţial generatoare de situaţii de urgenţã, precum şi despre evoluţia şi consecinţele acestora.
ART. 29
Inspectoratul General asigurã transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul Naţional cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, în vederea gestionãrii, în mod unitar, a situaţiilor de urgenţã.

CAP. IV
Asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare

SECŢIUNEA 1
Resursele umane

ART. 30
(1) Resursele umane necesare funcţionãrii Sistemului Naţional se asigurã prin intermediul autoritãţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale.
(2) Personalul Inspectoratului General, centrelor operaţionale şi al centrelor operative este învestit cu exerciţiul autoritãţii publice, pe timpul şi în legãturã cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.
ART. 31
(1) Numãrul de posturi al Inspectoratului General se stabileşte prin organigrama şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale acestuia, aprobate prin hotãrâre a Guvernului, şi se asigurã prin redistribuire în cadrul numãrului de posturi aprobat Ministerului Administraţiei şi Internelor prin legile bugetare anuale.
(2) Numãrul de posturi pentru centrele operaţionale din structura serviciilor de urgenţã profesioniste judeţene şi al municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor la propunerile prefecţilor, în limitele stabilite prin regulamentul-cadru prevãzut la art. 17.
(3) Numãrul de posturi pentru centrele operative cu activitate permanentã se stabileşte prin ordin al miniştrilor respectivi, în limitele stabilite prin regulamentul-cadru prevãzut la art. 17.

SECŢIUNEA a 2-a
Resursele materiale

ART. 32
(1) Cheltuielile curente şi de capital ale Inspectoratului General se finanţeazã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operaţionale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanţeazã din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din bugetele consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza normelor aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operative se finanţeazã, dupã caz, din bugetele ministerelor respective sau din bugetele locale, pe baza normelor aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare funcţionãrii Sistemului Naţional se face conform legislaţiei în vigoare.

SECŢIUNEA a 3-a
Resursele financiare

ART. 33
Fondurile bãneşti pentru realizarea şi desfãşurarea activitãţilor de management al situaţiilor de urgenţã la nivel central şi local se asigurã din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, dupã caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
ART. 34
(1) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acordã potrivit prevederilor legale prevãzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgenţã profesioniste.
(2) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanentã se stabilesc şi se acordã potrivit prevederilor legale prevãzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.
ART. 35
Finanţarea acţiunilor de înlãturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţã se efectueazã potrivit legii.

CAP. V
Sancţiuni

ART. 36
Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã atrage, potrivit dispoziţiilor legale, rãspunderea administrativã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.
ART. 37
Constituie contravenţii la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã urmãtoarele fapte:
a) neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţã;
b) neconstituirea centrelor operative pentru situaţii de urgenţã;
c) neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţã specifice tipurilor de riscuri;
d) neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionãrii situaţiilor de urgenţã;
e) neîntocmirea planurilor de evacuare;
f) neîntocmirea planurilor de intervenţie şi de cooperare;
g) netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stãrii de alertã în cazul situaţiilor de urgenţã sau pentru evacuare.
ART. 38
(1) Contravenţiile prevãzute la art. 37 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amendã de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei faptele prevãzute la lit. a) şi b);
b) cu amendã de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei faptele prevãzute la lit. c), d), e) şi f);
c) cu amendã de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei faptele prevãzute la lit. g).
(2) Sancţiunile contravenţionale se aplicã persoanelor fizice sau juridice, dupã caz.
ART. 39
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre personalul Inspectoratului General şi al serviciilor publice comunitare profesioniste cu atribuţii de îndrumare, control şi constatare a încãlcãrii prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã, anume desemnat de inspectorul general.
ART. 40
Contravenţiilor prevãzute la <>art. 37 şi 38 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare.

CAP. VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 41
(1) Regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţã specifice tipurilor de riscuri se aprobã prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului care coordoneazã managementul situaţiilor de urgenţã specifice riscurilor respective.
(2) Reglementãrile prevãzute la alin. (1) se aprobã în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 42
Declararea stãrii de alertã în cazul situaţiilor de urgenţã la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autoritãţii administrativ-teritoriale respective.
ART. 43
Serviciile publice pentru situaţii de urgenţã şi celelalte forţe, organe şi organizaţii prevãzute în regulamentele, planurile, programele şi documentele operative pentru gestionarea situaţiilor de urgenţã rãspund, potrivit dispoziţiilor legale, de îndeplinirea acţiunilor, mãsurilor, funcţiilor de sprijin şi sarcinilor ce le revin.
ART. 44
(1) Pe mãsura constituirii organismelor, organelor şi structurilor din compunerea Sistemului Naţional, acestea preiau, corespunzãtor prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã, atribuţiile comisiilor de apãrare împotriva dezastrelor, comisiilor de protecţie civilã şi ale comisiilor de evacuare, iar comisiile respective îşi înceteazã activitatea.
(2) Mijloacele tehnice şi de comunicaţii, precum şi documentele comisiilor prevãzute la alin. (1) se predau noilor structuri pe bazã de protocol.
ART. 45
Pe timpul situaţiilor de urgenţã, societãţile comerciale periclitate sau afectate constituie celule de urgenţã, care conlucreazã cu structurile Sistemului Naţional.
ART. 46
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta ordonanţã de urgenţã.
ART. 47
Pentru integrarea în ansamblul legislaţiei a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã, în termen de 180 de zile de la publicarea acesteia, Guvernul României va modifica sau va propune modificarea, dupã caz, a urmãtoarelor acte normative:
a) <>Legea protecţiei civile nr. 106/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile ulterioare;
c) <>Legea nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestãrile de servicii în interes public;
d) <>Legea nr. 477/2003 privind pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare;
e) <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stãrii de asediu şi regimul stãrii de urgenţã;
f) <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor mãsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, cu modificãrile ulterioare;
g) <>Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994 privind apãrarea împotriva dezastrelor, aprobatã prin <>Legea nr. 124/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
h) <>Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 363/2002 ;
i) <>Hotãrârea Guvernului nr. 635/1995 privind culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor în cazul apãrãrii împotriva dezastrelor;
j) <>Hotãrârea Guvernului nr. 438/1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor seismice şi alunecãrilor de teren, cu modificãrile ulterioare;
k) <>Hotãrârea Guvernului nr. 209/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Guvernamentale de Apãrare Împotriva Dezastrelor, cu modificãrile ulterioare;
l) <>Hotãrârea Guvernului nr. 210/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Centrale pentru Apãrarea Împotriva Inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţii Hidrotehnice, cu modificãrile ulterioare;
m) <>Hotãrârea Guvernului nr. 222/1997 privind organizarea şi conducerea acţiunilor de evacuare în cadrul protecţiei civile;
n) <>Hotãrârea Guvernului nr. 639/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru incendii în masã;
o) <>Hotãrârea Guvernului nr. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de apãrare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi a Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apãrare operativã împotriva inundaţiilor şi gheţurilor;
p) <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.088/2000 pentru aprobarea Regulamentului de apãrare împotriva incendiilor în masã;
q) <>Hotãrârea Guvernului nr. 674/2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafaţã şi în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane;
r) <>Hotãrârea Guvernului nr. 967/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru asistenţã medicalã de urgenţã în caz de dezastre şi epidemii.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemneazã:

────────────────

Ministru de stat,
ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus

Ministrul delegat
pentru administraţia publicã,
Gabriel Oprea

Ministru de stat,
ministrul economiei şi comerţului,
Dan Ioan Popescu

p. Ministrul apãrãrii naţionale,
Sorin Encuţescu,
secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat

Bucureşti, 15 aprilie 2004.
Nr. 21.

ANEXA 1

LISTA
ministerelor şi instituţiilor publice în cadrul cãrora se constituie şi funcţioneazã centre operaţionale sau centre operative pentru situaţii de urgenţã cu activitate permanentã

1. Ministerul Administraţiei şi Internelor, în cadrul:
● Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã;
● serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţã.
2. Ministerul Apãrãrii Naţionale
3. Ministerul Afacerilor Externe
4. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
5. Ministerul Economiei şi Comerţului
6. Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale
7. Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor
8. Ministerul Sãnãtãţii
9. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
10. Serviciul Român de Informaţii
11. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
12. Serviciul de Protecţie şi Pazã
13. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale

ANEXA 2

PRINCIPALELE FUNCŢII DE SPRIJIN

pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale şi unele organizaţii neguvernamentale în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţã

──────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Funcţii de sprijin
──────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice,
precum şi a efectelor negative ale acestora
2. Informarea, înştiinţarea şi avertizarea
3. Planificarea şi pregãtirea resurselor şi serviciilor
4. Comunicaţii şi informaticã
5. Cãutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor
6. Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate
7. Acordarea asistenţei medicale de urgenţã
8. Prevenirea îmbolnãvirilor în masã
9. Localizarea şi stingerea incendiilor
10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase
11. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de
intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse
12. Efectuarea lucrãrilor publice şi inginereşti la
construcţiile, instalaţiile şi amenajãrile afectate
13. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele
afectate sau evacuate
14. Asigurarea cazãrii şi adãpostirii persoanelor afectate sau
evacuate
15. Asigurarea energiei pentru iluminat, încãlzire şi alte
utilitãţi
16. Efectuarea depoluãrii şi decontaminãrii
17. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice
18. Logistica intervenţiilor
19. Reabilitarea zonei afectate
20. Acordarea de ajutoare de primã necesitate, despãgubiri
şi asistenţã socialã şi religioasã
──────────────────────────────────────────────────────────────────


                          ─────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta de Urgenta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA DE URGENTA nr. 21 din 15 aprilie 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"