Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
----------
*) Republicatã în temeiul <>art. III din Legea nr. 357/2003 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003, dându-se textelor o noua numerotare.
<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 27 decembrie 2002.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Domeniul de reglementare
Prezenta ordonanta de urgenta constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, şederea şi ieşirea strãinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi mãsuri specifice de control al imigratiei, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte.
ART. 2
Definiţii
Pentru scopurile prezentei ordonanţe de urgenta, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtorul înţeles:
a) strãin - persoana care nu are cetãţenia romana;
b) apatrid - strainul care nu are cetãţenia nici unui stat;
c) Autoritatea pentru strãini - structura specializatã, organizatã în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercita atribuţiile ce îi sunt date în competenta, prin lege, cu privire la regimul strãinilor în România, combaterea şederii ilegale, precum şi cu privire la gestionarea evidentei strãinilor cãrora li s-a acordat dreptul de şedere în România;
d) viza - autorizaţia acordatã de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României, precum şi de cãtre organele poliţiei de frontiera, care, în condiţiile prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta, conferã strainului dreptul de a intra pe teritoriul României, precum şi dreptul de şedere temporarã pentru o perioada determinata, cu respectarea scopului pentru care i-a fost acordatã;
e) viza de tranzit aeroportuar - autorizaţia acordatã de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite strainului sa treacã prin zona internationala de tranzit a unui aeroport roman, fãrã a intra pe teritoriul statului roman, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între doua tronsoane ale unui zbor internaţional;
f) drept de şedere - dreptul acordat strainului de cãtre autoritãţile competente, de a rãmâne pe teritoriul României pentru o perioada determinata, în condiţiile legii;
g) permis de şedere - documentul de identitate care se elibereazã de cãtre Autoritatea pentru strãini, în condiţiile legii, strainului cãruia i se prelungeşte dreptul de şedere în România sau celui cãruia i se acorda dreptul de şedere permanenta, dupã caz;
h) cãsãtorie de convenienta - cãsãtoria încheiatã cu singurul scop de a eluda condiţiile de intrare şi şedere a strãinilor şi de a obţine dreptul de şedere pe teritoriul României.
ART. 3
Drepturile strãinilor
(1) Strãinii care locuiesc legal în România se bucura de protecţia generalã a persoanelor şi a averilor, garantatã de Constituţie şi de alte legi, precum şi de drepturile prevãzute în tratatele internaţionale la care România este parte.
(2) Strãinii aflaţi legal în România se pot deplasa liber şi isi pot stabili resedinta sau, dupã caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.
(3) Strãinii care locuiesc legal în România şi pãrãsesc temporar teritoriul statului roman au dreptul de a reintra pe toatã durata valabilitãţii permisului de şedere.
(4) Pot beneficia de mãsuri de protecţie socialã din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii romani, numai strãinii cu resedinta sau domiciliul în România.
(5) Strãinii cãrora li s-a eliberat un document de cãtre Autoritatea pentru strãini au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta şi, când este cazul, sa solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realitãţii.
(6) Strãinii cuprinşi în învãţãmântul de toate gradele au acces, fãrã restrictii, la activitãţile şcolare şi de instruire în societate.
ART. 4
Obligaţiile strãinilor
(1) Pe timpul şederii în România strãinii sunt obligaţi sa respecte legislaţia romana.
(2) Strãinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizaţii sau grupãri similare acestora şi nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcţii şi demnitati publice şi nu pot iniţia, organiza sau participa la manifestatii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranţei naţionale.
(3) Strãinii nu pot finanta partide, organizaţii, grupãri sau manifestatii ori întruniri dintre cele prevãzute la alin. (2).
(4) Strãinii aflaţi pe teritoriul României sunt obligaţi sa respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, dupã caz, de a rãmâne pe teritoriul României, sa nu rãmânã pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat şederea, precum şi sa depunã toate diligenţele necesare pentru a ieşi din România pana la expirarea acestei perioade.
(5) Strãinii care intra pe teritoriul statului roman sau care ies de pe acesta au obligaţia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.
(6) Strãinii aflaţi pe teritoriul României au obligaţia de a se supune, în condiţiile legii, controlului organelor de poliţie şi al celorlalte autoritãţi publice competente în acest sens.
ART. 5
Politica în domeniul imigratiei
Anual, prin hotãrâre a Guvernului, se stabilesc:
a) numãrul permiselor de munca ce pot fi eliberate strãinilor pentru încadrarea în munca, stabilit conform prevederilor legislaţiei privind permisele de munca;
b) numãrul locurilor în unitãţile sau instituţiile de învãţãmânt care pot fi puse la dispoziţie strãinilor şi termenele limita pana la care se pot face înscrieri, pentru fiecare forma de învãţãmânt;
c) cuantumul alocaţiilor necesare pentru hranirea, întreţinerea şi cazarea în centre, precum şi al celor pentru asistenta medicalã şi spitalizare;
d) cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzãtoare atât pentru întreţinerea pe perioada şederii, cat şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul cãtre alt stat, prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. c);
e) orice alte probleme referitoare la politica în domeniul imigratiei.
CAP. II
Dispoziţii generale privind intrarea, şederea şi ieşirea strãinilor
SECŢIUNEA 1
Intrarea strãinilor pe teritoriul României
ART. 6
Condiţii cu privire la intrarea strãinilor
(1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisã strãinilor care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) poseda un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul roman;
b) poseda viza romana acordatã în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta sau, dupã caz, poseda permis de şedere valabil, dacã prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;
c) prezintã, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, documente care justifica scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzãtoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cat şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul cãtre alt stat în care exista siguranta ca li se va permite intrarea;
d) prezintã garanţii ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau ca vor pãrãsi teritoriul României, în cazul strãinilor aflaţi în tranzit;
e) nu sunt incluşi în categoria strãinilor impotriva cãrora s-a instituit mãsura interzicerii intrãrii în România sau care au fost declaraţi indezirabili;
f) nu prezintã un pericol pentru apãrarea şi siguranta nationala, ordinea, sãnãtatea ori morala publica.
(2) Cetãţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului economic european li se poate permite intrarea pe teritoriul României fãrã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1) lit. c) şi d).
(3) Strãinilor care stationeaza în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcatiunile ancorate în porturi maritime şi fluviale nu li se aplica prevederile prezentei ordonanţe de urgenta referitoare la condiţiile de intrare şi de şedere a strãinilor pe teritoriul României.
(4) Intrarea strãinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internaţional de persoane.
(5) Trecerea frontierei de stat romane de cãtre strãini se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite prin acorduri şi înţelegeri între România şi alte state.
ART. 7
Obligaţiile transportatorilor
(1) Este interzisã aducerea în România de cãtre companiile de transport a strãinilor care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b).
(2) În cazul nerespectãrii dispoziţiilor alin. (1), compania de transport respectiva este obligatã sa asigure transportul imediat al strãinilor în cauza la locul de imbarcare sau într-un alt loc pe care strãinii îl accepta şi unde sunt acceptaţi. Dacã acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat sa suporte cheltuielile privind cazarea şi întreţinerea, precum şi toate celelalte cheltuieli determinate de returnarea acestora.
(3) Obligaţiile prevãzute la alin. (2) sunt aplicabile şi companiilor de transport cu care sosesc în România strãinii aflaţi în tranzit, dacã:
a) transportatorul care urmeazã sa-i preia pentru a-i duce în ţara de destinaţie refuza sa-i imbarce;
b) autoritãţile statului de destinaţie nu permit intrarea strãinilor şi îi returneazã în România.
ART. 8
Nepermiterea intrãrii în România
(1) Strãinilor li se refuza intrarea pe teritoriul statului roman dacã:
a) nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 6 alin. (1);
b) sunt semnalati de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului ca finanţeazã, pregãtesc, sprijinã în orice mod sau comit acte de terorism;
c) exista indicii ca fac parte din grupuri infractionale organizate cu caracter transnational sau ca sprijinã în orice mod activitatea acestor grupuri;
d) exista motive serioase sa se considere ca au sãvârşit sau au participat la sãvârşirea unor infracţiuni contra pãcii şi omenirii ori a unor crime de rãzboi sau crime contra umanitãţii, prevãzute în convenţiile internaţionale la care România este parte.
(2) Autoritãţile competente pot refuza intrarea strãinilor pe teritoriul statului roman şi în urmãtoarele situaţii:
a) au sãvârşit infracţiuni în perioada altor sederi în România ori în strãinãtate impotriva statului sau a unui cetãţean roman;
b) au introdus ori au încercat sa introducã ilegal în România alţi strãini;
c) au încãlcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, dupã caz, la intrarea pe teritoriul României.
(3) Organele şi instituţiile care deţin date şi informaţii cu privire la existenta unor situaţii de natura celor prevãzute la alin. (1) şi (2) au obligaţia sa informeze Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera şi Autoritatea pentru strãini sau formaţiunile teritoriale ale acestora.
(4) Mãsura nepermiterii intrãrii în România se motiveaza de organele poliţiei de frontiera şi se comunica imediat persoanei în cauza şi Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
ART. 9
Obligaţiile strainului
(1) Strainul cãruia i-a fost refuzatã intrarea în România este obligat sa pãrãseascã imediat punctul de trecere a frontierei de stat cãtre ţara de origine sau orice alta destinaţie pe care o doreşte, cu excepţia teritoriului României.
(2) În cazul în care pãrãsirea imediata a punctului de trecere a frontierei de stat de cãtre strainul prevãzut la alin. (1) nu este posibila, organele poliţiei de frontiera pot lua mãsura cazarii acestuia într-un spaţiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziţie de administratorul punctului de trecere a frontierei, pana la încetarea motivelor care fac imposibila plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazarii.
ART. 10
Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul roman
(1) Urmãtoarele documente de trecere a frontierei de stat sunt acceptate de România, cu condiţia ca acestea sa ateste identitatea şi cetãţenia sau, dupã caz, calitatea de apatrid a deţinãtorului:
a) pasapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate, la standardele cerute de practica internationala, de cãtre statele, teritoriile sau entitatile internaţionale recunoscute de România;
b) cartea de identitate sau alte documente similare, pe baza de reciprocitate sau unilateral, pentru cetãţenii aparţinând statelor stabilite prin hotãrâre a Guvernului României;
c) documentele de cãlãtorie ale refugiatilor, eliberate în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, şi documentele de cãlãtorie eliberate strãinilor cãrora li s-a acordat protecţie umanitara condiţionatã;
d) documentele de cãlãtorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care aceştia isi au domiciliul.
(2) Strãinii incluşi într-un document de trecere a frontierei de stat aparţinând altei persoane pot intra sau ieşi în/din România numai împreunã cu titularul acestuia.
(3) Strãinii pot intra şi ieşi în/din România şi pe baza unui pasaport colectiv, numai în grup, cu condiţia ca fiecare membru al grupului sa posede un document individual care atesta identitatea şi în care este aplicatã fotografia titularului, iar conducãtorul grupului sa fie în posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.
(4) La propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor Guvernul va da publicitãţii lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul roman pentru intrarea în ţara, emise de statele sau entitatile internaţionale recunoscute de România.
(5) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înţelegeri internaţionale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotãrâre, şi alte documente pe baza cãrora se poate permite intrarea pe teritoriul României.
SECŢIUNEA a 2-a
Şederea strãinilor în România
ART. 11
Dispoziţii generale privind şederea strãinilor
(1) Strãinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rãmâne pe teritoriul statului roman numai pana la data la care înceteazã dreptul de şedere stabilit prin viza sau, dupã caz, prin permisul de şedere.
(2) În cazul în care prin convenţiile internaţionale sau actele normative prin care se desfiinţeazã unilateral regimul de vize nu este prevãzutã perioada pentru care vizele sunt desfiinţate, strãinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului roman şi pot sa rãmânã pana la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrari în ţara.
ART. 12
Condiţii cu privire la gazduirea strãinilor
(1) În cazul unei sederi neîntrerupte mai mari de 10 zile strainul, cetãţean al unui stat dintre cele cuprinse în lista prevãzutã la art. 36 alin. (2), are obligaţia sa anunţe despre aceasta organul de poliţie competent teritorial, pana la împlinirea acestui termen.
(2) În situaţia cazarii în hoteluri sau în alte amenajãri turistice, strainul va îndeplini formalitãţile de luare în evidenta la administraţia locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliţie competent teritorial.
ART. 13
Informarea autoritãţilor cu privire la schimbãrile intervenite în situaţia strainului
(1) Pe durata şederii în România strãinii sunt obligaţi sa declare la formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini, care le-a acordat dreptul de şedere, urmãtoarele:
a) schimbarea adresei de resedinta sau domiciliu;
b) orice modificare intervenita în situaţia personalã, în special schimbarea cetateniei, încheierea, desfacerea sau anularea cãsãtoriei, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
c) orice modificare intervenita în legatura cu angajarea sa în munca;
d) pierderea, prelungirea valabilitãţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.
(2) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarata organului de poliţie competent teritorial.
(3) Declaraţiile prevãzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevãzute la alin. (2), în termen de 48 de ore.
SECŢIUNEA a 3-a
Ieşirea strãinilor de pe teritoriul României
ART. 14
Ieşirea strãinilor
(1) În cazul în care strainul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza cãruia a intrat în ţara, trebuie sa prezinte la ieşirea din România un nou document, valabil, de trecere a frontierei de stat. În aceasta situaţie organele poliţiei de frontiera permit ieşirea din ţara cu avizul Autoritãţii pentru strãini.
(2) Ieşirea din ţara a strãinilor care au cetãţenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliţiei de frontiera pot permite ieşirea din ţara şi în baza documentului care atesta o alta cetãţenie.
ART. 15
Nepermiterea iesirii
(1) Strainului nu i se permite ieşirea din ţara în urmãtoarele situaţii:
a) este invinuit sau inculpat într-o cauza penalã şi magistratul dispune instituirea mãsurii interdicţiei de parasire a localitãţii sau a tarii;
b) a fost condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva şi are de executat o pedeapsa privativã de libertate.
(2) În situaţiile prevãzute la alin. (1) mãsura de a nu permite ieşirea de pe teritoriul României va fi luatã de organul competent din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor numai în baza solicitãrii scrise a procurorului, a instanţelor judecãtoreşti şi a organelor prevãzute de lege care au atribuţii de punere în executare a pedepsei închisorii.
(3) În toate situaţiile se vor preciza motivele pentru care se solicita mãsura şi, dupã caz, vor fi prezentate documentele doveditoare.
(4) Nepermiterea iesirii din ţara se realizeazã prin:
a) instituirea consemnului nominal în sistemul de evidenta a traficului la frontiera de stat, de cãtre Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera;
b) aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ştampilei cu simbolul "C" de cãtre Autoritatea pentru strãini şi formaţiunile sale teritoriale.
ART. 16
Încetarea mãsurii de nepermitere a iesirii
(1) Revocarea mãsurii se va face prin anularea consemnului nominal sau prin aplicarea ştampilei cu simbolul "L" în documentul de trecere a frontierei de stat, la solicitarea scrisã a autoritãţii publice cãreia îi revine o astfel de competenta potrivit legii, pentru cazurile prevãzute la art. 15 alin. (1).
(2) Mãsura de nepermitere a iesirii înceteazã de drept dacã strainul aflat în una dintre situaţiile prevãzute la art. 15 dovedeşte, cu documente emise de autoritãţile competente, potrivit legii, organului abilitat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor ca:
a) s-a dispus neinceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã ori s-a dispus încetarea urmãririi penale, a fost achitat sau s-a dispus încetarea procesului penal;
b) a executat pedeapsa, a fost gratiat, beneficiazã de amnistie sau a fost condamnat, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva, cu suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei.
CAP. III
Regimul acordãrii vizelor
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 17
Forma şi conţinutul vizei
Forma, conţinutul şi elementele de securizare ale vizei se aproba prin hotãrâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.
ART. 18
Limitele drepturilor conferite de viza
Viza da dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentãrii acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constata de cãtre organele Poliţiei de Frontiera Romane ca nu exista vreunul dintre motivele de nepermitere a intrãrii în România, prevãzute la art. 8 alin. (1) şi (2).
ART. 19
Exceptarea de la regimul obligativitatii vizelor
(1) Sunt exceptaţi de la obligativitatea vizelor cetãţenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condiţiile şi pentru perioadele de şedere stabilite prin aceste acorduri.
(2) Guvernul poate stabili, prin hotãrâre, exceptarea unilaterala a unor categorii de strãini de la obligativitatea vizelor.
SECŢIUNEA a 2-a
Tipuri de vize
ART. 20
Tipuri de vize
În funcţie de scopurile pentru care se acorda, vizele pot fi:
a) viza de tranzit aeroportuar, identificata prin simbolul A;
b) viza de tranzit, identificata prin simbolul B sau prin simbolul B/CL, când este viza colectivã;
c) viza de scurta şedere, identificata prin unul dintre urmãtoarele simboluri, în funcţie de activitatea pe care urmeazã sa o desfãşoare în România strainul cãruia i-a fost acordatã:
(i) misiune, identificata prin simbolul C/M;
(ii) turism, identificata prin simbolul C/TU sau CL/TU, când este viza colectivã;
(iii) vizita, identificata prin simbolul C/VV;
(iv) afaceri, identificata prin simbolul C/A;
(v) transport, identificata prin simbolul C/TR;
(vi) activitãţi sportive, identificata prin simbolul C/SP;
(vii) activitãţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activitãţi care nu contravin legilor romane, identificata prin simbolul C/ZA;
d) viza de lungã şedere, identificata prin unul dintre urmãtoarele simboluri, în funcţie de activitatea pe care urmeazã sa o desfãşoare în România strainul cãruia i-a fost acordatã:
(i) desfãşurarea de activitãţi economice, identificata prin simbolul D/AE;
(ii) desfãşurarea de activitãţi profesionale, identificata prin simbolul D/AP;
(iii) desfãşurarea de activitãţi comerciale, identificata prin simbolul D/AC;
(iv) angajare în munca, identificata prin simbolul D/AM;
(v) studii, identificata prin simbolul D/SD;
(vi) reîntregirea familiei, identificata prin simbolul D/VF;
(vii) intrarea în România a strãinilor casatoriti cu cetãţeni romani, identificata prin simbolul D/CR;
(viii) activitãţi religioase sau umanitare, identificata prin simbolul D/RU;
(ix) viza diplomaticã şi viza de serviciu, identificate prin simbolul DS;
(x) alte scopuri, identificata prin simbolul D/AS.
ART. 21
Viza de tranzit aeroportuar
(1) Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetãţenii statelor cuprinse în lista care se întocmeşte de cãtre Ministerul Afacerilor Externe în acord cu reglementãrile Uniunii Europene cu privire la mãsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Acelaşi regim se aplica şi strãinilor care, fãrã a fi cetãţeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autoritãţile statelor respective.
(2) Ministerul Afacerilor Externe actualizeazã permanent lista prevãzutã la alin. (1), în funcţie de reglementãrile Uniunii Europene.
ART. 22
Viza de tranzit
Viza de tranzit este viza care permite unui strãin sa tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberata pentru unul sau doua tranzituri, fãrã ca durata fiecãrui tranzit sa depãşeascã 5 zile.
ART. 23
Viza de scurta şedere
(1) Viza de scurta şedere este viza care permite strãinilor sa între pe teritoriul României în vederea unei sederi neîntrerupte sau a mai multor sederi a cãror durata totalã sa nu depãşeascã 90 de zile în decurs de 6 luni de la data primei intrari. Acest tip de viza poate fi eliberat cu una sau mai multe cãlãtorii.
(2) În cazul strãinilor care cãlãtoresc în mod frecvent în România, pentru relaţii de afaceri-cooperare, la solicitarea autoritãţilor administrative centrale sau a societãţilor comerciale cu mare capacitate economico-financiarã, viza de scurta şedere cu intrari multiple poate fi acordatã şi pe o perioada de un an. Şi în aceasta situaţie durata şederii nu poate depãşi 90 de zile în decurs de 6 luni.
(3) Viza de scurta şedere se acorda pentru urmãtoarele scopuri:
a) misiune - strãinilor care, pentru ratiuni ce ţin de funcţia lor politica, administrativã sau de utilitate publica, trebuie sa se deplaseze în România. Acest tip de viza se elibereazã strãinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor, administraţiilor publice sau organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru cei care, prin scopul şederii lor în România, prezintã interes pentru relaţiile dintre statul roman şi statul de apartenenţa. Acest tip de viza se poate elibera şi membrilor de familie care îi însoţesc pe aceştia;
b) turism - pentru strainul care urmeazã sa calatoreasca în România pentru motive turistice;
c) vizita - pentru strainul care intenţioneazã sa se deplaseze în România în vizita la cetãţeni romani sau strãini posesori ai unui permis de şedere valabil;
d) afaceri - pentru strainul care intenţioneazã sa calatoreasca în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru invatarea sau verificarea folosirii şi functionarii bunurilor achiziţionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale şi de cooperare industriala, precum şi pentru strainul care este sau urmeazã sa devinã asociat ori acţionar al unei societãţi comerciale din România;
e) transport - pentru strainul care urmeazã sa calatoreasca pentru perioade scurte, în scopul desfãşurãrii unor activitãţi profesionale legate de transportul de mãrfuri sau de persoane;
f) activitãţi sportive - pentru strainul care urmeazã sa între în România pe o durata limitatã în vederea participãrii la competitii sportive;
g) activitãţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activitãţi care nu contravin legilor romane - în condiţiile justificarii prezentei în România.
(4) Dreptul de şedere pe teritoriul României, conferit strainului prin viza de scurta şedere, nu poate fi prelungit.
ART. 24
Viza de lungã şedere
(1) Viza de lungã şedere se acorda strãinilor, la cerere, pe o perioada de 90 de zile, cu una sau mai multe cãlãtorii, pentru urmãtoarele scopuri:
a) desfãşurarea de activitãţi economice - strãinilor care urmeazã sa desfãşoare activitãţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în condiţiile legii privind organizarea şi desfãşurarea unor activitãţi economice de cãtre persoane fizice;
b) desfãşurarea de activitãţi profesionale - strãinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;
c) desfãşurarea de activitãţi comerciale - strãinilor care sunt sau urmeazã sa devinã acţionari sau asociaţi cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societãţi comerciale din România;
d) angajare în munca - strãinilor care urmeazã sa între în România în vederea încadrãrii în munca. Viza acordatã în acest scop se va elibera şi sportivilor care urmeazã sa evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de munca;
e) studii - strãinilor care urmeazã sa între în România pentru a urma cursuri în învãţãmântul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, dupã caz, ori pentru obţinerea unor titluri ştiinţifice în cadrul instituţiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
f) reîntregirea familiei - strãinilor care urmeazã sa între în România în scopul redobandirii unitãţii familiale;
g) intrarea în România a strãinilor casatoriti cu cetãţeni romani;
h) activitãţi religioase sau umanitare - strãinilor care urmeazã sa între în România pentru a desfasura activitãţi în domeniul cultelor recunoscute sau în scop umanitar;
i) alte scopuri - strãinilor transferati temporar de cãtre companiile strãine, lucrãtorilor stagiari sau sezonieri, strãinilor care urmeazã tratament medical de lungã durata, strãinilor a cãror prezenta pe teritoriul României este necesarã din interese de siguranta nationala şi celor care desfãşoarã alte activitãţi care nu contravin legilor romane.
(2) Viza de lungã şedere permite strãinilor intrati pe teritoriul României sa solicite prelungirea dreptului de şedere temporarã şi sa obţinã un permis de şedere.
ART. 25
Viza diplomaticã şi viza de serviciu
(1) Viza diplomaticã şi viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o şedere, de regula, de lungã durata, strãinilor titulari ai unui pasaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmeazã sa îndeplineascã o funcţie oficialã ca membri ai unei reprezentante diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenenţa în România.
(2) Aceste tipuri de vize se elibereazã titularilor de paşapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimiţãtor sau a unei reprezentante diplomatice ori consulare a acestuia, precum şi membrilor de familie, împreunã cu care titularul locuieşte, şi sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înţelegerile bilaterale la care România este parte.
ART. 26
Viza colectivã
(1) Viza colectivã este o viza de tranzit sau de scurta şedere acordatã în scop turistic şi pentru o perioada care sa nu depãşeascã 30 de zile, eliberata unui grup de strãini, constituit anterior solicitãrii, cu condiţia ca membrii acestuia sa între, sa rãmânã şi sa pãrãseascã teritoriul României în grup.
(2) Acest tip de viza este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un numãr de minimum 5 şi maximum 50 de persoane. Conducãtorul grupului trebuie sa dispunã de un pasaport individual şi, dupã caz, de o viza individualã.
(3) În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetãţeni ai unor state pentru care exista obligativitatea vizei şi sunt rezidenţi într-un stat membru al Uniunii Europene, care cãlãtoresc în România, în cadrul unor excursii şcolare sau se afla în tranzit, se poate permite intrarea fãrã viza, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) grupul sa fie însoţit de un cadru didactic din partea şcolii care organizeazã excursia;
b) sa existe o lista oficialã a participanţilor dupã care aceştia sa poatã fi identificati;
c) participanţii sa fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţii generale de acordare a vizelor
ART. 27
Acordarea vizei romane
(1) Viza romana poate fi acordatã strãinilor, la cerere, în condiţiile şi pentru scopurile prevãzute în prezentul capitol.
(2) Viza romana se acorda numai dacã:
a) sunt îndeplinite condiţiile cu privire la intrarea în România, prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-f);
b) nu exista vreunul dintre motivele de nepermitere a intrãrii pe teritoriul României, prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
c) strainul nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni sãvârşite în strãinãtate, incompatibile cu scopul pentru care solicita acordarea vizei;
d) sunt îndeplinite condiţiile generale prevãzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de acordare a vizei în funcţie de scopul pentru care este solicitatã.
ART. 28
Condiţii cu privire la valabilitatea documentelor de cãlãtorie
(1) Valabilitatea documentului de cãlãtorie în care urmeazã sa fie aplicatã viza trebuie sa depãşeascã valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin 6 luni.
(2) Pe cale de excepţie, pentru motive de urgenta, cu caracter umanitar sau de interes naţional ori în virtutea unor obligaţii internaţionale asumate de România, pot fi acordate vize şi strãinilor care se afla în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a cãror valabilitate este mai mica decât cea prevãzutã la alin. (1), cu condiţia ca durata de valabilitate a vizei sa nu o depãşeascã pe cea a documentului.
ART. 29
Condiţii cu privire la solicitarea vizei
(1) Cererea de acordare a vizei trebuie sa fie însoţitã de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care sa poatã fi aplicatã viza, de documente care sa justifice scopul şi condiţiile cãlãtoriei, precum şi de dovada ca poseda mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a pãrãsi teritoriul României.
(2) Pot fi acceptate ca dovada a mijloacelor de întreţinere sumele de bani în valuta convertibilã, cecuri de cãlãtorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cãrţi de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult doua zile înaintea solicitãrii vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existenta resurselor financiare corespunzãtoare.
(3) La solicitarea vizei de intrare în România strãinii trebuie sa se prezinte personal la autoritãţile competente sa acorde viza.
(4) Pot face excepţie de la prevederile alin. (3) personalitatile marcante ale vieţii sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care strãinii trebuie sa parcurga o distanta foarte mare pentru a se prezenta la reprezentanta diplomaticã sau consularã a României şi numai dacã nu exista nici un dubiu cu privire la buna-credinţa a solicitantului, precum şi în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut şi demn de încredere rãspunde de buna-credinţa a solicitanţilor.
ART. 30
Organele competente sa acorde viza romana
(1) Viza romana se acorda de cãtre misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din strãinãtate, cu aprobarea prealabilã a Ministerului Afacerilor Externe.
(2) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din strãinãtate pot acorda viza de scurta şedere, fãrã aprobarea prealabilã a Ministerului Afacerilor Externe, strãinilor care nu au nevoie de viza pentru a intra pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.
(3) În vederea aprobãrii acordãrii vizei de scurta şedere pentru strãinii proveniţi din statele incluse în lista prevãzutã la art. 36 alin. (2), precum şi a vizei de lungã şedere, Direcţia generalã afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe solicita, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 40 alin. (2), avizul Autoritãţii pentru strãini, în care se precizeazã dacã sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 27 alin. (2) lit. a) şi b). Avizul Autoritãţii pentru strãini se emite în termen de 30 de zile de la primirea solicitãrii Direcţiei generale afaceri consulare.
ART. 31
Acordarea vizei romane de cãtre organele poliţiei de frontiera
(1) Vizele de scurta şedere şi de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepţie, şi de cãtre organele poliţiei de frontiera, în punctele de trecere a frontierei de stat, numai în urmãtoarele situaţii:
a) în caz de urgenta, determinata de dezastre, calamitati naturale sau accidente;
b) în caz de deces sau îmbolnãviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzãtoare;
c) în cazul echipajelor şi pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situaţii deosebite, care sunt nevoite sa acosteze ori sa aterizeze ca urmare a unor defectiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;
d) în cazul funcţionarilor care aparţin unor organizaţii internaţionale şi au fost delegaţi sa îndeplineascã misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;
e) în cazul participanţilor la acţiunile internaţionale organizate în România, când intervalul de timp dintre informarea participanţilor şi data acţiunii nu permite obţinerea vizelor de intrare. În aceasta situaţie vizele vor fi acordate cu avizul prealabil al Autoritãţii pentru strãini, solicitat de organizator, şi cu informarea ulterioara a Ministerului Afacerilor Externe;
f) în cazul marinarilor strãini care urmeazã sa fie repatriati la încetarea contractului de munca sau în cazul efectuãrii schimburilor de echipaje.
(2) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. f) viza romana se acorda marinarilor strãini aflaţi în aceste situaţii, la cererea agenţiei de navlosire sau a agenţiei de navigaţie a statului în care nava este înmatriculatã, dupã efectuarea verificãrilor cu privire la:
a) corectitudinea datelor puse la dispoziţie, privind existenta navei pe care urmeazã sa se producã schimbarea într-un port romanesc, şi necesitatea acordãrii vizei;
b) îndeplinirea celorlalte condiţii pentru intrarea în România de cãtre marinarul care face subiectul cererii de viza;
c) itinerarul şi mijloacele de deplasare între punctele de trecere a frontierei de stat, inclusiv existenta biletului de cãlãtorie în baza cãruia marinarul strãin urmeazã sa pãrãseascã ţara.
(3) Dupã efectuarea verificãrilor prevãzute la alin. (2), dacã datele puse la dispoziţie de agenţie sunt corecte şi sunt îndeplinite condiţiile prevãzute de lege pentru ca marinarul sa poatã intra în ţara, şeful punctului de trecere a frontierei de stat va inainta cererea prevãzutã la alin. (2) Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, în vederea aprobãrii.
(4) Vizele prevãzute la alin. (1) se pot acorda pentru perioade care sa nu depãşeascã:
a) 10 zile, în cazul vizei de scurta şedere;
b) 5 zile, în cazul vizei de tranzit.
ART. 32
Anularea şi revocarea vizei
(1) Viza poate fi anulatã sau revocatã, în strãinãtate de cãtre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţara de cãtre Direcţia generalã afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivatã a organelor poliţiei de frontiera, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Autoritãţii pentru strãini atunci când strãinii se afla pe teritoriul statului roman. Punerea în executare a mãsurii anulãrii sau revocãrii vizei în ţara se face de cãtre organele poliţiei de frontiera ori, dupã caz, ale Autoritãţii pentru strãini.
(2) Autoritãţile prevãzute la alin. (1) pot lua mãsura anulãrii vizei în urmãtoarele situaţii:
a) se constata ca la data solicitãrii vizei strãinii nu indeplineau condiţiile prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta;
b) strãinii au obţinut viza de intrare pe baza unor documente sau informaţii false;
c) strãinii au introdus sau au încercat sa introducã ilegal în România alţi strãini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;
d) strãinii au încãlcat reglementãrile vamale sau cele privind frontiera de stat.
(3) Mãsura revocãrii vizei poate fi dispusã de cãtre autoritãţile prevãzute la alin. (1) în urmãtoarele situaţii:
a) strãinii nu mai îndeplinesc condiţiile cerute la acordarea vizei;
b) nu se respecta scopul pentru care a fost acordatã viza de intrare;
c) dupã acordarea vizei strãinii au fost declaraţi indezirabili.
(4) Decizia de anulare sau, dupã caz, de revocare a vizei se comunica strainului, în scris, împreunã cu motivele care au stat la baza acesteia, de cãtre misiunea diplomaticã sau oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se afla în strãinãtate, de cãtre organele poliţiei de frontiera, atunci când acesta se afla în punctul de trecere a frontierei de stat, şi de cãtre Autoritatea pentru strãini, prin dispoziţia de parasire a teritoriului prevãzutã la art. 80, atunci când cel în cauza se afla în România. De la data comunicãrii, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.
(5) Cu ocazia comunicãrii deciziei se aplica pe viza ştampila cu inscripţia "ANULAT".
(6) La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliţiei de frontiera limiteazã perioada de valabilitate a vizei în situaţia în care constata ca strainul nu poseda mijloacele de întreţinere pentru intreaga perioada de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializeaza prin înscrierea pe viza a perioadei pentru care strainul are mijloace de întreţinere, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 4-a
Condiţii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar, de tranzit şi de scurta şedere
ART. 33
Condiţii de acordare a vizei de tranzit aeroportuar
(1) Viza de tranzit aeroportuar se acorda de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilã a Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cetãţenilor proveniţi din statele prevãzute în lista întocmitã de Ministerul Afacerilor Externe în acest scop, în condiţiile existenţei vizei unui stat terţ, care permite strãinilor continuarea cãlãtoriei. Aceasta viza se poate acorda în condiţiile prezentãrii biletului de avion valabil pana la destinaţie şi permite strãinilor rãmânerea în zona aeroportuara cel mult 5 zile.
(2) Acest tip de viza nu este necesar în cazul:
a) membrilor echipajelor aeronavelor;
b) posesorilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu sau asimilate acestora;
c) posesorilor de permise de rezidenţã sau documente echivalente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene;
d) posesorilor de vize eliberate de un stat membru al Uniunii Europene.
ART. 34
Condiţii de acordare a vizei de tranzit
(1) Viza de tranzit se acorda solicitanţilor în urmãtoarele condiţii:
a) sunt în posesia vizei unui stat terţ şi, dacã este cazul, a unui stat limitrof României, care permite strãinilor continuarea cãlãtoriei;
b) poseda bilet de cãlãtorie valabil pana la destinaţie sau prezintã permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducãtorilor auto.
(2) Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevãzute la alin. (1) lit. b) insotitorii conducãtorilor auto, care cãlãtoresc împreunã cu aceştia.
ART. 35
Condiţii de acordare a vizelor de scurta şedere
(1) În funcţie de scopul pentru care a fost solicitatã viza de scurta şedere, este necesarã îndeplinirea urmãtoarelor condiţii:
a) misiune - viza se acorda strãinilor care fac dovada ca au una din calitãţile prevãzute la art. 23 alin. (3) lit. a) şi se deplaseaza în România în virtutea acestor calitãţi. Se acorda numai de cãtre misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României;
b) turism - viza se acorda strãinilor dacã prezintã:
(i) voucher sau o rezervare ferma la o unitate de cazare turistica;
(ii) bilet de cãlãtorie valabil pana la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducãtorilor auto;
(iii) asigurare medicalã;
(iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valuta convertibilã, pentru intreaga perioada;
c) vizita - viza se acorda strãinilor dacã prezintã:
(i) bilet de cãlãtorie valabil pana la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducãtorilor auto;
(ii) asigurare medicalã;
(iii) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valuta convertibilã, pentru intreaga perioada;
(iv) dovada asigurãrii condiţiilor de cazare, sub forma unei rezervari ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului sau, dupã caz, a unei declaraţii notariale a persoanei vizitate, însoţitã de copia legalizatã a actelor de spaţiu;
d) afaceri - viza se acorda strãinilor dacã prezintã:
(i) bilet de cãlãtorie valabil pana la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducãtorilor auto;
(ii) asigurare medicalã;
(iii) documente doveditoare privind scopul cãlãtoriei;
(iv) mijloace de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valuta convertibilã, pentru intreaga perioada;
(v) dovada asigurãrii condiţiilor de cazare;
e) transport - viza se acorda strãinilor dacã prezintã:
(i) documente care sa ateste profesia solicitantului, precum şi activitatea ce urmeazã a fi desfasurata pe durata şederii;
(ii) asigurare medicalã;
(iii) permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;
(iv) licenta de transport şi licenta de execuţie;
f) activitãţi sportive - viza se acorda strãinilor dacã prezintã:
(i) invitaţia organizatorilor, care sa ateste asigurarea medicalã şi a cazarii;
(ii) lista oficialã a delegaţiei sportive strãine, cu specificarea calitãţii fiecãrui membru;
(iii) avizul direcţiei judeţene pentru sport competente teritorial;
g) activitãţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activitãţi care nu contravin legilor romane - viza se acorda strãinilor dacã prezintã:
(i) documente emise de instituţiile la care urmeazã sa se deplaseze pentru a justifica prezenta în România;
(ii) bilet de cãlãtorie valabil pana la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducãtorilor auto;
(iii) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valuta convertibilã, pentru intreaga perioada;
(iv) asigurare medicalã;
(v) dovada asigurãrii condiţiilor de cazare.
(2) Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevãzute la alin. (1) lit. b) pct. (ii), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) şi lit. g) pct. (ii) insotitorii conducãtorilor auto care cãlãtoresc împreunã cu aceştia.
SECŢIUNEA a 5-a
Condiţii speciale de acordare a vizelor de scurta şedere pe baza de invitaţie
ART. 36
Domeniul de aplicare
(1) Acordarea vizelor de scurta şedere pentru strãinii proveniţi din statele cunoscute cu potenţial migrator ridicat se va face în condiţiile prevãzute la art. 27-29, cu respectarea condiţiilor speciale stabilite în prezenta secţiune.
(2) Lista statelor pentru ai cãror cetãţeni sunt aplicabile aceste prevederi va fi stabilitã, în concordanta cu reglementãrile Uniunii Europene, de cãtre Ministerul Afacerilor Externe cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
ART. 37
Procedura invitatiei
(1) Strãinilor din categoria prevãzutã la art. 36 alin. (1), posesori de paşapoarte simple, li se poate acorda viza de scurta şedere cu una sau mai multe cãlãtorii, dacã prezintã misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare invitaţie scrisã din partea unei persoane fizice sau juridice, în urmãtoarele scopuri:
a) vizita - pot face invitaţii cetãţenii romani cu domiciliul în România sau strãinii posesori ai unui permis de şedere valabil, cu prezentarea, dupã caz, a urmãtoarelor documente:
(i) cartea de identitate pentru cetãţenii romani sau permisul de şedere pentru strãini, în original şi în copie;
(ii) dovada asigurãrii condiţiilor de cazare;
(iii) dovada posibilitãţilor de asigurare a întreţinerii strainului invitat;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând strainului invitat;
(v) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale strainului invitat;
(vi) certificat de cazier judiciar al strainului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã, emis de autoritãţile statului de provenienta, tradus şi legalizat;
b) turism - pot face invitaţii, nominal pentru fiecare strãin invitat, societãţile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea urmãtoarelor documente:
(i) certificatul de înmatriculare şi statutul societãţii comerciale, în original şi în copie;
(ii) împuternicirea din partea societãţii comerciale pentru persoana desemnatã sa invite în numele acesteia;
(iii) cartea de identitate sau permisul de şedere, dupã caz, al persoanei împuternicite;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând strainului invitat;
(v) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale strainului invitat;
(vi) extrasul din cazierul judiciar al strainului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã, emis de autoritãţile statului de provenienta, tradus şi legalizat;
c) afaceri - pot face invitaţii, de regula, pentru 3 persoane simultan, societãţile comerciale cu sediul în România. În numele societãţilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, sa reprezinte societatea comercialã ori sunt deţinãtoare ale majoritãţii capitalului social. În acest caz este necesarã prezentarea urmãtoarelor documente:
(i) certificatul de înmatriculare şi statutul societãţii comerciale, în original şi în copie;
(ii) dovada calitãţii persoanei care invita în numele societãţii comerciale;
(iii) cartea de identitate sau permisul de şedere, dupã caz, al persoanei împuternicite;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând strainului invitat;
(v) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale strainului invitat;
(vi) certificat de cazier judiciar al strainului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã, emis de autoritãţile statului de provenienta, tradus şi legalizat;
(vii) dovada asigurãrii condiţiilor de cazare a strainului invitat pe perioada şederii în România.
(2) Invitaţiile se completeazã în doua exemplare şi se depun la sediul formatiunilor teritoriale ale Autoritãţii pentru strãini, în vederea aprobãrii.
(3) Aprobarea este condiţionatã de verificarea documentelor prezentate şi a evidentelor Autoritãţii pentru strãini, în scopul constatãrii îndeplinirii condiţiilor legale privind intrarea în România a strãinilor în cauza şi, implicit, al prevenirii intrãrii în România a unor strãini care nu prezintã suficiente garanţii ca vor pãrãsi teritoriul la expirarea vizei.
(4) Soluţionarea cererilor de aprobare a invitaţiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.
(5) În cazul aprobãrii, un exemplar al invitatiei va fi înmânat persoanei care invita, în scopul transmiterii cãtre strainul invitat, iar Autoritatea pentru strãini va informa în scris despre aceasta Direcţia generalã afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
(6) Strainul poate solicita acordarea vizei în termen de 60 de zile de la aprobarea invitatiei.
(7) Nu se aproba o noua invitaţie depusa de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacã una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a pãrãsit teritoriul tarii în termenul de valabilitate al vizei.
(8) Vizele acordate pe baza de invitaţie permit şederea pe teritoriul României pe o perioada de pana la 90 de zile.
ART. 38
Forma şi conţinutul invitatiei
(1) Forma, conţinutul şi elementele de siguranta ale invitatiei se stabilesc de cãtre Ministerul Administraţiei şi Internelor care va asigura, prin Autoritatea pentru strãini, confecţionarea formularelor.
(2) Costul formularelor se suporta de cãtre persoanele fizice sau juridice care invita.
ART. 39
Constituirea depozitelor bancare
(1) În lista prevãzutã la art. 36 alin. (2) se menţioneazã distinct statele pentru ai cãror cetãţeni este necesarã constituirea unui depozit bancar în lei şi în valuta, la dispoziţia Autoritãţii pentru strãini, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de returnarea strãinilor invitaţi care nu pãrãsesc România în termenul de viza acordat.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi apatrizilor cu domiciliul în aceste state.
(3) Constituirea depozitelor bancare în ţara se face la instituţiile bancare cu care Ministerul Administraţiei şi Internelor a încheiat protocoale în acest sens.
(4) Depozitul bancar constituit în ţara este la dispoziţia Autoritãţii pentru strãini pana la pãrãsirea teritoriului României de cãtre strainul invitat, dar nu mai mult de 2 ani.
(5) Sumele necheltuite cu ocazia indepartarii de pe teritoriul României se restituie deponentului, cu avizul Autoritãţii pentru strãini.
(6) Societãţile comerciale de turism pot constitui şi depozite globale, cu avizul Autoritãţii pentru strãini.
ART. 40
Excepţii de la procedura invitatiei
(1) Direcţia generalã afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba, cu avizul prealabil al Autoritãţii pentru strãini, exceptarea de la procedura invitatiei pentru urmãtoarele categorii de strãini:
a) strainul minor al cãrui pãrinte se afla în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta sa fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordãrii vizei de intrare;
b) soţul/sotia şi pãrinţii strainului care se afla în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta sa fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordãrii vizei de intrare;
c) strainul al cãrui pãrinte este cetãţean roman.
(2) Direcţia generalã afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba acordarea vizei, fãrã avizul Autoritãţii pentru strãini, pentru urmãtoarele categorii de strãini:
a) strãinii casatoriti cu cetãţeni romani;
b) strãinii posesori ai unui permis de şedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;
c) strãinii posesori ai unui permis de şedere valabil în state pentru ai cãror cetãţeni nu exista obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene;
d) strãinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene sau ale statelor pentru ai cãror cetãţeni nu exista obligativitatea vizei de intrare în spaţiul Uniunii Europene, valabile cel puţin 3 luni de la data solicitãrii;
e) strãinii care urmeazã sa vina în România în scop de afaceri, la solicitarea autoritãţilor administrative centrale, precum şi a societãţilor comerciale de notorietate care isi asuma, prin act autentic, obligaţia suportãrii cheltuielilor privind asistenta materialã, medicalã şi a celor de repatriere;
f) strãinii care urmeazã sa vina în România la solicitarea şi pe rãspunderea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare strãine acreditate în România;
g) strãinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autoritãţilor publice centrale sau a camerelor de comerţ strãine;
h) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei în scris, la Direcţia generalã afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, din partea urmãtoarelor instituţii din România: Administraţia Prezidentiala, Parlament, Guvern şi alte autoritãţi publice centrale, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, prefecturi, precum şi societãţi comerciale de notorietate, cu mare capacitate economico-financiarã, care isi asuma obligaţia suportãrii cheltuielilor privind asistenta materialã, medicalã şi a celor de repatriere, printr-o scrisoare de garanţie;
i) soferii de TIR;
j) personalitatile din diaspora româneascã şi descendenţii acestora.
SECŢIUNEA a 6-a
Condiţii speciale de acordare a vizei de lungã şedere
ART. 41
Viza de lungã şedere pentru desfãşurarea de activitãţi economice
Viza de lungã şedere pentru desfãşurarea de activitãţi economice se acorda strãinilor care urmeazã sa desfãşoare activitãţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în conformitate cu legea privind organizarea şi desfãşurarea unor activitãţi economice de cãtre persoane fizice şi care prezintã urmãtoarele documente:
a) dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregãtirii profesionale, prevãzute de legea privind organizarea şi desfãşurarea unor activitãţi economice de cãtre persoane fizice;
b) asigurare medicalã pe perioada valabilitãţii vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã.
ART. 42
Viza de lungã şedere pentru desfãşurarea de activitãţi profesionale
(1) Viza de lungã şedere pentru desfãşurarea de activitãţi profesionale în mod individual se acorda strãinilor care urmeazã sa desfãşoare aceste activitãţi în conformitate cu legile speciale care reglementeazã condiţiile de exercitare a profesiilor respective.
(2) Acest tip de viza poate fi acordat strãinilor care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
b) fac dovada faptului ca în ţara de origine practica o profesie similarã cu cea pe care intenţioneazã sa o desfãşoare în România;
c) prezintã dovada asigurãrii medicale pe perioada valabilitãţii vizei;
d) prezintã certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã.
ART. 43
Viza de lungã şedere pentru desfãşurarea de activitãţi comerciale
(1) Acest tip de viza se acorda, pe baza avizului Agenţiei Romane pentru Investiţii Strãine, strãinilor care sunt sau urmeazã sa devinã acţionari ori asociaţi ai unor societãţi comerciale, cu atribuţii de conducere şi administrare a acestora.
(2) Avizul Agenţiei Romane pentru Investiţii Strãine se acorda strãinilor care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) existenta unui plan de afaceri care sa cuprindã date referitoare la natura, amplasarea, durata activitãţii avute în vedere, precum şi nevoile estimate de forta de munca;
b) dispun de fondurile necesare desfãşurãrii activitãţii, în valoare de cel puţin 70.000 euro, în cazul în care urmeazã sa devinã acţionari, şi 50.000 euro, în cazul în care urmeazã sa devinã asociaţi într-o societate cu rãspundere limitatã;
c) activitatea sa fie benefica economiei naţionale şi sa se concretizeze în aporturi semnificative de capital, tehnologie şi crearea de locuri de munca;
d) în ţara de origine practica o activitate similarã sau apropiatã cu cea pe care intenţioneazã sa o desfãşoare în România.
(3) Solicitarea de viza va fi însoţitã de urmãtoarele:
a) avizul Agenţiei Romane pentru Investiţii Strãine;
b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã;
c) asigurare medicalã pe perioada valabilitãţii vizei.
(4) Cererea însoţitã de documentele prevãzute la alin. (3) se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României şi se transmite, prin intermediul Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autoritãţii pentru strãini, pentru avizare conform competentelor.
(5) Avizul Agenţiei Romane pentru Investiţii Strãine are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice şi de utilitate economicã a activitãţii ce urmeazã a fi desfasurata de cãtre strãin.
ART. 44
Viza de lungã şedere pentru angajare în munca
(1) Viza de lungã şedere pentru angajare în munca se acorda strãinilor pe baza avizului Oficiului pentru Migratia Forţei de Munca şi al Autoritãţii pentru strãini.
(2) Avizul Oficiului pentru Migratia Forţei de Munca se elibereazã, la solicitarea angajatorului, care trebuie sa facã dovada faptului ca desfãşoarã o activitate legalã în România, ca nu are datorii şi ca a fãcut o selecţie legalã, cu prezentarea dovezilor care sa ateste acestea, precum şi cele legate de prezentarea actelor din care sa rezulte calificarea profesionalã, vechimea în specialitate a strainului, faptul ca este apt din punct de vedere medical sa desfãşoare activitatea respectiva, ca nu are antecedente penale şi ca are cunoştinţe minime de limba romana.
(3) Solicitarea de viza trebuie sa fie însoţitã de urmãtoarele documente:
a) avizul scris al Oficiului pentru Migratia Forţei de Munca;
b) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul a cel puţin trei salarii medii pe economia nationala;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã, eliberat de autoritãţile din ţara de domiciliu sau de resedinta;
d) asigurarea medicalã pe perioada valabilitãţii vizei.
(4) Viza de lungã şedere pentru angajare în munca se elibereazã şi strãinilor lucrãtori transfrontalieri în România.
ART. 45
Viza de lungã şedere pentru studii
(1) Viza de lungã şedere pentru studii poate fi acordatã strãinilor, la cerere, în limita locurilor stabilite potrivit art. 5 lit. b), de cãtre misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia isi au resedinta sau domiciliul.
(2) Solicitarea trebuie sa fie însoţitã de urmãtoarele documente:
a) scrisoarea de acceptare la studii din partea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului;
b) dovada achitãrii taxei de studii;
c) dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de 250 euro lunar, pentru intreaga perioada înscrisã în viza, cu excepţia strãinilor bursieri ai statului roman, a strãinilor cu un ascendent care a avut sau are cetãţenie romana şi a situaţiilor când, pe baza de reciprocitate, s-a stabilit altfel;
d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã.
(3) Strãinii bursieri ai statului roman sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (2) lit. b) şi c).
ART. 46
Viza de lungã şedere pentru reîntregirea familiei
(1) Strãinii, titulari ai unui drept de şedere în România, cu excepţia celor cãrora li s-a acordat acest drept în scop de studii, pot solicita Autoritãţii pentru strãini reîntregirea familiei pentru:
a) soţ;
b) copiii minori, necãsãtoriţi, rezultaţi din cãsãtorie ori din afarã cãsãtoriei, precum şi cei adoptati de ambii sau numai de cãtre unul dintre soţi, precum şi cei încredinţaţi ambilor ori numai unuia dintre soţi printr-o decizie a unei autoritãţi competente din statul de origine, cu condiţia ca aceştia sa fie în mod efectiv în grija oricãruia dintre soţi. Fac excepţie minorii în varsta de peste 12 ani, adoptati dupã obţinerea de cãtre solicitant a dreptului de şedere în România.
(2) Cererea-tip se depune la formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini în a carei raza domiciliazã sau isi are resedinta solicitantul şi va fi însoţitã de urmãtoarele documente:
a) certificatul de cãsãtorie sau, dupã caz, dovada legãturii de rudenie;
b) declaraţia solicitantului, în forma autenticã, din care sa reiasã ca membrii de familie vor locui împreunã cu acesta;
c) copia permisului de şedere;
d) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
e) dovada mijloacelor de întreţinere;
f) dovada achitãrii obligaţiilor cãtre stat, inclusiv cãtre creditorii bugetari;
g) asigurarea medicalã a solicitantului.
(3) În cazul în care exista dubii cu privire la legatura de rudenie, Autoritatea pentru strãini poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acesteia.
(4) Cererea se aproba în cazul îndeplinirii urmãtoarelor condiţii:
a) sa nu existe o stare de poligamie;
b) solicitantul sa detina spaţiu de locuit corespunzãtor, în suprafata de cel puţin 12 m 2 pentru fiecare membru al familiei;
c) solicitantul sa posede mijloace de întreţinere, în cuantumul corespunzãtor categoriei dreptului de şedere al cãrui titular este.
(5) Cererea va fi soluţionatã în termen de 3 luni de la data depunerii.
(6) Aprobarea cererii va fi comunicatã în scris, atât solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, cat şi Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care nu va mai solicita un aviz ulterior al Autoritãţii pentru strãini.
(7) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate solicitantului, în scris.
(8) Viza va fi eliberata de cãtre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care membrii de familie isi au resedinta sau domiciliul.
(9) Solicitarea de viza va fi însoţitã de urmãtoarele documente:
a) aprobarea Autoritãţii pentru strãini, prevãzutã la alin. (6);
b) dovada asigurãrii medicale pe perioada valabilitãţii vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã, eliberat de autoritãţile din ţara de domiciliu sau de resedinta a strainului.
ART. 47
Viza de lungã şedere pentru activitãţi umanitare sau religioase
Viza de lungã şedere pentru activitãţi umanitare sau religioase se acorda strãinilor, la cerere, de cãtre misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia isi au resedinta sau domiciliul, în urmãtoarele condiţii:
a) existenta avizului Ministerului Culturii şi Cultelor ori, dupã caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea şi sprijinirea activitãţilor umanitare din cadrul Ministerului Sãnãtãţii;
b) dovada calitãţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în România sau al unei organizaţii umanitare;
c) dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a trei salarii medii pe economia nationala;
d) dovada asigurãrii medicale şi ca nu suferã de boli care pot pune în pericol sãnãtatea publica;
e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeaşi valoare juridicã, eliberat de autoritãţile din ţara de origine a strainului.
ART. 48
Viza de lungã şedere pentru alte scopuri
(1) Viza de lungã şedere pentru alte scopuri se acorda, la cerere, de cãtre misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia isi au resedinta sau domiciliul, urmãtoarelor categorii de strãini:
a) celor transferati temporar de cãtre o companie strãinã cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, la o reprezentanta, sucursala ori filiala a sa, aflatã pe teritoriul României, sau la o societate comercialã, persoana juridicã de drept roman, al cãrui asociat/acţionar este compania-mama, cu acelaşi obiect de activitate, dacã fac dovada ca nu sunt în raporturi de munca cu persoana juridicã romana;
b) celor al cãror acces pe piata muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;
c) celor care urmeazã tratament medical de lungã durata, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private, dacã prezintã scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care sa fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Aceasta viza poate fi acordatã şi pentru un eventual insotitor, care asista strainul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacã acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
d) celor care desfãşoarã alte activitãţi ce nu contravin legilor romane, dacã isi justifica prezenta pe teritoriul României.
(2) Strãinilor din categoriile prevãzute la alin. (1) li se acorda viza dacã:
a) prezintã dovada asigurãrii medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
b) prezintã dovada asigurãrii condiţiilor de cazare;
c) prezintã certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã, eliberat de autoritãţile din ţara de origine.
ART. 49
Viza de lungã şedere pentru strãini casatoriti cu cetãţeni romani
Viza se poate acorda strãinilor casatoriti cu cetãţeni romani, cu condiţia sa nu existe una dintre situaţiile de nepermitere a intrãrii prevãzute la art. 8, iar cãsãtoria sa nu fie de convenienta, constatatã în condiţiile prevãzute la art. 64.
CAP. IV
Prelungirea dreptului de şedere temporarã.
Acordarea dreptului de şedere permanenta
SECŢIUNEA 1
Prelungirea dreptului de şedere temporarã în România
ART. 50
Condiţii de prelungire a dreptului de şedere temporarã
(1) Strãinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungã şedere, precum şi celor care sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii vizei de lungã şedere li se poate prelungi dreptul de şedere temporarã de cãtre Autoritatea pentru strãini sau de formaţiunile sale teritoriale, în condiţiile prevãzute în prezenta secţiune.
(2) Dreptul de şedere temporarã în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de pana la un an, numai dacã:
a) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c), e) şi f);
b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrãrii pe teritoriul României, prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
c) poseda document de cãlãtorie valabil pentru perioada pentru care solicita acordarea sau prelungirea dreptului de şedere în România;
d) solicita acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza cãruia se afla pe teritoriul României;
e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România;
f) face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
g) prezintã dovada asigurãrii medicale pe toatã perioada pentru care solicita prelungirea dreptului de şedere temporarã;
h) sunt îndeplinite condiţiile generale prevãzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitatã aceasta.
(3) Pe baza de reciprocitate, prelungirea dreptului de şedere se poate acorda şi pentru perioade mai mari de 1 an.
ART. 51
Solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporarã
(1) Solicitantii sunt obligaţi sa depunã cererile de prelungire a dreptului de şedere temporarã, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale Autoritãţii pentru strãini de la locul de resedinta.
(2) Cererea va fi însoţitã de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de certificat medical eliberat de o instituţie sanitarã publica sau privatã, din care sa rezulte ca nu suferã de boli care pot pune în pericol sãnãtatea publica, de dovada spaţiului de locuit, a asigurãrii medicale şi a mijloacelor de întreţinere, precum şi de celelalte acte prevãzute în prezentul capitol, în funcţie de scopul pentru care solicita aprobarea şederii în România.
(3) Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi facuta cu adeverinta de salariu, talon de pensie, declaraţie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.
(4) Cererea va fi soluţionatã în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.
(5) Dacã este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea în termen, din motive imputabile strainului, constituie motiv de respingere a cererii.
ART. 52
Refuzul prelungirii dreptului de şedere temporarã în România
(1) Dacã la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale în funcţie de scopul şederii, prevãzute în prezenta secţiune, strainului i se refuza prelungirea dreptului de şedere temporarã.
(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de şedere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunica solicitantului prin dispoziţia de parasire a teritoriului României prevãzutã la art. 80.
1. Prelungirea dreptului de şedere temporarã pentru desfãşurarea de activitãţi economice, profesionale şi comerciale
ART. 53
Prelungirea dreptului de şedere temporarã pentru strãinii care desfãşoarã activitãţi economice
(1) Strainului intrat în România în scopul desfãşurãrii de activitãţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale i se prelungeşte dreptul de şedere temporarã în acest scop, dacã:
a) prezintã autorizaţia de desfãşurare a activitãţii, în original şi în copie, eliberata potrivit legii;
b) prezintã dovada deţinerii legale a spaţiului în care isi desfãşoarã activitatea;
c) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 250 euro lunar;
d) activitatea desfasurata corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;
e) obiectul activitãţii desfãşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.
(2) Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporarã trebuie însoţitã de urmãtoarele documente:
a) autorizaţia de desfãşurare a activitãţii, în original şi în copie, eliberata potrivit legii;
b) dovada deţinerii legale a spaţiului în care isi desfãşoarã activitatea;
c) documente care sa ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar, obţinute din activitatea desfasurata.
ART. 54
Prelungirea dreptului de şedere pentru activitãţi profesionale
Strainului intrat în România în scopul exercitãrii în mod individual a unei activitãţi profesionale i se poate prelungi dreptul de şedere temporarã, dacã îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) face dovada faptului ca exercita în mod efectiv activitatea profesionalã în condiţiile prevãzute de legea specialã;
b) prezintã documente care sa ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar.
ART. 55
Prelungirea dreptului de şedere pentru desfãşurarea de activitãţi comerciale
(1) Strainului intrat în România în scopul desfãşurãrii de activitãţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporarã, dacã:
a) prezintã documente care atesta investiţia realizatã în conformitate cu planul de afaceri;
b) face dovada deţinerii legale a spaţiilor pentru sediul social şi pentru punctele de lucru, precum şi a faptului ca în spaţiul declarat ca sediu social nu sunt înregistrate şi alte societãţi comerciale;
c) face dovada ca este acţionar sau asociat al societãţii comerciale cu atribuţii de conducere şi administrare;
d) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacã este acţionar, şi 500 euro lunar, dacã este asociat, precum şi a fondurilor necesare functionarii societãţii comerciale, în conformitate cu obiectul de activitate şi planul de afaceri.
(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporarã se pot acorda dacã strainul îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) activitatea desfasurata corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;
b) obiectul activitãţii desfãşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
c) cererile pentru prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporarã trebuie însoţite de urmãtoarele documente:
(i) certificatul constatator, din care sa rezulte calitatea solicitantului, denumirea şi sediul social al societãţii comerciale, menţiuni efectuate la comunicarea instanţelor de judecata, durata de funcţionare a societãţii comerciale. În certificatul constatator se va preciza dacã la adresa sediului social sunt înregistrate şi alte societãţi comerciale, precum şi raportul juridic dintre solicitant şi acestea;
(ii) înscrierile de menţiuni prevãzute de lege, corespunzãtoare modificãrilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societãţii comerciale;
(iii) dovada deţinerii legale a spaţiului pentru sediul social şi a punctelor de lucru ale societãţii comerciale;
(iv) documente din care sa rezulte ca investiţia este concretizata în aport de capital sau transfer de tehnologie, în valoare de cel puţin 70.000 euro ori crearea a 15 locuri de munca, în cazul acţionarului, şi 50.000 euro ori crearea a cel puţin 10 locuri de munca, în cazul asociatului;
(v) documente care sa ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, în cazul acţionarului, şi 500 euro lunar, în cazul asociatului, obţinute din activitatea desfasurata pe teritoriul României.
(3) În cazul investiţiilor mai mari de 100.000 euro sau dacã au fost create peste 25 de locuri de munca, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile mai mari de 200.000 euro sau dacã au fost create peste 50 de locuri de munca nu este necesarã dovada mijloacelor de întreţinere.
(4) În scopul dovedirii îndeplinirii condiţiilor financiare prevãzute în prezentul articol, Ministerul Finanţelor Publice elibereazã, la cererea strãinilor, certificate cuprinzând menţiuni referitoare la: cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plãtite asociaţilor ori reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.
2. Prelungirea dreptului de şedere temporarã pentru strãinii angajaţi în munca
ART. 56
Prelungirea dreptului de şedere temporarã
(1) Strãinilor intrati în România în scopul angajãrii în munca li se prelungeşte dreptul de şedere temporarã, dacã:
a) prezintã permisul de munca valabil, eliberat de Oficiul pentru Migratia Forţei de Munca;
b) prezintã contractul individual de munca vizat de inspectoratul teritorial de munca în a cãrui raza isi are sediul angajatorul;
c) salariul înscris în contractul individual de munca este cel puţin la nivelul salariului mediu pe economie.
(2) Dreptul de şedere temporarã se prelungeşte pentru o perioada cu cel mult 30 de zile mai mare decât cea pentru care s-a acordat permisul de munca.
(3) Oficiul pentru Migratia Forţei de Munca comunica Autoritãţii pentru strãini, în termen de 5 zile calendaristice, cazurile strãinilor cãrora le-a fost revocat permisul de munca ori le-a fost eliberat un nou permis de munca.
(4) Strãinilor care pot fi încadraţi în munca la persoane fizice sau juridice din România, fãrã permis de munca, în condiţiile legii, li se poate prelungi dreptul de şedere, fãrã îndeplinirea condiţiei prevãzute la alin. (1) lit. a).
ART. 57
Prelungirea dreptului de şedere pentru strãinii al cãror acces pe piata muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state
(1) Condiţiile referitoare la intrarea şi şederea strãinilor al cãror acces pe piata muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevãzute în aceste acorduri.
(2) Angajatorul are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a strãinilor prevãzuţi la alin. (1), sa comunice, în scris, formatiunii Autoritãţii pentru strãini, competenta teritorial, situaţia nominalã a acestora.
3. Prelungirea dreptului de şedere temporarã pentru strãinii veniti în scop de studii
ART. 58
Prelungirea dreptului de şedere temporarã pentru studii
(1) Strainul intrat în România pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de şedere în acelaşi scop în urmãtoarele condiţii:
a) este înscris la o unitate sau instituţie de învãţãmânt de stat ori particular acreditata;
b) dovedeşte ca şi-a achitat taxele de studii pentru întregul an şcolar;
c) face dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de 250 euro lunar pe perioada valabilitãţii permisului de şedere.
(2) Strainului cu un ascendent care a avut sau are cetãţenia romana i se poate prelungi dreptul de şedere temporarã pentru studii, fãrã îndeplinirea condiţiei prevãzute la alin. (1) lit. c).
(3) Dreptul de şedere temporarã pentru studii se poate prelungi cu cel mult 60 de zile dupã absolvirea studiilor în vederea definitivãrii situaţiei şcolare sau universitare şi a avizãrii documentelor de studii.
(4) În situaţia în care strainul nu a promovat un an de studii din cauze imputabile acestuia, Autoritatea pentru strãini poate sa nu-i prelungeascã dreptul de şedere temporarã.
(5) În condiţiile prevãzute la alin. (1) şi (3) se acorda şi se prelungeşte dreptul de şedere temporarã pentru strãinii intrati în România în baza unei vize de lungã şedere în scop de specializare profesionalã, stagii de documentare sau activitãţi de cercetare, desfãşurate într-o unitate sau instituţie de învãţãmânt.
ART. 59
Schimbarea profilului de studiu
Strainul cãruia i s-a acordat sau, dupã caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializãrii profesionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu condiţia ca durata totalã a şederii, prevãzutã pentru studiile iniţiale, sa nu fie depãşitã.
ART. 60
Activitatea profesionalã a strãinilor admişi la studii
(1) Strãinii cãrora li s-a acordat dreptul de şedere în scop de studii pot lucra pentru a-şi completa mijloacele de întreţinere numai cu program redus.
(2) Activitatea lucrativã desfasurata nu constituie motiv de eliberare a unui permis de şedere pentru munca.
ART. 61
Bursieri ai statului roman
(1) Strãinilor intrati în România în scop de studii, bursieri ai statului roman, li se prelungeşte dreptul de şedere, în condiţiile prevãzute la art. 58 şi 59, fãrã a fi necesarã prezentarea dovezii mijloacelor de întreţinere şi a taxelor de studii.
(2) Acordarea şi reînnoirea permiselor de şedere pentru aceasta categorie de strãini se efectueazã cu scutire de la plata taxelor consulare.
4. Prelungirea dreptului de şedere temporarã pentru reîntregirea familiei
ART. 62
Prelungirea dreptului de şedere temporarã pentru reîntregirea familiei
(1) Strãinilor intrati în România în scopurile prevãzute la art. 46 şi 49 li se poate prelungi dreptul de şedere temporarã pentru reîntregirea familiei.
(2) Acest drept de şedere se prelungeşte, individual, fiecãrui membru de familie.
(3) Dreptul de şedere temporarã li se prelungeşte membrilor de familie pentru aceeaşi perioada pentru care i s-a acordat dreptul de şedere temporarã strainului care se afla în România.
(4) Membrilor de familie ai strainului cu domiciliul în România sau ai cetãţenilor romani li se vor elibera permise de şedere cu valabilitate de un an.
ART. 63
Prelungirea ulterioara a dreptului de şedere temporarã pentru reîntregirea familiei
(1) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporarã acordat pentru reîntregirea familiei pot fi acordate dacã solicitantul:
a) prezintã documente traduse şi legalizate din care sa rezulte existenta cãsãtoriei sau a legãturii de rudenie;
b) prezintã declaraţia, în scris, a membrului de familie care a solicitat reîntregirea, din care sa rezulte ca vor locui împreunã;
c) face dovada spaţiului de locuit corespunzãtor;
d) dovedeşte ca strainul care a solicitat reîntregirea dispune de mijloace de întreţinere peste cuantumul prevãzut la eliberarea permisului de şedere, la nivelul a cel puţin un salariu mediu pe economia nationala, pentru fiecare membru de familie.
(2) Dreptul de şedere acordat în baza cãsãtoriei cu un cetãţean roman va fi prelungit cu condiţia dovedirii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului mediu pe economia nationala, iar cãsãtoria sa producã efecte juridice pe teritoriul României.
ART. 64
Cãsãtoria de convenienta
(1) Când dreptul de şedere este solicitat în baza cãsãtoriei, va fi refuzatã prelungirea acestuia în cazul cãsãtoriilor de convenienta.
(2) Elementele pe baza cãrora se poate stabili faptul ca o cãsãtorie este de convenienta pot fi urmãtoarele:
a) coabitarea matrimoniala nu exista;
b) sotii nu s-au intalnit niciodatã înaintea cãsãtoriei;
c) lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor nãscute din cãsãtorie;
d) sotii nu vorbesc o limba inteleasa de amândoi;
e) unul dintre soţi a mai încheiat cãsãtorii de convenienta;
f) sotii sunt inconsecventi în declararea datelor cu caracter personal, precum şi a circumstanţelor în care s-au cunoscut;
g) încheierea cãsãtoriei a fost condiţionatã de plata unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dota.
(3) Elementele prevãzute la alin. (2) pot rezulta din:
a) declaraţiile celor în cauza sau ale unor terţe persoane;
b) înscrisuri;
c) date obţinute cu ocazia realizãrii interviului sau a unor verificãri suplimentare.
ART. 65
Dreptul de şedere temporarã acordat membrilor de familie în mod independent
(1) Strainului, titular al unui drept de şedere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de şedere temporarã în mod independent, dacã:
a) devine major;
b) persoana care a solicitat reîntregirea familiei a decedat;
c) a fost pronunţatã desfacerea cãsãtoriei.
(2) Pentru prelungirea dreptului de şedere solicitantul va prezenta suplimentar, dupã caz, certificatul de naştere, certificatul de deces sau hotãrârea judecãtoreascã de desfacere a cãsãtoriei.
(3) Dreptul de şedere prevãzut la alin. (1) se prelungeşte pentru o perioada de pana la 6 luni.
(4) Orice prelungire ulterioara a dreptului de şedere se acorda doar în condiţiile şi pentru scopurile prevãzute în prezenta ordonanta de urgenta.
ART. 66
Exercitarea de activitãţi economice şi angajarea în munca
(1) Strãinii, titulari ai unui drept de şedere pentru reîntregirea familiei, pot fi angajaţi sau pot desfasura activitãţi economice, în condiţiile legii.
(2) Permisul de munca sau, dupã caz, autorizaţia de desfãşurare a activitãţii se elibereazã în condiţiile legii, pe baza dreptului de şedere.
5. Prelungirea dreptului de şedere temporarã pentru activitãţi umanitare sau religioase. Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere
ART. 67
Prelungirea dreptului de şedere temporarã pentru activitãţi umanitare sau religioase
(1) Strãinii intrati în România în baza unei vize de lungã şedere, pentru desfãşurarea de activitãţi umanitare sau religioase, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporarã dacã:
a) prezintã avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea şi sprijinirea activitãţilor umanitare din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, în cazul în care solicita acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru activitãţi umanitare;
b) prezintã avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, în cazul în care solicita acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru activitãţi religioase.
(2) Strãinii care solicita prelungirea dreptului de şedere pentru activitãţi umanitare nu trebuie sa facã dovada mijloacelor de întreţinere.
(3) Strãinii care solicita prelungirea dreptului de şedere pentru activitãţi religioase trebuie sa facã dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere, cel puţin la nivelul salariului mediu lunar pe economie.
ART. 68
Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere temporarã
(1) Strãinii intrati în România în baza unei vize de lungã şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporarã, dupã cum urmeazã:
a) strãinii detasati - cu prezentarea unei adeverinte de la reprezentanta, sucursala ori filiala aflatã pe teritoriul României sau de la o societate comercialã, persoana juridicã romana, al carei asociat/acţionar este companiamama, cu acelaşi obiect de activitate, dacã fac dovada ca nu sunt în raporturi contractuale de munca cu persoana juridicã romana;
b) strãinii care urmeazã o forma de tratament medical de lungã durata - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituţii medicale publice sau private, în care sa fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Acest permis de şedere poate fi acordat şi pentru un eventual insotitor care asista strainul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacã acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
c) strãinii care desfãşoarã alte activitãţi care nu contravin legilor romane - cu avizul autoritãţilor competente, când este necesar, dacã prezintã documente prin care sa justifice necesitatea şederii în România;
d) apatrizilor de origine romana, care sunt repatriati în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte fãrã îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a dreptului de şedere temporarã.
(2) Strãinilor a cãror şedere este în interesul statului roman li se poate prelungi dreptul de şedere temporarã, la solicitarea expresã a Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, autoritãţilor administraţiei publice centrale de specialitate.
(3) La solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporarã, strãinii prevãzuţi la alin. (1) lit. b) şi c) trebuie sa facã dovada mijloacelor de întreţinere, cel puţin la nivelul salariului mediu lunar pe economie.
(4) Strãinii prevãzuţi la alin. (1) lit. a) şi d) sunt exceptaţi de la obligaţia prezentãrii dovezii mijloacelor de întreţinere.
SECŢIUNEA a 2-a
Dreptul de şedere permanenta. Stabilirea domiciliului în România
ART. 69
Dreptul de şedere permanenta
(1) Dreptul de şedere permanenta este un drept de şedere acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, pe o perioada nedeterminatã, strainului cãruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România.
(2) Dreptul de şedere permanenta înceteazã o data cu schimbarea domiciliului titularului în alt stat sau, dupã caz, atunci când este revocat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta.
ART. 70
Stabilirea domiciliului în România
(1) Stabilirea domiciliului în România se aproba, la cerere, de cãtre şeful Autoritãţii pentru strãini.
(2) Strãinii titulari ai unui drept de şedere temporarã în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România.
ART. 71
Condiţii de stabilire a domiciliului în România
(1) Strãinii isi pot stabili domiciliul în România dacã îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) o şedere temporarã legalã şi continua de cel puţin:
(i) 3 ani în cazul celor casatoriti cu cetãţeni romani;
(ii) 6 ani în cazul celorlalte categorii;
b) fac dovada faptului ca deţin mijloace de întreţinere:
(i) cel puţin la nivelul salariului mediu lunar pe economia nationala în cazul strãinilor casatoriti cu cetãţeni romani;
(ii) din activitãţile legal desfãşurate pe teritoriul României, în cuantumul prevãzut de prezenta ordonanta de urgenta, corespunzãtor dreptului de şedere acordat pana la formularea cererii, în celelalte situaţii;
c) fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
d) vorbesc limba romana la un nivel satisfãcãtor;
e) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c), e) şi f);
f) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrãrii pe teritoriul României, prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).
(2) Pentru strãinii casatoriti cu cetãţeni romani durata cãsãtoriei trebuie sa fie de cel puţin 3 ani, în caz contrar fiind aplicabile prevederile alin. (1) lit. a) pct. (ii).
(3) Strãinilor de origine romana sau nãscuţi în România, strãinilor care au împlinit varsta de 60 de ani, precum şi celor a cãror şedere este în interesul statului roman li se poate aproba stabilirea domiciliului fãrã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1).
(4) În cazul în care ambii pãrinţi ai strainului minor sunt titulari ai dreptului de şedere permanenta, acesta obţine stabilirea domiciliului în România o data cu pãrinţii sãi. În cazul în care numai unul dintre pãrinţi este titular al dreptului de şedere permanenta, este necesar consimţãmântul celuilalt pãrinte, în forma autenticã.
ART. 72
Condiţii cu privire la solicitarea aprobãrii stabilirii domiciliului în România
(1) Cererea pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România se depune personal de solicitant la formaţiunile teritoriale ale Autoritãţii pentru strãini.
(2) Cererea se completeazã în limba romana şi va fi însoţitã de urmãtoarele documente:
a) copii legalizate ale actelor de stare civilã;
b) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie;
c) acte doveditoare privind deţinerea legalã a spaţiului de locuit, în original şi în copie;
d) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;
e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridicã, eliberat de autoritãţile din ţara de origine şi de autoritãţile romane;
f) certificat medical eliberat de o instituţie sanitarã publica sau privatã, din care sa rezulte ca nu suferã de boli care pot pune în pericol sãnãtatea publica;
g) dovada asigurãrii medicale.
(3) Cererea, însoţitã de documentele prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta, se înainteazã, în termen de 10 zile de la data înregistrãrii, comisiei prevãzute la art. 73.
ART. 73
Comisia pentru analizarea cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România
(1) În scopul soluţionãrii cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România se constituie, prin ordin al şefului Autoritãţii pentru strãini, o comisie care analizeazã fiecare cerere şi formuleazã o propunere motivatã, care se supune spre aprobare şefului Autoritãţii pentru strãini.
(2) Termenul de soluţionare a unei cereri de stabilire a domiciliului este de 6 luni de la data înregistrãrii.
(3) Decizia se comunica în scris solicitantului, în termen de 10 zile de la adoptare.
(4) Strainul cãruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat sa se prezinte, în termen de 30 de zile de la comunicare, la formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini unde a fost înregistratã cererea, pentru eliberarea permisului de şedere permanenta.
ART. 74
Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România
(1) Dacã în urma depunerii cererii pentru stabilirea domiciliului în România comisia prevãzutã la art. 73 constata ca nu sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 71 şi 72, aceasta propune şefului Autoritãţii pentru strãini sa decidã respingerea cererii.
(2) Decizia de respingere a cererii de stabilire a domiciliului în România, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunica în scris solicitantului de cãtre Autoritatea pentru strãini.
(3) Strãinilor cãrora li s-a respins cererea de stabilire a domiciliului în România li se poate reglementa, la cerere, dreptul de şedere conform situaţiei anterioare depunerii cererilor de stabilire a domiciliului, cu îndeplinirea condiţiilor legale în acest sens.
SECŢIUNEA a 3-a
Anularea şi revocarea dreptului de şedere în România
ART. 75
Cazuri de anulare şi revocare a dreptului de şedere în România
(1) Autoritatea pentru strãini sau formaţiunile sale teritoriale anuleazã, prin decizie motivatã, dreptul de şedere în România, care a fost prelungit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, în urmãtoarele situaţii:
a) se constata, ulterior, ca la data prelungirii dreptului de şedere temporarã strainul nu îndeplinea condiţiile prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta în acest sens;
b) se constata ca unele acte care au stat la baza acordãrii dreptului de şedere sunt falsificate.
(2) Autoritatea pentru strãini poate revoca, prin decizie motivatã, dreptul de şedere în România, care a fost prelungit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, în urmãtoarele situaţii:
a) în cazul dreptului de şedere temporarã:
(i) în urma verificãrilor specifice efectuate de organele competente ale Autoritãţii pentru strãini sau a sesizarilor primite de la alte autoritãţi competente, potrivit legii, se constata ca strainul nu mai îndeplineşte condiţiile de prelungire a dreptului de şedere ori nu mai respecta scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;
(ii) se constata ca strainul a încãlcat reglementãrile vamale sau cele privind frontiera de stat;
(iii) se constata ca strainul suferã de o boala care prezintã pericol pentru sãnãtatea publica şi nu se supune mãsurilor de tratament medical stabilite de autoritãţile medicale;
b) în cazul dreptului de şedere permanenta, dacã strainul se afla în situaţia prevãzutã la lit. a) pct. (iii).
ART. 76
Aducerea la cunostinta strainului a deciziei de anulare sau revocare a dreptului de şedere în România
Decizia de anulare sau revocare a dreptului de şedere a strainului care se afla pe teritoriul României se realizeazã de cãtre Autoritatea pentru strãini, prin dispoziţia de parasire a teritoriului, prevãzutã la art. 80.
SECŢIUNEA a 4-a
Integrarea în viata economicã, culturalã şi socialã a strãinilor
ART. 77
Asistenta pentru integrarea strãinilor
(1) Statul roman asigura condiţiile pentru integrarea strãinilor cãrora li s-a acordat un drept de şedere în România, în viata economicã, socialã şi culturalã a tarii.
(2) În scopul integrãrii strãinilor pot fi organizate şi desfãşurate urmãtoarele activitãţi:
a) cursuri de limba romana;
b) cursuri şi alte forme de perfecţionare şi pregãtire profesionalã;
c) asigurarea informãrii cu privire la drepturile şi obligaţiile strãinilor, precum şi asupra oportunitatilor de integrare în societatea româneascã;
d) cursuri de cunoaştere a istoriei, culturii, civilizatiei şi a sistemului de drept din România;
e) intalniri prilejuite de diferite evenimente, la care sa participe şi cetãţeni romani, în scopul promovãrii cunoaşterii şi înţelegerii reciproce.
ART. 78
Instituţii şi organizaţii implicate
(1) Instituţiile publice vor coopera, potrivit competentelor, cu organizaţii neguvernamentale şi organizaţii internaţionale, în scopul promovãrii şi derulãrii de programe pentru integrarea strãinilor în societate, precum şi pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.
(2) În toate activitãţile pe care le desfãşoarã, instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale vor asigura protecţia strãinilor impotriva oricãrei forme de discriminare.
CAP. V
Regimul indepartarii strãinilor de pe teritoriul României
SECŢIUNEA 1
Condiţii generale cu privire la îndepãrtarea strainilor de pe teritoriul României
ART. 79
Îndepãrtarea strãinilor de pe teritoriul României
Impotriva strãinilor a cãror şedere în România a devenit ilegala ori al cãror drept de şedere a fost revocat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, precum şi impotriva strãinilor cu privire la care s-a stabilit ca au intrat ilegal în România autoritãţile competente potrivit prezentului capitol pot lua mãsura indepartarii de pe teritoriul României şi, dupã caz, pot dispune interzicerea intrãrii în România pentru o perioada determinata.
ART. 80
Dispoziţia de parasire a teritoriului României
(1) Dispoziţia de parasire a teritoriului României constituie decizia Autoritãţii pentru strãini sau a formatiunilor sale teritoriale, care obliga un strãin sa pãrãseascã teritoriul României într-un termen stabilit, dupã cum urmeazã:
a) strainul cãruia i s-a anulat sau revocat viza, precum şi cel care a intrat ilegal pe teritoriul României sau a cãrui şedere a devenit ilegala, în termen de maximum 5 zile;
b) strainul cãruia i s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere ori acesta a fost anulat sau revocat, în termen de 30 de zile. În cazul strãinilor care trebuie sa lichideze o investiţie, termenul este de 3 luni.
(2) Termenele prevãzute la alin. (1) se calculeazã de la data la care i-a fost adusã la cunostinta strainului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, dispoziţia de parasire a teritoriului României.
ART. 81
Aducerea la cunostinta strainului a dispoziţiei de parasire a teritoriului
(1) Aducerea la cunostinta strainului a dispoziţiei de parasire a teritoriului României se realizeazã de cãtre Autoritatea pentru strãini ori de formaţiunile sale teritoriale.
(2) Dispoziţia de parasire a teritoriului se redacteazã în doua exemplare, în limba romana şi într-o limba de circulaţie internationala.
(3) Atunci când strainul este prezent, un exemplar al dispoziţiei de parasire a teritoriului se înmâneazã acestuia, sub semnatura, pe exemplarul care rãmâne la Autoritatea pentru strãini sau la formatiunea teritorialã a acesteia.
(4) Dacã strainul nu este prezent, comunicarea se realizeazã astfel:
a) prin posta, cu confirmare de primire, la adresa la care strainul a declarat ca locuieşte;
b) prin afişare la sediul Autoritãţii pentru strãini şi al formatiunii teritoriale, în cazul în care nu se cunoaşte adresa la care locuieşte strainul.
ART. 82
Contestarea dispoziţiei de parasire a teritoriului
(1) Dispoziţia de parasire a teritoriului poate fi atacatã în termen de 5 zile lucrãtoare de la data comunicãrii, la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisã de Autoritatea pentru strãini, sau la Curtea de Apel în a carei raza de competenta teritorialã se afla formatiunea teritorialã care a emis dispoziţia de parasire a teritoriului. Sentinta instanţei este definitiva şi irevocabilã.
(2) Exercitarea caii de atac prevãzutã la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a dispoziţiei de parasire a teritoriului. În cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei sa dispunã suspendarea executãrii dispoziţiei de parasire a teritoriului, pana la soluţionarea acţiunii. Instanta va soluţiona cererea de suspendare, de urgenta, hotãrârea pronunţatã în acest caz fiind executorie de drept.
SECŢIUNEA a 2-a
Strãini indezirabili
ART. 83
Declararea ca indezirabil
(1) Declararea ca indezirabil constituie o mãsura administrativã de autoritate, dispusã impotriva unui strãin care a desfãşurat, desfãşoarã ori exista indicii temeinice ca intenţioneazã sa desfãşoare activitãţi de natura sa punã în pericol siguranta nationala sau ordinea publica.
(2) Mãsura prevãzutã la alin. (1) se dispune de cãtre procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, la propunerea Autoritãţii pentru strãini sau a altor instituţii cu competente în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul celor prevãzute la alin. (1).
(3) Procurorul se pronunţa, prin ordonanta motivatã, în termen de 5 zile de la primirea propunerii formulate în condiţiile alin. (2) şi, în cazul aprobãrii acesteia, transmite ordonanta de declarare ca indezirabil la Autoritatea pentru strãini pentru a fi pusã în executare. Atunci când declararea strainului ca indezirabil se întemeiazã pe ratiuni de siguranta nationala, în conţinutul ordonanţei nu vor fi menţionate motivele care stau la baza acestei decizii.
(4) Dreptul de şedere al strainului înceteazã de drept de la data emiterii ordonanţei de declarare ca indezirabil.
(5) Perioada pentru care un strãin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o noua perioada cuprinsã între aceste limite, în cazul în care se constata ca nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei mãsuri.
(6) Prelungirea termenului se va face în condiţiile prevãzute la alin. (2).
(7) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru strãini Direcţiei generale afaceri consulare.
ART. 84
Aducerea la cunostinta strainului a mãsurii de declarare ca indezirabil
(1) Ordonanta de declarare ca indezirabil se aduce la cunostinta strainului de cãtre Autoritatea pentru strãini, în condiţiile prevãzute la art. 81.
(2) Comunicarea datelor şi informaţiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ratiuni de siguranta nationala se poate face numai în condiţiile stabilite şi cãtre destinatarii în mod expres prevãzuţi de actele normative care reglementeazã regimul activitãţilor referitoare la siguranta nationala şi protejarea informaţiilor clasificate. Asemenea date şi informaţii nu pot fi, sub nici o forma, direct sau indirect, aduse la cunostinta strainului declarat indezirabil.
ART. 85
Contestarea ordonanţei de declarare ca indezirabil a strainului
(1) Ordonanta de declarare ca indezirabil poate fi atacatã de strainul impotriva cãruia a fost dispusã, în termen de 5 zile lucrãtoare de la data comunicãrii, la Curtea de Apel Bucureşti. Instanta se pronunţa în termen de 3 zile de la data primirii cererii. Hotãrârea este definitiva şi irevocabilã.
(2) Exercitarea caii de atac prevãzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a ordonanţei de declarare ca indezirabil a strainului. În cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei sa dispunã suspendarea executãrii ordonanţei de declarare ca indezirabil, pana la soluţionarea acţiunii. Instanta va soluţiona cererea de suspendare, de urgenta, hotãrârea pronunţatã în acest caz fiind executorie de drept.
SECŢIUNEA a 3-a
Returnarea strãinilor
ART. 86
Condiţiile aplicãrii mãsurii returnarii
(1) Returnarea este o mãsura administrativã dispusã de cãtre Autoritatea pentru strãini în vederea indepartarii unui strãin de pe teritoriul României.
(2) Mãsura returnarii se poate aplica strãinilor care:
a) au intrat ilegal în România;
b) nu au solicitat prelungirea dreptului de şedere, iar perioada scursa de la încetarea acestuia este mai mare de 3 luni;
c) nu au plecat din România în termenul prevãzut în dispoziţia de parasire a teritoriului României;
d) sunt fosti solicitanti ai statutului de refugiat ale cãror cereri au fost respinse printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã şi care nu au pãrãsit teritoriul României în condiţiile prevãzute de lege, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 99 alin. (1) lit. d).
(3) Strãinii care nu poseda documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentaţi misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România, ale statelor ai cãror cetãţeni sunt, pentru eliberarea documentelor.
(4) Pentru strãinii proveniţi din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din ţara de origine, prin Direcţia generalã afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
(5) În situaţia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obţinut în condiţiile prevãzute la alin. (4), Autoritatea pentru strãini poate elibera un titlu de cãlãtorie, conform legii.
ART. 87
Executarea returnarii
(1) Returnarea se executa prin escortarea strainului pana la frontiera sau în ţara de origine, de cãtre personalul specializat al Autoritãţii pentru strãini.
(2) Dacã strainul poseda document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare şi nu este necesarã efectuarea altor formalitãţi, mãsura va fi pusã în aplicare în termen de 24 de ore.
(3) Când mãsura returnarii nu poate fi pusã în aplicare în termenul prevãzut la alin. (2), strainul va fi luat în custodie publica.
ART. 88
Returnarea în baza acordurilor de readmisie
(1) Strãinii prevãzuţi la art. 86 alin. (2) pot fi returnati şi în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în condiţiile prevãzute în acestea.
(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de cãtre strainul care face obiectul unei proceduri de readmisie cãtre un stat terţ, cu condiţia escortarii şi a prezentãrii garanţiilor ca acesta isi poate continua cãlãtoria şi poate intra în statul de destinaţie.
ART. 89
Interzicerea returnarii
(1) Returnarea este interzisã în urmãtoarele cazuri:
a) strainul care este minor şi pãrinţii au dreptul de şedere în România;
b) strainul care este pãrinte al unui minor care are cetãţenia romana, iar durata şederii ilegale nu depãşeşte un an, dacã:
(i) minorul se afla în întreţinerea pãrintelui; sau
(ii) strainul este obligat la plata pensiei alimentare, obligaţie pe care şi-o îndeplineşte cu regularitate;
c) strainul care este cãsãtorit cu un cetãţean roman, dacã perioada de şedere ilegala nu este mai mare de 6 luni, iar cãsãtoria nu este de convenienta;
d) strainul a depãşit varsta de 80 de ani;
e) exista temeri justificate ca viata îi este pusã în pericol ori ca va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmeazã sa fie returnat strainul;
f) returnarea este interzisã de documentele internaţionale la care România este parte;
g) strainul prevãzut la art. 99 alin. (1) lit. e), cu excepţia celor cãrora nu li s-a prelungit perioada pentru care li s-a acordat tolerarea rãmânerii pe teritoriul României, în condiţiile prevãzute la art. 100 alin. (5).
(2) Punerea în executare a mãsurii returnarii se suspenda în cazul strãinilor care se afla în una dintre situaţiile prevãzute la art. 15 alin. (1), pana la data la care înceteazã motivele de nepermitere a iesirii din România.
(3) Persoanelor prevãzute la alin. (1) li se poate acorda sau, dupã caz, prelungi dreptul de şedere în România de cãtre Autoritatea pentru strãini, pentru unul dintre scopurile şi în condiţiile prevãzute la cap. IV. În cazul persoanelor prevãzute la alin. (1) lit. f) se poate acorda dreptul de şedere permanenta, în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (3).
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lit. b), c) şi d) şi alin. (2) şi (3) strãinii care constituie un pericol pentru ordinea publica, siguranta nationala ori suferã de o boala care ameninta sãnãtatea publica şi refuza sa se supunã mãsurilor stabilite de cãtre autoritãţile medicale.
ART. 90
Reintoarcerea voluntara
(1) Strãinii aflaţi pe teritoriul României pot solicita sprijinul Autoritãţii pentru strãini ori formatiunilor sale teritoriale pentru reintoarcerea în ţara de origine, dacã nu dispun de mijloace financiare.
(2) Autoritatea pentru strãini în comun cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organizaţii neguvernamentale de profil vor desfasura programe comune pentru identificarea modalitãţilor concrete de sprijinire a strãinilor prevãzuţi la alin. (1) în vederea reintoarcerii acestora în ţãrile de origine, precum şi a resurselor financiare necesare în acest sens.
(3) Strãinii prevãzuţi la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singura data de sprijinul acordat de Autoritatea pentru strãini, prin intermediul programelor prevãzute la alin. (2), pentru reintoarcerea în ţara de origine.
SECŢIUNEA a 4-a
Expulzarea strãinilor
ART. 91
Efectuarea expulzãrii strãinilor
(1) Impotriva strainului care a sãvârşit o infracţiune pe teritoriul României poate fi dispusã mãsura expulzãrii în condiţiile prevãzute de Codul penal şi de Codul de procedura penalã.
(2) Dreptul de şedere al strainului înceteazã de drept la data la care a fost dispusã mãsura expulzãrii.
(3) Instanta poate dispune ca, pana la efectuarea expulzãrii, strainul sa fie luat în custodie publica.
(4) Dacã strainul nu poseda document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru strãini procedeazã conform art. 86 alin. (4) şi (5).
ART. 92
Interzicerea expulzãrii
(1) Un strãin nu poate fi expulzat într-un stat în care exista temeri justificate ca viata îi este pusã în pericol ori ca va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante.
(2) Mãsura expulzãrii nu se dispune, iar în cazul în care a fost dispusã, nu poate fi executatã, dacã strainul se afla în una dintre situaţiile prevãzute la art. 15 alin. (1).
(3) Interdicţia de expulzare dureazã pana la disparitia motivelor pe care a fost intemeiata.
(4) Strainul care se afla în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) şi (2) poate fi expulzat pentru motive de siguranta nationala sau ordine publica.
(5) Constatarea situaţiilor prevãzute la alin. (1) şi (2) este de competenta instanţei de judecata, în urma comunicãrii efectuate de cãtre Autoritatea pentru strãini.
SECŢIUNEA a 5-a
Luarea în custodie publica a strãinilor. Centre de cazare
ART. 93
Luarea în custodie publica a strãinilor
(1) Luarea în custodie publica este o mãsura de restrangere a libertãţii de mişcare dispusã de magistrat impotriva strainului care nu a putut fi returnat în termenul prevãzut de prezenta ordonanta de urgenta, precum şi impotriva strainului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanta a dispus expulzarea.
(2) În cazul strãinilor impotriva cãrora s-a dispus mãsura returnarii, luarea în custodie publica se dispune de cãtre procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioada de 30 de zile, la solicitarea Autoritãţii pentru strãini sau a formatiunilor sale teritoriale.
(3) În cazul strãinilor impotriva cãrora s-a dispus mãsura expulzãrii, instanta poate dispune ca pana la efectuarea expulzãrii de cãtre organele de poliţie, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedura penalã, strainul sa fie luat în custodie publica.
(4) Luarea în custodie publica a strãinilor declaraţi indezirabili se dispune de cãtre procurorul care a dispus mãsura declarãrii ca indezirabil, prin ordonanta prevãzutã la art. 83 alin. (3).
(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publica a strãinilor prevãzuţi la alin. (2) şi (4), care nu au putut fi îndepãrtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de cãtre curtea de apel în a carei raza de competenta teritorialã se afla locul de cazare, la solicitarea motivatã a Autoritãţii pentru strãini.
(6) Perioada maxima de luare în custodie publica a strãinilor impotriva cãrora s-a dispus mãsura returnarii nu poate depãşi 6 luni.
(7) În situaţia în care, ulterior luãrii în custodie publica a unui strãin, se constata existenta unuia dintre cazurile prevãzute la art. 89 alin. (1) sau acesta a formulat o cerere pentru acordarea unei forme de protecţie, mãsura luãrii în custodie publica înceteazã de drept, cu excepţia situaţiei în care, pentru ratiuni de siguranta nationala sau ordine publica, se impune îndepãrtarea acestuia de pe teritoriul României.
(8) Strãinii impotriva cãrora s-a dispus mãsura returnarii pot depune, în termen de 5 zile, plângere impotriva mãsurii luãrii în custodie publica, dispusã de procuror în condiţiile prevãzute la alin. (2), la Curtea de Apel Bucureşti, care este obligatã sa o rezolve în termen de 3 zile de la data primirii. Introducerea plângerii nu suspenda executarea mãsurii luãrii în custodie publica. Hotãrârea instanţei este definitiva şi irevocabilã.
(9) Strãinii luati în custodie publica, precum şi cei returnati în termen de 24 de ore sunt amprentati şi fotografiati.
(10) În cazul prevãzut la alin. (3), dacã instanta care a pronunţat hotãrârea penalã nu a dispus luarea în custodie publica, Autoritatea pentru strãini poate solicita Curţii de Apel Bucureşti luarea în custodie publica a strainului care urmeazã a fi expulzat. Instanta soluţioneazã cererea în termen de 3 zile de la data primirii acesteia. Hotãrârea instanţei este definitiva şi irevocabilã.
ART. 94
Centrele de cazare
(1) Strãinii luati în custodie publica vor fi introdusi în centre de cazare, denumite în continuare centre.
(2) Centrele sunt locuri închise, special amenajate, administrate de Autoritatea pentru strãini, şi sunt destinate cazarii temporare a strãinilor declaraţi indezirabili sau impotriva cãrora s-a dispus mãsura returnarii ori expulzãrii şi au fost luati în custodie publica.
(3) Centrele sunt organizate şi funcţioneazã pe baza regulamentului care se aproba de ministrul administraţiei şi internelor.
(4) Centrele sunt înfiinţate, organizate, autorizate sanitar, amenajate şi dotate astfel încât sa ofere condiţii adecvate de cazare, hrana, asistenta medicalã şi igiena personalã.
ART. 95
Drepturile şi obligaţiile strãinilor cazati în centre
(1) Strãinii cazati în centre beneficiazã de drepturile prevãzute de lege, precum şi de cele prevãzute în tratatele şi acordurile internaţionale în materie la care România este parte.
(2) Strãinii cazati în centre au dreptul la asistenta juridicã, medicalã şi socialã şi la respectarea opiniei şi specificului propriu, în materie religioasã, filozofica şi culturalã.
(3) Strãinii cazati în centre au dreptul de a fi informati imediat dupã aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limba inteleasa, despre motivele principale care au condus la luarea mãsurii, drepturile şi obligaţiile pe care le au în timpul şederii în aceste centre. Motivul luãrii în custodie publica, precum şi drepturile şi obligaţiile strãinilor cazati în centre le vor fi comunicate în scris de cãtre persoanele desemnate sa conducã aceste centre.
(4) Pe intreaga perioada a şederii în centre strãinilor li se va asigura posibilitatea comunicãrii cu reprezentanţii diplomatici şi consulari ai statului de provenienta.
(5) Personalul centrelor va trata strãinii cazati în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasa, sex, varsta, cultura, naţionalitate, religie sau apartenenţa la un anumit grup social.
(6) Pe toatã durata cazarii în centre strãinii sunt obligaţi sa respecte regulile, programul zilnic şi ordinea interioarã stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare.
ART. 96
Asistenta medicalã a strãinilor luati în custodie publica
(1) Strãinii luati în custodie publica şi care nu dispun de mijloace financiare au dreptul la asistenta medicalã, medicamente şi materiale sanitare gratuite.
(2) Serviciile medicale prevãzute la alin. (1) se asigura, dupã caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unitãţile sanitare ale Ministerului Sãnãtãţii. Decontarea cheltuielilor se asigura din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
ART. 97
Mãsuri speciale
(1) Strãinii luati în custodie publica, condamnaţi prin hotãrâri judecãtoreşti definitive, vor fi cazati separat de celelalte categorii de strãini.
(2) Pe toatã perioada cat strãinii prevãzuţi la alin. (1) se afla în custodie publica deplasarea în afarã centrelor se va efectua sub escorta.
SECŢIUNEA a 6-a
Tolerarea rãmânerii pe teritoriul României
ART. 98
Acordarea tolerarii
(1) Tolerarea rãmânerii pe teritoriul României, denumita în continuare tolerare, reprezintã permisiunea de a rãmâne pe teritoriul tarii acordatã de Autoritatea pentru strãini strãinilor care nu au dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu pãrãsesc teritoriul României.
(2) Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonanţe de urgenta, se înţelege acele împrejurãri independente de vointa strainului, imprevizibile şi care nu pot fi inlaturate, datoritã cãrora strainul nu poate pãrãsi teritoriul României.
ART. 99
Categorii de strãini care pot beneficia de tolerare
(1) Urmãtoarele categorii de strãini pot beneficia de acordarea tolerarii:
a) strãinii impotriva cãrora s-a dispus mãsura luãrii în custodie publica şi nu au putut fi returnati în termen de 6 luni;
b) strãinii care se afla în situaţiile prevãzute la art. 15 alin. (1) şi nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta pentru acordarea unui permis de şedere;
c) strãinii cãrora li s-a respins prin hotãrâre definitiva şi irevocabilã cererea de acordare a unei forme de protecţie, în conformitate cu prevederile legale referitoare la statutul şi regimul refugiatilor şi, din motive obiective, nu au pãrãsit teritoriul României în termenul stabilit de lege;
d) strãinii a cãror prezenta temporarã pe teritoriul României este cerutã de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acorda la solicitarea organelor de stat competente;
e) strãinii cu privire la care exista motive serioase sa se considere ca sunt victime ale traficului de fiinţe umane.
(2) Tolerarea nu se acorda strãinilor care au fost declaraţi indezirabili sau impotriva cãrora s-a dispus mãsura de siguranta a expulzãrii.
ART. 100
Regimul tolerarii
(1) Tolerarea se acorda pentru o perioada de pana la 6 luni, care poate fi prelungitã pentru noi perioade de pana la 6 luni, pana la disparitia cauzelor.
(2) Tolerarea nu anuleazã obligaţia strãinilor de a pãrãsi teritoriul statului roman la încetarea motivelor pentru care a fost acordatã.
(3) Tolerarea înceteazã în momentul pãrãsirii teritoriului României de cãtre strãin.
(4) La încetarea motivelor care au stat la baza acordãrii tolerarii strainul va fi îndepãrtat imediat de pe teritoriul României, fãrã o notificare prealabilã.
(5) În cazul persoanelor prevãzute la art. 99 alin. (1) lit. e), procurorul, prin ordonanta sau, dupã caz, instanta, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerarii dacã prezenta acestora este necesarã pentru buna desfãşurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungeşte succesiv, în condiţiile prevãzute la alin. (1), pana la încetarea procesului penal.
(6) Strainul este obligat sa se prezinte lunar sau ori de câte ori este chemat la formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini care i-a acordat tolerarea şi sa anunţe orice schimbare a reşedinţei.
(7) Tolerarea are valabilitate teritorialã limitatã la raza de competenta a formatiunii Autoritãţii pentru strãini care a acordat-o, iar orice deplasare în afarã acesteia este permisã numai cu aprobare prealabilã.
(8) În situaţia nerespectãrii obligaţiilor prevãzute la alin. (6) şi (7) poate fi dispusã mãsura luãrii în custodie publica a strainului.
SECŢIUNEA a 7-a
Interzicerea intrãrii pe teritoriul României
ART. 101
Dispunerea mãsurii de interzicere a intrãrii în România
(1) Autoritatea pentru strãini poate dispune, în condiţiile legii, interzicerea intrãrii în România, pentru o perioada determinata, a unui strãin care a fost îndepãrtat de pe teritoriul statului roman.
(2) Mãsura interzicerii intrãrii în România prevãzutã la alin. (1) se dispune şi impotriva persoanelor prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).
(3) Aplicarea mãsurii interzicerii intrãrii se realizeazã, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat şi, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ştampilei de interdicţie, în care se precizeazã durata acesteia.
(4) Toate cazurile în care a fost dispusã interzicerea intrãrii în România vor fi comunicate de Autoritatea pentru strãini la Direcţia generalã afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe.
(5) Instituirea mãsurii interzicerii intrãrii în România se comunica strãinilor, în scris, de cãtre organul care a luat mãsura, împreunã cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.
ART. 102
Stabilirea duratei interdicţiei de intrare în România
(1) Impotriva strãinilor care au intrat legal în România, dar a cãror şedere a devenit ilegala, durata interdicţiei de intrare în România va fi dupã cum urmeazã:
a) 1 an - în cazul unei sederi ilegale de la 3 luni la 1 an;
b) 2 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 1 an la 2 ani;
c) 3 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 2 ani la 3 ani;
d) 5 ani - în cazul unei sederi ilegale de peste 3 ani.
(2) În cazul strãinilor care solicita returnarea voluntara, limitele interdictiilor de la alin. (1) se reduc la jumãtate.
(3) Impotriva strãinilor care au comis infracţiuni durata interdicţiei va fi egala cu durata pedepsei la care au fost condamnaţi, dar nu mai mica de 10 ani.
(4) Impotriva strãinilor care au intrat ilegal în România durata interdicţiei va fi de 10 ani.
(5) La perioadele de interdicţie prevãzute la alin. (1), (3) şi (4) se adauga un spor de 6 luni, în cazul strãinilor îndepãrtaţi de pe teritoriul României pe cheltuiala statului roman.
CAP. VI
Documente care se elibereazã strãinilor
SECŢIUNEA 1
Permisele de şedere
ART. 103
Eliberarea permiselor de şedere
(1) Strainului cãruia i s-a acordat sau, dupã caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în România i se elibereazã de cãtre Autoritatea pentru strãini, prin formaţiunile sale teritoriale, un permis de şedere, dupã cum urmeazã:
a) permis de şedere temporarã strainului cãruia i s-a acordat sau, dupã caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporarã;
b) permis de şedere permanenta strainului cãruia i s-a acordat dreptul de şedere permanenta prin aprobarea stabilirii domiciliului în România.
(2) Permisul de şedere se elibereazã la data acordãrii sau, dupã caz, prelungirii dreptului de şedere în România.
ART. 104
Regimul permisului de şedere
(1) Permisul de şedere dovedeşte identitatea strainului şi atesta existenta dreptului de şedere în România, precum şi durata şi scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.
(2) Titularul permisului de şedere are obligaţia de a avea în permanenta asupra sa documentul, de a nu-l instraina şi de a-l prezenta organelor autoritãţilor competente ori de câte ori i se solicita aceasta.
ART. 105
Valabilitatea permisului de şedere temporarã
(1) Valabilitatea permisului de şedere temporarã este limitatã la perioada pentru care s-a acordat sau, dupã caz, s-a prelungit dreptul de şedere temporarã în România.
(2) Permisul de şedere temporarã se reînnoieşte de fiecare data cu ocazia prelungirii dreptului de şedere temporarã.
ART. 106
Permisul de şedere permanenta
(1) Permisul de şedere permanenta se elibereazã la data aprobãrii stabilirii domiciliului în România pentru o perioada de 5 ani şi se reînnoieşte succesiv, pentru aceeaşi perioada.
(2) Cererea pentru reînnoirea permisului de şedere permanenta se depune de cãtre titularul dreptului de şedere permanenta la formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini în a carei raza de competenta se afla domiciliul solicitantului, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea valabilitãţii documentului, şi trebuie sa fie însoţitã de urmãtoarele documente:
a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie;
b) acte doveditoare privind spaţiul de locuit, în original şi în copie;
c) certificat medical eliberat de o instituţie sanitarã publica sau privatã, din care sa rezulte ca strainul nu suferã de boli care pot pune în pericol sãnãtatea publica.
(3) Termenul de eliberare a noului permis de şedere permanenta este de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.
ART. 107
Anularea permisului de şedere
În cazul în care titularului permisului de şedere i se revoca dreptul de şedere, documentul se anuleazã la data deciziei de revocare şi se retrage cel mai târziu la data la care aceasta decizie este adusã la cunostinta strainului.
ART. 108
Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de şedere
(1) Titularul permisului de şedere este obligat sa anunţe formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.
(2) Strainului i se elibereazã de cãtre formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini competenta un nou permis de şedere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizatã în condiţiile prevãzute la alin. (1).
(3) Permisele de şedere deteriorate se retrag şi se anuleazã de cãtre formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini.
ART. 109
Forma şi conţinutul permiselor de şedere Forma şi conţinutul permiselor de şedere se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului României.
SECŢIUNEA a 2-a
Documente de cãlãtorie care se elibereazã strãinilor
ART. 110
Tipuri de documente de cãlãtorie care se elibereazã strãinilor
Autoritatea pentru strãini, prin formaţiunile sale teritoriale, sau, dupã caz, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentantele diplomatice şi oficiile consulare ale României din strãinãtate, poate elibera, la cerere, urmãtoarele tipuri de documente de cãlãtorie:
a) titlu de cãlãtorie - urmãtoarelor categorii de strãini:
(i) apatrizilor domiciliaţi în strãinãtate, aflaţi temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat şi, din motive obiective, nu pot obţine un asemenea document de la reprezentanta diplomaticã a tarii de domiciliu;
(ii) cetãţenilor strãini aflaţi pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui pasaport naţional şi, din motive obiective, nu pot obţine un document de cãlãtorie de la reprezentanta diplomaticã a statului lor;
(iii) apatrizilor cu domiciliul în România aflaţi temporar în strãinãtate, care nu mai sunt în posesia documentelor româneşti de trecere a frontierei de stat;
b) pasaport pentru persoana fãrã cetãţenie - apatrizilor cu domiciliul în România, precum şi apatrizilor de origine romana, care sunt repatriati în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte, cu condiţia sa fi împlinit 14 ani.
ART. 111
Eliberarea titlului de cãlãtorie
(1) Pentru persoanele prevãzute la art. 110 lit. a) pct. (i) şi (ii) titlul de cãlãtorie se elibereazã de cãtre Autoritatea pentru strãini prin formaţiunile sale teritoriale şi este valabil pentru o singura cãlãtorie, pentru o perioada de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilitãţii cu încã 30 de zile.
(2) Pentru persoanele prevãzute la art. 110 lit. a) pct. (iii) titlul de cãlãtorie se elibereazã de cãtre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din strãinãtate, cu avizul Autoritãţii pentru strãini, în vederea reintoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în ţara, titlul de cãlãtorie se preda de cãtre titular formatiunii teritoriale a Autoritãţii pentru strãini pe a carei raza teritorialã isi are domiciliul apatridul.
ART. 112
Regimul pasaportului pentru persoana fãrã cetãţenie
(1) Pasaportul pentru persoana fãrã cetãţenie face dovada identitãţii şi a calitãţii de apatrid cu domiciliul în România a titularului şi îi da dreptul de a ieşi şi de a intra în ţara prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional de cãlãtori.
(2) În strãinãtate pasaportul pentru persoana fãrã cetãţenie da dreptul titularului la asistenta şi protecţie din partea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României.
(3) Pasaportul pentru persoana fãrã cetãţenie este proprietatea statului roman.
ART. 113
Eliberarea pasaportului pentru persoana fãrã cetãţenie
Pasaportul pentru persoana fãrã cetãţenie se elibereazã de Autoritatea pentru strãini prin formaţiunile sale teritoriale, la cerere, pentru o perioada de 5 ani, care poate fi prelungitã o singura data, fãrã a se putea depãşi 10 ani de la data emiterii.
ART. 114
Condiţii cu privire la cererea de eliberare a pasaportului pentru persoana fãrã cetãţenie
(1) Cererea de eliberare a pasaportului pentru persoana fãrã cetãţenie se depune de cãtre persoanele prevãzute la art. 110 lit. b) la formaţiunile teritoriale ale Autoritãţii pentru strãini şi va fi însoţitã de urmãtoarele documente:
a) permisul de şedere permanenta valabil, în cazul apatrizilor cu domiciliul în România; sau
b) permisul de şedere temporarã valabil, în cazul apatrizilor de origine romana, care sunt repatriati în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte.
(2) Pasapoartele se elibereazã în termen de pana la 30 de zile de la data depunerii cererii.
ART. 115
Anularea pasaportului pentru persoana fãrã cetãţenie
În cazul în care titularul pasaportului de persoana fãrã cetãţenie isi pierde calitatea de apatrid cu domiciliul în România sau, dupã caz, pe aceea de apatrid de origine romana, repatriat în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte, acesta are obligaţia de a depune documentul la formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini competenta, care îl retrage şi îl anuleazã.
ART. 116
Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului pentru persoana fãrã cetãţenie
(1) Titularul pasaportului pentru persoana fãrã cetãţenie este obligat sa anunţe formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.
(2) Strainului i se elibereazã, la cerere, în condiţiile prevãzute la art. 112, un nou document în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.
(3) Pasapoartele pentru persoane fãrã cetãţenie, deteriorate, se retrag şi se anuleazã de cãtre formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini.
ART. 117
Forma şi conţinutul documentelor de cãlãtorie
Forma şi conţinutul documentelor de cãlãtorie prevãzute în aceasta secţiune se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului României.
CAP. VII
Prelucrarea şi protecţia datelor personale ale strãinilor
ART. 118
Instituţii competente sa prelucreze date cu caracter personal ale strãinilor
(1) În scopul aplicãrii prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, a regulamentelor sau instrucţiunilor emise în baza acesteia, Autoritatea pentru strãini, Poliţia de Frontiera Romana, precum şi alte autoritãţi competente în materie pot efectua activitãţi de prelucrare a datelor cu caracter personal ale strãinilor.
(2) Prelucrarea datelor personale ale strãinilor se efectueazã în condiţiile stabilite de legea privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
ART. 119
Organizarea evidentelor
(1) La nivelul Autoritãţii pentru strãini se constituie Sistemul Naţional de Evidenta a Strãinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale strãinilor, necesar îndeplinirii atribuţiilor legale cu privire la admisia, şederea şi îndepãrtarea strãinilor de pe teritoriul României.
(2) Evidenta strãinilor se organizeazã dupã principiul locului de resedinta sau al domiciliului prin Autoritatea pentru strãini, la nivel central, şi formaţiunile sale teritoriale, la nivel local.
(3) Fiecãrui strãin cãruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporarã sau i s-a acordat dreptul de şedere permanenta i se atribuie un cod numeric personal care se înscrie în permisul de şedere.
(4) Tipurile şi categoriile de evidente vor fi stabilite de cãtre Autoritatea pentru strãini şi aprobate de cãtre ministrul administraţiei şi internelor.
CAP. VIII
Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de strãini
ART. 120
Prevederi speciale referitoare la cetãţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi din spaţiul economic european
(1) Cetãţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului economic european li se poate prelungi dreptul de şedere temporarã pentru scopurile prevãzute în prezenta ordonanta de urgenta fãrã îndeplinirea condiţiei prealabile de obţinere a unei vize de lungã şedere, a condiţiilor referitoare la existenta mijloacelor de întreţinere, precum şi a condiţiilor speciale prevãzute la art. 55.
(2) Persoanelor prevãzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de şedere temporarã pentru o perioada de pana la 2 ani, cu posibilitatea prelungirii succesive a acestuia pentru perioade de pana la 5 ani.
(3) Soţului/sotiei, copiilor minori, precum şi rudelor aflate în întreţinerea persoanelor prevãzute la alin. (1), care sunt titulare ale unui drept de şedere temporarã acordat potrivit alin. (2), li se acorda dreptul de şedere în România pentru aceeaşi perioada.
(4) Persoanelor prevãzute la alin. (1) şi (3) le poate fi interzisã intrarea sau, dupã caz, şederea pe teritoriul României numai pentru motive de apãrare, siguranta nationala şi ordine publica, precum şi în cazul în care întreţinerea acestora ar necesita cheltuieli din partea statului roman.
ART. 121
Regimul juridic aplicabil strãinilor minori neinsotiti
(1) În situaţia strãinilor minori care intra neinsotiti sau care rãmân neinsotiti dupã intrarea pe teritoriul României, Autoritatea pentru strãini şi formaţiunile sale teritoriale procedeazã dupã cum urmeazã:
a) se stabilesc identitatea acestora şi modul de intrare în ţara;
b) indiferent de modul de intrare în România, li se asigura reprezentarea printr-o instituţie competenta potrivit legii, care le va asigura şi protecţia şi îngrijirea necesare, inclusiv cazarea în centre speciale de ocrotire a minorilor în aceleaşi condiţii ca şi pentru minorii romani;
c) se iau mãsuri de identificare a pãrinţilor, indiferent de locul de resedinta al acestora, în scopul reunificarii familiale;
d) pana la identificarea pãrinţilor, minorii de varsta şcolarã au acces la sistemul de învãţãmânt;
e) în situaţia în care pãrinţii minorului nu au resedinta pe teritoriul României, acesta se returneazã în ţara de resedinta a pãrinţilor ori în ţara în care au fost identificati alţi membri de familie, cu acceptul acestora;
f) în cazul neidentificarii pãrinţilor ori a altor membri de familie sau dacã minorul nu este acceptat în statul de origine, i se acorda dreptul de şedere temporarã pe teritoriul României.
(2) În scopul gasirii soluţiilor adecvate, Autoritatea pentru strãini coopereazã cu alte instituţii, precum şi cu organizaţii naţionale şi internaţionale specializate în domeniul ocrotirii minorilor.
ART. 122
Accesul strãinilor minori la educaţie
(1) Strãinii minori care locuiesc în România au acces la învãţãmântul şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetãţeni romani.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului stabileşte, potrivit legii, limitele şi condiţiile recunoaşterii şi echivalãrii studiilor efectuate în ţara de origine, pentru înscrierea elevilor strãini în sistemul naţional de învãţãmânt.
CAP. IX
Contravenţii şi infracţiuni
ART. 123
Rãspunderea juridicã pentru încãlcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta
Încãlcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta atrage, dupã caz, rãspunderea penalã, civilã, contravenţionalã sau administrativã a persoanei vinovate.
ART. 124
Contravenţii
Sunt considerate contravenţii urmãtoarele fapte:
1. nerespectarea de cãtre transportator a interdictiilor prevãzute la art. 7 alin. (1);
2. nerespectarea obligaţiei strainului de a pãrãsi teritoriul României dupã data la care înceteazã dreptul de şedere în România prevãzut la art. 11 alin. (1);
3. neîndeplinirea obligaţiei strainului de anuntare a şederii sale la organul de poliţie competent teritorial, în termenul de 10 zile prevãzut la art. 12 alin. (1);
4. nedeclararea informaţiilor prevãzute la art. 13 alin. (1) şi (2), în termenele prevãzute la art. 13 alin. (3);
5. permiterea iesirii din ţara a strãinilor care se afla în una dintre situaţiile de nepermitere a iesirii prevãzute la art. 15 alin. (1);
6. nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de şedere temporarã, prevãzut la art. 51 alin. (1);
7. nerespectarea de cãtre angajator a obligaţiei de comunicare a situaţiei nominale, prevãzutã la art. 57 alin. (2);
8. neprezentarea strainului la formatiunea teritorialã a Autoritãţii pentru strãini în termenul de 30 de zile prevãzut la art. 73 alin. (4);
9. nerespectarea obligaţiei ce revine strainului cu privire la permisul de şedere, prevãzutã la art. 104 alin. (2);
10. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reinnoire a permisului de şedere, prevãzut la art. 106 alin. (2);
11. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorarii sau distrugerii permisului de şedere, prevãzut la art. 108 alin. (1);
12. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorarii sau distrugerii pasaportului pentru persoana fãrã cetãţenie, prevãzut la art. 116 alin. (1);
13. reţinerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui strãin sau a permisului de şedere de cãtre persoane neautorizate;
14. facilitarea, sub orice forma, a şederii ilegale a strãinilor pe teritoriul României.
ART. 125
Sancţiuni
Contravenţiile prevãzute la art. 124 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei cele prevãzute la pct. 3, 4, 6, 8, 9, 10, 11 şi 12;
b) cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei cele prevãzute la pct. 5;
c) cu amenda de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei cele prevãzute la pct. 7, 13 şi 14;
d) cu amenda de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei cea prevãzutã la pct. 1;
e) în cazul contravenţiei prevãzute la pct. 2, amenda se aplica dupã cum urmeazã:
(i) de la 4.000.000 lei la 7.000.000 lei, în cazul unei sederi de pana la 30 de zile dupã încetarea dreptului de şedere;
(ii) de la 6.000.000 lei la 10.000.000 lei, în cazul unei sederi de pana la 60 de zile dupã încetarea dreptului de şedere;
(iii) de la 8.000.000 lei la 12.000.000 lei, în cazul unei sederi de peste 60 de zile dupã încetarea dreptului de şedere.
ART. 126
Constatarea contravenţiilor
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre lucrãtori anume desemnaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor ori, dupã caz, de cãtre agenţi constatatori anume desemnaţi ai altor instituţii, potrivit competentelor.
ART. 127
Regimul contravenţiilor
(1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenta se completeazã cu dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 124 pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 şi 24, contravenientul poate achitã, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 125, agentul constatator fãcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal*).
___________
*) Alineatul (2) al articolului 127 nu a fost abrogat expres prin <>Legea nr. 357/2003 , însã acesta nu isi mai justifica aplicarea în urma modificãrii art. 124, prin disparitia pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 şi 24. Conţinutul acestui alineat este urmãtorul:
"(2) În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 124 pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 şi 24, contravenientul poate achitã, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 125, agentul constatator fãcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal."
ART. 128
Sustragerea de la mãsurile de îndepãrtare de pe teritoriul României
Sustragerea cu rea-credinţa de la executarea obligaţiilor instituite de autoritãţile competente de cãtre strainul fata de care s-a dispus mãsura expulzãrii, a returnarii ori a fost dispusã una dintre mãsurile de interzicere a dreptului de a rãmâne pe teritoriul tarii sau de stabilire temporarã a domiciliului ori a reşedinţei în anumite zone sau localitãţi constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
ART. 129
Intrarea frauduloasã a strainului declarat indezirabil sau impotriva cãruia s-a dispus mãsura interzicerii intrãrii pe teritoriul României
(1) Intrarea pe teritoriul României prin trecerea ilegala a frontierei de stat de cãtre strainul declarat indezirabil ori cãruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare sau de şedere în ţara constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani.
(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a fost sãvârşitã în mod repetat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 7 ani.
ART. 130
Desfãşurarea unor activitãţi interzise de lege
(1) Organizarea de cãtre strãini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizaţii ori grupãri dintre cele prevãzute la art. 4 alin. (2), aderarea unui strãin la acestea, precum şi iniţierea, organizarea şi participarea la manifestatii sau întruniri care aduc atingere ordinii publice şi siguranţei naţionale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (1) se sancţioneazã şi fapta strainului de a finanta un partid politic, organizaţie, grupare sau manifestatie ori o întrunire dintre cele prevãzute la art. 4 alin. (3).
(3) Sumele de bani, bunurile de orice fel sau alte valori primite cu încãlcarea prevederilor art. 4 alin. (3) se confisca.
CAP. X
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 131
Autoritatea pentru strãini
(1) Activitatea Autoritãţii pentru strãini constituie serviciu public şi se desfãşoarã în interesul persoanei, al comunitãţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Autoritatea pentru strãini coopereazã cu alte unitãţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu instituţii ale statului care au atribuţii în asigurarea ordinii de drept şi colaboreazã în acest sens cu cetãţenii, în condiţiile legii.
(3) Personalul Autoritãţii pentru strãini este constituit din politisti, funcţionari publici şi personal contractual.
(4) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii din cadrul Autoritãţii pentru strãini sunt abilitaţi:
a) sa efectueze acte premergãtoare în vederea strangerii datelor necesare pentru începerea urmãririi penale, atunci când constata sãvârşirea unor infracţiuni în legatura cu regimul strãinilor;
b) sa depisteze şi sa conducã la sediul formatiunilor teritoriale pe strãinii care incalca dispoziţiile legale privind regimul strãinilor în România sau pe cei a cãror identitate nu poate fi stabilitã, sa verifice şi sa ia mãsurile legale în cel mult 24 de ore de la depistare;
c) sa organizeze şi sa efectueze, în condiţiile legii, controale în mediile şi locurile frecventate de strãini, în instituţiile publice sau particulare, precum şi în incinta agenţilor economici, indiferent de proprietar sau deţinãtor, atunci când exista date sau indicii cu privire la existenta în aceste locuri sau medii a unor strãini care nu respecta prevederile legale privind regimul strãinilor în România;
d) sa foloseascã gratuit mijloacele de transport în comun şi mijloacele de transport feroviare, în timpul serviciului, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel.
(5) Structura organizatoricã şi atribuţiile Autoritãţii pentru strãini se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta.
ART. 132
Suportarea unor cheltuieli
(1) Cheltuielile ocazionate de îndepãrtarea de pe teritoriul României a strãinilor care dispun de mijloace financiare se suporta de cãtre aceştia.
(2) Dacã strainul nu dispune de mijloace financiare şi a intrat în România în baza unei invitaţii cu depozit bancar sau în baza unei scrisori de garanţie, cheltuielile se suporta din depozitul bancar constituit la dispoziţia Autoritãţii pentru strãini ori de cãtre persoana juridicã semnatara a scrisorii de garanţie.
(3) Angajatorul, persoana fizica sau juridicã, este obligat sa suporte cheltuielile de îndepãrtare a strainului pe care l-a angajat ilegal sau al cãrui permis de şedere nu mai este valabil.
(4) Cheltuielile ocazionate de îndepãrtarea strãinilor care nu dispun de fonduri necesare în acest sens, cele pentru transportul, hranirea, întreţinerea şi cazarea în centre, precum şi cele pentru asistenta medicalã şi spitalizare se suporta din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(5) Costurile aferente construirii, amenajãrii, întreţinerii şi functionarii centrelor se suporta din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(6) Fondurile necesare pentru cheltuielile prevãzute la alin. (4) şi (5) vor fi prevãzute în bugetul de stat pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(7) Normele de dotare pentru centre, normele referitoare la materialele de întreţinere şi igiena personalã, precum şi normele de hrana pentru strãinii luati în custodie publica se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 133
Acordarea asistenţei medicale în cazuri deosebite
În situaţii deosebite şi pentru motive umanitare, organul competent teritorial al Ministerului Administraţiei şi Internelor poate solicita autoritãţilor competente acordarea asistenţei medicale pentru strãini în condiţiile prevãzute la art. 96.
ART. 134
Excepţii de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta
(1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenta nu se aplica urmãtoarelor categorii de strãini, cu excepţia situaţiilor în care ratiuni de siguranta nationala sau ordine publica impun îndepãrtarea acestora de pe teritoriul României:
a) solicitanţilor statutului de refugiat;
b) refugiatilor;
c) celor cãrora li s-a acordat protecţie umanitara condiţionatã sau o forma de protecţie umanitara temporarã.
(2) Guvernul poate stabili, prin hotãrâre, exceptarea strãinilor, cetãţeni ai unor state pentru care nu exista obligativitatea obţinerii vizei de intrare în România, de la îndeplinirea condiţiei prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. c), precum şi a unor condiţii de prelungire a dreptului de şedere prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta.
ART. 135
Limitele aplicãrii în timp a prezentei ordonanţe de urgenta cu privire la unele categorii de strãini De la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, prevederile prezentei ordonanţe de urgenta vor inceta sa fie aplicabile cetãţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului economic european.
ART. 136
Dispoziţii tranzitorii
(1) În termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta strãinii cu şedere ilegala pot solicita Autoritãţii pentru strãini eliberarea unei dispoziţii de parasire a teritoriului.
(2) Eliberarea dispoziţiei de parasire a teritoriului, în condiţiile prevãzute la alin. (1), nu va fi însoţitã de mãsura interzicerii intrãrii în România.
(3) Toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta vor fi soluţionate în conformitate cu prevederile acesteia.
ART. 137
Intrarea în vigoare
(1) Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta se abroga <>Legea nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 3 aprilie 2001, şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 476/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 29 mai 2001, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
NOTA:
Reproducem mai jos <>art. II din Legea nr. 357/2003 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, care nu a fost inclus în forma republicatã a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 :
"ART. II - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga dispoziţiile <>art. 16 alin. (2)-(4) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare."
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
