Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANTA DE URGENTA nr. 138 din 14 septembrie 2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,
Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta de urgenta:
ART. 1 Codul de procedura civilã se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Litera a) a punctului 1 al articolului 2 va avea urmãtorul cuprins: "a) procesele şi cererile în materie comercialã al cãror obiect are o valoare de pana la 10 miliarde lei inclusiv, precum şi procesele şi cererile în aceasta materie al cãror obiect este neevaluabil în bani;"
2. Litera b) a punctului 1 al articolului 2 va avea urmãtorul cuprins: "b) procesele şi cererile în materie civilã al cãror obiect are o valoare de peste 2 miliarde lei;"
3. Dupã litera b) a punctului 1 al articolului 2 se introduce litera b^1) cu urmãtorul cuprins: "b^1) conflictele de munca, cu excepţia celor date prin lege în competenta altor instanţe;"
4. Punctul 1 al articolului 3 va avea urmãtorul cuprins: "1. în prima instanta, procesele şi cererile în materie comercialã al cãror obiect are o valoare de peste 10 miliarde lei, precum şi procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autoritãţilor administraţiei publice centrale;"
5. Punctul 3 al articolului 3 va avea urmãtorul cuprins: "3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate impotriva hotãrârilor pronunţate de tribunale în apel sau impotriva hotãrârilor pronunţate în prima instanta de tribunale în procesele şi cererile în materie comercialã, precum şi în alte cauze prevãzute de lege;"
6. Articolul 16 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 16. - Cererile în materia reorganizãrii judiciare şi a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului în circumscripţia cãruia se afla sediul principal al debitorului."
7. Dupã articolul 18 se introduce articolul 18^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 18^1. - Instanta investitã potrivit dispoziţiilor referitoare la competenta dupã valoarea obiectului cererii rãmâne competenta sa judece chiar dacã, ulterior investirii, intervin modificãri în ceea ce priveşte cuantumul valorii aceluiaşi obiect."
8. Alineatul 5 al articolului 22 va avea urmãtorul cuprins: "Instanta competenta sa judece conflictul va hotãrî în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor. Hotãrârea este supusã recursului în termen de 5 zile de la comunicare."
9. Punctul 6 al articolului 27 va avea urmãtorul cuprins: "6. dacã este tutore sau curator al uneia dintre pãrţi;"
10. Alineatul 3 al articolului 30 va avea urmãtorul cuprins: "Recuzarea tuturor membrilor unei secţii a Curţii Supreme de Justiţie se judeca de o alta secţie a Curţii Supreme de Justiţie."
11. Alineatul 2 al articolului 32 va avea urmãtorul cuprins: "Dacã recuzarea a fost admisã, judecãtorul se va retrage de la judecarea pricinii."
12. Articolul 35 se abroga.
13. Alineatul 2 al articolului 38 va avea urmãtorul cuprins: "Strãmutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de cãtre procurorul de la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie."
14. Dupã alineatul 4 al articolului 40 se introduce un alineat, care devine alineatul 5, cu urmãtorul cuprins: "Aceasta instanta va fi instiintata de îndatã despre admiterea cererii de strãmutare. În cazul în care instanta a sãvârşit acte de procedura sau a procedat între timp la judecarea pricinii, actele de procedura îndeplinite ulterior strãmutãrii şi hotãrârea pronunţatã sunt desfiinţate de drept prin efectul admiterii cererii de strãmutare."
15. Alineatul 5 al articolului 40, devenit alineatul 6, se abroga.
16. Alineatul 2 al articolului 43 va avea urmãtorul cuprins: "Actele de procedura îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea însã confirma toate sau numai o parte din aceste acte."
17. Alineatul 1 al articolului 44 va avea urmãtorul cuprins: "În caz de urgenta, dacã persoana fizica lipsitã de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoana juridicã, chematã sa stea în judecata, nu are reprezentant legal."
18. Dupã alineatul 1 al articolului 44 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu urmãtorul cuprins: "Dispoziţiile alin. 1 se aplica, în mod corespunzãtor, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsã."
19. Articolul 45 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 45. - Ministerul Public poate porni acţiunea civilã ori de câte ori este necesar pentru apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale disparutilor, precum şi în alte cazuri expres prevãzute de lege. În cazul în care procurorul a pornit acţiunea, titularul dreptului la care se referã acţiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi de dispoziţiile prevãzute în art. 246, 247 şi 271-273, iar în cazul în care procurorul şi-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecaţii. Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare faza a acestuia, dacã apreciazã ca este necesar pentru apãrarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor. În cazurile anume prevãzute de lege, participarea şi punerea concluziilor de cãtre procuror sunt obligatorii. Procurorul poate, în condiţiile legii, sa exercite cãile de atac impotriva oricãror hotãrâri, iar în cazurile prevãzute de alin. 1 poate sa ceara punerea în executare a hotãrârilor pronunţate în favoarea persoanelor prevãzute la acel alineat."
20. Dupã articolul 45 se introduce articolul 45^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 45^1. - Actele procesuale de dispoziţie reglementate de art. 246, 247 şi 271-273 sau de alte dispoziţii legale, fãcute în orice proces de reprezentanţii persoanelor prevãzute la art. 45 alin. 1, nu vor impiedica judecata, dacã instanta apreciazã ca ele nu sunt în interesul acelor persoane."
21. Articolul 73 se abroga.
22. Alineatul 1 al articolului 75 va avea urmãtorul cuprins: "Asistenta judiciarã cuprinde: 1. acordarea de scutiri, reduceri, eşalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, în condiţiile legii; 2. apãrarea şi asistenta gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor."
23. Alineatul 1 al articolului 81 va avea urmãtorul cuprins: "Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea asistenţei judiciare vor fi puse în sarcina celeilalte pãrţi, dacã aceasta a cãzut în pretenţiile sale, şi vor fi urmãrite potrivit legii. Dispozitivul hotãrârii, cuprinzând obligaţia de plata a acestor sume, constituie titlu executoriu şi se va comunica din oficiu organelor fiscale, prin îngrijirea grefierului."
24. Alineatul 1 al articolului 82 va avea urmãtorul cuprins: "Orice cerere adresatã instanţelor judecãtoreşti trebuie sa fie facuta în scris şi sa cuprindã arãtarea instanţei, numele, domiciliul sau resedinta pãrţilor ori, dupã caz, denumirea şi sediul lor şi ale reprezentantului, obiectul cererii şi semnatura."
25. Alineatul 2 al articolului 82 va avea urmãtorul cuprins: "În cazul în care, din orice motive, cererea nu poate fi semnatã, judecãtorul va stabili mai întâi identitatea partii şi îi va citi acesteia conţinutul cererii. Despre toate acestea judecãtorul va face menţiune pe cerere."
26. Alineatele 3 şi 4 ale articolului 82 se abroga.
27. Alineatul 3 al articolului 83 va avea urmãtorul cuprins: "Reprezentantul legal va alãturã copie legalizatã de pe înscrisul doveditor al calitãţii sale."
28. Alineatul 4 al articolului 83 se abroga.
29. Articolul 86 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 86. - Comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale cãror circumscripţii se afla cel cãruia i se comunica actul. Instanta solicitatã, când i se cere sa îndeplineascã procedura de comunicare pentru alta instanta, este obligatã sa ia de îndatã mãsurile necesare, potrivit legii, şi sa trimitã instanţei solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii. În cazul în care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandatã cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia."
30. Punctul 2 al articolului 87 va avea urmãtorul cuprins: "2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanţii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, dupã caz, al reprezentantei."
31. Punctul 4 al articolului 87 se abroga.
32. Punctul 5 al articolului 87 va avea urmãtorul cuprins: "5. cei supuşi procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului prin administratorul judiciar ori, dupã caz, lichidatorul judiciar;"
33. Alineatul 1 al punctului 8 al articolului 87 va avea urmãtorul cuprins: "8. în cazul în care prin tratate sau convenţii internaţionale la care este parte România sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla în strãinãtate, având domiciliul sau resedinta cunoscutã, printr-o citaţie scrisã trimisa cu scrisoare recomandatã cu dovada de primire. Dispoziţiile art. 114^1 alin. 4 sunt aplicabile."
34. La alineatul 1 al articolului 88, dupã punctul 5 se introduce punctul 5^1 cu urmãtorul cuprins: "5^1. alte menţiuni prevãzute de lege;"
35. Articolul 91 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 91. - Înmânarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedura, în cazurile prevãzute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 şi 7, precum şi în cele prevãzute de art. 90 alin. 3, 4, 5 şi 6 sau atunci când actul urmeazã sa fie înmânat unui avocat ori notar public, se poate face funcţionarului sau persoanei însãrcinate cu primirea corespondentei, care îşi va arata în clar numele şi prenumele, precum şi calitatea, iar apoi va semna dovada."
36. Dupã articolul 92 se introduce articolul 92^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 92^1. - Comunicarea citaţiei şi a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afişare în cazul persoanelor juridice, precum şi al asociaţiilor sau societãţilor care, potrivit legii, pot sta în judecata, cu excepţia cazurilor în care se refuza primirea sau dacã se constata, la doua termene consecutive, lipsa oricãrei persoane la sediul acestora."
37. Alineatul 4 al articolului 95 va avea urmãtorul cuprins: "Dacã paratul se înfãţişeazã şi dovedeşte ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinţa, toate actele de procedura ce au urmat încuviinţãrii acestei citãri vor fi anulate, reclamantul putând fi sancţionat cu amenda şi obligat la despãgubiri, potrivit legii."
38. Articolul 99 se abroga.
39. Dupã capitolul IV din titlul II al Cãrţii I se introduce capitolul IV^1, intitulat "Amenzi judiciare şi despãgubiri", cu urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL IV^1 Amenzi judiciare şi despãgubiri
Art. 108^1. - Dacã legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispoziţiilor prezentului capitol, va sanctiona urmãtoarele fapte sãvârşite în legatura cu procesul, astfel: 1. cu amenda judiciarã de la 500.000 lei la 7.000.000 lei: a) introducerea, cu rea-credinţa, a unor cereri vadit netemeinice; b) formularea, cu rea-credinţa, a unei cereri de recuzare sau de strãmutare; c) obţinerea, cu rea-credinţa, a citarii prin publicitate a oricãrei pãrţi; d) obţinerea, cu rea-credinţa, de cãtre reclamantul cãruia i s-a respins cererea, a unor mãsuri asiguratorii prin care paratul a fost pagubit; e) contestarea, cu rea-credinţa, a scrierii sau semnãturii unui înscris; 2. cu amenda judiciarã de la 300.000 lei la 5.000.000 lei: a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mãrturie când este prezent în instanta, în afarã de cazul în care acesta este minor; b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea, ori nerespectarea de cãtre aceştia a îndatoririlor stabilite de lege sau de cãtre instanta, dacã în acest mod s-a cauzat amânarea judecãrii procesului; c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrãrii în termenul fixat, ori refuzul de a da lãmuririle cerute; d) neluarea, de cãtre conducãtorul unitãţii în cadrul cãreia urmeazã a se efectua o expertiza, a mãsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei; e) neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de cãtre cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanta; f) refuzul sau omisiunea unei autoritãţi ori a altei persoane de a comunica la cererea instanţei, la termenul fixat în acest scop, datele care rezulta din actele şi evidentele ei; g) cauzarea amânãrii judecãrii sau executãrii silite de cãtre cel însãrcinat cu îndeplinirea actelor de procedura. Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referã pct. 2 al alin. 1, dacã motive temeinice le-au împiedicat sa aducã la îndeplinire obligaţiile ce le revin. Art. 108^2. - Nerespectarea de cãtre oricare dintre pãrţi sau de cãtre alte persoane a mãsurilor luate de cãtre instanta pentru asigurarea ordinii şi solemnitatii şedinţei de judecata se sancţioneazã cu amenda de la 300.000 lei la 2.000.000 lei. Nerespectarea de cãtre orice persoana a dispoziţiilor privind desfãşurarea normalã a executãrii silite se sancţioneazã de cãtre preşedintele instanţei de executare, la cererea executorului, cu amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei. O data cu aplicarea sancţiunii se va stabili în ce consta abaterea sãvârşitã. Art. 108^3. - Cel care, cu intenţie sau din culpa, a pricinuit amânarea judecãrii sau a executãrii silite, prin una dintre faptele prevãzute în art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea partii interesate va putea fi obligat de cãtre instanta de judecata ori, dupã caz, de cãtre preşedintele instanţei de executare, la plata unei despãgubiri pentru paguba cauzatã prin amânare. Art. 108^4. - Amenda şi despãgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunica celui obligat, dacã mãsura a fost luatã în lipsa acestuia. Art. 108^5. - Impotriva încheierii prevãzute la art. 108^4 cel obligat la amenda sau despãgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, sa se revinã asupra amenzii ori despãgubirii sau sa se dispunã reducerea acestora. Cererea se face în termen de 15 zile, dupã caz, de la data la care a fost luatã mãsura sau de la data comunicãrii încheierii. Cererea se soluţioneazã prin încheiere irevocabilã, data în camera de consiliu, de cãtre instanta de judecata ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despãgubirea."
40. La articolul 109 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu urmãtorul cuprins: "În cazurile anume prevãzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai dupã îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecata."
41. Punctele 1 şi 2 ale articolului 112 vor avea urmãtorul cuprins: "1. numele, domiciliul sau resedinta pãrţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, dupã caz, numãrul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacã reclamantul locuieşte în strãinãtate, va arata şi domiciliul ales în România, unde urmeazã sa i se facã toate comunicãrile privind procesul; 2. numele şi calitatea celui care reprezintã partea în proces, iar în cazul reprezentãrii prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;"
42. Articolul 114 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 114. - La primirea cererii de chemare în judecata preşedintele sau judecãtorul care îl înlocuieşte va verifica dacã aceasta întruneşte cerinţele prevãzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere sa completeze sau sa modifice cererea şi sa depunã, potrivit art. 113, copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiazã cererea. Reclamantul va completa cererea de îndatã. Atunci când completarea nu este posibila, cererea se va inregistra şi i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primitã prin posta, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu menţiunea ca, pana la termenul acordat, urmeazã sa facã completãrile sau modificãrile necesare. Acordarea termenului potrivit alin. 2 se face, în toate cazurile, cu menţiunea ca neîndeplinirea în acest termen a obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecaţii potrivit art. 155^1. În procesele în care, în condiţiile art. 47, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, preşedintele instanţei, ţinând cont de numãrul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfãşurarea normalã a activitãţii de judecata, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale pãrţilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, dupã caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispoziţiile art. 68 şi 114^1 fiind aplicabile în mod corespunzãtor. Dovada mandatului va fi depusa de cãtre reclamant în condiţiile prevãzute de alin. 2, iar de cãtre parat, o data cu întâmpinarea."
43. Dupã articolul 114 se introduce articolul 114^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 114^1. - Preşedintele, de îndatã ce constata ca sunt îndeplinite condiţiile prevãzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, fixeazã termenul de judecata pe care, sub semnatura, îl da în cunostinta reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte pãrţi vor fi citate potrivit legii. Preşedintele va dispune în acelaşi timp sa se comunice pârâtului, o data cu citaţia, copii de pe cerere şi de pe înscrisuri, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata. Termenul de judecata va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei paratul sa aibã la dispoziţie cel puţin 30 de zile pentru a-şi pregati apãrarea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile. Dacã paratul locuieşte în strãinãtate, preşedintele va putea fixa un termen mai îndelungat. Prin citaţie paratul va fi informat ca are obligaţia de a-şi alege domiciliul în România, unde urmeazã sa i se facã toate comunicãrile privind procesul. În cazul în care paratul nu se conformeazã acestei obligaţii, comunicãrile se vor face prin scrisoare recomandatã, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, în cuprinsul cãreia vor fi menţionate actele ce se expediazã, ţinând loc de dovada de îndeplinire a procedurii. Sub rezerva dezbaterii la prima zi de înfãţişare, preşedintele, cu ocazia fixãrii termenului prevãzut la alin. 1, dacã s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, precum şi orice alte mãsuri pentru administrarea probelor. De asemenea, în condiţiile legii, preşedintele va putea incuviinta, prin încheiere executorie, mãsuri asiguratorii, precum şi mãsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt."
44. Articolul 118 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 118. - Întâmpinarea este obligatorie, afarã de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel. Nedepunerea întâmpinãrii în termenul prevãzut de lege atrage decãderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afarã celor de ordine publica. În cazul în care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, preşedintele îi va pune în vedere, la prima zi de înfãţişare, sa arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele sale de apãrare despre care se va face vorbire în încheierea de şedinţa; instanta va acorda, la cerere, un termen pentru pregãtirea apãrãrii şi depunerea întâmpinãrii."
45. Dupã alineatul 6 al articolului 122 se introduce un alineat, care devine alineatul 7, cu urmãtorul cuprins: "Dacã în cursul şedinţei se sãvârşeşte o fapta penalã, se aplica dispoziţiile din Codul de procedura penalã."
46. Articolul 129 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 129. - Pãrţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii, sa urmãreascã desfãşurarea şi finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligaţia sa îndeplineascã actele de procedura în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecãtor, sa-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor art. 723 alin. 1, precum şi sa-şi probeze pretenţiile şi apãrãrile. Judecãtorul, în tot cursul procesului, conduce desfãşurarea acestuia, vegheazã la respectarea dispoziţiilor legale şi are puterea de a fixa termenele şi de a ordonã mãsurile necesare judecãrii cererii. De asemenea, el are îndatorirea sa facã respectate şi sa respecte el însuşi principiul contradictorialitãţii şi celelalte principii ale procesului civil. În cazul în care pãrţile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevãzuţi la art. 68 alin. 5, judecãtorul le va da îndrumãri cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în proces. Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care pãrţile le invoca în susţinerea pretenţiilor şi apararilor lor, judecãtorul este în drept sa le ceara acestora sa prezinte explicaţii, oral sau în scris, precum şi sa punã în dezbaterea lor orice împrejurãri de fapt ori de drept, chiar dacã nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare. Judecãtorii au îndatorirea sa stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevãrului în cauza, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corecta a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordonã administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar dacã pãrţile se împotrivesc. În toate cazurile, judecãtorii hotãrãsc numai asupra obiectului cererii deduse judecaţii."
47. Articolul 130 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 130. - Judecãtorii sau pãrţile pot pune întrebãri martorilor sau experţilor numai prin mijlocirea preşedintelui, care poate însã incuviinta ca aceştia sa punã întrebãrile direct."
48. Articolul 131 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 131. - În fata primei instanţe judecãtorii au datoria de a incerca împãcarea pãrţilor. În acest scop ei pot solicita înfãţişarea personalã a pãrţilor, chiar dacã acestea sunt reprezentate. Dacã pãrţile se împacã, judecãtorul va constata condiţiile împãcãrii în cuprinsul hotãrârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 273 sunt aplicabile."
49. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 138 va avea urmãtorul cuprins: "4. când dovada nu a fost cerutã în condiţiile legii, din pricina neştiinţei sau lipsei de pregãtire a partii, care nu a fost asistatã sau reprezentatã de avocat."
50. Dupã alineatul 1 al articolului 138 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu urmãtorul cuprins: "În cazurile prevãzute la pct. 2 şi 4, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiaşi aspect."
51. Articolul 153 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 153. - Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul în cunostinta, precum şi partea care a fost prezenta la o înfãţişare, ea însãşi sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul, nu va fi citata în tot cursul judecãrii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaşte termenele ulterioare. Aceasta dispoziţie nu se aplica: 1. în cazul redeschiderii judecaţii dupã ce a fost suspendatã; 2. în cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu; 3. în cazul când procesul se repune pe rol; 4. în cazul militarilor în termen şi al detinutilor. Termenul luat în cunostinta sau pentru care au fost trimise citaţiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice şi cu citarea pãrţilor. Citarea acestora se face în termen scurt, în camera de consiliu. Soluţionarea cererii de preschimbare a termenului este de competenta preşedintelui instanţei, a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecãtorului care îl înlocuieşte. În cursul judecãrii procesului cererea de preschimbare a termenului se soluţioneazã de cãtre completul de judecata."
52. Articolul 154 se abroga.
53. Dupã articolul 155 se introduce articolul 155^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 155^1. - Când constata ca desfãşurarea normalã a procesului este împiedicatã din vina partii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecata sau în cursul judecaţii, instanta poate suspenda judecata, arãtând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. Dispoziţiile art. 108^3 sunt aplicabile. La cererea partii, judecata va fi reluatã dacã obligaţiile la care se referã alin. 1 au fost îndeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua."
54. Alineatul 3 al articolului 158 va avea urmãtorul cuprins: "Dacã instanta se declara necompetentã, impotriva hotãrârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Dosarul va fi trimis instanţei competente sau, dupã caz, altui organ cu activitate jurisdicţionalã competent, de îndatã ce hotãrârea de declinare a competentei a devenit irevocabilã."
55. Alineatul 1 al articolului 169 va avea urmãtorul cuprins: "Administrarea probelor se face în fata instanţei de judecata, dacã legea nu dispune altfel."
56. Articolul 175 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 175. - Dacã înscrisul se gãseşte în pãstrarea unei autoritãţi sau a altei persoane, instanta va dispune aducerea lui în termenul fixat în acest scop. Cel care deţine înscrisul este îndreptãţit sa refuze aducerea acestuia în cazurile prevãzute de art. 173. Înfãţişarea şi aducerea înscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut dovada; suma de plata va fi stabilitã prin încheiere irevocabilã."
57. Articolul 185 se abroga.
58. Alineatul 1 al articolului 188 va avea urmãtorul cuprins: "Impotriva martorului care lipseşte la prima citare instanta poate emite mandat de aducere."
59. La articolul 189 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu urmãtorul cuprins: "Pãrţile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori şi persoanele prevãzute la alin. 1 pct. 1 şi 2."
60. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 191 va avea urmãtorul cuprins: "3. cei care prin rãspunsurile lor s-ar expune ei înşişi sau ar expune pe vreuna dintre persoanele arãtate în art. 189 la pct. 1 şi 2 la o pedeapsa penalã sau la dispreţul public."
61. Articolul 194 se abroga.
62. Alineatul 2 al articolului 200 va avea urmãtorul cuprins: "Încheierea instanţei este executorie."
63. Articolul 201 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 201. - Când pentru lãmurirea unor împrejurãri de fapt instanta considera necesar sa cunoascã pãrerea unor specialişti, va numi, la cererea pãrţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cãrora ei urmeazã sa se pronunţe şi termenul în care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanta sa aibã loc conform dispoziţiilor art. 209. Când este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate. În domeniile strict specializate, în care nu exista experţi autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricãreia dintre pãrţi judecãtorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitãţi ori specialişti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat în camera de consiliu sau în şedinţa publica, pãrţile fiind îndreptãţite sa punã şi ele întrebãri. Dispoziţiile referitoare la expertiza, cu excepţia celor privind aducerea cu mandat, sancţionarea cu amenda şi obligarea la plata de despãgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzãtor în cazurile prevãzute la alin. 2 şi 3. La efectuarea expertizei în condiţiile alin. 2 pot participa şi experţi desemnaţi de pãrţi, dacã prin lege nu se dispune altfel."
64. Articolul 202 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 202. - Dacã pãrţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi de cãtre instanta, prin tragere la sorţi, în şedinţa publica, de pe lista întocmitã de biroul local de expertiza. Încheierea de numire va stabili şi plata experţilor."
65. Articolul 203 se abroga.
66. Alineatul 3 al articolului 205 se abroga.
67. Se reintroduce articolul 206 cu urmãtorul cuprins: "Art. 206. - Expertul, precum şi cei solicitati sa-şi exprime punctul de vedere potrivit art. 201 alin. 3 vor depune urmãtorul jurãmânt: «Jur ca imi voi îndeplini cu cinste şi nepartinire însãrcinarea încredinţatã de instanta de judecata. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!». Dispoziţiile art. 193 alin. 2-7 sunt aplicabile în mod corespunzãtor. Pentru depunerea jurãmântului ei vor fi chemaţi în camera de consiliu, îndatã dupã numire, fãrã citarea pãrţilor. Instanta va constata depunerea jurãmântului prin încheiere."
68. Alineatele 2 şi 3 ale articolului 209 se abroga.
69. Articolul 211 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 211. - Experţii sunt datori sa se înfãţişeze înaintea instanţei spre a da lãmuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la despãgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie."
70. Articolul 220 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 220. - Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele încheiate şi faptele sãvârşite de el în aceasta calitate."
71. Alineatul 1 al articolului 238 va avea urmãtorul cuprins: "Încheierea instanţei este executorie şi poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacã s-a dat cu citarea pãrţilor, şi de la comunicare, dacã s-a dat fãrã citarea lor."
72. Alineatul 1 al articolului 239 va avea urmãtorul cuprins: "Orice persoana care are interes sa constate de urgenta o anumitã stare de fapt care ar putea sa înceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor va putea cere instanţei în circumscripţia cãreia urmeazã sa se facã constatarea sa delege un executor judecãtoresc din aceeaşi circumscripţie sa constate la fata locului aceasta stare de fapt".
73. La capitolul III al titlului III din Cartea a II-a, dupã articolul 241 se introduce secţiunea a III-a^1, intitulata "Cercetarea procesului în cazul administrãrii probelor de cãtre avocaţi", cu urmãtorul cuprins: "SECŢIUNEA a III-a^1 Cercetarea procesului în cazul administrãrii probelor de cãtre avocaţi
Art. 241^1. - Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile numai în cazul litigiilor patrimoniale, afarã de acelea ce privesc drepturi asupra cãrora legea nu permite a se face tranzacţie. Art. 241^2. - La prima zi de înfãţişare pãrţile pot conveni ca avocaţii care le asista şi le reprezintã sa administreze probele în cauza, potrivit dispoziţiilor prezentei secţiuni. Consimţãmântul pentru administrarea probelor, prevãzut la alin. 1, se va da de cãtre pãrţi, personal sau prin mandatar cu împuternicire specialã, în fata instanţei, luându-se act despre aceasta în încheiere, sau prin înscris întocmit în fata avocatului, care este obligat sa certifice consimţãmântul şi semnatura partii pe care o asista sau o reprezintã. Dacã sunt mai multe pãrţi asistate de acelaşi avocat, consimţãmântul se va da de fiecare dintre ele separat. Totodatã, fiecare parte este obligatã sa declare ca pentru procedura din prezenta secţiune îşi alege domiciliul la avocatul care o reprezintã. Consimţãmântul dat potrivit alin. 2 nu poate fi revocat de cãtre una dintre parti. Art. 241^3. - În cazul reprezentãrii pãrţilor în condiţiile art. 241^2, şedinţele de judecata se pot desfasura în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocaţilor, fiind admise şi pãrţile ori, când este cazul, mandatarii lor. Art. 241^4. - Dupã constatarea valabilitãţii consimţãmântului dat conform art. 241^2 instanta: 1. va rezolva excepţiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu; 2. va hotãrî asupra cererilor de intervenţie formulate de pãrţi sau de terţe persoane, în condiţiile legii; 3. va examina fiecare pretentie şi apãrare în parte, pe baza cererii de chemare în judecata, a întâmpinãrii şi a explicatiilor avocaţilor; 4. va constata care din pretenţii sunt recunoscute şi care sunt contestate; 5. la cerere, va dispune, în condiţiile legii, mãsuri asiguratorii, mãsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt, în cazul în care aceste mãsuri nu au fost luate, în tot sau în parte, potrivit art. 114^1 alin. 6; 6. va lua act de renunţarea reclamantului, de achiesarea pârâtului sau de tranzacţia pãrţilor; 7. va incuviinta probele solicitate de pãrţi, pe care le gãseşte concludente, precum şi pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului; dispoziţiile art. 168 sunt aplicabile; 8. va decide în legatura cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de înfãţişare. Când, potrivit legii, cererile arãtate la alin. 1 pot fi formulate şi ulterior primei zile de înfãţişare, instanta poate acorda în acest scop un termen scurt dat în cunostinta pãrţilor reprezentate prin avocat. Dispoziţiile art. 131 şi ale art. 138, cu excepţia celor de la pct. 4 al acestui din urma articol, sunt aplicabile. Partea care lipseşte nejustificat la termenul de încuviinţare a dovezilor va fi decãzutã din dreptul de a mai propune şi administra orice dovada, cu excepţia celei cu înscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de cãtre cealaltã parte şi va putea combate aceste dovezi. Art. 241^5. - Pentru administrarea probelor de cãtre avocaţi instanta va stabili un termen de pana la 6 luni, ţinând seama de volumul şi complexitatea acestora. Termenul prevãzut la alin. 1 va putea fi prelungit dacã în cursul administrãrii probelor: 1. se invoca o excepţie sau un incident procedural asupra cãruia, potrivit legii, instanta trebuie sa se pronunţe; în acest caz, termenul se prelungeşte cu timpul necesar soluţionãrii exceptiei sau incidentului; 2. a încetat, din orice cauza, contractul de asistenta juridicã dintre una din pãrţi şi avocatul sau; în acest caz, termenul se prelungeşte cu cel mult o luna pentru angajarea altui avocat; 3. una dintre pãrţi a decedat; în acest caz, termenul se prelungeşte cu timpul în care procesul este suspendat potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 sau cu termenul acordat partii interesate pentru introducerea în proces a moştenitorilor; 4. în orice alte cazuri în care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeşte cu perioada suspendãrii, dispoziţiile art. 242 alin. 1 pct. 2 nefiind însã aplicabile. Art. 241^6. - În cel mult 15 zile de la încuviinţarea probelor avocaţii pãrţilor vor prezenta instanţei programul de administrare a acestora, purtând semnatura avocaţilor, în care se vor arata locul şi data administrãrii fiecãrei probe. Programul se încuviinţeazã de instanta, în camera de consiliu, şi este obligatoriu pentru pãrţi şi avocaţii lor. În procesele prevãzute la art. 45 alin. 3 şi 4 programul încuviinţat potrivit alin. 1 va fi comunicat de îndatã procurorului, în condiţiile art. 241^17. Probele pot fi administrate în cabinetul unuia dintre avocaţi sau în orice alt loc convenit, dacã natura probei impune aceasta. Pãrţile, prin avocaţi, sunt obligate sa-şi comunice înscrisurile şi orice alte acte, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire sau în mod direct, sub luare de semnatura. Nerespectarea nejustificatã a programului prevãzut la alin. 1 atrage decãderea partii din dreptul de a mai administra proba respectiva. Dispoziţiile art. 170 sunt aplicabile. Art. 241^7. - Dacã în cursul administrãrii probelor una dintre pãrţi formuleazã o cerere, invoca o excepţie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanta care, cu citarea celeilalte pãrţi, prin încheiere data în camera de consiliu, se va pronunţa de îndatã, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizatã. Încheierea poate fi atacatã numai o data cu fondul procesului. Art. 241^8. - În cazul în care se dispune înfãţişarea unui înscris deţinut de o autoritate sau de o alta persoana, instanta, potrivit dispoziţiilor art. 175, va dispune solicitarea înscrisului şi, îndatã ce acesta este depus la instanta, comunicarea lui în copie fiecãrui avocat. Art. 241^9. - Dacã una dintre pãrţi nu recunoaşte scrisul sau semnatura dintr-un înscris, avocatul partii interesate, potrivit art. 241^7, va solicita instanţei sa procedeze la verificarea de scripte. Art. 241^10. - Martorii vor fi ascultaţi, la locul şi data prevãzute în programul încuviinţat de instanta, de cãtre avocaţii pãrţilor, în condiţiile art. 192 şi 196, care se aplica în mod corespunzãtor. Ascultarea martorilor se face fãrã prestare de jurãmânt, punându-li-se însã în vedere ca, dacã nu vor spune adevãrul, savarsesc infracţiunea de mãrturie mincinoasã. Despre toate acestea se face menţiune în declaraţia scrisã. Martorii arãtaţi la art. 195 vor fi ascultaţi numai de cãtre instanta. Art. 241^11. - Mãrturia se va consemna întocmai de cãtre o persoana convenitã de pãrţi şi se va semna, pe fiecare pagina şi la sfârşitul ei, de cãtre avocaţii pãrţilor, de cel ce a consemnat-o şi de martor, dupã ce acesta a luat cunostinta de cuprinsul consemnarii. Orice adãugiri, ştersãturi sau schimbãri în cuprinsul mãrturiei trebuie încuviinţate prin semnatura celor arãtaţi la alin. 1, sub sancţiunea de a nu fi luate în seama. Dacã mãrturia a fost stenodactilografiata, aceasta va fi transcrisã. Atât stenograma, cat şi transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. 1 şi depuse la dosar. Art. 241^12. - Pãrţile pot conveni ca declaraţiile martorilor sa fie consemnate şi autentificate de un notar public. Dispoziţiile art. 241^10 sunt aplicabile. Art. 241^13. - În cazul în care este încuviinţatã o expertiza, în programul administrãrii probelor pãrţile vor trece numele expertului pe care îl vor alege prin învoiala lor, precum şi numele consilierilor fiecãreia dintre ele. Dacã pãrţile nu se învoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instanţei sa procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202. Expertul este obligat sa efectueze expertiza şi sa o predea avocaţilor pãrţilor, sub semnatura de primire, cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul fixat de instanta potrivit art. 241^5. De asemenea, el are îndatorirea sa dea explicaţii avocaţilor şi pãrţilor, iar dupã fixarea termenului de judecata, sa se conformeze dispoziţiilor art. 211 şi urmãtoarele. Art. 241^14. - Dacã s-a dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va face de cãtre instanta potrivit dispoziţiilor art. 215-217. Procesul-verbal prevãzut la art. 216 alin. 2 va fi întocmit în atâtea exemplare câte pãrţi sunt şi va fi înmânat avocaţilor acestora în cel mult 5 zile de la efectuarea cercetãrii. Art. 241^15. - Când s-a încuviinţat chemarea la interogatoriu, instanta va cita pãrţile, la termenul stabilit, în camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum şi de pe cel dispus şi primit potrivit art. 222 alin. 1 vor fi înmânate de îndatã avocaţilor pãrţilor. Art. 241^16. - Instanta, în condiţiile art. 241^7, va hotãrî asupra cererii de înlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora. De asemenea, în condiţiile arãtate la alin. 1, instanta se va pronunţa cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare şi care nu puteau fi prevãzute pentru a fi solicitate potrivit art. 241^4 alin. 1 pct. 7. Art. 241^17. - Dupã administrarea tuturor probelor încuviinţate de instanta reclamantul, prin avocatul sau, va redacta concluziile scrise privind susţinerea pretenţiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, sau le va inmana în mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte pãrţi din proces şi, când este cazul, Ministerului Public. Dupã primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunica, potrivit alin. 1, reclamantului, celorlalte pãrţi, precum şi, când este cazul, Ministerului Public. Art. 241^18. - Avocaţii pãrţilor vor alcãtui pentru fiecare parte câte un dosar şi unul pentru instanta, în care vor depune câte un exemplar al tuturor înscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea fiecãrei probe. Dosarele prevãzute la alin. 1 vor fi numerotate, şnuruite şi vor purta semnatura avocaţilor pãrţilor pe fiecare pagina. Art. 241^19. - La expirarea termenului stabilit de instanta potrivit art. 241^5 avocaţii pãrţilor vor prezenta împreunã instanţei dosarul cauzei întocmit potrivit art. 241^18. Primind dosarul, instanta va fixa termenul de judecata dat în cunostinta pãrţilor, care nu va putea fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. La termen, instanta poate proceda la judecarea în fond a procesului, acordand pãrţilor cuvântul pentru a pune concluzii prin avocat. Art. 241^20. - La termenul prevãzut de art. 241^19 alin. 2, dacã socoteşte necesar, instanta va dispune, prin încheiere motivatã, sa fie administrate nemijlocit în fata sa toate sau numai unele dintre probele administrate de avocaţi. În acest caz, pentru administrarea probelor instanta va stabili termene scurte, în continuare, date în cunostinta pãrţilor. Pentru prezentarea în fata instanţei martorii vor fi citaţi, de asemenea, în termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispoziţiile art. 89 alin. 1 şi ale art. 188 alin. 2 sunt aplicabile. Art. 241^21. - Dispoziţiile secţiunii a III-a a acestui capitol sunt aplicabile dacã în prezenta secţiune nu se prevede altfel. La cererea avocatului sau a partii interesate instanta poate lua mãsura amenzii şi obligãrii la plata de despãgubiri, în cazurile şi condiţiile prevãzute de dispoziţiile art. 108^1-108^4. Art. 241^22. - Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile în mod corespunzãtor şi consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezintã partea."
74. Punctul 2 al alineatului 1 al articolului 243 va avea urmãtorul cuprins: "2. prin interdicţie sau punere sub curatela a unei pãrţi pana la numirea tutorelui sau curatorului;"
75. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 243 va avea urmãtorul cuprins: "4. prin încetarea funcţiei tutorelui sau curatorului;"
76. Punctul 5 al alineatului 1 al articolului 243 va avea urmãtorul cuprins: "5. prin deschiderea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului asupra reclamantului, în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti irevocabile."
77. Dupã articolul 244 se introduce articolul 244^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 244^1. - Asupra suspendãrii judecãrii procesului instanta, în toate cazurile, se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacatã cu recurs, în mod separat. Recursul se poate declara cat timp dureazã suspendarea cursului judecãrii procesului, atât impotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat şi impotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."
78. Punctul 2 al articolului 245 va avea urmãtorul cuprins: "2. prin cererea de redeschidere, facuta cu arãtarea moştenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupã caz, a partii interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, în cazurile prevãzute de art. 243."
79. Articolul 249 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 249. - Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedura fãcut în vederea judecãrii procesului de cãtre partea care justifica un interes."
80. Alineatul 1 al articolului 250 va avea urmãtorul cuprins: "Cursul perimãrii este suspendat cat timp dãinuieşte suspendarea judecãrii, pronunţatã de instanta în cazurile prevãzute de art. 244, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacã suspendarea nu este cauzatã de lipsa de staruinta a pãrţilor în judecata."
81. Articolul 252 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 252. - Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Preşedintele instanţei va cita de urgenta pãrţile şi va dispune ca grefa sa întocmeascã o dare de seama asupra actelor de procedura în legatura cu perimarea. Perimarea poate fi invocatã şi pe cale de excepţie, în camera de consiliu sau în şedinţa publica."
82. Articolul 253 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 253. - Dacã instanta constata ca perimarea nu a operat, pronunţa o încheiere, care poate fi atacatã o data cu fondul procesului. Hotãrârea care constata perimarea este supusã recursului în termen de 5 zile de la pronunţare."
83. Alineatul 1 al articolului 258 va avea urmãtorul cuprins: "Dupã ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndatã dispozitivul hotãrârii care se semneazã, sub sancţiunea nulitãţii, de cãtre judecãtori şi în care se va arata, când este cazul, opinia separatã a judecãtorilor aflaţi în minoritate."
84. Alineatul 2 al articolului 260 va avea urmãtorul cuprins: "Judecãtorul care a luat parte la judecata este îndreptãţit sa se pronunţe, chiar dacã nu mai face parte din alcãtuirea instanţei, afarã de cazul când i-a încetat calitatea de magistrat sau este suspendat din funcţie. În acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea pãrţilor, pentru ca acestea sa punã din nou concluzii în fata instanţei legal constituite."
85. Alineatul 3 al articolului 261 va avea urmãtorul cuprins: "Hotãrârea se va comunica pãrţilor, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face în termen de 7 zile de la pronunţarea hotãrârii."
86. Alineatul 2 al articolului 272 se abroga.
87. Punctul 1 al articolului 278 va avea urmãtorul cuprins: "1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de munca, precum şi a sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor;"
88. Punctul 3 al articolului 278 va avea urmãtorul cuprins: "3. rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocatie pentru copii, precum şi pensii acordate în cadrul asigurãrilor sociale;"
89. Dupã punctul 3 al articolului 278 se introduce punctul 3^1 cu urmãtorul cuprins: "3^1. despãgubiri în caz de moarte sau vãtãmare a integritãţii corporale ori sãnãtãţii, dacã despãgubirile s-au acordat sub forma de prestaţii bãneşti periodice;"
90. Alineatele 3, 4 şi 5 ale articolului 280 vor avea urmãtorul cuprins: "Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile. Suspendarea va putea fi încuviinţatã numai cu dare de cauţiune, al carei cuantum îl va fixa instanta. Pana la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi încuviinţatã vremelnic, prin ordonanta preşedinţialã, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevãzute la alin. 4."
91. Secţiunea a VI-a a capitolului IV din titlul III al Cãrţii a II-a se va intitula "Îndreptarea, lãmurirea şi completarea hotãrârii" şi va avea urmãtorul cuprins: "SECŢIUNEA a VI-a Îndreptarea, lãmurirea şi completarea hotãrârii
Art. 281. - Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile pãrţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotãrâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere. Instanta se pronunţa prin încheiere data în camera de consiliu. Pãrţile vor fi citate numai dacã instanta socoteşte ca este necesar sa dea anumite lãmuriri. În cazul hotãrârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotãrârii. Art. 281^1. - În cazul în care sunt necesare lãmuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotãrârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, pãrţile pot cere instanţei care a pronunţat hotãrârea sa lamureasca dispozitivul sau sa înlãture dispoziţiile potrivnice. Cererea poate fi formulatã în termenul prevãzut de lege pentru declararea, dupã caz, a apelului sau recursului impotriva acelei hotãrâri. Instanta va rezolva cererea de urgenta, prin încheiere data în camera de consiliu, cu citarea pãrţilor. Încheierea se va ataşa la hotãrâre atât în dosarul cauzei, cat şi în dosarul de hotãrâri al instanţei. Art. 281^2. - Dacã prin hotãrârea data instanta a omis sa se pronunţe asupra unui capãt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotãrârii în acelaşi termen în care se poate declara, dupã caz, apel sau recurs impotriva acelei hotãrâri, iar în cazul hotãrârilor date în fond dupã casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare. Cererea se soluţioneazã de urgenta, cu citarea pãrţilor, prin hotãrâre separatã. Prevederile art. 281^1 alin. 3 se aplica în mod corespunzãtor. Dispoziţiile prezentului articol se aplica şi în cazul când instanta a omis sa se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor. Art. 281^3. - Încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi 281^1, precum şi hotãrârea pronunţatã potrivit art. 281^2 sunt supuse aceloraşi cai de atac ca şi hotãrârile în legatura cu care s-a solicitat, dupã caz, îndreptarea, lãmurirea sau înlãturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea. Pãrţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lãmurirea sau completarea hotãrârii."
92. Titlul IV "Cãile ordinare de atac" din Cartea a II-a se va intitula "Apelul".
93. Secţiunea I "Termenul şi formele apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul I "Termenul şi formele apelului" din titlul IV.
94. Dupã articolul 282 se introduce articolul 282^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 282^1. - Nu sunt supuse apelului hotãrârile judecãtoreşti date în prima instanta în cererile introduse pe cale principala privind pensii de întreţinere, obligaţii de plata a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil, în valoare de pana la 200 milioane lei inclusiv, acţiunile posesorii, cele referitoare la înregistrãrile în registrele de stare civilã, luarea mãsurilor asiguratorii, precum şi în alte cazuri prevãzute de lege. Hotãrârile instanţelor judecãtoreşti prin care se soluţioneazã plângerile impotriva hotãrârilor autoritãţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţionalã şi ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacã legea nu prevede altfel."
95. Dupã alineatul 4 al articolului 284 se introduce alineatul 5 cu urmãtorul cuprins: "Apelul declarat în termen suspenda executarea hotãrârii de prima instanta, cu excepţia cazurilor anume prevãzute de lege."
96. Alineatele 1 şi 2 ale articolului 289 vor avea urmãtorul cuprins: "Preşedintele instanţei de apel, îndatã ce primeşte dosarul, va fixa termen de înfãţişare, potrivit dispoziţiilor art. 114^1, şi va dispune citarea pãrţilor. Totodatã, preşedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citaţia, o copie de pe cererea şi de pe motivele de apel, împreunã cu copiile certificate de pe înscrisurile alãturate şi care nu au fost înfãţişate la prima instanta, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata."
97. Articolul 291 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 291. - În cazul când intimatul nu a primit, în termenul prevãzut de art. 114^1, comunicarea motivelor de apel şi a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de înfãţişare, un termen înãuntrul cãruia sa depunã la dosar întâmpinare. Dacã intimatul lipseşte la prima zi de înfãţişare şi instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amânarea cauzei şi efectuarea comunicãrii, iar dacã motivele nu au fost comunicate în termen, instanta va dispune amânarea cauzei, cu îndeplinirea cerinţelor art. 114^1 alin. 3."
98. Articolul 292 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 292. - Pãrţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apãrare şi dovezi decât de cele invocate la prima instanta sau arãtate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanta de apel poate incuviinta şi administrarea probelor a cãror necesitate rezulta din dezbateri. În cazul în care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apãrare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta."
99. Se reintroduce articolul 293 cu urmãtorul cuprins: "Art. 293. - Intimatul este în drept, chiar dupã împlinirea termenului de apel, sa adere la apelul fãcut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care sa tinda la schimbarea hotãrârii primei instanţe. Cererea se poate face pana la prima zi de înfãţişare. Dacã apelantul principal îşi retrage apelul sau dacã acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel prevãzutã la alin. 1 rãmâne fãrã efecte. Cu toate acestea, dacã aderarea s-a fãcut înãuntrul termenului de apel, ea se considera apel principal."
100. Dupã articolul 293 se introduce articolul 293^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 293^1. - În caz de coparticipare procesuala, precum şi atunci când la prima instanta au intervenit terţe persoane în proces, intimatul este în drept, chiar dupã împlinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat în prima instanta şi care nu este parte în apelul principal, dacã acesta din urma ar fi de natura sa producã consecinţe asupra situaţiei sale juridice în proces. Dispoziţiile art. 293 se aplica în mod corespunzãtor."
101. Secţiunea a II-a "Judecarea apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul II "Judecarea apelului" din titlul IV.
102. Articolul 295 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 295. - Instanta de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de cãtre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate şi din oficiu. Instanta va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum şi administrarea probelor noi propuse în condiţiile art. 292, dacã considera ca sunt necesare pentru soluţionarea cauzei."
103. Articolul 296 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 296. - Instanta de apel poate pãstra ori schimba, în tot sau în parte, hotãrârea atacatã. Apelantului nu i se poate însã crea în propria cale de atac o situaţie mai grea decât aceea din hotãrârea atacatã, afarã de cazul în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 293 sau 293^1."
104. Articolul 297 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 297. - În cazul în care prima instanta s-a declarat necompetentã ori a respins sau a anulat cererea de chemare în judecata fãrã a intra în cercetarea fondului şi instanta de apel, gãsind apelul întemeiat, a anulat hotãrârea apelata, va evoca fondul şi va judeca procesul, pronunţând o hotãrâre definitiva. Dacã prima instanta s-a declarat competenta şi instanta de apel stabileşte ca a fost necompetentã, anuland hotãrârea atacatã, va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţionalã competent, afarã de cazul când constata propria sa competenta. În acest caz, precum şi atunci când exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat în fond, instanta de apel, anuland în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea pronunţatã, va retine procesul spre judecare."
105. Articolul 298 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 298. - Dispoziţiile de procedura privind judecata în prima instanta se aplica şi în instanta de apel, în mãsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu."
106. Capitolul II "Recursul" al titlului IV "Cãile ordinare de atac" din Cartea a II-a va deveni capitolul I "Recursul" al titlului V "Cãile extraordinare de atac" din Cartea a II-a.
107. Alineatul 3 al articolului 300 va avea urmãtorul cuprins: "Suspendarea la cerere a executãrii hotãrârii poate fi acordatã numai dupã depunerea unei cauţiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea pãrţilor în camera de consiliu, scop în care acestea vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecata, dacã este cazul. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplica în mod corespunzãtor."
108. Alineatul 4 al articolului 300 se abroga.
109. Alineatul 5 al articolului 300 va avea urmãtorul cuprins: "Pentru motive temeinice instanta poate reveni asupra suspendãrii acordate, dispoziţiile alin. 3 aplicându-se în mod corespunzãtor. Cauţiunea se elibereazã recurentului de îndatã, dacã intimatul declara în mod expres ca nu urmãreşte obligarea recurentului la despãgubiri pentru prejudiciile cauzate în urma exercitãrii recursului."
110. Partea introductivã a articolului 304 va avea urmãtorul cuprins: "Modificarea sau casarea unei hotãrâri se poate cere:"
111. Punctul 6 al articolului 304 va avea urmãtorul cuprins: "6. dacã instanta a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut."
112. Punctul 11 al articolului 304 se abroga.
113. Alineatul 2 al articolului 308 va avea urmãtorul cuprins: "Intimatul este obligat sa depunã întâmpinare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecata."
114. Alineatul 3 al articolului 308 va avea urmãtorul cuprins: "Dupã fixarea termenului de judecata preşedintele completului va întocmi un raport asupra recursului sau va desemna un alt membru al completului în acest scop. La Curtea Suprema de Justiţie raportul poate fi întocmit şi de un magistrat-asistent."
115. Alineatul 4 al articolului 308 va avea urmãtorul cuprins: "Raportorul va verifica dacã recursul îndeplineşte cerinţele de forma, dacã motivele invocate se încadreazã în cele prevãzute de art. 304 şi va arata poziţia jurisprudenţei şi a doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea data prin hotãrârea atacatã."
116. Articolul 312 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 312. - Instanta poate admite recursul, îl poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui. În caz de admitere a recursului, hotãrârea atacatã poate fi modificatã sau casatã, în tot sau în parte. Modificarea hotãrârii atacate se pronunţa pentru motivele prevãzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 şi 10, iar casarea pentru cele prevãzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 şi 5. Dacã sunt gãsite întemeiate mai multe motive dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs va casa în întregime hotãrârea atacatã, pentru a se asigura o judecata unitarã. În caz de casare, curţile de apel şi tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situaţie în care se pronunţa o singura decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop. Cu toate acestea, în cazul în care instanta a carei hotãrâre este recuratã a soluţionat procesul fãrã a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a fãcut în lipsa partii care nu a fost regulat citata atât la administrarea probelor, cat şi la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupã casare, trimite cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotãrârea casatã sau altei instanţe de acelaşi grad. În caz de casare a hotãrârii atacate, pentru motivul prevãzut de art. 304 pct. 3, instanta va trimite dosarul spre judecare instanţei judecãtoreşti competente sau organului cu activitate jurisdicţionalã competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevãzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila. Dacã instanta de recurs constata ca ea însãşi era competenta sa soluţioneze pricina în prima instanta sau în apel, va casa hotãrârea recuratã şi va soluţiona cauza potrivit competentei sale."
117. Alineatul 1 al articolului 315 va avea urmãtorul cuprins: "În caz de casare, hotãrârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesitãţii administrãrii unor probe sunt obligatorii pentru judecãtorii fondului."
118. La articolul 315, dupã alineatul 3 se introduce un alineat, care devine alineatul 4, cu urmãtorul cuprins: "La judecarea recursului, precum şi la rejudecarea procesului dupã casarea hotãrârii de cãtre instanta de recurs, dispoziţiile art. 296 sunt aplicabile în mod corespunzãtor."
119. Capitolul I "Contestaţia în anulare" din titlul V "Cãile extraordinare de atac" al Cãrţii a II-a devine capitolul I^1 "Contestaţia în anulare" al titlului V al Cãrţii a II-a.
120. Partea introductivã a alineatului 1 al articolului 317 va avea urmãtorul cuprins: "Hotãrârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arãtate mai jos, numai dacã aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:"
121. Alineatul 2 al articolului 318 se abroga.
122. Alineatul 2 al articolului 320 va avea urmãtorul cuprins: "Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosar cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecata."
123. Punctul 4 al articolului 322 va avea urmãtorul cuprins: "4. dacã un judecãtor, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricina sau dacã hotãrârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecaţii. În cazul în care, în ambele situaţii, constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotãrâre penalã, instanta de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentala, asupra existenţei sau inexistentei infracţiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat şi cel invinuit de sãvârşirea infracţiunii;"
124. Punctul 5 al articolului 322 va avea urmãtorul cuprins: "5. dacã, dupã darea hotãrârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfãţişate dintr-o împrejurare mai presus de vointa pãrţilor, ori dacã s-a desfiinţat sau s-a modificat hotãrârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotãrârea a carei revizuire se cere;"
125. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 324 va avea urmãtorul cuprins: "3. în cazurile prevãzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunostinta de hotãrârea instanţei penale de condamnare a judecãtorului, martorului sau expertului ori de hotãrârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotãrâri termenul curge de la data când partea a luat cunostinta de împrejurãrile pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotãrâre penalã, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;"
126. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 324 va avea urmãtorul cuprins: "4. în cazurile prevãzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invoca ori, dupã caz, din ziua în care partea a luat cunostinta de hotãrârea desfiintata sau modificatã pe care s-a întemeiat hotãrârea a carei revizuire se cere;"
127. Articolul 325 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 325. - Instanta poate suspenda executarea hotãrârii a carei revizuire se cere, sub condiţia dãrii unei cauţiuni. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplica în mod corespunzãtor."
128. Alineatul 2 al articolului 326 va avea urmãtorul cuprins: "Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosar cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecata."
129. Dupã alineatul 2 al articolului 326 se introduce un alineat, care devine alineatul 3, cu urmãtorul cuprins: "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiazã."
130. Articolul 329 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 329. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, are dreptul, pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitarã a legii pe întreg teritoriul României, sa ceara Curţii Supreme de Justiţie sa se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecãtoreşti. Deciziile prin care se soluţioneazã sesizãrile se pronunţa de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Soluţiile se pronunţa în interesul legii şi nu au efect asupra hotãrârilor judecãtoreşti examinate."
131. Articolul 330 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 330. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Suprema de Justiţie, hotãrârile judecãtoreşti irevocabile pentru urmãtoarele motive: 1. când instanta a depãşit atribuţiile puterii judecãtoreşti; 2. când s-a produs o încãlcare esenţialã a legii, ce a determinat o soluţionare gresita a cauzei pe fond, printr-o hotãrâre rãmasã irevocabilã, în urma epuizarii cãilor de atac prevãzute de lege; 3. când s-au sãvârşit infracţiuni de cãtre judecãtori în legatura cu hotãrârea pronunţatã; 4. când Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a constatat o încãlcare a drepturilor sau libertãţilor fundamentale şi faptul ca partea, potrivit legii romane, poate obţine o reparatie, cel puţin parţialã, prin anularea hotãrârii pronunţate de o instanta romana."
132. Articolul 330^1 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 330^1. - În cazurile prevãzute de art. 330 alin. 1 pct. 1 şi 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data când hotãrârea judecãtoreascã a rãmas irevocabilã. Pentru motivul prevãzut la art. 330 alin. 1 pct. 3, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data rãmânerii definitive a hotãrârii de condamnare. În cazul prevãzut de art. 330 alin. 1 pct. 4, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data comunicãrii hotãrârii Curţii Europene a Drepturilor Omului cãtre statul roman."
133. Articolul 330^2 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 330^2. - Dupã introducerea recursului în anulare, la cererea partii interesate, instanta poate sa dispunã suspendarea executãrii hotãrârii atacate. Cauţiunea este obligatorie şi va fi stabilitã de cãtre instanta. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 se aplica în mod corespunzãtor. Cererea de suspendare se poate soluţiona şi înainte de primul termen de judecata, în camera de consiliu, cu citarea pãrţilor şi concluziile procurorului."
134. Alineatul 2 al articolului 330^3 va avea urmãtorul cuprins: "Judecata recursului în anulare se face de urgenta şi cu precãdere, cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs şi pune concluzii."
135. Alineatul 3 al articolului 339 va avea urmãtorul cuprins: "Apelul impotriva încheierii date de preşedintele judecãtoriei se judeca de tribunal, iar apelul impotriva încheierii date de preşedintele tribunalului sau al curţii de apel se judeca de completul instanţei respective."
136. Alineatul 3 al articolului 365 va avea urmãtorul cuprins: "Instanta judecãtoreascã va putea suspenda executarea hotãrârii arbitrale atacate cu acţiune în anulare numai dupã depunerea unei cauţiuni fixate de ea. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplica în mod corespunzãtor."
137. La capitolul I din Cartea a V-a se introduce secţiunea I, intitulata "Scopul şi obiectul executãrii silite", cu urmãtorul cuprins: "SECŢIUNEA I Scopul şi obiectul executãrii silite
Art. 371^1. - Obligaţia stabilitã prin hotãrârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunãvoie. În cazul în care debitorul nu executa de bunãvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silitã, potrivit dispoziţiilor prezentei cãrţi, dacã legea nu prevede altfel. Executarea silitã are loc pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare. Art. 371^2. - Pot fi executate silit obligaţiile al cãror obiect consta în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, desfiinţarea unei construcţii, plantaţii ori altei lucrãri sau în luarea unei alte mãsuri admise de lege. În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalitãţi sau alte sume, fãrã sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii. Art. 371^3. - Veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executãrii silite dacã, potrivit legii, sunt urmaribile şi numai în mãsura necesarã pentru realizarea drepturilor creditorilor. Bunurile supuse unui regim special de circulaţie pot fi urmãrite numai cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege. Art. 371^4. - Creditorul şi debitorul pot conveni, în tot cursul executãrii silite, ca aceasta sa se efectueze numai asupra veniturilor bãneşti ale debitorului. De asemenea, ei pot stabili ca vânzarea bunurilor supuse urmãririi sa se facã, în tot sau în parte, prin buna învoiala. Art. 371^5. - Executarea silitã înceteazã dacã: a) s-a realizat integral obligaţia prevãzutã în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii; în acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, menţionând pe acesta stingerea totalã a obligaţiilor; b) nu mai poate fi efectuatã ori continuatã din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilitãţii de valorificare a unor astfel de bunuri; în aceste cazuri, executorul va restitui creditorului titlul executoriu, menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea de obligaţie ce a fost executatã; c) creditorul a renunţat la executare; d) a fost desfiinţat titlul executoriu. Art. 371^6. - În cazurile prevãzute de art. 371^5 lit. b) se poate cere reluarea executãrii silite, înãuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã, dacã se indica bunuri ce pot fi urmãrite potrivit legii. Reluarea executãrii silite poate fi cerutã şi asupra aceluiaşi bun, dacã acesta este un imobil. În acest caz, atât timp cat potrivit legii, poate avea loc reluarea executãrii silite, nu se va putea dispune radierea somaţiei înscrise potrivit dispoziţiilor art. 497 alin. 2. Art. 371^7. - Partea care solicita îndeplinirea unui act sau a altei activitãţi care intereseazã executarea silitã este obligatã sa avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitãţile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de cãtre creditor. Cheltuielile ocazionate de efectuarea executãrii silite sunt în sarcina debitorului urmãrit, afarã de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacã prin lege se prevede altfel. Sumele ce urmeazã sa fie plãtite se stabilesc de cãtre executorul judecãtoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesatã, în condiţiile legii. Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu. Art. 371^8. - Depunerea sau consemnarea oricãrei sume în scopul participãrii la desfãşurarea, potrivit legii, a executãrii silite, cum sunt sumele cu titlu de cauţiune ori de preţ al bunurilor supuse vânzãrii, se face numai la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia instanţei de executare sau a executorului judecãtoresc."
138. Secţiunea I din capitolul I al Cãrţii a V-a devine secţiunea I^1 şi se va intitula: "SECŢIUNEA I^1 Sesizarea organului de executare. Titlul executoriu"
139. Articolul 372 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 372. - Executarea silitã se va efectua numai în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu."
140. Articolul 373 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 373. - Hotãrârile judecãtoreşti şi celelalte titluri executorii se executa de executorul judecãtoresc din circumscripţia judecãtoriei în care urmeazã sa se efectueze executarea ori, în cazul urmãririi bunurilor, de cãtre executorul judecãtoresc din circumscripţia judecãtoriei în care se afla acestea. Dacã bunurile urmaribile se afla în circumscripţiile mai multor judecãtorii, este competent oricare dintre executorii judecãtoreşti care funcţioneazã pe lângã acestea. Instanta de executare este judecãtoria în circumscripţia cãreia se va face executarea, în afarã cazurilor în care legea dispune altfel."
141. Dupã articolul 373 se introduc articolele 373^1, 373^2, 373^3 şi 373^4 cu urmãtorul cuprins: "Art. 373^1. - Cererea de executare silitã se depune la executorul judecãtoresc, dacã legea nu dispune altfel. Executorul judecãtoresc va solicita încuviinţarea executãrii de cãtre instanta de executare, cãreia îi va inainta, în copie, cererea creditorului urmãritor şi titlul executoriu. Instanta încuviinţeazã executarea silitã prin încheiere data în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor. Dupã încuviinţarea cererii instanta va alcãtui un dosar privind executarea, la care executorul judecãtoresc este obligat sa depunã câte un exemplar al fiecãrui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia. Art. 373^2. - În cazurile prevãzute de lege, precum şi atunci când executorul judecãtoresc considera necesar, organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, dupã caz, sunt obligaţi sa-i acorde concursul la îndeplinirea efectivã a executãrii silite. La cererea instanţei de executare sau a executorului judecãtoresc cei care datoreazã sume de bani debitorului urmãrit ori deţin bunuri ale acestuia, supuse urmãririi potrivit legii, au datoria sa dea informaţiile necesare pentru efectuarea executãrii. De asemenea, la cererea instanţei de executare sau a executorului judecãtoresc instituţiile, bãncile şi orice alte persoane sunt obligate sa-i comunice de îndatã, în scris, datele şi informaţiile necesare realizãrii executãrii silite, chiar dacã prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a partii interesate instanta de executare poate lua mãsurile prevãzute de art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) şi de art. 108^3. Instanta de executare şi executorul judecãtoresc sunt obligaţi sa asigure secretul informaţiilor primite, dacã legea nu prevede altfel. Art. 373^3. - Încheierea prin care preşedintele instanţei judecãtoreşti respinge cererea de investire cu formula executorie a hotãrârii judecãtoreşti sau a altui înscris, în cazurile prevãzute de lege, poate fi atacatã cu recurs de cãtre creditor. Termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la pronunţare, pentru creditorul prezent, şi de la comunicare, pentru cel lipsa. Dacã se refuza emiterea titlului executoriu de cãtre alte organe competente potrivit legii şi dacã legea specialã nu prevede altfel, creditorul poate face plângere la judecãtoria în circumscripţia cãreia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, în termen de 15 zile de la data când a luat cunostinta de refuz. Art. 373^4. - Când privitor la aceleaşi bunuri se efectueazã mai multe executãri silite, instanta de executare în circumscripţia cãreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea sa le reuneascã, dispunând sa se facã o singura executare de cãtre executorul judecãtoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacã executãrile sunt în acelaşi stadiu, de cãtre executorul judecãtoresc care a început cel dintâi executarea, chiar dacã ele au fost pornite de organe de executare diferite, în afarã de cazul în care legea prevede altfel. Instanta se va pronunţa prin încheiere şi asupra cheltuielilor de executare. Desistarea, dupã conexare, a oricãruia dintre creditorii urmãritori nu va putea sa împiedice continuarea executãrii de la actul de executare cel mai înaintat."
142. Alineatul 1 al articolului 374 va avea urmãtorul cuprins: "Nici o hotãrâre judecãtoreascã nu se va putea executa dacã nu este investitã cu formula executorie prevãzutã de art. 269 alin. 1, afarã de încheierile executorii, de hotãrârile executorii provizoriu şi de alte hotãrâri prevãzute de lege, care se executa fãrã formula executorie."
143. Alineatul 1 al articolului 377 va avea urmãtorul cuprins: "Sunt hotãrâri definitive: 1. hotãrârile date în prima instanta, potrivit legii, fãrã drept de apel; 2. hotãrârile date în prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dacã judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsã sau anulatã; 3. hotãrârile date în apel; 4. orice alte hotãrâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel."
144. Alineatul 1 al articolului 379 va avea urmãtorul cuprins: "Nici o urmãrire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanta certa, lichidã şi exigibilã."
145. Dupã articolul 379 se introduce articolul 379^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 379^1. - În cazul în care s-a desfiinţat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt destiintate de drept. Dispoziţiile art. 404^1-404^3 sunt aplicabile."
146. Articolul 380 se abroga.
147. Dupã articolul 384 se introduce articolul 384^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 384^1. - În vederea executãrii unei hotãrâri judecãtoreşti, executorul judecãtoresc poate intra în încãperile ce reprezintã domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum şi în orice alte locuri, cu consimţãmântul acesteia, iar în caz de refuz, cu forta publica. În cazul altor titluri executorii decât hotãrârile judecãtoreşti, la cererea executorului judecãtoresc, instanta de executare va autoriza, prin hotãrâre, intrarea în locurile menţionate la alin. 1. Instanta se pronunţa de urgenta în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, prin hotãrâre irevocabilã şi executorie."
148. Alineatul 1 al articolului 385 va avea urmãtorul cuprins: "Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 6,00 şi dupã ora 20,00."
149. Articolul 386 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 386. - Executarea silitã nu se va putea face la alte ore decât cele menţionate şi nici în zilele nelucrãtoare stabilite potrivit legii, afarã de cazurile urgente în care executarea poate fi încuviinţatã de preşedintele instanţei de executare."
150. Articolul 387 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 387. - În afarã de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai dupã ce se va comunica debitorului o somaţie care va cuprinde urmãtoarele: 1. denumirea şi sediul organului de executare; 2. data emiterii somaţiei şi numãrul dosarului de executare; 3. numele şi domiciliul sau, dupã caz, denumirea şi sediul debitorului; 4. arãtarea titlului executoriu anexat în baza cãruia urmeazã sa se facã executarea silitã; 5. termenul în care cel somat urmeazã sa-şi execute de bunãvoie obligaţia prevãzutã în titlul executoriu şi arãtarea consecinţelor nerespectãrii acesteia; 6. semnatura şi ştampila organului de executare. Dacã în termenul arãtat în somaţie debitorul nu-şi executa de bunãvoie obligaţia, executorul judecãtoresc va proceda de îndatã la executarea silitã."
151. Articolul 388 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 388. - Pentru toate actele de executare pe care le efectueazã, executorul judecãtoresc este obligat sa încheie procese-verbale care vor cuprinde urmãtoarele menţiuni: 1. denumirea şi sediul organului de executare; 2. numele şi calitatea celui care încheie procesul-verbal; 3. data întocmirii procesului-verbal şi numãrul dosarului de executare; 4. titlul executoriu în temeiul cãruia se efectueazã actul de executare; 5. numele şi domiciliul ori, dupã caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului urmãritor; 6. locul, data şi ora efectuãrii actului de executare; 7. mãsurile luate de executor sau constatãrile acestuia; 8. consemnarea explicatiilor şi obiectiunilor participanţilor la executare; 9. alte menţiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor; 10. menţionarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal; 11. menţionarea numãrului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum şi a persoanelor cãrora li s-a înmânat acesta; 12. semnatura executorului, precum şi, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asista la efectuarea actului de executare; 13. ştampila executorului judecãtoresc. Menţiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 şi 13 sunt prevãzute sub sancţiunea nulitãţii."
152. Articolul 390 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 390. - Dispoziţiile art. 387 şi 389 nu se aplica în cazurile când legea încuviinţeazã executarea fãrã somaţie. De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somaţia, nici titlul executoriu, când executarea se face potrivit art. 382."
153. Articolul 391 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 391. - Încãlcarea dispoziţiilor art. 384, 385, 387 şi 389 atrage anularea executãrii."
154. Secţiunea a IV-a "Pentru primirea cauţiunii" din capitolul I al Cãrţii a V-a se va intitula: "SECŢIUNEA a IV-a Despre cauţiuni"
155. Articolul 394 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 394. - Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului şi instanta va hotãrî de urgenta."
156. Secţiunea a VI-a din capitolul I al Cãrţii a V-a va avea urmãtorul cuprins: "SECŢIUNEA a VI-a Contestaţia la executare
Art. 399. - Impotriva executãrii silite insesi, precum şi impotriva oricãrui act de executare se poate face contestaţie de cãtre cei interesaţi sau vãtãmaţi prin executare. De asemenea, dacã nu s-a utilizat procedura prevãzutã de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lãmuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuza sa îndeplineascã un act de executare în condiţiile prevãzute de lege. Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silitã însãşi sau la efectuarea oricãrui act de executare atrage sancţiunea anulãrii actului nelegal. În cazul în care executarea silitã se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecãtoreascã, se pot invoca în contestaţia la executare apãrãri de fond impotriva titlului executoriu, dacã legea nu prevede în acest scop o alta cale de atac. Art. 400. - Contestaţia se introduce la instanta de executare. Contestaţia privind lãmurirea intelesului, întinderii sau aplicãrii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronunţat hotãrârea ce se executa. Dacã o asemenea contestaţie vizeazã un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdicţie, competenta de soluţionare aparţine instanţei de executare. Art. 400^1. - Împãrţirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotãrâtã, la cererea partii interesate, şi în cadrul judecãrii contestaţiei la executare. Art. 401. - Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a îndeplini un act de executare; b) cel interesat a primit, dupã caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacã poprirea este înfiinţatã asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuãrii primei reţineri din aceste venituri de cãtre terţul poprit; c) debitorul care contesta executarea însãşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunostinta de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fãrã somaţie. Contestaţia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmãrit poate fi introdusã în termen de 15 zile de la efectuarea vânzãrii ori de la data predãrii silite a bunului. Neintroducerea contestaţiei în termenul prevãzut de alin. 2 nu-l impiedica pe cel de-al treilea sa-şi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii. Art. 402. - Contestaţia la executare se judeca cu procedura prevãzutã pentru judecata în prima instanta, care se aplica în mod corespunzãtor. Pãrţile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestaţiei se face de urgenta şi cu precãdere. Hotãrârea pronunţatã cu privire la contestaţie se da fãrã drept de apel, cu excepţia hotãrârii pronunţate în temeiul art. 400^1 şi al art. 401 alin. 2. Hotãrârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusã aceloraşi cai de atac ca şi hotãrârea ce se executa. Art. 403. - Pana la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanta competenta poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanta, în afarã de cazul în care legea dispune altfel. Dacã bunurile urmãrite sunt supuse stricãciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului. Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 şi 2 instanta, în toate cazurile, se pronunţa prin încheiere, care poate fi atacatã cu recurs, în mod separat. În cazuri urgente, preşedintele instanţei poate dispune suspendarea provizorie a executãrii pe cale de ordonanta preşedinţialã, pana la soluţionarea de cãtre instanta a cererii de suspendare prevãzute de prezentul articol. Art. 404. - Dacã admite contestaţia la executare, instanta, dupã caz, anuleazã actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executãrii insesi, anularea ori lãmurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a cãrui îndeplinire a fost refuzatã. În cazul respingerii contestaţiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despãgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executãrii, iar când contestaţia a fost exercitatã cu rea-credinţa, el va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei."
157. Dupã secţiunea a VI-a din capitolul I al Cãrţii a V-a se introduce secţiunea a VI-a^1, intitulata "Întoarcerea executãrii", cu urmãtorul cuprins: "SECŢIUNEA a VI-a^1 Întoarcerea executãrii
Art. 404^1. - În toate cazurile în care se desfiinţeazã titlul executoriu sau însãşi executarea silitã, cel interesat are dreptul la întoarcerea executãrii, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Bunurile asupra cãrora s-a fãcut executarea se vor restitui celui îndreptãţit. În cazul în care executarea silitã s-a fãcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executãrii se va face prin restituirea de cãtre creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizatã în funcţie de rata inflaţiei, cu excepţia situaţiei când îşi gãseşte aplicare art. 449. Art. 404^2. - În cazul în care instanta judecãtoreascã a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotãrâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executãrii. Dacã instanta care a desfiinţat hotãrârea executatã a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat mãsura restabilirii situaţiei anterioare executãrii, aceasta mãsura se va putea dispune de instanta care rejudeca fondul. Dacã nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executãrii în condiţiile alin. 1 şi 2, cel îndreptãţit o va putea cere instanţei judecãtoreşti competente potrivit legii. Art. 404^3. - Dacã titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanta judecãtoreascã a fost desfiinţat de acel organ sau de un alt organ din afarã sistemului instanţelor judecãtoreşti, iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare executãrii nu este prevãzutã de lege ori, deşi este prevãzutã, nu s-a luat aceasta mãsura, ea se va putea obţine pe calea unei cereri introduse la instanta prevãzutã de art. 404^2 alin. 3."
158. Dupã secţiunea a VI-a^1 din capitolul I al Cãrţii a V-a se introduce secţiunea a VI-a^2, intitulata "Prescripţia dreptului de a cere executarea silitã", cu urmãtorul cuprins: "SECŢIUNEA a VI-a^2 Prescripţia dreptului de a cere executarea silitã
Art. 405. - Dreptul de a cere executarea silitã se prescrie în termen de 3 ani, dacã legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani. Termenul de prescripţie începe sa curgã de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silitã. Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie. Art. 405^1. - Cursul prescripţiei se suspenda: a) în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune; b) pe timpul cat suspendarea executãrii silite este prevãzutã de lege ori a fost stabilitã de instanta sau de alt organ jurisdicţional competent; c) atâta timp cat debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmãrire; d) în alte cazuri prevãzute de lege. Prescripţia nu se suspenda pe timpul cat executarea silitã este suspendatã la cererea creditorului urmãritor. Art. 405^2. - Cursul prescripţiei se întrerupe: a) pe data îndeplinirii de cãtre debitor, înainte de începerea executãrii silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevãzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei; b) pe data depunerii cererii de executare, însoţitã de titlul executoriu, chiar dacã a fost adresatã unui organ de executare necompetent; c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, în condiţiile art. 453 alin. 2; d) pe data îndeplinirii în cursul executãrii silite a unui act de executare; e) pe data depunerii cererii de reluare a executãrii, în condiţiile art. 371^6 alin. 1; f) în alte cazuri prevãzute de lege. Dupã întrerupere începe sa curgã un nou termen de prescripţie. Prescripţia nu este întreruptã dacã cererea de executare a fost respinsã, anulatã sau dacã s-a perimat ori dacã cel care a fãcut-o a renunţat la ea. Art. 405^3. - Dupã împlinirea termenului de prescripţie creditorul poate cere repunerea în acest termen, numai dacã a fost împiedicat sa ceara executarea datoritã unor motive temeinice. Cererea de repunere în termen se introduce la instanta de executare competenta, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicãrii."
159. Capitolul II din Cartea a V-a se va intitula "Urmãrirea silitã asupra bunurilor mobile".
160. Secţiunea I din capitolul II al Cãrţii a V-a se va intitula "Bunurile mobile care nu se pot urmãri".
161. Articolul 406 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 406. - Nu pot fi supuse executãrii silite: a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacã nu sunt mai multe de acelaşi fel; b) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de doua luni, iar dacã debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenta şi furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta; c) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna; d) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispoziţii legale."
162. Articolul 407 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 407. - Bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi supuse executãrii silite decât numai în lipsa de alte bunuri urmaribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere, chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor. Dacã debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmãrite, în mãsura necesarã continuãrii lucrãrilor în agricultura, inventarul agricol, inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pãmântului, în afarã de cazul în care asupra acestor bunuri exista un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei."
163. Articolul 408 se abroga.
164. Articolul 409 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 409. - Salariile şi alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate în cadrul asigurãrilor sociale, precum şi alte sume ce se plãtesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmãrite: a) pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocatie pentru copii; b) pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. Dacã sunt mai multe urmãriri asupra aceleiaşi sume, urmãrirea nu poate depãşi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afarã de cazul în care legea prevede altfel. Veniturile din munca sau orice alte sume ce se plãtesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existenta ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmãrite numai asupra partii ce depãşeşte jumãtate din acest cuantum. Ajutoarele pentru incapacitate temporarã de munca, compensaţia acordatã salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricãror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmãrite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despãgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vãtãmãri corporale, dacã legea nu dispune altfel. Urmãrirea drepturilor menţionate la alin. 4 se va putea face în limita a 1/2 din cuantumul acestora. Sumele reţinute potrivit alin. 1-4 se elibereazã sau se distribuie potrivit art. 562 şi urmãtoarele. Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specialã, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmãrite pentru nici un fel de datorii."
165. Articolul 410 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 410. - Este nulã orice urmãrire sau cesiune facuta cu încãlcarea dispoziţiilor prezentei secţiuni."
166. Secţiunea a II-a din capitolul II al Cãrţii a V-a se va intitula "Urmãrirea bunurilor mobile".
167. Articolul 411 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 411. - Dacã în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu plãteşte suma datoratã, executorul judecãtoresc de pe lângã instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar dacã acestea sunt deţinute de un terţ. În cazul în care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmãrire, la cererea creditorului sau a executorului judecãtoresc, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, prin încheiere irevocabilã, data fãrã citarea pãrţilor, ca o data cu înmânarea somaţiei sa se aplice şi sechestrul. Executorul judecãtoresc este obligat sa identifice şi sa evalueze cu acordul pãrţilor bunurile sechestrate, iar în caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulaţie. O copie de pe raportul de expertiza se comunica şi debitorului. Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesarã o noua sechestrare, executorul judecãtoresc fiind însã obligat sa verifice dacã bunurile respective se gãsesc la locul aplicãrii sechestrului şi dacã nu au fost substituite sau degradate, precum şi sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele gãsite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creanţei."
168. Punctul 5 al articolului 416 va avea urmãtorul cuprins: "5. descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecãruia, dupã aprecierea executorului judecãtoresc, dacã aceasta este cu putinta;"
169. Articolul 417 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 417. - Procesul-verbal de sechestru se va semna de executorul judecãtoresc şi de toate persoanele care au fost de fata la sechestrare. Dacã vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul judecãtoresc va mentiona aceasta împrejurare. Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se lasa debitorului sau la domiciliul acestuia, precum şi, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu menţiunea de primire a bunurilor în pãstrare."
170. Articolul 418 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 418. - Din momentul sechestrãrii bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul cat dureazã executarea, sub sancţiunea unei amenzi de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, dacã fapta nu constituie infracţiune. Dispoziţiile art. 108^3-108^5 sunt aplicabile."
171. Articolul 419 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 419. - Bunurile sechestrate se lasa, cu acordul creditorului, în custodia debitorului; în acest caz, debitorul poate folosi bunurile sechestrate, dacã, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuinţare. Dacã exista pericolul ca debitorul sa înstrãineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecãtoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor. Dacã debitorul refuza sa primeascã în custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum şi în cazul ridicãrii bunurilor, executorul judecãtoresc da în pãstrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precãdere dintre persoanele desemnate de creditor. Sumele în lei sau în valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale preţioase, pietrele preţioase, obiectele de arta, colectiile de valoare şi altele asemenea se ridica şi se depun, cel târziu a doua zi, la unitãţi specializate. Cel care primeşte bunurile în custodie semneazã procesul-verbal de sechestru. În toate cazurile, executorul judecãtoresc pãstreazã dovada depunerii."
172. Articolul 420 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 420. - Obiectele sechestrate se vor putea stramuta cu încuviinţarea executorului judecãtoresc din locul unde se afla, pe cheltuiala partii interesate."
173. Articolul 421 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 421. - În cazul în care custode este o alta persoana decât debitorul, acesta va avea dreptul la o remuneraţie ce se va fixa de executorul judecãtoresc, ţinând seama de activitatea depusa. Remuneraţia şi cheltuielile custodelui vor putea fi plãtite cu anticipatie de cãtre creditorul urmãritor care le va prelua cu precãdere din preţul bunurilor urmãrite."
174. Articolele 423 şi 424 se abroga.
175. Articolul 425 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 425. - Dacã bunul ce se sechestreaza se afla în proprietate comuna sau asupra lui exista un drept de gaj ori privilegiu constituit în favoarea unei alte persoane, executorul judecãtoresc, luând cunostinta despre acest drept, va înştiinţa acea persoana despre aplicarea sechestrului şi o va cita la termenele fixate pentru vânzarea bunului respectiv."
176. Articolul 427 se abroga.
177. Articolul 428 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 428. - Debitorul sau o alta persoana interesatã va putea solicita încetarea sau suspendarea urmãririi, numai dacã depune valoarea ce i se cere sau, dupã caz, valoarea bunului reclamat, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia organului de executare. Totodatã, persoanele arãtate la alin. 1 vor fi obligate sa inmaneze executorului judecãtoresc pe lângã recipisa de consemnare şi o copie de pe cererea de suspendare sau de încetare a executãrii silite, depusa la instanta competenta. Pana la soluţionarea cererii de cãtre instanta urmãrirea se va opri în tot sau în parte. Asupra cererii de încetare sau suspendare a executãrii silite instanta de executare se va pronunţa prin încheiere, potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanta preşedinţialã. În orice alt caz, urmãrirea va continua, dispoziţiile art. 399 şi urmãtoarele fiind însã aplicabile."
178. Articolele 429 şi 430 se abroga.
179. Secţiunea a III-a din capitolul II al Cãrţii a V-a se va intitula "Vânzarea bunurilor mobile urmãrite".
180. Articolul 431 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 431. - Executorul judecãtoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitaţie publica, vânzare directa şi prin alte modalitãţi admise de lege. Executorul judecãtoresc, cu acordul creditorului, poate sa-i încuviinţeze debitorului sa procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate. În acest caz, debitorul este obligat sa-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite, indicând, dupã caz, numele sau denumirea şi adresa potenţialului cumpãrãtor, precum şi termenul în care acesta din urma se angajeazã sa consemneze preţul propus."
181. Dupã articolul 431 se introduce articolul 431^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 431^1. - Dacã valorificarea bunurilor urmeazã sa se facã prin vânzare la licitaţie publica, executorul judecãtoresc, în termen de cel mult o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevãzut la art. 431 alin. 2, va fixa data, ora şi locul licitaţiei."
182. Articolul 432 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 432. - Vânzarea la licitaţie se va face la locul unde se afla bunurile sechestrate sau, dacã exista motive temeinice, în alt loc."
183. Articolul 433 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 433. - Executorul judecãtoresc îl va înştiinţa pe debitor despre data, ora şi locul vânzãrii la licitaţie."
184. Articolul 434 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 434. - Vânzarea nu se va putea face în mai puţin de doua sãptãmâni, nici în mai mult de doua luni de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevãzut la art. 431 alin. 2."
185. Articolul 436 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 436. - De asemenea, dacã bunurile sunt supuse pieirii sau stricãciunii, executorul judecãtoresc va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul de vânzare."
186. Articolul 437 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 437. - Cu cel puţin 3 zile înainte de ţinerea licitaţiei executorul judecãtoresc va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare la locul licitaţiei, la sediul organului de executare, al primãriei de la locul vânzãrii bunurilor şi al instanţei de executare, iar atunci când apreciazã ca este necesar, vânzarea la licitaţie va fi anunţatã şi într-un ziar de larga circulaţie. În cazul nerespectãrii dispoziţiilor prevãzute la alin. 1, la cererea partii interesate, instanta de executare poate lua impotriva executorului judecãtoresc mãsurile prevãzute la art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. g) şi de art. 108^3."
187. Articolul 438 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 438. - Dacã, din cauza unei contestaţii sau a unei învoieli între pãrţi, data, locul sau ora vânzãrii a fost schimbatã de cãtre autoritatea competenta, se vor face alte publicaţii şi anunţuri, potrivit art. 437."
188. Articolul 439 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 439. - Publicaţiile şi anunţurile de vânzare vor cuprinde data, ora şi locul licitaţiei, enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vânzare, cu indicarea pentru fiecare a preţului de începere a licitaţiei, care este preţul prevãzut în procesul-verbal de sechestru sau, dupã caz, cel stabilit prin expertiza. Costul acestor publicaţii şi anunţuri se va avansa de cãtre creditor în contul bunurilor urmãrite."
189. Dupã articolul 439 se introduce articolul 439^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 439^1. - Poate participa la licitaţie orice persoana care, cel mai târziu pana la începerea vânzãrii la licitaţie publica, a consemnat la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia executorului judecãtoresc, cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţioneazã sa le cumpere."
190. Articolul 442 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 442. - Vânzarea la licitaţie se va face în mod public de cãtre executorul judecãtoresc, care va oferi spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe bunuri împreunã, în funcţie de natura şi destinaţia lor."
191. Articolul 443 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 443. - Preţul de la care începe licitaţia este cel prevãzut în publicaţii sau anunţuri, potrivit art. 439 alin. 1. Bunul se adjudeca celui care, dupã trei strigãri succesive, fãcute la intervale de timp care sa permitã optiuni şi supralicitari, oferã preţul cel mai mare, chiar şi atunci când, în lipsa de alţi concurenţi, acesta a fost singurul ofertant. Dacã nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. În toate cazurile, la preţ egal va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmãrit."
192. Articolul 444 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 444. - Dupã adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa depunã de îndatã întregul preţ, în numerar ori cu ordin de plata sau orice alt instrument legal de plata; la cererea sa, încuviinţatã de executorul judecãtoresc, preţul se va putea depune în cel mult 5 zile. Dacã preţul nu se va depune potrivit alin. 1, se va relua licitaţia sau, dupã caz, o alta modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar este rãspunzãtor atât de scãderea preţului obţinut la a doua vânzare, cat şi de cheltuielile fãcute pentru aceasta; sumele se vor stabili de cãtre executorul judecãtoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu şi se vor retine cu precãdere din suma depusa conform art. 439^1. Executorul judecãtoresc va consemna de îndatã sumele de bani încasate, pãstrând dovada consemnarii. Despre aceasta el va face menţiune şi în procesul-verbal de licitaţie."
193. Articolul 445 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 445. - Creditorii urmãritori sau intervenienţi nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei. În cazul în care adjudecatar este însuşi creditorul urmãritor, iar la urmãrire nu participa alţi creditori sau aceştia se afla într-un rang de preferinta inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune în contul preţului creanta sa, în tot sau în parte."
194. Articolul 446 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 446. - Licitaţia se va închide de îndatã ce din sumele obţinute se pot acoperi creanţele ce se urmãresc, precum şi toate cheltuielile de executare. Executorul judecãtoresc va declara închisã licitaţia şi în cazul în care, în timpul acesteia, survine vreuna dintre situaţiile prevãzute de art. 371^5 sau, dupã caz, de art. 428."
195. Articolul 447 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 447. - Dupã închiderea licitaţiei executorul judecãtoresc va întocmi un proces-verbal despre desfãşurarea şi rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum şi de adjudecatar. Executorul judecãtoresc va elibera, sub semnatura sa, fiecãrui adjudecatar în parte o dovada care va cuprinde data şi locul licitaţiei, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat şi, dupã caz, a preţului plãtit sau care urmeazã sa fie plãtit. Dovada eliberata fiecãrui adjudecatar constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute; în cazul titlurilor de credit nominative, ajudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele sau, în temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal. În toate cazurile, predarea bunului se va face dupã achitarea integrala a preţului; pana la predare adjudecatarul suporta riscul pieirii bunului adjudecat."
196. Articolul 448 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 448. - În cazul în care bunul sechestrat nu s-a putut vinde în condiţiile prezentei secţiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silitã asupra bunurilor mobile ale debitorului îl poate prelua în contul creanţei sale la preţul prevãzut de art. 443 alin. 1. Dacã acest preţ este mai mare decât valoarea creanţei, creditorul poate prelua bunul numai dacã depune, în condiţiile art. 444 alin. 1, suma de bani ce reprezintã diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei. Dacã mai mulţi creditori vor sa preia bunul în condiţiile alin. 1, acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferinta stabilite de art. 563 şi 564. Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate în condiţiile prezentei secţiuni, rãmân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrului. În cursul acestui termen executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. Dacã nici dupã expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului."
197. Articolul 449 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 449. - În cazul vânzãrilor fãcute în condiţiile prezentei secţiuni nu este admisibilã nici o cerere de desfiinţare a vânzãrii impotriva terţului adjudecatar care a plãtit preţul, în afarã de cazul în care a existat frauda din partea acestuia. Când adjudecatar a fost creditorul, vânzarea va putea fi desfiintata, dacã exista temei de nulitate."
198. Articolele 450 şi 451 se abroga.
199. Secţiunea a V-a "Urmãrirea şi poprirea bunurilor mişcãtoare ale datornicului care sunt în mana celor de-al treilea" din capitolul II al Cãrţii a V-a se va intitula "Poprirea" şi va avea urmãtorul cuprins: "SECŢIUNEA a V-a Poprirea
Art. 452. - Sunt supuse executãrii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. Art. 453. - Poprirea se înfiinţeazã la cererea creditorului, de executorul judecãtoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocatie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despãgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vãtãmarea integritãţii corporale sau a sãnãtãţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de îndatã ce hotãrârea este executorie potrivit legii. Art. 454. - Poprirea se înfiinţeazã fãrã somaţie, prin adresa însoţitã de o copie certificatã de pe titlul executoriu, comunicatã celei de-a treia persoane arãtate la art. 452, instiintandu-se totodatã şi debitorul despre mãsura luatã. În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 terţ poprit, interdicţia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreazã ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite în mãsura necesarã pentru realizarea obligaţiei ce se executa silit. În cazul în care poprirea a fost înfiinţatã ca mãsura asiguratorie şi nu a fost desfiintata pana la obţinerea titlului executoriu, se va comunica terţului poprit copie certificatã de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevãzute de art. 456. Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta dacã debitorul consemneazã, cu afectatiune specialã, intreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmãritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecãtoresc, care va înştiinţa de îndatã pe terţul poprit. Art. 455. - În cazurile prevãzute de art. 453 alin. 2 poprirea rãmâne în fiinta şi atunci când debitorul îşi schimba locul de munca la o alta unitate sau este pensionat. În aceste cazuri, unitatea de la care pleacã debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unitãţii la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului competent de ocrotire socialã care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit. Dacã debitorul pãrãseşte unitatea fãrã ca aceasta sa cunoascã noul loc de munca, ea îl va incunostinta pe creditor despre aceasta împrejurare. Dupã aflarea noului loc de munca al debitorului creditorul îl va aduce la cunostinta unitãţii de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1. Art. 456. - În termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenta acestora, terţul poprit este obligat: a) sa consemneze suma de bani sau, dupã caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi sa trimitã dovada executorului, în cazul popririi prevãzute la art. 453 alin. 1; b) sa plãteascã direct creditorului suma reţinutã şi cuvenitã acestuia, în cazul popririlor prevãzute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului suma îi va fi trimisa la domiciliul indicat sau, dacã este cazul, la resedinta indicatã, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. Dacã sunt înfiinţate mai multe popriri, terţul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, dupã caz, executorului ori creditorilor arãtaţi la lit. a) şi b) din acelaşi alineat numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare în parte. Art. 457. - În cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se înfiinţeazã potrivit art. 453. La data sesizãrii bãncii, sumele existente, precum şi cele provenite din încasãrile viitoare sunt indisponibilizate în mãsura necesarã realizãrii creanţei. Din momentul indisponibilizarii şi pana la achitarea integrala a obligaţiilor prevãzute în titlul executoriu terţul poprit nu va face nici o alta plata sau alta operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, dacã legea nu prevede altfel. Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţeazã asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile ce se afla în pãstrare la unitãţi specializate. Art. 458. - Executorul judecãtoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai dupã împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. Creditorilor care nu locuiesc sau nu-şi au sediul în localitatea unde funcţioneazã executorul, acesta le va trimite sumele plãtite de terţul poprit pe cheltuiala debitorului. Art. 459. - În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depãşesc suma urmaribila din veniturile debitorului, terţul poprit, în termenul prevãzut de art. 458 alin. 1, va retine şi va consemna suma urmaribila şi va depune dovada consemnarii la executorul judecãtoresc. Distribuirea se va face potrivit dispoziţiilor art. 562-571. Art. 460. - Dacã terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia sa consemneze sau sa plãteascã suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, în vederea validãrii popririi. Instanta va cita creditorul urmãritor, debitorul şi terţul poprit şi, dacã din probele administrate rezulta ca terţul poprit datoreazã sume de bani debitorului, va da o hotãrâre de validare a popririi prin care va obliga terţul poprit sa plãteascã creditorului, în limita creanţei, suma datoratã debitorului, iar în caz contrar, va hotãrî desfiinţarea popririi. Terţul poprit, care, cu rea-credinţa, a refuzat sa-şi îndeplineascã obligaţiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeaşi hotãrâre, cu o suma cuprinsã între 2.000.000 lei şi 10.000.000 lei. Dacã sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideazã atât pentru sumele ajunse la scadenta, cat şi pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producandu-şi efectele numai la data când sumele devin scadente. Dupã validarea popririi terţul poprit va proceda, dupã caz, la consemnarea sau plata prevãzutã la art. 456. În caz de nerespectare a acestor obligaţii, executarea silitã se va face impotriva terţului poprit, pe baza hotãrârii de validare care constituie titlu executoriu. Art. 461. - Dacã poprirea a fost înfiinţatã asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispoziţiilor secţiunii III din prezentul capitol, ţinând seama şi de reglementãrile speciale referitoare la aceste bunuri, precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute potrivit art. 562-571."
200. Articolele 461 1 şi 462 se abroga.
201. Capitolul III din Cartea a V-a se va intitula "Urmãrirea silitã a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rãdãcini" şi va cuprinde articolele 463, 464, 465, 466, 469 şi 470.
202. Articolul 463 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 463. - Fructele neculese şi recoltele prinse de rãdãcini, care sunt ale debitorului, nu se pot urmãri decât pe baza de titluri executorii; ele se pot însã sechestra potrivit art. 591 şi urmãtoarele."
203. Articolul 466 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 466. - Dispoziţiile art. 415-419, 421 şi 422 se aplica în mod corespunzãtor."
204. Articolele 467 şi 468 se abroga.
205. Articolul 469 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 469. - Executorul judecãtoresc va hotãrî, dupã caz, vânzarea fructelor sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rãdãcini sau dupã ce vor fi culese."
206. Articolul 470 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 470. - Dispoziţiile art. 437 şi urmãtoarele, precum şi ale art. 562-571 se aplica în mod corespunzãtor."
207. Articolele 471-487 se abroga.
208. Capitolul IV al Cãrţii a V-a se va intitula "Urmãrirea silitã asupra bunurilor imobile" şi va avea urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL IV Urmãrirea silitã asupra bunurilor imobile
SECŢIUNEA I Bunuri imobile care pot fi urmãrite
Art. 488. - Sunt supuse urmãririi silite imobiliare bunurile imobile. Pot forma obiectul urmãririi silite imobiliare şi dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum şi dreptul de superficie. Dreptul de servitute poate fi urmãrit silit numai o data cu fondul dominant cãruia îi profita. Art. 489. - Urmãrirea imobilelor înscrise în cartea funciarã se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. Se pot urmãri în mod separat construcţiile ce formeazã o proprietate distinctã de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declara imobile. Art. 490. - Urmãrirea silitã imobiliarã se întinde de plin drept şi asupra bunurilor accesorii imobilului, prevãzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmãrite decât o data cu imobilul. Art. 491. - Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmãrit silit înaintea urmãririi mobilelor sale. Dispoziţiile alin. 1 nu impiedica executarea silitã asupra unui imobil aflat în proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdicţie şi a unei persoane cu capacitate deplina de exerciţiu, dacã obligaţia prevãzutã în titlul executoriu este comuna. Art. 492. - Creditorul ipotecar poate urmãri în acelaşi timp şi imobilele neipotecate ale debitorului sau. În cazul în care se urmãreşte un imobil ipotecat înstrãinat, dobanditorul acestui bun, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecarã, poate sa ceara instanţei de executare urmãrirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie, aflate în posesiunea debitorului principal. Pana la soluţionarea cererii urmãrirea imobilului ipotecat este suspendatã. Contestaţia prin care dobanditorul se opune la scoaterea la vânzare se va putea face numai în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii biroului de carte funciarã prin care s-a dispus notarea în cartea funciarã a somaţiei de începere a urmãririi silite. Art. 493. - Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmãreascã partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai întâi imparteala acestora. Creditorii personali pot urmãri însã cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fãrã a mai fi necesar sa ceara imparteala.
SECŢIUNEA a II-a Formalitãţile premergãtoare vânzãrii la licitaţie
Art. 494. - Imobilele urmãrite silit se valorifica prin vânzare la licitaţie publica, vânzare directa şi prin alte modalitãţi admise de lege. Dispoziţiile art. 431 sunt aplicabile. Art. 495. - În cazul în care obiectul executãrii silite îl formeazã mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vânzare prin licitaţie publica se va îndeplini pentru fiecare bun în parte. Art. 496. - În vederea identificarii imobilului urmãrit, executorul judecãtoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta şi va încheia un proces-verbal de situaţie. Procesul-verbal va cuprinde, pe lângã datele prevãzute la art. 504 alin. 1 pct. 1-3, 5, 6 şi 14, şi descrierea cat mai amãnunţitã a imobilului urmãrit. Art. 497. - Dupã întocmirea procesului-verbal de situaţie executorul va soma pe debitor ca, dacã nu va plati, se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în acest proces-verbal. Somaţia de plata ce va fi comunicatã debitorului va cuprinde pe lângã cele arãtate de art. 387 şi datele de identificare a imobilului cuprinse în procesul-verbal de situaţie, precum şi menţiunea ca s-a luat mãsura înscrierii în cartea funciarã. Executorul va lua mãsuri ca somaţia prevãzutã la alin. 1 sa fie înscrisã în cartea funciarã. Când se urmãresc mai multe imobile, înscrise la acelaşi sau la birouri de carte funciarã diferite, pentru o creanta garantatã cu ipoteca colectivã, somaţia se va inainta biroului de carte funciarã la care este înscrisã ipoteca principala, care, dupã ce a sãvârşit notãrile prevãzute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe încheierile sale biroului de carte funciarã secundarã. Din momentul notarii somaţiei în cartea funciarã orice act de înstrãinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmãrit este inopozabil, afarã de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobanditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmãresc, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare. Art. 498. - Închirierile sau arendãrile, precum şi cesiunile de venituri fãcute de debitor sau deţinãtor dupã data înscrierii somaţiei arãtate la art. 497 alin. 1 nu vor fi opozabile creditorului urmãritor sau adjudecatarului. Închirierile sau arendãrile anterioare înscrierii somaţiei sunt opozabile, în condiţiile legii, atât creditorilor urmãritori, cat şi adjudecatarului. Chiriile sau arenzile plãtite debitorului urmãrit înainte de scadenta nu pot fi opuse creditorilor urmãritori sau adjudecatarului decât dacã sunt constatate prin act scris cu data certa. Art. 499. - Dupã primirea somaţiei debitorul poate cere instanţei de executare, în termen de 10 zile de la comunicare, sa-i încuviinţeze ca plata integrala a datoriei, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare, sa se facã din veniturile imobilului urmãrit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni. Instanta sesizatã potrivit alin. 1 va cita pãrţile în camera de consiliu şi se va pronunţa de îndatã prin încheiere irevocabilã. În caz de admitere a cererii debitorului, instanta va dispune suspendarea urmãririi silite imobiliare. Pentru motive temeinice creditorul poate solicita instanţei reluarea urmãririi înainte de expirarea termenului de 6 luni, dispoziţiile alin. 2 fiind aplicabile în mod corespunzãtor.
SECŢIUNEA a III-a Vânzarea la licitaţie
Art. 500. - Dacã în termen de 15 zile de la primirea somaţiei debitorul nu plãteşte datoria, executorul judecãtoresc va începe procedura de vânzare. Executorul va stabili de îndatã preţul imobilului, iar în cazul în care considera necesar va cere pãrerea unui expert. Dispoziţiile art. 411 alin. 3 sunt aplicabile. Totodatã, executorul va cere biroului de carte funciarã sa-i comunice drepturile reale şi alte sarcini care greveazã imobilul urmãrit. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului. Separat de preţul imobilului se va determina prin expertiza şi valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, dacã aceste drepturi au fost intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci; în cazul imobilelor înscrise în cartea funciarã se va avea în vedere valoarea acestor drepturi menţionatã în cartea funciarã, iar dacã nu este înscrisã, ea se va stabili, când este cazul, prin expertiza. Art. 501. - Dupã emiterea somaţiei şi în tot cursul executãrii silite executorul judecãtoresc poate numi un administrator-sechestru dacã aceasta mãsura este necesarã în vederea unei mai bune administrãri a imobilului urmãrit, precum încasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare şi apãrarea în litigiile privitoare la acest bun. De asemenea, la cererea creditorului, executorul va numi un administrator-sechestru. Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul sau o alta persoana fizica ori persoana juridicã. Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate şi va depune recipisa la executor. Când administrator-sechestru este numita o alta persoana decât debitorul, executorul îi va fixa drept remuneraţie o suma, ţinând seama de activitatea depusa, stabilind totodatã şi modalitatea de plata. Art. 502. - În cazul neîndeplinirii obligaţiilor stabilite în sarcina sa, administratorul-sechestru, la cererea oricãrei persoane interesate, poate fi revocat de cãtre executorul judecãtoresc. De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate fi obligat la despãgubiri de cãtre instanta de executare. Art. 503. - Dacã debitorul nu are alt mijloc de existenta decât veniturile imobilului urmãrit, la cererea acestuia, executorul judecãtoresc, prin proces-verbal, poate sa-i fixeze o cota de cel mult 20% din aceste venituri pentru traiul lui şi al familiei sale. Impotriva mãsurii luate de cãtre executorul judecãtoresc cei interesaţi se pot adresa instanţei de executare. Instanta va cita pãrţile în termen scurt, în camera de consiliu, şi va hotãrî prin încheiere irevocabilã. Art. 504. - În termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului executorul va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare a acestuia, care va cuprinde urmãtoarele menţiuni: 1. denumirea şi sediul organului de executare; 2. numãrul dosarului de executare; 3. numele şi calitatea executorului; 4. numele şi domiciliul ori, dupã caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului; 5. titlul executoriu în temeiul cãruia se face urmãrirea imobiliarã; 6. identificarea imobilului şi descrierea lui sumarã; 7. preţul la care a fost evaluat imobilul; 8. menţiunea, dacã va fi cazul, ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, şi ca, în cazul în care aceste creanţe nu ar fi acoperite la prima licitaţie, se va proceda, în aceeaşi zi, la o noua licitaţie pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi. Preţul de la care vor începe aceste licitaţii va fi cel prevãzut de art. 509 alin. 3 şi 4; 9. data, ora şi locul vânzãrii la licitaţie; 10. invitaţia pentru toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului sa-l anunţe executorului înainte de data stabilitã pentru vânzare; 11. invitaţia cãtre toţi cei care vor sa cumpere imobilul sa se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop şi, pana la acel termen, sa prezinte oferte de cumpãrare; 12. menţiunea ca ofertanţii sunt obligaţi sa depunã, pana la termenul de vânzare, o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care a fost evaluat imobilul; 13. data afişãrii publicatiei de vânzare; 14. semnatura şi ştampila executorului judecãtoresc. Termenul stabilit pentru vânzare nu va fi mai scurt de 30 de zile şi nici mai lung de 60 de zile de la afişarea publicatiei de vânzare la locul unde va avea loc licitaţia. Publicaţia de vânzare se va afişa la sediul organului de executare şi al instanţei de executare, la locul unde se afla imobilul urmãrit, la sediul primãriei în a carei raza teritorialã este situat imobilul, precum şi la locul unde se desfãşoarã licitaţia, dacã acesta este altul decât locul unde este situat imobilul. Executorul judecãtoresc, la cererea celui interesat, va anunta vânzarea la licitaţie şi într-un ziar de larga circulaţie. Debitorul va fi înştiinţat despre data, ora şi locul vânzãrii. Dispoziţiile art. 439 alin. 2 sunt aplicabile. Art. 505. - În cazul în care se urmãreşte imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie, o copie de pe publicaţia de vânzare a imobilului se depune şi la parchetul de pe lângã instanta de executare. Art. 506. - Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitatie sunt obligate sa depunã la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia executorului judecãtoresc, pana la termenul stabilit pentru vânzare, o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care a fost evaluat imobilul. Dovada consemnarii va fi ataşatã ofertei de cumpãrare. Nu au obligaţia de a depune cauţiunea prevãzutã la alin. 1 creditorii care au creanţe în rang util, potrivit ordinii de preferinta prevãzute de art. 563 şi 564. De asemenea, sunt dispensate de cauţiunea prevãzutã la alin. 1 persoanele care, împreunã cu debitorul, deţin imobilul urmãrit în proprietate comuna pe cote-pãrţi. Art. 507. - Vânzarea se face la sediul organului de executare sau al instanţei de executare ori la locul unde este situat imobilul sau în orice alt loc, dacã se considera ca este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia. În comune vânzarea se poate efectua şi la sediul primãriei în raza cãreia este situat imobilul. Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane. Art. 508. - Vânzarea la licitaţie se face în mod public şi se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate. Dacã mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeaşi ipoteca sau dacã corpul de proprietate este compus din mai multe parcele, executorul judecãtoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului urmãritor, ca vânzarea sa se facã în acelaşi timp pentru mai multe corpuri de proprietate sau separat pentru fiecare parcela în parte. În cazul când corpurile de proprietate sau parcelele se vand separat, ordinea vânzãrii lor va fi arãtatã de debitor, iar în lipsa unei asemenea menţiuni, va fi stabilitã de executor. Art. 509. - Licitaţia începe prin citirea de cãtre executor a publicatiei de vânzare şi a ofertelor primite pana la acea data. Executorul va oferi spre vânzare imobilul, prin trei strigãri succesive, la intervale de timp care sa permitã optiuni şi supralicitari, pornind de la preţul oferit care este mai mare decât cel la care s-a fãcut evaluarea potrivit art. 500 alin. 2 sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest preţ. Dacã imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigãrile vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau, în lipsa, de la cel fixat în publicaţie, scãzut cu valoarea acestor drepturi socotitã potrivit art. 500 alin. 4. Dacã din cauza existenţei drepturilor arãtate la alin. 3 nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior, socotite dupã datele din cartea funciarã, executorul judecãtoresc va relua în aceeaşi zi licitaţia pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi; în acest caz, strigãrile vor începe de la preţul menţionat în publicaţia de vânzare, fãrã scãderea arãtatã în alin. 3. În cazul în care nu este oferit nici preţul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amana la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicaţie în condiţiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitaţia va începe de la preţul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacã nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacã se prezintã o singura persoana care oferã preţul de la care începe licitaţia. Art. 510. - Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitaţie, a oferit preţul de vânzare potrivit dispoziţiilor art. 509. La preţ egal va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmãrit. În toate cazurile, creditorii urmãritori sau intervenienţi nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Art. 511. - Executorul va întocmi un proces-verbal despre desfãşurarea şi rezultatul fiecãrei licitaţii. În procesul-verbal vor fi mentionati toţi cei care au participat la licitaţie, sumele oferite de fiecare participant, precum şi adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor, debitor şi de adjudecatar. Art. 512. - Adjudecatarul imobilului va depune preţul la dispoziţia executorului judecãtoresc în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzãrii, ţinându-se seama de cauţiunea depusa în contul preţului. Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa în contul preţului, fiind obligat, dacã este cazul, sa depunã diferenţa de preţ. Dacã exista alţi creditori care au un drept de preferinta în condiţiile art. 563 şi 564, el va depune pana la concurenta preţului de adjudecare şi suma necesarã pentru plata creanţelor lor, în mãsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ. Art. 513. - Dacã adjudecatarul nu depune preţul în termenul prevãzut de art. 512 alin. 1, imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, el fiind obligat sa plãteascã cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi eventuala diferenţa de preţ. Adjudecatarul va putea sa achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie. Dacã la noul termen de licitaţie imobilul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat sa plãteascã toate cheltuielile prilejuite de urmãrirea imobilului. Suma datoratã potrivit alin. 1 şi 2 de fostul adjudecatar se stabileşte de executor prin procesul-verbal de licitaţie, care constituie titlu executoriu. Aceasta suma se va retine cu precãdere din cauţiunea depusa. Art. 514. - Dupã adjudecarea imobilului cãtre unul dintre participanţii la licitaţie, executorul, la cerere, va dispune restituirea cautiunilor depuse de ceilalţi participanţi, procedând, când este cazul, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. 3. Art. 515. - La cererea adjudecatarului, executorul judecãtoresc, cu acordul creditorului, poate stabili plata preţului în rate, numãrul acestora, cuantumul şi data scadentei lor, precum şi suma care se plãteşte de îndatã drept avans.
SECŢIUNEA a IV-a Actul de adjudecare
Art. 516. - Dupã plata integrala a preţului sau a avansului prevãzut de art. 515, dacã imobilul a fost vândut cu plata în rate, executorul, pe baza procesului-verbal de licitaţie, va întocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmãtoarele menţiuni: 1. denumirea şi sediul organului de executare; 2. numele şi calitatea executorului; 3. numãrul şi data procesului-verbal de licitaţie; 4. numele şi domiciliul sau, dupã caz, denumirea şi sediul debitorului şi adjudecatarului; 5. preţul la care s-a vândut şi modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata în rate; 6. menţiunea, dacã este cazul, ca imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, ori, dupã caz, liber de aceste drepturi, în condiţiile prevãzute de art. 509 alin. 3 şi 4; 7. datele de identificare a imobilului; 8. menţiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate şi ca poate fi înscris în cartea funciarã; 9. menţiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu impotriva cumpãrãtorului care nu plãteşte diferenţa de preţ, în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata preţului în rate; 10. semnatura şi ştampila executorului, precum şi semnatura adjudecatarului. Art. 517. - Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobânditorului spre a-i servi ca titlu de proprietate şi pentru a fi înscris în cartea funciarã. În cazul în care imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate, executorul va inainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciarã pentru a înscrie în cartea funciarã interdicţia de înstrãinare şi grevare a imobilului pana la plata integrala a preţului şi a dobânzii corespunzãtoare. Executorul va preda, totodatã, un exemplar al actului de adjudecare creditorului urmãritor, care îi va servi ca titlu executoriu impotriva cumpãrãtorului, dacã acesta nu plãteşte diferenţa de preţ.
SECŢIUNEA a V-a Efectele adjudecãrii
Art. 518. - Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, dupã caz, un alt drept real care a fãcut obiectul urmãririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. De la aceasta data adjudecatarul are dreptul la fructe şi venituri, datoreazã dobânzile pana la plata integrala a preţului şi suporta toate sarcinile imobilului. Prin intabulare adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de imobilul vândut, potrivit regulilor de carte funciarã. De la data intabulãrii imobilul rãmâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanta, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut. Dacã preţul de adjudecare se plãteşte în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate. Ipotecile şi celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu, afarã de cele pentru care adjudecatarul ar conveni sa fie menţinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacã vânzarea s-a fãcut în condiţiile prevãzute de art. 509 alin. 4, toate notãrile fãcute cu urmãrirea silitã, precum şi interdicţia de înstrãinare sau de grevare, dacã exista. Dacã imobilul a fost cumpãrat cu plata preţului în rate, cumpãrãtorul nu îl va putea instraina sau greva, fãrã încuviinţarea creditorilor urmãritori, înainte de plata integrala a preţului. Art. 519. - Locaţiunea şi celelalte acte juridice privitoare la imobil rãmân în fiinta sau, dupã caz, înceteazã, potrivit legii. Plãţile fãcute înainte de scadenta de cãtre locatar sau alte persoane interesate sunt supuse dispoziţiilor art. 498 alin. 3.
SECŢIUNEA a VI-a Dispoziţii speciale
Art. 520. - Orice cerere de evicţiune, totalã sau parţialã, privind imobilul adjudecat se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciarã. Aceasta prescripţie curge şi impotriva disparutilor, minorilor şi persoanelor puse sub interdicţie. Art. 521. - În cazul în care cererea de evicţiune este introdusã înainte de imparteala preţului de adjudecare, instanta de executare, la solicitarea adjudecatarului, va putea sa suspende, cu sau fãrã cauţiune, imparteala preţului pana la judecarea definitiva a cererii de evicţiune. Art. 522. - Dacã a fost evins total sau parţial, adjudecatarul îl poate acţiona pe debitorul urmãrit pentru a fi despãgubit. În mãsura în care nu se poate indestula de la debitor, adjudecatarul îi poate acţiona pe creditorii care au încasat preţul de adjudecare, în limita sumei încasate de aceştia. Art. 523. - În tot cursul executãrii silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau alta persoana interesatã poate obţine desfiinţarea mãsurilor asiguratorii sau de executare, consemnand la dispoziţia creditorului urmãritor intreaga valoare a creanţei, cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare. Dispoziţiile art. 428 alin. 2-4 se aplica în mod corespunzãtor. În cazul în care cererea este admisã, instanta, cu acordul debitorului, va dispune şi eliberarea sumei în mâinile creditorului."
209. Articolele 524-561 se abroga.
210. Capitolul V din Cartea a V-a se va intitula "Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executarea silitã" şi va avea urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL V Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executarea silitã
Art. 562. - Suma de bani realizatã prin executarea silitã se elibereazã creditorului urmãritor pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma rãmasã disponibilã se preda debitorului. Art. 563. - În cazul în care executarea silitã a fost pornitã de mai mulţi creditori sau când, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus şi alţi creditori titlurile lor, executorul judecãtoresc procedeazã la distribuirea sumei potrivit urmãtoarei ordini de preferinta, dacã legea nu prevede altfel: a) creanţele reprezentând cheltuieli de judecata, pentru mãsuri asiguratorii sau de executare silitã, pentru conservarea bunurilor al cãror preţ se distribuie, precum şi orice alte cheltuieli fãcute în interesul comun al creditorilor; b) creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporarã de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau întãrirea sãnãtãţii, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurãrilor sociale, precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vãtãmarea integritãţii corporale sau a sãnãtãţii; c) creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plata a altor sume periodice destinate asigurãrii mijloacelor de existenta; d) creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale; e) creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat; f) creanţele reprezentând despãgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietãţii publice prin fapte ilicite; g) creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrãri de produse, prestãri de servicii sau executãri de lucrãri, precum şi din chirii sau arenzi; h) creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; i) alte creanţe. În cazul creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinta, dacã legea nu prevede altfel, suma realizatã se repartizeazã între creditori proporţional cu creanta fiecãruia. Art. 564. - Dacã exista creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, în condiţiile prevãzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanţele lor vor fi plãtite înaintea creanţelor prevãzute la art. 563 alin. 1 lit. a). Art. 565. - Dobânzile şi penalitãţile sau alte asemenea accesorii ale creanţei principale vor urma ordinea de preferinta a acestei creanţe. Art. 566. - În cazul în care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmãritori conţine obligaţia debitorului de a plati o suma de bani în mod periodic, iar bunurile rãmase în patrimoniul debitorului dupã efectuarea executãrii sau veniturile sale nu asigura plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecãtoresc sau partea interesatã va sesiza instanta în circumscripţia cãreia se face executarea. Instanta va stabili suma globalã cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmãrire. Încheierea se da cu citarea pãrţilor şi este supusã numai recursului. Dacã debitorul a decedat şi se constata ca, în raport cu numãrul moştenitorilor, locul unde aceştia se gãsesc, modul în care s-a fãcut imparteala moştenirii sau cu alte asemenea împrejurãri, plata în rate a creanţelor este greu de realizat, instanta poate, la cererea creditorului, sa procedeze potrivit alin. 1, stabilind suma totalã ce se cuvine creditorului, precum şi suma pe care o va plati fiecare moştenitor în parte. Art. 567. - Creanţele condiţionale sau afectate de un termen suspensiv se vor plati potrivit ordinii de preferinta prevãzute de art. 563. Dacã condiţia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenitã decât dacã acesta va da o cauţiune sau va constitui o ipoteca în favoarea celor care ar trebui sa se foloseascã de aceasta suma în cazul îndeplinirii condiţiei. Dacã condiţia este suspensivã, suma cuvenitã creditorului va fi distribuita creditorilor care vin dupã acesta, dacã aceştia vor da o cauţiune sau vor constitui o ipoteca pentru a garanta restituirea sumei primite în caz de îndeplinire a condiţiei. În cazul în care creditorii prevãzuţi la alin. 2 şi 3 nu dau o cauţiune sau nu constituie o ipoteca, suma se va consemna la Casa de Economii şi Consemnaţiuni pana la îndeplinirea condiţiei rezolutorii sau suspensive. Art. 568. - Dacã creanta este afectatã de un termen suspensiv, aceasta se va plati chiar dacã termenul nu s-a împlinit. Când o astfel de creanta este fãrã dobanda, plata înainte de termen nu se va face decât dacã se scade dobanda cuvenitã pana la împlinirea termenului. Dacã însã creditorul nu este de acord sa se facã scãderea, partea sa se va consemna la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru a fi eliberata la împlinirea termenului. Art. 569. - Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se poate face numai dupã trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când executorul va proceda, dupã caz, la eliberarea sau distribuirea acesteia, cu citarea pãrţilor şi a creditorilor care şi-au depus titlurile. În cazul valorificãrii bunurilor grevate de un drept de gaj ori ipoteca sau de alte drepturi reale dobândite dupã înscrierea vreunei garanţii reale asupra acestor bunuri, despre care a luat cunostinta în condiţiile art. 425 ori art. 500 alin. 3, executorul este obligat sa încunoştinţeze din oficiu pe creditorii în favoarea cãrora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea preţului. În acest caz, titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitaţie şi servitute, stinse prin adjudecare, vor fi trecuţi în ordinea înscrierii cu valoarea acestor drepturi înscrise în cartea funciarã, iar dacã nu este înscrisã, cu valoarea determinata potrivit art. 500 alin. 4, care poate fi contestatã în condiţiile art. 570 alin. 2. Art. 570. - Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul va întocmi de îndatã un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente. Cel nemulţumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului sa consemneze obiecţiile sale în procesul-verbal, care poate fi contestat în termen de 3 zile. Contestaţia suspenda de drept eliberarea sau, dupã caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgenta şi cu precãdere, cu citarea în termen scurt a pãrţilor. Art. 571. - Dupã întocmirea procesului-verbal prevãzut de art. 570 alin. 1 nici un creditor nu mai este în drept sa ceara a participa la distribuirea sumelor rezultate din executarea silitã."
211. Capitolul VI din Cartea a V-a se va intitula "Predarea silitã a bunurilor şi executarea silitã a altor obligaţii de a face sau de a nu face" şi va avea urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL VI Predarea silitã a bunurilor şi executarea silitã a altor obligaţii de a face sau de a nu face
SECŢIUNEA I Dispoziţii comune
Art. 572. - În cazul în care obligaţia debitorului prevãzutã în titlul executoriu consta în predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau a altei lucrãri ori în îndeplinirea oricãrei alte activitãţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu executa de bunãvoie obligaţia sa în termenul prevãzut în somaţie, executorul sau, dupã caz, creditorul, în raport cu împrejurãrile cauzei şi natura obligaţiei ce se executa, va proceda fie la executarea silitã, fie va sesiza instanta de executare în vederea aplicãrii unei amenzi civile. Art. 573. - Dacã creditorul justifica o nevoie urgenta sau exista pericol ca debitorul sa se sustragã de la urmãrire, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, prin încheiere irevocabilã, data fãrã citarea pãrţilor, ca executarea silitã a obligaţiilor prevãzute la art. 572 sa se facã de îndatã, fãrã somaţie. Art. 574. - Dacã în titlul executoriu nu s-a stabilit ce suma urmeazã a fi plãtitã ca echivalent al valorii lucrului în cazul imposibilitãţii predãrii acestuia, instanta de executare, la cererea creditorului, va stabili aceasta suma prin hotãrâre data cu citarea pãrţilor. Hotãrârea este executorie şi este supusã recursului. Suspendarea executãrii acestei hotãrâri nu se va putea obţine decât cu consemnarea sumei stabilite. Dispoziţiile art. 428 sunt aplicabile în mod corespunzãtor. Pe baza cererii prevãzute la alin. 1 instanta va putea infiinta mãsuri asiguratorii.
SECŢIUNEA a II-a Predarea silitã a bunurilor mobile
Art. 575. - Dacã partea obligatã sa predea un bun mobil, determinat prin calitate şi cantitate, nu-şi îndeplineşte obligaţia în termen de o zi de la primirea somaţiei, predarea lui se va face prin executare silitã. Art. 576. - În vederea executãrii silite a obligaţiei prevãzute la art. 575, executorul judecãtoresc va ridica bunul urmãrit de la debitor sau de la persoana la care se afla, punându-l pe creditor în drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu. Art. 577. - Executorul judecãtoresc va încheia, în condiţiile art. 388, un proces-verbal despre îndeplinirea executãrii, stabilind totodatã cheltuielile de executare pe care urmeazã sa le plãteascã debitorul. Procesul-verbal constituie titlu executoriu în privinta cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului.
SECŢIUNEA a III-a Predarea silitã a bunurilor imobile
Art. 578. - Dacã partea obligatã sa pãrãseascã ori sa predea un imobil nu-şi îndeplineşte aceasta obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei, ea va fi îndepãrtatã prin executare silitã, iar imobilul va fi predat celui îndreptãţit. Art. 579. - În vederea executãrii silite a obligaţiei prevãzute la art. 578, executorul judecãtoresc va soma pe debitor sa pãrãseascã de îndatã imobilul, iar în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice, punând pe creditor în drepturile sale. Art. 580. - Dacã executarea priveşte un imobil în care se gãsesc bunuri mobile ce nu formeazã obiectul executãrii şi pe care debitorul nu le ridica singur, executorul va incredinta aceste bunuri în pãstrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului. Art. 580^1. - Despre îndeplinirea executãrii potrivit prevederilor prezentei secţiuni executorul judecãtoresc va întocmi un proces-verbal, dispoziţiile art. 577 fiind aplicabile.
SECŢIUNEA a IV-a Executarea silitã a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face
Art. 580^2. - Dacã debitorul refuza sa îndeplineascã o obligaţie de a face cuprinsã într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somaţiei, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin încheiere irevocabilã, data cu citarea pãrţilor, sa o îndeplineascã el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului. Art. 580^3. - Dacã obligaţia de a face nu poate fi îndeplinitã prin alta persoana decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanta sesizatã de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilã, data cu citarea pãrţilor, sa plãteascã, în favoarea statului, o amenda civilã de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilitã pe zi de întârziere pana la executarea obligaţiei prevãzute în titlul executoriu. Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei prevãzute la alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. Dispoziţiile art. 574 sunt aplicabile în mod corespunzãtor. Art. 580^4. - Dispoziţiile prevãzute în secţiunea de fata sunt aplicabile în mod corespunzãtor şi în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligaţie de a nu face. Creditorul va putea cere instanţei de executare sa fie autorizat, prin încheiere irevocabilã, data cu citarea pãrţilor, sa desfiinteze el însuşi sau prin alte persoane, dacã este cazul, pe socoteala debitorului, lucrãrile fãcute de acesta impotriva obligaţiei de a nu face. Art. 580^5. - În cazurile prevãzute de art. 580^2 şi 580^4, dacã debitorul se opune la executarea obligaţiei de cãtre creditor, acesta va putea obţine, prin intermediul executorului judecãtoresc, concursul organelor de poliţie, jandarmerie sau al altor agenţi ai forţei publice, dupã caz."
212. Cartea a VI-a se va intitula "Proceduri speciale"
213. Alineatul 3 al articolului 581 va avea urmãtorul cuprins: "Ordonanta va putea fi data şi fãrã citarea pãrţilor şi chiar atunci când exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta şi cu precãdere. Pronunţarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare".
214. Articolul 582 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 582. - Ordonanta este supusã recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacã s-a dat cu citarea pãrţilor, şi de la comunicare, dacã s-a dat fãrã citarea lor. Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni al carei cuantum se va stabili de cãtre aceasta. Recursul se judeca de urgenta şi cu precãdere, cu citarea pãrţilor. Dispoziţiile art. 581 alin. 3 referitoare la amânarea pronunţãrii şi redactarea ordonanţei sunt aplicabile. Impotriva executãrii ordonanţei preşedinţiale se poate face contestaţie."
215. Alineatul 3 al articolului 584 va avea urmãtorul cuprins: "Dacã hotãrârea nu se poate reface pe calea arãtatã la alin. 1 şi 2, se va trece la refacerea ei de cãtre instanta de apel, potrivit dispoziţiilor art. 583."
216. Alineatul 4 al articolului 584 va avea urmãtorul cuprins: "Dacã dosarul, inclusiv hotãrârea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanta de apel va judeca din nou pricina în fond. Pentru judecata din nou a cauzei, pãrţile sunt obligate sa facã dovada ca între ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii şi ca acesta a fost soluţionat prin hotãrâre judecãtoreascã. Dovada se va face cu orice înscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instanţei judecãtoreşti sau ale altor autoritãţi."
217. Articolul 585 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 585. - "Instanta care a pronunţat hotãrârea disparuta va proceda în toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispoziţiilor art. 583 şi 584. Dacã în cursul judecaţii a fost gasita hotãrârea disparuta, cererea va fi respinsã. De asemenea, dacã ulterior judecaţii hotãrârea disparuta a fost gasita, hotãrârea refãcutã potrivit dispoziţiilor arãtate la alin. 1 va fi anulatã de cãtre instanta care a pronunţat-o."
218. Capitolul IV din Cartea a VI-a se va intitula "Mãsurile asiguratorii" şi va avea urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL IV Mãsurile asiguratorii
SECŢIUNEA I Sechestrul asigurator
Art. 591. - Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cãrui creanta este constatatã prin act scris şi este exigibilã, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacã dovedeşte ca a intentat acţiune. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de cãtre instanta. Acelaşi drept îl are şi creditorul a cãrui creanta nu este constatatã în scris, dacã dovedeşte ca a intentat acţiune şi depune, o data cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumãtate din valoarea reclamata. Instanta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar dacã creanta nu este exigibilã, în cazurile în care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurãrile date creditorului sau nu a dat asigurãrile promise ori atunci cînd este pericol ca debitorul sa se sustragã de la urmãrire sau sa-şi ascundã ori sa-şi risipeascã averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie sa dovedeascã îndeplinirea celorlalte condiţii prevãzute de alin. 1 şi sa depunã o cauţiune al carei cuantum va fi fixat de cãtre instanta. Art. 592. - Cererea de sechestru asigurator se adreseazã instanţei care judeca procesul. Instanta va decide de urgenta, în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, prin încheiere executorie, fixând totodatã, dacã este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înãuntrul cãruia urmeazã sa fie depusa aceasta. Încheierea este supusã numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta şi cu precãdere, cu citarea în termen scurt a pãrţilor. Dispoziţiile art. 581 alin. 3 privitoare la pronunţarea şi redactarea hotãrârii se aplica atât la soluţionarea cererii, cat şi la judecarea recursului. Nedepunerea cauţiunii în termenul fixat de instanta atrage desfiinţarea de drept a sechestrului. Aceasta se constata prin încheiere irevocabilã, data fãrã citarea pãrţilor. Art. 593. - Mãsura sechestrului asigurator se aduce la îndeplinire de cãtre executorul judecãtoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silitã, care se aplica în mod corespunzãtor. În cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai în mãsura necesarã realizãrii creanţei. Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va înscrie de îndatã în cartea funciarã. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupã înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Impotriva modului de aducere la îndeplinire a mãsurii sechestrului cel interesat va putea face contestaţie. Art. 594. - Dacã debitorul va da, în toate cazurile, garanţie îndestulãtoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se soluţioneazã în camera de consiliu, de urgenta şi cu citarea în termen scurt a pãrţilor, prin încheiere supusã numai recursului în termen de 5 zile de la pronunţare. Recursul se judeca de urgenta şi cu precãdere. Dispoziţiile art. 592 alin. 3 se aplica în mod corespunzãtor. Art. 595. - În cazul în care cererea principala, în temeiul cãreia a fost încuviinţatã mãsura asiguratorie, a fost anulatã, respinsã sau perimata prin hotãrâre irevocabilã, debitorul poate cere ridicarea mãsurii de cãtre instanta care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanta se pronunţa prin încheiere irevocabilã, data fãrã citarea pãrţilor. Dispoziţiile art. 593 se aplica în mod corespunzãtor. Art. 596. - Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât dupã ce creditorul a obţinut titlul executoriu.
SECŢIUNEA a II-a Poprirea asiguratorie
Art. 597. - Poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în condiţiile stabilite de art. 591. Dispoziţiile art. 592-595 se aplica în mod corespunzãtor.
SECŢIUNEA a III-a Sechestrul judiciar
Art. 598. - Ori de câte ori exista un proces asupra proprietãţii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinţei sau administrãrii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa încuviinţeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacã aceasta mãsura este necesarã pentru conservarea dreptului respectiv. Art. 599. - Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judiciar, chiar fãrã a exista proces: 1. asupra unui bun pe care debitorul îl oferã pentru liberarea sa; 2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual; 3. asupra unor bunuri mobile care alcãtuiesc garanţia creditorului, când acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori când are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se teama de sustrageri sau deteriorãri. În aceste cazuri, competenta este instanta în circumscripţia cãreia se afla bunul. Art. 600. - Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea pãrţilor. În caz de admitere, instanta va putea sa oblige pe reclamant la darea unei cauţiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3. Încheierea este supusã numai recursului, în termen de 5 zile de la pronunţare. Dispoziţiile art. 592 alin. 3 se aplica în mod corespunzãtor. Paza bunului sechestrat va fi încredinţatã persoanei desemnate de pãrţi de comun acord, iar în caz de neînţelegere, unei persoane desemnate de instanta, care va putea fi chiar deţinãtorul bunului. În acest scop, executorul judecãtoresc se va deplasa la locul situarii bunului ce urmeazã a fi pus sub sechestru şi-l va da în primire, pe baza de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat şi instanţei care a încuviinţat mãsura. Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare şi administrare, va incasa orice venituri şi sume datorate şi va putea plati datorii cu caracter curent, precum şi cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta în judecata în numele pãrţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabilã a instanţei care l-a numit. Dacã administrator-sechestru a fost numita o alta persoana decât deţinãtorul, instanta va fixa, pentru activitatea depusa, o suma drept remuneraţie, stabilind totodatã şi modalitãţile de plata. Art. 601. - În cazuri urgente, preşedintele instanţei va putea numi, prin încheiere irevocabilã data fãrã citarea pãrţilor, un administrator provizoriu pana la soluţionarea cererii de sechestru judiciar."
219. Alineatul 1 al articolului 612 va avea urmãtorul cuprins: "Cererea de divorţ va cuprinde, pe lângã cele prevãzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, numele copiilor minori nãscuţi din cãsãtorie sau care se bucura de situaţia legalã a copiilor nãscuţi din cãsãtorie."
220. Alineatul 6 al articolului 612 va avea urmãtorul cuprins: "Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divorţ."
221. Articolele 643-673 se abroga.
222. Dupã capitolul VII din Cartea a VI-a se introduce capitolul VII^1, intitulat "Procedura împãrţelii judiciare", cu urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL VII^1 Procedura împãrţelii judiciare
Art. 673^1. - Judecarea oricãrei cereri de imparteala privind bunuri asupra cãrora pãrţile au un drept de proprietate comuna se face cu procedura prevãzutã în capitolul de fata, în afarã cazurilor în care legea stabileşte o alta procedura. Art. 673^2. - Reclamantul este obligat sa arate în cerere persoanele între care urmeazã a avea loc imparteala, titlul pe baza cãruia se cere imparteala, toate bunurile supuse împãrţelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum şi persoana care le deţine sau le administreazã. Art. 673^3. - La prima zi de înfãţişare, dacã pãrţile sunt prezente, instanta le va cere declaraţii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse împãrţelii şi va lua act, când este cazul, de recunoaşterile şi acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla şi valoarea acestora. Art. 673^4. - În tot cursul procesului instanta va stãrui ca pãrţile sa împartã bunurile prin buna învoiala. Dacã pãrţile ajung la o înţelegere cu privire la împãrţirea bunurilor, instanta va hotãrî potrivit învoielii lor. Imparteala se poate face prin buna învoiala şi dacã printre cei interesaţi se afla minori sau persoane puse sub interdicţie, însã numai cu încuviinţarea prealabilã a autoritãţii tutelare, precum şi, dacã este cazul, a ocrotitorului legal. În cazul în care înţelegerea priveşte împãrţirea numai a anumitor bunuri, instanta va lua act de aceasta învoiala şi va pronunţa o hotãrâre parţialã, continuand procesul pentru celelalte bunuri. Dispoziţiile art. 271-273 sunt aplicabile. Art. 673^5. - Dacã pãrţile nu se învoiesc, instanta va stabili bunurile supuse împãrţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecãruia şi creanţele nãscute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de alţii. Dacã se împarte o moştenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comostenitorilor fata de defunct, precum şi sarcinile moştenirii. Instanta va face imparteala în natura. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedeazã la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani. Art. 673^6. - Dacã pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de mãsurãtoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arãtate la art. 673^5 alin. 1, întocmind în mod corespunzãtor minuta prevãzutã de art. 258. Prin aceeaşi încheiere instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiza va arata evaluarea şi criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacã bunurile pot fi comod partajabile în natura şi în ce mod anume, propunand loturile ce urmeazã sa fie atribuite. Art. 673^7. - În cazul în care, dupã pronunţarea încheierii prevãzute de art. 673^6 alin. 1, dar mai înainte de pronunţarea hotãrârii de imparteala, se constata ca exista şi alţi coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împãrţelii, fãrã ca, privitor la aceşti coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da o noua încheiere, care va cuprinde, dupã caz, şi coproprietarii sau bunurile omise. În aceleaşi condiţii instanta poate, cu consimţãmântul tuturor coproprietarilor, sa scoatã un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împãrţit. Art. 673^8. - Încheierile prevãzute la art. 673^6 alin. 1 şi art. 673^7 pot fi atacate cu apel mai înainte de pronunţarea hotãrârii, dacã apelul priveşte stabilirea calitãţii de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecãruia ori masa bunurilor supuse împãrţelii. Dacã aceste încheieri nu au fost atacate în ceea ce priveşte stabilirea calitãţii de coproprietar, cotaparte cuvenitã fiecãruia ori masa bunurilor supuse împãrţelii, ele nu mai pot fi supuse apelului o data cu hotãrârea asupra fondului procesului. Art. 673^9. - La formarea şi atribuirea loturilor instanta va tine seama, dupã caz, şi de acordul pãrţilor, mãrimea cotei-pãrţi ce se cuvine fiecãruia din masa bunurilor de împãrţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia pãrţilor, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere imparteala, au fãcut construcţii, îmbunãtãţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea. Art. 673^10. - În cazul în care imparteala în natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scãdere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod pagubitor destinaţia economicã, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacã mai mulţi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevãzute la art. 673^9. Prin încheiere ea va stabili şi termenul în care coproprietarul cãruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa depunã sumele ce reprezintã cotele-pãrţi cuvenite celorlalţi coproprietari. Dacã coproprietarul cãruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanta, prin hotãrârea asupra fondului procesului, îi va atribui bunul. În cazul în care coproprietarul nu depune în termen sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar, în condiţiile prezentului articol. La cererea unuia dintre coproprietari instanta, ţinând seama de împrejurãrile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa-i atribuie bunul direct prin hotãrârea asupra fondului procesului, stabilind totodatã sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat sa le plãteascã. Art. 673^11. - În cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deşi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanta, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodatã dacã vânzarea se va face de cãtre pãrţi prin buna învoiala ori de cãtre executorul judecãtoresc. Dacã s-a dispus ca vânzarea bunului sa se facã de pãrţi prin buna învoiala, instanta va stabili şi termenul în care aceasta va fi efectuatã. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La împlinirea termenului pãrţile vor prezenta instanţei dovada vânzãrii. În cazul în care vânzarea prin buna învoiala nu se realizeazã în termenul prevãzut de alin. 2, instanta, prin încheiere, va dispune ca vânzarea sa fie efectuatã de executorul judecãtoresc. Încheierile prevãzute în prezentul articol pot fi atacate separat cu apel. Dacã nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului o data cu hotãrârea asupra fondului procesului. Art. 673^12. - Dupã rãmânerea irevocabilã a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de cãtre executorul judecãtoresc, acesta va proceda la efectuarea vânzãrii la licitaţie publica. Executorul va fixa termenul de licitaţie, care nu va putea depãşi 30 de zile pentru bunurile mobile şi 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii încheierii, şi va înştiinţa coproprietarii despre data, ora şi locul vânzãrii. Pentru termenul de licitaţie a bunurilor mobile executorul va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare cu cel puţin 5 zile înainte de acel termen. În cazul vânzãrii unui bun imobil, executorul va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul de licitaţie. Coproprietarii pot conveni ca vânzarea bunurilor sa se facã la orice preţ oferit de participanţii la licitaţie. Dispoziţiile prezentului articol se completeazã în mod corespunzãtor cu dispoziţiile capitolelor II, III şi IV din Cartea a V-a privind vânzarea la licitaţie a bunurilor mobile şi imobile. Art. 673^13. - La cererea uneia dintre pãrţi instanta poate proceda la imparteala bunurilor pentru care nu a dispus vânzarea potrivit art. 673^11. Art. 673^14. - În toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanta se va pronunţa prin hotãrâre. Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalţi, precum şi cele rezultate din vânzare vor fi împãrţite de instanta potrivit dreptului fiecãrui coproprietar. În cazul în care imparteala nu se poate realiza în nici una dintre modalitãţile prevãzute de lege, instanta va hotãrî închiderea dosarului."
223. Articolele 692-697 se abroga.
224. În Cartea a VI-a, dupã articolul 720 se introduce capitolul XIV, intitulat "Dispoziţii privind soluţionarea litigiilor în materie comercialã", cu urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL XIV Dispoziţii privind soluţionarea litigiilor în materie comercialã
Art. 720^1. - În procesele şi cererile în materie comercialã evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecata, reclamantul va incerca soluţionarea litigiului prin conciliere directa cu cealaltã parte. În scopul arãtat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijinã acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandatã cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face şi prin înmânarea înscrisurilor sub semnatura de primire. Data convocãrii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2. Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arãtarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecãrei pãrţi. Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care paratul nu a dat curs convocãrii prevãzute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocãri au trecut 30 de zile se anexeazã la cererea de chemare în judecata. Art. 720^2. - În procesele şi cererile în materie comercialã pãrţile sau reprezentanţii lor pot fi asistaţi de experţi ori de alţi specialişti. Art. 720^3. - Cererea de chemare în judecata va cuprinde: a) numele, domiciliul sau resedinta pãrţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, dupã caz, numãrul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar; b) numele şi calitatea celui care angajeazã partea şi ale celui care o reprezintã în litigiu, anexându-se dovada calitãţii; c) obiectul şi valoarea cererii, precum şi calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzãtoare; d) motivele de fapt şi de drept, precum şi probele pe care se întemeiazã cererea; e) semnatura partii sau a reprezentantului acesteia, dupã caz. La cererea de chemare în judecata se vor anexa copii certificate de pe toate înscrisurile pe care reclamantul îşi întemeiazã pretenţiile, menţionându-se care dintre aceste înscrisuri au fost comunicate în condiţiile prevãzute de art. 720^1 alin. 2. Art. 720^4. - La primirea cererii de chemare în judecata potrivit art. 114, când este cazul, reclamantului i se va pune în vedere sa depunã orice act invocat în susţinerea cererii, care nu a fost comunicat pârâtului la convocarea pentru conciliere. Paratul va fi citat cu menţiunea ca este obligat sa depunã întâmpinare la dosarul cauzei cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecata, iar în procesele urgente, cu cel puţin 3 zile. Întâmpinarea va avea cuprinsul prevãzut de art. 115, menţionându-se şi datele arãtate la art. 720^3 alin. 1 lit. a) şi b). Judecãtorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare şi comunicare dispuse pentru fiecare termen şi, când este cazul, vor lua mãsuri de refacere a acestor proceduri, precum şi pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înştiinţarea pãrţilor pentru înfãţişarea la termen. Încheierea privind luarea mãsurilor prevãzute de art. 114^1 alin. 6, în cazul proceselor şi cererilor în materie comercialã, poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacã a fost data cu citarea pãrţilor, şi de la comunicare, dacã a fost data fãrã citarea lor. Art. 720^5. - Dacã paratul are pretenţii impotriva reclamantului derivând din acelaşi raport juridic, el poate face cerere reconvenţionalã. În cazul litigiilor prevãzute de art. 720^1 nu este necesarã o alta încercare de conciliere. Cererea reconvenţionalã trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute pentru cererea de chemare în judecata şi va fi introdusã în cadrul termenului prevãzut pentru depunerea întâmpinãrii. În cazul în care paratul a introdus cerere reconvenţionalã, reclamantul va depune întâmpinare pana la prima zi de înfãţişare. La cererea partii interesate, instanta, ţinând seama de complexitatea cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea întâmpinãrii, precum şi pentru studierea acesteia de cãtre parat. Art. 720^6. - Procesele şi cererile în materie comercialã se judeca cu precãdere. Instanta este datoare sa asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale pãrţilor, precum şi desfãşurarea cu celeritate a procesului. Când procedura de citare este legal îndeplinitã, judecata, chiar şi asupra fondului, poate continua în şedinţa publica sau în camera de consiliu, în ziua urmãtoare sau la termene scurte, succesive, date în cunostinta pãrţilor. La aceste termene instanta poate stabili, pentru parte sau pentru cel care o reprezintã, îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relaţii scrise, rãspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea şi concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum şi orice alte demersuri necesare soluţionãrii cauzei. Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai în cazul în care judecata nu poate continua potrivit alin. 2. Art. 720^7. - În cursul judecaţii asupra fondului procesului, instanta va stãrui pentru soluţionarea lui, în tot sau în parte, prin înţelegerea pãrţilor. Înţelegerea se constata prin hotãrâre irevocabilã şi executorie. Art. 720^8. - Hotãrârile date în prima instanta privind procesele şi cererile în materie comercialã sunt executorii şi sunt supuse numai recursului. Art. 720^9. - Pentru hotãrârea judecãtoreascã data în materie comercialã, care se aduce la îndeplinire prin executare silitã, hotãrârea redactatã potrivit art. 261 alin. 1 şi 2, purtând menţiunea ca este irevocabilã, constituie titlu executoriu, fãrã efectuarea altor formalitãţi. Art. 720^10. - Litigiile privind desfãşurarea activitãţii în scopul privatizãrii prin înstrãinare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societãţilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum şi litigiile privind drepturile şi obligaţiile contractate în cadrul acestei activitãţi se soluţioneazã de cãtre instanţele care au competenta de judecata a proceselor şi cererilor în materie comercialã, potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile în aceasta materie."
225. Articolul 725 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 725. - Dispoziţiile legii noi de procedura se aplica, din momentul intrãrii ei în vigoare, şi proceselor în curs de judecata începute sub legea veche, precum şi executarilor silite începute sub acea lege. Procesele în curs de judecata la data schimbãrii competentei instanţelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instanţe. În caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile. Hotãrârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rãmân supuse cãilor de atac şi termenelor prevãzute de legea sub care au fost pronunţate. Actul de procedura îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rãmâne supus dispoziţiilor vechii legi. În cazul în care acest act de procedura ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi menţinut, chiar dacã potrivit legii noi ar fi valabil."
226. Articolul 727 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 727. - Ori de câte ori prin alte legi se face trimitere la dispoziţii abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti facuta, când este cazul, la dispoziţiile corespunzãtoare care le înlocuiesc."
227. Articolul 733 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 733. - Amenzile aplicate în temeiul prevederilor codului de fata se executa de cãtre executorii judecãtoreşti, potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silitã a creanţelor bugetare."
ART. 2 Amenzile prevãzute în Codul de procedura civilã, precum şi limitele valorice de stabilire a competentei materiale a instanţelor judecãtoreşti în cazurile prevãzute de lege vor putea fi actualizate prin hotãrâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei. ART. 3 Urmãtorii termeni din Codul de procedura civilã se înlocuiesc astfel: - "ajutor de primar" cu "viceprimar"; - "casa de depuneri" cu "Casa de Economii şi Consemnaţiuni"; - "datornic" cu "debitor"; - "despãrţenie" cu "divorţ"; - "execuţiune", "execuţie" cu "executare"; - "faptele de cãpetenie" cu "faptele esenţiale"; - "interogatorul" cu "interogatoriul"; - "mişcãtor" cu "mobil"; - "mort" cu "defunct"; - "nemişcãtor" cu "imobil"; - "nevârstnic" cu "minor"; - "notarul comunei" cu "secretarul primãriei"; - "pecete" cu "sigiliu"; - "pensie alimentara" cu "pensie de întreţinere"; - "sorocite" cu "fixate"; - "tãlmaci" cu "interpret"; - "vârstnic" cu "major". Termenii "consiliu judiciar" şi "jurãmântul" - ca mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul Codului de procedura civilã. În vederea republicarii, Ministerul Justiţiei este autorizat sa înlocuiascã sau sa elimine, dupã caz, şi alţi termeni sau expresii, pentru actualizarea redactarii textelor în conformitate cu terminologia consacratã de dispoziţiile legale în vigoare şi pentru corelarea cu normele privind ortografia limbii romane. ART. 4 Prescripţiile care au început sa curgã înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, pentru a cãror împlinire ar trebui sa treacã mai mult de 3 ani, se vor împlini dupã trecerea unui termen de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta. ART. 5 În cazul imobilelor neînscrise în cartea funciarã, pana la deschiderea cãrţilor funciare în condiţiile prevãzute de <>Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , formalitãţile de publicitate privind urmãrirea silitã imobiliarã şi luarea mãsurilor asiguratorii se fac cu aceleaşi efecte juridice în vechile documente de publicitate imobiliarã. ART. 6 <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 87/1998, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Alineatul (5) al articolului 22 va avea urmãtorul cuprins: "(5) Cererile privitoare la nulitatea sau la desfacerea adopţiei sunt supuse aceloraşi reguli de competenta ca şi cele pentru încuviinţarea acesteia."
2. La articolul 22, dupã alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu urmãtorul cuprins: "(6) Hotãrârile date în cauzele având ca obiect nulitatea şi desfacerea adopţiei nu sunt supuse apelului."
ART. 7 Articolele 58, 59, 60 şi 61 din <>Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 58. - Dacã unitatea apreciazã ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii, ea se poate adresa tribunalului în a cãrui circumscripţie îşi are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicita instanţei încetarea grevei. Art. 59. - Tribunalul fixeazã termen pentru soluţionarea cererii de încetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrãrii acesteia, şi dispune citarea pãrţilor. Art. 60. - (1) Tribunalul examineazã cererea prin care se solicita încetarea grevei şi pronunţa de urgenta o hotãrâre prin care, dupã caz: a) respinge cererea unitãţii; b) admite cererea unitãţii şi dispune încetarea grevei ca fiind ilegala. (2) Hotãrârile pronunţate de tribunal sunt definitive. Art. 61. - (1) Tribunalul şi Curtea de apel soluţioneazã cererea sau, dupã caz, recursul, potrivit procedurii prevãzute pentru soluţionarea conflictelor de munca. (2) În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegala, instanţele, la cererea celor interesaţi, pot obliga persoanele vinovate de declanşarea grevei ilegale la plata unor despãgubiri."
ART. 8 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta se abroga: - art. 1126, 1127 şi 1824-1836 din Codul civil; - Legea LX/1881 privitoare la executarea silitã imobiliarã, cu modificãrile ulterioare; - Decretul-<>lege nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare; - art. 889-909 din Codul comercial; - <>art. 72 alin. 1 şi 2 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; - orice alte dispoziţii contrare. ART. 9 Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la 3 luni de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 10 Codul de procedura civilã, cu modificãrile ulterioare, inclusiv cele din prezenta ordonanta de urgenta, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare. Ministerul Justiţiei este singurul autorizat sa editeze şi sa publice, în volum, dupã textul publicat în Monitorul Oficial al României, editia oficialã a Codului de procedura civilã.
PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneazã: --------------- Ministru de stat, ministrul justiţiei, Valeriu Stoica -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
