Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În cadrul strategiei Uniunii Europene, definitã la Lisabona, subliniind caracterul pluridimensional al politicilor de incluziune socialã, România s-a angajat prin <>Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţã socialã în direcţia unei abordãri globale a politicilor de dezvoltare socialã.
Pentru a completa aceste obiective de coerenţã şi de transversalitate în domeniul politicilor sociale, <>Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţã socialã, care constituie reglementarea-cadru, prevede realizarea unei noi construcţii instituţionale în scopul stabilirii unui mecanism unic de organizare a sistemului de asistenţã socialã, a modalitãţilor de finanţare, a tipurilor de prestaţii, a beneficiarilor şi a nevoilor concrete ale acestora.
În baza prevederilor <>art. 29 din Legea nr. 47/2006 , în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei se înfiinţeazã Inspecţia Socialã ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, care are drept scop controlul implementãrii legislaţiei în domeniu, precum şi inspectarea activitãţii instituţiilor publice şi private, responsabile cu furnizarea prestaţiilor şi serviciilor sociale.
Conform Planului de mãsuri prioritare pentru integrare europeanã şi a angajamentelor asumate de România, Inspecţia Socialã trebuie sã se organizeze începând cu 1 ianuarie 2007, fapt pentru care în vederea organizãrii şi funcţionãrii acestei instituţii este necesar a se adopta mãsuri imediate pentru stabilirea cadrului normativ. Neadoptarea cadrului normativ necesar prin utilizarea procedurii de legiferare pe calea ordonanţei de urgenţã va conduce la nerespectarea unor angajamente asumate în vederea integrãrii României în Uniunea Europeanã, dar şi la imposibilitatea efectuãrii acţiunilor de control şi de evaluare a modului în care se respectã legislaţia în domeniul asistenţei sociale.
Aceste elemente constituie situaţii extraordinare şi vizeazã interesul public.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,
Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Inspecţia Socialã este înfiinţatã potrivit <>Legii nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţã socialã ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, aflatã în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Inspecţia Socialã are în subordine inspectorate sociale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, denumite în continuare inspectorate teritoriale, fãrã personalitate juridicã.
(3) Inspecţia Socialã se organizeazã şi funcţioneazã potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã, precum şi în baza regulamentului de organizare şi funcţionare.
ART. 2
Cheltuielile de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Sociale, atât pentru nivelul central, cât şi pentru inspecţiile teritoriale, sunt asigurate din fondurile alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei.
ART. 3
(1) Inspecţia Socialã are ca scop inspectarea activitãţilor din domeniul asistenţei sociale şi al incluziunii sociale realizate de autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale şi persoanele fizice şi juridice privind prevenirea, limitarea sau înlãturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socialã a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitãţilor.
(2) Inspecţia Socialã îndeplineşte urmãtoarele funcţii cu caracter general:
a) de autoritate de stat, prin care se asigurã exercitarea controlului aplicãrii unitare şi respectãrii reglementãrilor în domeniul sãu de activitate, precum şi al funcţionãrii inspectoratelor teritoriale;
b) de comunicare, care are drept scop relaţionarea permanentã cu autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale şi cu persoanele fizice şi juridice supuse activitãţii de inspecţie, informarea acestora şi a cetãţenilor asupra modului cum se respectã drepturile sociale stabilite prin lege;
c) de formare, prin care se realizeazã dezvoltarea competenţelor multidisciplinare ale personalului propriu;
d) de reprezentare, prin care se asigurã, în numele statului român şi al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul sãu de activitate;
e) de administrare, prin care se asigurã gestionarea bunurilor din domeniul public, respectiv privat al statului ori, dupã caz, al unitãţilor administrativ-teritoriale pe care le are în administrare sau în folosinţã şi de gestionare a fondurilor alocate.
(3) În îndeplinirea scopului sãu, Inspecţia Socialã are şi urmãtoarele funcţii specifice:
a) de control, prin care se realizeazã verificarea respectãrii drepturilor sociale ale cetãţenilor şi a prevederilor legale în domeniu, a modului de asigurare, administrare şi gestionare a prestaţiilor şi serviciilor sociale şi a fondurilor destinate asistenţei sociale şi incluziunii sociale, precum şi a performanţei furnizorilor şi a calitãţii serviciilor sociale;
b) de evaluare, prin care se analizeazã impactul politicilor şi procedurilor publice implementate în domeniul prestaţiilor şi serviciilor sociale, în vederea stabilirii de diagnostice şi elaborãrii de propuneri şi recomandãri de îmbunãtãţire a cadrului legal şi instituţional, precum şi de eficientizare a alocãrilor bugetare necesare promovãrii incluziunii sociale şi dezvoltãrii sistemului naţional de asistenţã socialã;
c) de consiliere, prin care se acordã autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale şi persoanelor fizice şi juridice publice sau private cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale şi incluziunii sociale îndrumãri şi recomandãri în vederea derulãrii în bune condiţii a activitãţii şi a perfecţionãrii acestora şi prevenirii faptelor de încãlcare a prevederilor legale.
ART. 4
(1) Activitãţile de inspecţie, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, cuprind misiunile de control, evaluare şi consiliere realizate în domeniul asistenţei sociale şi al incluziunii sociale.
(2) Sunt supuse activitãţii de inspecţie prevãzute la alin. (1) autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, persoanele fizice şi juridice publice şi private cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniul asistenţei sociale, precum şi furnizorii de servicii sociale, publici şi privaţi.
(3) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, prin misiune se înţelege totalitatea sarcinilor atribuite inspectorului social, prin ordinul de misiune, pentru realizarea activitãţilor de evaluare, control şi consiliere în domeniul asistenţei sociale.
ART. 5
Misiunile Inspecţiei Sociale au la bazã urmãtoarele principii şi valori:
a) respectarea drepturilor sociale ale cetãţenilor;
b) transparenţa şi responsabilitatea publicã;
c) flexibilitatea şi abordarea globalã;
d) promovarea diversitãţii, creativitãţii, concurenţei şi competitivitãţii;
e) gestionarea eficientã a resurselor umane şi materiale.
ART. 6
În realizarea funcţiilor sale Inspecţia Socialã îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
a) inspecteazã modul în care sunt respectate prevederile legale privind stabilirea, acordarea şi promovarea drepturilor sociale ale cetãţenilor de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de cãtre alte persoane fizice şi juridice, publice şi private, în calitate de furnizor de servicii sociale;
b) inspecteazã modul în care sunt respectate prevederile legale referitoare la administrarea fondurilor pentru plata drepturilor sociale, precum şi a celor alocate pentru susţinerea şi dezvoltarea serviciilor sociale, a proiectelor, programelor şi politicilor din domeniu;
c) constatã sãvârşirea faptelor care încalcã prevederile legale din domeniul asistenţei sociale şi incluziunii sociale şi propune instituţiilor competente aplicarea mãsurilor legale pentru stabilirea rãspunderii juridice a persoanelor vinovate şi, dupã caz, sesizeazã organele de urmãrire penalã competente în situaţia în care faptele respective întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni;
d) constatã contravenţii şi, dupã caz, aplicã sancţiunile prevãzute de lege;
e) realizeazã inspectarea modului de acordare a drepturilor de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a persoanelor fizice şi juridice, publice şi private, care furnizeazã prestaţii şi servicii sociale;
f) realizeazã inspecţii tematice pentru evaluarea specificã a unor aspecte ale politicilor sociale, ale mãsurilor incluse în strategiile naţionale în domeniul asistenţei sociale şi incluziunii sociale;
g) exercitã controlul operativ şi inopinat în vederea prevenirii, descoperirii şi combaterii oricãror acte şi fapte din domeniul asistenţei sociale şi incluziunii sociale care au condus la încãlcarea drepturilor sociale ale cetãţeanului;
h) desfãşoarã activitãţi de investigare socialã derivate din rezultatele controlului şi formuleazã propuneri de îmbunãtãţire a activitãţii, organizãrii şi a metodei de acordare a prestaţiilor şi serviciilor sociale;
i) inspecteazã furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi din punct de vedere al eficienţei şi performanţei acestora în îndeplinirea obiectivelor stabilite în conformitate cu standardele de calitate şi de cost, conform reglementãrilor în vigoare;
j) înregistreazã, centralizeazã şi sintetizeazã informaţiile referitoare la furnizorii de servicii sociale şi la serviciile sociale acordate de cãtre aceştia şi gestioneazã Registrul electronic unic al serviciilor sociale;
k) controleazã, evalueazã şi monitorizeazã respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de acordare a acreditãrii furnizorilor de servicii sociale şi serviciilor furnizate de acestea;
l) întocmeşte rapoarte scrise în urma fiecãrei inspecţii şi asigurã transmiterea acestora, pentru observaţii, autoritãţilor administraţiei publice, persoanelor fizice sau juridice publice şi private inspectate;
m) elaboreazã propuneri de îmbunãtãţire a cadrului legislativ din domeniile supuse inspecţiei şi le înainteazã Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei pentru promovare, precum şi altor autoritãţi ale administraţiei publice centrale pentru informare;
n) întocmeşte raportul anual al activitãţii, precum şi rapoarte naţionale privind rezultatele inspecţiilor tematice;
o) organizeazã şi coordoneazã activitatea de formare, informare şi documentare în domeniul sãu de activitate;
p) elaboreazã şi difuzeazã ghiduri şi manuale operaţionale necesare activitãţii de inspecţie, care se aprobã prin decizie a inspectorului general-şef;
q) reprezintã statul şi Guvernul român, prin mandat, în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţarã şi din strãinãtate în domeniul sãu de activitate;
r) negociazã, încheie şi deruleazã acorduri de colaborare, programe şi proiecte cu structuri interne şi internaţionale din domeniul sãu de referinţã, conform mandatului acordat;
s) administreazã şi gestioneazã fondurile alocate prin bugetul aprobat, precum şi bunurile din domeniul public sau privat al statului pe care le are în administrare şi/sau în folosinţã, dupã caz;
t) finanţeazã sau cofinanţeazã proiecte, programe, investiţii din domeniul sãu de activitate.
ART. 7
În realizarea funcţiilor şi atribuţiilor sale, Inspecţia Socialã coopereazã cu ministere, alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, organisme private, reprezentanţi ai partenerilor sociali şi, dupã caz, poate contracta, în condiţiile legii, serviciile unor experţi sau ale unor organisme specializate.
CAP. II
Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Sociale
ART. 8
(1) Inspecţia Socialã este condusã de un inspector general de stat.
(2) Funcţia de inspector general de stat este funcţie publicã corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici, fiind asimilatã funcţiei de secretar general din ministere.
(3) Funcţia de inspector general de stat se ocupã prin concurs organizat în condiţiile legii.
(4) Inspectorul general de stat este numit, pe baza rezultatelor concursului, prin decizie a primului-ministru.
(5) Funcţia de inspector general de stat nu este supusã influenţelor politice.
(6) În exercitarea atribuţiilor de conducere, inspectorul general de stat este ajutat de 2 inspectori generali adjuncţi, funcţionari publici de conducere, salarizaţi la nivel de directori generali din ministere.
(7) Inspectorii generali adjuncţi sunt numiţi, în urma unui concurs organizat în condiţiile legii, prin ordin al ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, la propunerea inspectorului general de stat.
(8) Atribuţiile şi responsabilitãţile inspectorilor generali adjuncţi sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspecţiei Sociale.
(9) Inspectorul general de stat este ordonator de credite.
ART. 9
(1) Inspectorul general de stat are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi principale:
a) coordoneazã activitatea Inspecţiei Sociale şi a structurilor subordonate;
b) reprezintã Inspecţia Socialã în raporturile cu autoritãţile publice, cu alte persoane juridice şi fizice, precum şi cu organisme din ţarã şi din strãinãtate;
c) stabileşte şi propune spre aprobare ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei planul anual de control, evaluare şi consiliere;
d) stabileşte şi organizeazã misiunile de inspecţie şi, dupã caz, aprobã componenţa echipelor de inspectori sociali;
e) avizeazã rapoartele de inspecţie şi urmãreşte punerea în aplicare şi respectarea mãsurilor dispuse;
f) avizeazã raportul anual de activitate al Inspecţiei Sociale, pe care îl înainteazã ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei pentru aprobare;
g) propune spre aprobare ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, în condiţiile legii, bugetul necesar organizãrii şi funcţionãrii Inspecţiei Sociale şi inspectoratelor teritoriale;
h) numeşte/încadreazã, modificã, suspendã şi dispune încetarea raporturilor de serviciu sau de muncã ale personalului din subordine, în condiţiile legii;
i) aprobã tematicile şi programul de pregãtire profesionalã a personalului Inspecţiei Sociale;
j) dispune controale asupra activitãţii structurilor subordonate.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, inspectorul general de stat emite decizii cu caracter individual şi normativ, ordine de misiune, metodologii şi instrucţiuni în domeniul de activitate al Inspecţiei Sociale.
ART. 10
(1) Inspectoratele teritoriale sunt coordonate de cãtre inspectori sociali-şefi, funcţionari publici de conducere, salarizaţi la nivelul directorilor din ministere.
(2) Funcţia de inspector social-şef se ocupã prin concurs organizat în condiţiile legii.
(3) Inspectorul social-şef este numit, în urma concursului, prin decizie a inspectorului general de stat.
(4) Inspectorii sociali-şefi au responsabilitatea coordonãrii activitãţii curente a inspectoratelor teritoriale şi a îndeplinirii programului anual de activitate stabilit de inspectorul general de stat.
(5) Atribuţiile inspectorilor sociali-şefi se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspecţiei Sociale.
CAP. III
Personalul Inspecţiei Sociale
ART. 11
(1) Se instituie funcţia de inspector social în cadrul categoriei funcţiilor publice specifice.
(2) Personalul Inspecţiei Sociale este alcãtuit din inspectori sociali, funcţionari publici cu statutul reglementat prin <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi din personal încadrat în baza contractului individual de muncã.
(3) Sunt inspectori sociali şi inspectorul general de stat, precum şi inspectorii generali adjuncţi, având toate drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege pentru aceastã categorie de funcţionari publici.
ART. 12
(1) Salarizarea, drepturile, îndatoririle şi incompatibilitãţile specifice ale inspectorilor sociali se stabilesc prin statut special, care se aprobã prin lege.
(2) Pânã la adoptarea statutului prevãzut la alin. (1), salarizarea inspectorilor sociali se face conform dispoziţiilor legale privind drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici.
ART. 13
Inspectorii sociali, în desfãşurarea activitãţii lor, au urmãtoarele puteri de inspecţie:
a) sã aibã acces liber, în condiţiile legii, cu înştiinţare prealabilã, în sediul autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale ori al persoanei fizice sau juridice, publice ori private, cu atribuţii în domeniu, şi/sau în orice alt loc în care aceştia îşi desfãşoarã activitatea, cu excepţia cazurilor în care, ca urmare a unor sesizãri, se emite ordin special de misiune, în condiţiile legii;
b) sã solicite autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale ori persoanei fizice sau juridice, publice ori private, toate documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea controlului, în limitele prevãzute de lege;
c) sã aibã acces la bazele de date informatice ale organismelor controlate, în condiţiile legii;
d) sã cearã informaţii de la orice persoanã şi despre orice problemã care constituie obiectul controlului şi sã solicite orice documentaţie pe care o considerã necesarã pentru realizarea rapoartelor de control, în condiţiile legii;
e) sã decidã asupra mãsurilor de sancţionare şi asupra perioadei în care abaterile constatate trebuie remediate;
f) sã sesizeze organele de urmãrire penalã cu privire la cazurile sau la situaţiile de încãlcare a dispoziţiilor legale în domeniu, care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii;
g) sã solicite autoritãţilor competente sau organismelor abilitate prin lege, aplicarea mãsurilor constând în încetarea sau suspendarea activitãţii unitãţilor care acordã servicii sociale ori, dupã caz, retragerea acreditãrii furnizorilor de servicii sociale, în condiţiile legii.
ART. 14
Inspectorii sociali, în desfãşurarea activitãţii lor, au urmãtoarele obligaţii:
a) sã nu aibã interese directe sau indirecte, de orice naturã ar fi acestea, faţã de autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale ori faţã de persoanele fizice sau juridice, publice ori private, supuse controlului;
b) sã nu deţinã calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la persoanele fizice sau juridice, publice ori private, supuse controlului;
c) sã pãstreze, în afara rapoartelor, confidenţialitatea, discreţia profesionalã şi regulile deontologice ale funcţiei publice;
d) sã înştiinţeze fãrã întârziere autoritãţile şi instituţiile competente dacã, în perioada derulãrii misiunii de inspecţie, constatã delicte ori abateri grave în respectarea legii, care atrag rãspunderea juridicã;
e) sã respecte principiile şi valorile prevãzute la art. 5.
ART. 15
Inspectorii sociali au urmãtoarele atribuţii principale:
a) inspecteazã modul de aplicare corectã şi unitarã a legilor şi a altor acte normative care reglementeazã acordarea prestaţiilor şi serviciilor sociale şi dispun mãsurile necesare în vederea remedierii deficienţelor constatate;
b) inspecteazã şi, dupã caz, acordã consiliere furnizorilor de servicii sociale, precum şi oricãrei alte instituţii cu atribuţii în domeniul prestaţiilor şi serviciilor sociale;
c) îndeplinesc obiectivele şi tematicile prevãzute în programele anuale de inspecţie.
ART. 16
(1) Inspectorii sociali îşi desfãşoarã activitatea de inspecţie în baza unui ordin de misiune scris, având acces la toate documentele şi informaţiile care conţin date relevante în legãturã cu realizarea activitãţilor de inspecţie.
(2) În baza ordinului de misiune, inspectorii sociali îşi pot desfãşura activitatea de inspecţie pe întreg teritoriul ţãrii, indiferent de inspecţia teritorialã în care îşi desfãşoarã activitatea în mod curent.
(3) În cazul faptelor grave care pun în pericol viaţa şi siguranţa beneficiarilor de servicii sociale, inspectorul social poate propune autoritãţilor competente sau organismelor abilitate prin lege mãsuri de sancţionare a persoanelor vinovate, conform legii, chiar dacã faptele respective sunt constatate de acesta în afara misiunilor stabilite prin ordin scris.
ART. 17
Procedurile privind activitatea de inspecţie se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspecţiei Sociale.
ART. 18
Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale ori persoanele fizice sau juridice, publice ori private, inspectate au obligaţia de a pune la dispoziţie inspectorilor sociali orice document sau informaţie necesarã şi relevantã misiunii de inspecţie, în condiţiile legii.
ART. 19
Responsabilitatea asupra modului de realizare a misiunilor de inspecţie aparţine inspectorilor sociali care au întocmit şi au semnat rapoartele de inspecţie.
ART. 20
(1) Inspectorii sociali pot exercita funcţii şi activitãţi în domeniul didactic, precum şi în alte domenii stabilite prin statut.
(2) Inspectorul general de stat, inspectorii generali adjuncţi şi inspectorii sociali pot îndeplini temporar funcţii de demnitate publicã, perioadã în care li se suspendã raporturile de serviciu.
ART. 21
Statul de funcţii şi condiţiile specifice de încadrare a personalului se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspecţiei Sociale.
CAP. IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 22
(1) Inspecţia socialã va începe sã funcţioneze cu atribuţiile prevãzute de prezenta ordonanţã de urgenţã la 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
(2) În termenul prevãzut la alin. (1), Inspecţia Socialã preia atribuţiile şi responsabilitãţile în domeniul inspecţiei ale Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Autoritãţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, precum şi ale structurilor sale deconcentrate, stabilite de lege.
(3) Personalul cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniul inspecţiei, care în prezent este încadrat în structura Autoritãţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, a Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, a Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei şi a structurilor sale deconcentrate, va fi preluat prin transfer la Inspecţia Socialã, în cadrul termenului prevãzut la alin. (1).
ART. 23
(1) Obstrucţionarea în orice mod de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale sau locale ori de cãtre persoanele fizice sau juridice, publice ori private, a inspectorilor sociali sã îşi exercite atribuţiile în limitele prevãzute la art. 13, 15 şi 17 din prezenta ordonanţã de urgenţã constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 5.000 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevãzute la alin. (1) se fac de cãtre inspectorii sociali.
(3) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã referitoare la contravenţii se completeazã cu dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 24
Pentru dezvoltarea activitãţilor proprii, autoritãţile publice centrale sau locale vor atribui Inspecţiei Sociale, cu prioritate, în condiţiile prevãzute de lege, terenuri, clãdiri şi spaţii şi orice alt mijloc de funcţionare necesar exercitãrii misiunilor.
ART. 25
(1) În primul an de la înfiinţare, Inspecţia Socialã funcţioneazã cu un numãr total de 350 de posturi, suplimentându-se cu 300 numãrul maxim de posturi finanţat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei.
(2) Repartizarea numãrului de posturi se realizeazã dupã criterii prevãzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspecţiei Sociale, care sã asigure pluridisciplinaritate misiunilor, echilibru de vârstã, de gen şi alte criterii specifice, precum şi în funcţie de caracteristicile sociodemografice ale judeţului, respectiv ale municipiului Bucureşti.
ART. 26
Inspecţia Socialã, în condiţiile prevãzute de regulamentul de organizare şi funcţionare, realizeazã formarea şi perfecţionarea personalului propriu.
ART. 27
În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei va elabora proiectul de lege privind Statutul inspectorului social, la propunerea Inspecţiei Sociale.
ART. 28
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei va elabora, la propunerea Inspecţiei Sociale, regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul muncii,
solidaritãţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Mircea Nicu Toader,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu
Bucureşti, 21 decembrie 2006.
Nr. 130.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
