In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României, Guvernul României adopta prezenta ordonanţa de urgenta. ART. 1 (1) Se ratifica amendamentele la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea partii romane din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, precum şi Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare şi Memorandumul tehnic de înţelegere, convenite prin Scrisoarea partii romane din 12 august 2002 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002. (2) Scrisoarea partii romane din 12 august 2002, cu anexele acesteia, precum şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002 sunt prezentate în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezenta ordonanţa de urgenta. ART. 2 Echivalentul în lei al sumei rămase de 248 milioane DST se acoperă de Banca Naţionala a României şi se virează, pe măsura primirii transelor de credit, în contul Fondului Monetar Internaţional, deschis la Banca Naţionala a României. ART. 3 Rambursarea creditului prevăzut la art. 2, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizari se suporta de Banca Naţionala a României. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoana Bucureşti, 19 septembrie 2002. Nr. 115. ANEXA 1 12 august 2002 Domnului Horst Kohler Director general Fondul Monetar Internaţional Washington DC, 20431 Stimate domnule Kohler, De la aprobarea aranjamentului stand-by de către Consiliul Directorilor Executivi al FMI, la 31 octombrie 2001, evoluţiile macroeconomice au fost în conformitate cu programul. După o creştere puternica a PIB de 5,3% în 2001, ne asteptam la o performanta doar moderat mai scăzută în 2002, datorită unei contribuţii mai mici a sectorului agriculturii. Am redus inflatia la 31% la sfârşitul anului 2001 şi la 24% în iunie 2002, în deplina concordanta cu tinta noastră de 22% pentru sfârşitul anului 2002. Deficitul contului curent a fost limitat sub 6% din PIB în 2001 şi ne asteptam sa scada la 5% din PIB în 2002. Creşterea rezervelor externe a fost în mod semnificativ mai puternica decât s-a prevăzut prin program. Doua agenţii de rating importante au îmbunătăţit, de doua ori pe parcursul ultimelor 12 luni, calificativele aferente riscului suveran al României. Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare (MSPEF) anexat cuprinde înţelegerile la care s-a ajuns cu personalul Fondului în contextul discuţiilor pentru finalizarea primei şi a celei de-a doua analize. In mod specific, MSPEF prevede acţiunile corective necesare pentru a soluţiona nerespectarea a trei criterii de performanta cantitativă şi a trei criterii de performanta structurală, pentru care solicitam derogări. In vederea asigurării unor condiţii optime pentru privatizarea BCR, cea mai mare banca de stat, solicitam, de asemenea, modificarea criteriului de performanta structurală prin amânarea datei de finalizare de la sfârşitul lunii decembrie 2002 la sfârşitul lunii februarie 2003. Pe baza măsurilor corective specificate în MSPEF, cea mai mare parte dintre acestea fiind deja implementate, solicitam finalizarea primei şi a celei de-a doua analize din cadrul aranjamentului. De asemenea, solicitam ca aranjamentul sa fie rescadentat, iar cea de-a patra cumpărare sa fie proporţional redistribuita la nivelul cumpărărilor rămase în cadrul aranjamentului. Ramanem angajaţi în îndeplinirea tuturor angajamentelor noastre asumate prin program. Consideram ca politicile şi măsurile descrise în memorandumul anexat*) sunt suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor programului, dar suntem pregatiti sa adoptam măsuri suplimentare şi sa urmarim încheierea de noi înţelegeri cu FMI, dacă acestea sunt necesare pentru respectarea programului. Guvernul României va rămâne în consultări strânse cu FMI, conform politicilor FMI cu privire la astfel de consultări, şi va furniza FMI toate informaţiile solicitate pentru evaluarea implementării programului. Cu stima, Mihai Nicolae Tănăsescu, Mugur Constantin Isarescu, ministrul finanţelor publice guvernator Ministerul Finanţelor Publice Banca Naţionala a României----------- *) Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare. ANEXA 1.1 ---------la anexa nr. 1-------------- MEMORANDUM SUPLIMENTAR DE POLITICI ECONOMICE SI FINANCIARE*) *) Traducere. I. Introducere 1. De la aprobarea aranjamentului stand-by de către Consiliul Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional, denumit în continuare Fondul sau FMI, la 31 octombrie 2001, am făcut progrese semnificative în direcţia realizării principalelor obiective macroeconomice ale programului nostru. Totuşi în domeniul cvasifiscal şi al politicilor structurale a apărut o serie de obstacole pe care le-am abordat prin măsuri suplimentare. Acest memorandum, pregătit în contextul primei şi celei de-a doua analize în cadrul aranjamentului, completează Memorandumul iniţial cu privire la politicile economice şi financiare (MPEF) şi prezintă aceste măsuri suplimentare care sunt destinate sa sprijine progresul în stabilizarea macroeconomica şi sa accelereze reformele structurale. II. Cadru general şi solicitare de derogări 2. Evoluţiile macroeconomice începând cu luna octombrie 2001 au fost, în linii mari, în conformitate cu programul. PIB a crescut cu 5,3% în 2001 pe seama unei revigorari puternice în agricultura. Totuşi producţia industriala si-a incetinit ritmul de creştere în a doua jumătate a anului 2001, în parte datorită cererii de import mai slabe a partenerilor nostri comerciali. Deoarece acest efect s-a perpetuat la începutul anului 2002, creşterea PIB s-a redus la 3,1% în primul trimestru, dar ne asteptam ca aceasta sa se accelereze în curând, în corelare cu îmbunătăţirea activităţii economice în Europa. Rata inflaţiei la 12 luni a scăzut la 24% în luna iunie, în ciuda ajustării continue a preţurilor administrate. Deficitul contului curent în anul 2001 a fost apropiat de tinta programului, de 6% din PIB, şi s-a redus în continuare la începutul anului 2002. O data cu revenirea încrederii, rezervele externe s-au consolidat mai mult decât era programat şi au atins acum un nivel confortabil de 3,8 luni de importuri de bunuri şi servicii. 3. Politicile monetare şi bugetare s-au încadrat în program. Criteriile de performanta de la sfârşitul lunilor decembrie şi martie şi tintele indicative de la sfârşitul lunii iunie, aferente politicii monetare (activele interne nete şi activele externe nete ale Băncii Naţionale a României), au fost realizate cu marje confortabile (a se vedea tabelul 1). Tintele de deficit ale bugetului general consolidat pentru anul 2001 şi trimestrele I şi II ale anului 2002 au fost, de asemenea, respectate, în ciuda unei reduceri neanticipate a veniturilor. 4. Am implementat toate ajustarile preţurilor la energie prevăzute în program, cu excepţia unei mici modificări. O creştere efectivă, într-o anumită măsura mai mica, în luna martie 2002 a preţurilor la energie electrica, ca urmare a doua măsuri motivate din punct de vedere social (reducerea abonamentului pentru consumatorii casnici şi o creştere a plafonului de livrare la tarif social), a fost corectată prin ajustari ale altor preţuri la energie electrica. Prin urmare, solicitam o derogare pentru nerespectarea criteriului de performanta structurală corespunzător, aferent lunii martie 2002. 5. Progresul în îmbunătăţirea ratelor de colectare ale principalelor utilităţi a fost neuniform. In trimestrul IV al anului 2001 şi trimestrul I al anului 2002 ratele de încasare ale celor doua societăţi distribuitoare de gaze naturale şi cea a societăţii TERMOELECTRICA, pentru energie termica, s-au deteriorat, în timp ce îmbunătăţirea colectării la energie electrica a fost mult mai mica decât cea tintita prin program. Ca rezultat, criteriile de performanta cantitativă de la sfârşitul lunii martie, cu privire la ratele de colectare, au fost neindeplinite cu o marja substantiala. Solicitam derogări pentru nerespectarea acestor criterii de performanta, pe baza acţiunilor corective descrise în paragrafele 22 şi 23 şi a unei performanţe, într-o anumită măsura imbunatatita, în trimestrul II al anului 2002. 6. Pentru a îmbunătăţi politica noastră salariala, am aprobat majoritatea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2002 ale societăţilor de stat, încă din luna decembrie 2001. Numai câteva bugete nu au fost aprobate pana în luna ianuarie 2002. Deoarece acest fapt nu a pus sub semnul riscului implementarea politicii noastre salariale în 2002, solicitam o derogare pentru neîndeplinirea criteriului de performanta structurală corespunzător. 7. Totuşi am avut o serie de dificultăţi în atingerea tintelor noastre de politica salariala. Ca rezultat al unor plati salariale mai mari decât cele anticipate, în trimestrul III 2001, tinta aferentă sfarsitului lunii decembrie pentru fondurile de salarii ale întreprinderilor de stat a fost depăşită cu 2,3%, în ciuda eforturilor noastre de a limita creşterea salariala în ultimul trimestru, prin reducerea sau amânarea plăţii premiilor. Efectul de propagare şi plata intarziata a premiilor aferente lunii decembrie au determinat, de asemenea, nerespectarea criteriului de performanta cantitativă aferent sfarsitului lunii martie 2002, pentru care solicitam o derogare, pe baza măsurilor corective descrise în paragrafele 17 şi 18. 8. Am finalizat cu succes privatizarea celui mai mare combinat siderurgic, SIDEX, dar progresul în alte proiecte de privatizare a fost oarecum mai lent. Am privatizat 5 mari societăţi în perioada ianuarie-iunie, comparativ cu 8 stabilite ca obiectiv structural, dar suntem ferm hotarati sa acceleram privatizarea în lunile următoare. Măsurile corective în acest scop sunt descrise în paragrafele 25-29. Am dat un anunţ preliminar pentru privatizarea celei mai mari bănci de stat, Banca Comercială Romana - S.A. (BCR), pe 1 martie, dar datorită unor întârzieri în angajarea unui consultant pentru privatizare, invitaţia finala pentru prezentarea expresiilor de interes nu a fost emisă pana la data de 24 iunie, implicând nerespectarea criteriului de performanta structurală pentru sfârşitul lunii februarie, pentru care solicitam o derogare. III. Măsuri de politici implementate în contextul primei şi celei de-a doua analize 9. Suntem angajaţi sa realizam principalele noastre obiective macroeconomice pentru anii 2002 şi 2003: (i) reducerea inflaţiei la 22% pana la sfârşitul anului 2002 şi la 15% pana la sfârşitul anului 2003; (ii) limitarea deficitului contului curent la aproximativ 5% din PIB în anul 2002 şi reducerea sa în continuare în anul următor; şi (iii) creşterea rezervelor oficiale la 4 luni de importuri pana la sfârşitul anului 2003. Ne asteptam ca în anul 2002 creşterea PIB sa fie de aproximativ 4-4,5% (comparativ cu prognoza iniţială a programului, de 5%) şi sa revină mai aproape de capacitatea de creştere a economiei româneşti, de 5% în 2003. Suntem constienti ca aceasta performanta este posibila, dar trebuie sa continuam programul de reforme structurale şi sa imbunatatim climatul de afaceri. Politicile noastre descrise mai jos sunt menite sa conducă la îndeplinirea acestor obiective. Mai mult, solicitam ca analiza de la sfârşitul lunii iunie 2002 sa fie eliminata, iar aranjamentul sa fie rescadentat, cu a patra cumpărare redistribuita proporţional la nivelul cumpărărilor rămase în cadrul aranjamentului. Criteriile de performanta trimestriale ale programului, pentru sfârşitul lunilor septembrie şi decembrie 2002, sunt prezentate în tabelul 1. A. Politica fiscală 10. Datorită unei performanţe a veniturilor mai slaba decât cea estimată, de la aprobarea legii bugetului pe anul 2002 şi a revizuirii PIB, în sensul scăderii, am implementat măsuri suplimentare pentru a atinge tinta noastră de deficit de 43,2 mii miliarde lei pe anul 2002: ● Reducerea cu 40% a accizei pentru producătorii de tigari ce utilizează tutun din producţia interna, conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 186/2001, a fost eliminata în luna martie 2002 (preconditie). ● Cu intrare în vigoare de la 1 mai 2002, am crescut accizele la benzina, alcool etilic şi băuturi alcoolice distilate, precum şi taxa specifica la bere (preconditie). Mai mult, în luna aprilie 2002 am crescut redevenţele în sectorul minier şi am introdus redevenţe asupra dreptului de folosinţa a conductelor de petrol şi gaze naturale. ● In scopul extinderii bazei de impozitare aferente fondurilor de pensii şi şomaj, am depus la Parlament în luna iunie şi vom începe sa implementam de la 1 octombrie 2002 o noua legislaţie care sa prevadă conversia contractelor de munca ce nu sunt în prezent supuse plăţii contribuţiilor la asigurări sociale în contracte de munca part-time. In plus, lucram la întărirea capacităţii la nivelul inspecţiei muncii şi a schimbului de informaţii dintre fondurile asigurărilor sociale şi administraţia fiscală, pentru verificarea incrucisata a declaraţiilor de venit. 11. In conformitate cu MPEF iniţial, am implementat următoarele măsuri pentru a reforma sistemul nostru fiscal: ● Noua lege a TVA (preconditie), care a intrat în vigoare de la 1 iunie, a eliminat scutirile de TVA şi cota zero pentru construcţia de locuinţe, infrastructura de cai ferate şi turism. Scutirile pentru importurile efectuate de întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) au fost, de asemenea, eliminate şi de acum înainte toate exceptarile de taxe vamale vor fi reglementate exclusiv prin tariful vamal şi vor fi uniforme pentru toţi agenţii economici. Mai mult, plafonul pentru plata TVA a fost majorat la echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro, iar plafonul pentru cifra de afaceri a microintreprinderilor va fi aliniat la acest plafon de la 1 ianuarie 2003. ● Noua lege a impozitului pe profit (preconditie), care a intrat în vigoare la 1 iulie, a eliminat facilităţile fiscale distorsionante, scutirile şi exceptarile de la plata impozitului pe profit, prevăzute de anumite legi, şi le-a înlocuit cu o deducere uniforma de 20% din valoarea investiţiei. Cota redusă a impozitului pe profit de 6% pentru activităţile de export se va majoră la 12,5% de la 1 ianuarie 2003 şi la cota standard de la 1 ianuarie 2004. Pentru a limita pierderea de venituri pe perioada tranzitiei, agenţii economici pot sa beneficieze fie de cota redusă, fie de deducerea din valoarea investiţiei. Menţinerea facilităţilor acordate anterior se aplica doar pentru investiţiile care au beneficiat de facilităţi acordate pe o perioada limitată. ● Nu vom introduce scutiri fiscale sau alte noi facilităţi fiscale distorsionante şi nu vom amâna întreruperea celor care expira (obiectiv structural permanent). 12. In ciuda tuturor acestor măsuri, rămâne un risc semnificativ ca veniturile sa fie mai mici fata de tinta din buget cu 5 mii miliarde lei (0,3% din PIB). Pe partea de cheltuieli ne asteptam la economii de 6,3 mii miliarde lei din plati de dobânzi, din cofinanţare mai redusă pentru asistenta financiară nerambursabila de la UE (o mie miliarde lei) şi din cheltuieli mai mici, de alta natura decât pensiile, ale bugetului asigurărilor sociale de stat (o mie miliarde lei). In plus, vom aproba prin ordonanţa de rectificare bugetară blocarea a 2 mii miliarde lei din cheltuielile Fondului special al drumurilor publice. Aceasta suma poate fi deblocata doar dacă va fi realizată tinta de venituri cumulată pentru sfârşitul lunii septembrie, convenită cu Fondul (a se vedea secţiunea III din Memorandumul tehnic de înţelegere, denumit în continuare MTI). Mai mult, o decizie cu privire la o potenţiala rectificare bugetară ulterioara, în trimestrul IV al anului 2002, va fi luată doar în urma consultărilor cu experţii Fondului. Pe baza acestor economii, în cadrul primei rectificari bugetare, vom creste cheltuielile la alte categorii (costul operaţiunilor militare în Afganistan, transferuri la bugete locale şi altele) cu cel mult 4,5 mii miliarde lei. 13. Deşi nu am finalizat încă pregatirile pentru bugetul pe anul 2003, am decis deja următoarele: ● Suntem ferm angajaţi sa reducem deficitul bugetului general consolidat la 2,65% din PIB în anul 2003, în vederea continuării eforturilor noastre dezinflationiste de succes şi a limitării deficitului contului curent. Tinta reflecta obiectivul nostru ferm de a menţine deficitul sub nivelul sau sustenabil pe termen mediu pentru anii cu creştere puternica a PIB. Aceasta consolidare fiscală moderata va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului creşterii salariului minim în anul 2003 şi a efectelor acesteia asupra cererii gospodariilor. ● Ca urmare a reducerii contribuţiilor pe salarii, extraordinar de mari, cu 3 puncte procentuale în anul 2002, am decis reducerea acestor impozite cu încă 5 puncte procentuale în anul 2003. La 1 ianuarie 2003 vom elimina contribuţia rămasă de 2% aferentă fostului fond special pentru protecţia persoanelor cu handicap şi vom reduce contribuţiile la asigurările sociale cu 3 puncte procentuale, din care cota suportată de angajator va fi redusă cu 0,33 puncte procentuale si, respectiv, cota suportată de angajat cu 2,67 puncte procentuale. Suntem convinsi ca aceasta măsura va facilita extinderea bazei de impozitare şi reducerea dimensiunilor pieţei de munca "la negru". ● In vederea asigurării disponibilitatii resurselor bugetare pentru îmbunătăţirea sistemului de protecţie socială şi datorită faptului ca reducerea contribuţiilor salariale implica o pierdere substantiala de venituri, am decis sa ne abtinem de la orice alta reducere de impozite în 2003. In particular, nu vom introduce o cota redusă de TVA sau o reducere a cotei impozitului pe venit. ● Am decis sa limitam în anul 2003 creşterea medie anuala a fondului de salarii net, aferent bugetului general consolidat, la 3% în termeni reali, ceea ce va contribui, de asemenea, la moderarea cererilor salariale în întreprinderile de stat. ● In vederea îmbunătăţirii transparenţei politicii noastre fiscale, am decis ca, începând cu bugetul anului 2003, Fondul special al drumurilor publice şi Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic sa fie încorporate în bugetul de stat. In plus, taxa la energie electrica, folosită pentru finanţarea ultimului fond menţionat, va fi redusă cu 1 punct procentual la 1 ianuarie 2003, în vederea reducerii costurilor de producţie în sectorul industrial. 14. Vom aproba un program social pentru anii 2002-2003 în vederea atenuarii impactului creşterii preţurilor la utilităţi asupra familiilor cu venituri reduse şi a îmbunătăţirii în continuare a sistemului de protecţie socială: ● In mod specific, la 1 noiembrie 2002 ajutoarele de încălzire pentru familiile eligibile vor creste cu 40% pentru încălzirea în sistem centralizat, cu 25% pentru gaze naturale şi cu 20% pentru lemn şi cărbune, comparativ cu sumele efective aferente primului trimestru al anului 2002. In plus, plafoanele de venituri, în funcţie de care se acorda ajutoarele de încălzire, vor fi majorate cu 17% în termeni nominali la 1 noiembrie 2002. Noile ajutoare şi plafoanele de venit nu vor mai fi ajustate înainte de 1 noiembrie 2003. ● Plafoanele de venituri pentru schema venitului minim garantat vor fi majorate cu 17% în termeni nominali la 1 ianuarie 2003 şi vor rămâne nemodificate pe parcursul anului 2003. Alocaţiile pentru copii vor fi majorate cu 17% în termeni nominali la 1 ianuarie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2003 vom reduce aria de aplicabilitate a deducerilor pentru copii, aferente impozitului pe venit, pentru familiile cu venituri ridicate (detaliile acestei reforme vor fi discutate cu experţii Fondului în contextul celei de-a treia analize). Nu vom mai ajusta alocaţiile de stat pentru copii înainte de 1 ianuarie 2004. Vom analiza fezabilitatea introducerii graduale a programului pentru distribuirea gratuita de lapte şi produse de panificatie pentru elevii din învăţământul elementar, acordându-se prioritate elevilor din primele patru clase şi celor din zonele defavorizate. ● Vom lasa decizia de introducere a plăţilor lunare egale pentru consumatorii casnici ce utilizează încălzirea centrala la latitudinea fiecărei centrale termice locale. Guvernul nu va emite garanţii pentru împrumuturi contractate în acest scop de către producătorii sau distribuitorii locali de energie termica. ● Vom amâna aprobarea altor măsuri din proiectul de program social pentru anii 2002-2003, care necesita resurse bugetare suplimentare, pana după pregătirea bugetului pentru anul 2003, cu consultarea personalului FMI. In plus, vom analiza, în consultări cu personalul FMI, sustenabilitatea menţinerii legăturii dintre nivelul ajutoarelor de şomaj şi salariul minim pe economie, în contextul pregătirii bugetului pe anul 2003. ● Impactul măsurilor menţionate mai sus asupra bugetului pe anul 2002 va fi moderat (758 miliarde lei), deoarece perioadele între facturari şi plati pentru încălzirea centrala şi cu gaze naturale implica o amânare a impactului bugetar în 2003. Suma suplimentară va fi finanţată din economiile de cheltuieli, de alta natura decât pensiile, ale bugetului asigurărilor sociale de stat. 15. Vom continua reforma administraţiei fiscale pe baza recomandărilor misiunii de asistenta tehnica a Departamentului pentru probleme fiscale al FMI. In mod specific: a) vom subordona imediat toate funcţiile administraţiei fiscale unui singur secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice; b) vom înfiinţa o direcţie pentru contribuabilii mari din Bucureşti pana cel târziu la 1 ianuarie 2003; şi c) vom crea, pana cel târziu la sfârşitul lunii iunie 2003, un departament unificat şi separat de administraţie fiscală, care sa raporteze direct ministrului finanţelor publice. Mai mult, vom integra cele trei administraţii existente pentru colectarea, auditul şi executarea contribuţiilor la asigurările sociale într-o singura noua administraţie, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, pana cel târziu la 1 ianuarie 2004. Pentru a realiza acest obiectiv vom numi un manager de proiect pana la mijlocul lunii septembrie 2002, vom numi întreaga echipa pentru implementarea proiectului pana la sfârşitul lunii septembrie 2002 şi vom aproba noua legislaţie pana la sfârşitul lunii septembrie 2002. 16. Am solicitat o creştere a plafonului garanţiilor nebugetare în anul 2002 cu 200 milioane dolari SUA pentru a facilita investiţiile în sistemul de telecomunicaţii şi pentru cea de-a doua etapa a lucrărilor la centrala nucleara de la Cernavodă. Consideram finalizarea celei de-a doua etape, care este deja în faza avansată, ca fiind cruciala pentru strategia noastră de modernizare a sectorului energetic din România şi estimam ca împrumuturile totale în acest scop s-ar ridica la 750 milioane dolari SUA, pe o perioada de 5 ani, ceea ce nu ar afecta negativ poziţia noastră externa. Deoarece ambele proiecte vor genera resurse pentru rambursarea împrumuturilor, garanţia nu va constitui o presiune asupra bugetului. B. Politica salariala 17. Ramanem angajaţi sa menţinem costurile salariale în întreprinderile de stat sub tintele programului. Programul de limitare a salariilor şi de reducere a personalului (octombrie 2001) pentru aproximativ 80 de societăţi monitorizate şi o hotărâre a Guvernului ulterioara cu privire la plafoanele trimestriale (preconditie) au limitat creşterea fondurilor de salarii agregate la 22% în anul 2002 şi au avut în vedere o reducere neta totală de personal cu 20.340 de posturi (exclusiv orice forma de externalizare). Reducerea totală de personal va include cel puţin 14.500 de concedieri, dintre care mai mult de 8.000 au fost deja implementate. Dintre acestea, 4.200 reprezintă concedieri la societăţile din coordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor (MIR) (preconditie), pentru a compensa nerealizarea în reducerea de personal aferentă trimestrului IV 2001. 18. De asemenea, am mai adoptat şi alte măsuri de siguranţa. Cel mult 65% din premiile totale vor fi plătite în primele trei trimestre. Mai mult, 4% din fondul trimestrial de salarii pot fi plătite numai cu permisiunea ministrului coordonator. Deoarece ritmul de creştere a salariilor din întreprinderile de stat continua sa devanseze ritmul de creştere a salariilor din economie şi tinta pentru sfârşitul lunii iunie aferentă fondului de salarii a fost, cel mai probabil, nerealizata, am activat aceasta soluţie tampon pentru fondul de salarii aferent trimestrului III, prin ordine ale ministrilor industriei şi resurselor, lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului şi comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei, instruind managerii sa reducă sau sa elimine plăţile de premii (preconditie). 19. Vom preveni o transpunere a creşterii salariului minim, pe care o consideram importanta în diminuarea impactului ajustarilor, preţurilor la energie asupra familiilor cu venituri reduse, într-o creştere a nivelului general al salariilor în întreprinderile de stat. Credem ca efectele secundare ale creşterii salariului minim asupra nivelului general al salariilor este limitat, deoarece cele mai multe contracte colective de munca la nivel de întreprindere nu mai includ o ajustare automată a grilei salariale, ca urmare a creşterii salariului minim reglementat. Totuşi, pentru a ne asigura ca majorarea salariului minim nu va afecta nivelul general al salariilor în sectorul public, vom instrui managerii din toate companiile de stat sa majoreze salariile doar pentru acei angajaţi ale căror câştiguri salariale (salariul de baza plus toate sporurile) se situează sub nivelul salariului minim la 1 ianuarie 2003. Vom insista în mod strict ca plăţile salariale în aceste companii sa respecte plafoanele trimestriale stabilite şi vom reduce salariile managerilor care nu le respecta. Mai mult, noul salariu minim nu va mai fi majorat în anul 2003 şi nu va mai fi indexat în funcţie de indicele preţurilor de consum sau de evoluţia cursului de schimb. 20. In anul 2003 vom implementa acelaşi mecanism de control salarial pentru întreprinderile publice ca şi în anul 2002. In mod specific, vom aproba pana la mijlocul lunii noiembrie 2002, după consultarea personalului FMI, o hotărâre a Guvernului care sa stabilească plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii şi numărul de personal în cadrul companiilor monitorizate. Pe aceasta baza vom aproba în decembrie 2002 bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale acestor companii, asigurându-ne ca majorarea fondului brut de salarii agregat al acestora este limitată la 14% comparativ cu anul 2002 (criteriu de performanta structurală), ajustat pentru oricare tip de externalizare. Pentru a atinge aceasta tinta şi în vederea accelerării procesului de restructurare, vom continua sa reducem numărul de angajaţi în aceste companii. In plus fata de concedieri, Guvernul va impune inghetarea angajarilor la cel puţin 90% din companiile de stat monitorizate (ca număr de personal), ceea ce va limita angajările la nu mai mult de 30% din posturile vacante în fiecare companie. Companiile vor fi excluse din setul de companii de stat monitorizate, cu ajustarea corespunzătoare a plafonului pentru fondul de salarii agregat, numai: a) după finalizarea privatizării; sau b) în momentul în care nu mai înregistrează pierderi sau arierate pentru 3 ani consecutivi. C. Reforma sectorului energetic 21. După cum s-a prevăzut în programul nostru, am continuat ajustarea preţurilor administrate. Începând cu data de 10 aprilie 2002 toate preţurile la energie electrica la utilizatorul final au fost majorate cu 14%, iar preţul de producător la TERMOELECTRICA a fost majorat la 39 dolari S.U.A./MWh, un nivel care ar asigura recuperarea totală a costurilor (o ajustare oarecum mai redusă în cel de-al doilea caz, fata de cat s-a stabilit iniţial, a reflectat o estimare revizuită a costurilor de producţie realizate în 2001). Preţul de producător la energia termica al societăţii TERMOELECTRICA a fost majorat la 20 dolari SUA/Gcal de la 1 iulie 2002, iar pe data de 9 iulie 2002 s-a emis o hotărâre a Guvernului pentru creşterea preţului naţional de referinţa la 800.000 lei/Gcal, începând de la 1 august 2002, ceea ce conduce la un preţ de 20 dolari SUA/Gcal, fără TVA. Vom ajusta, de asemenea, trimestrial, preţurile la energie electrica şi gaze naturale pentru a le menţine constante în dolari SUA (a se vedea tabelul 3). 22. Vom continua sa implementam politicile de impunere a plăţilor la utilităţi şi întreruperea furnizarii către utilizatorii de energie industriali cu o situaţie nesatisfacatoare a plăţilor. De la 20 aprilie am început sa ii deconectam pe cei mai mari 20 de rau-platnici, în cazul fiecăreia dintre cele trei companii furnizoare de utilităţi (DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD şi ELECTRICA), care nu si-au plătit facturile restante (preconditie; a se vedea secţiunea VI din MTI). Suma rămasă a arieratelor acestora la data de 31 ianuarie 2002 a fost denominata în euro şi reesalonata pe o perioada de maximum 24 de luni. Vom extinde acum aceasta măsura la toate celelalte companii - indiferent ca sunt publice, în proces de privatizare sau private. 23. Am implementat următoarele măsuri pentru a îmbunătăţi performanta de colectare în sectorul de distribuţie a energiei termice locale: ● Protocoalele de transfer pentru 16 dintre unităţile producătoare de energie termica ale societăţii TERMOELECTRICA la autorităţile locale au fost semnate pana în iunie 2002. Ne asteptam ca autorităţile locale sa urmărească îmbunătăţirea eficientei încasărilor şi sa găsească surse mai eficiente de furnizare a energiei termice. Vom limita, prin urmare, emiterea garanţiilor de stat pentru cele 16 unităţi la o suma care nu va depăşi 120 milioane dolari SUA şi care va fi acordată numai pentru furnizarea de combustibili pentru următorul sezon de iarna. ● Începând cu luna mai 2002 cele doua companii distribuitoare de gaze naturale au întrerupt furnizarile către companiile termice locale cu cele mai slabe situaţii în ceea ce priveşte efectuarea plăţilor (a se vedea secţiunea VI din MTI). Vom menţine aceasta politica neschimbata pe perioada derulării programului. ● Deoarece TERMOELECTRICA nu a deconectat în mod uniform companiile termice locale cu cele mai slabe situaţii de plati, vom instrui acum conducerea acesteia sa implementeze în mod strict aceasta măsura. Garanţiile de stat pentru TERMOELECTRICA, acordate în vederea furnizarii de combustibili pe perioada de iarna 2002-2003, nu vor depăşi 200 milioane dolari SUA. ● Vom întări în continuare eforturile noastre pentru a finaliza instalarea sistemelor de contorizare. ● Vom continua sa ne bazam pe sistemul de plati prin conturile escrow, sub controlul Ministerului Finanţelor Publice, pentru a asigura ca toate colectarile în numerar ale companiilor termice locale sunt depozitate zilnic în conturi. In plus toate subvenţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale în sezonul de iarna următor vor fi plătite în întregime şi la timp în aceste conturi. ● Pentru îmbunătăţirea colectarilor de la consumatorii casnici către furnizorii de utilităţi vom amenda Legea nr. 326/2001 pana la mijlocul lunii septembrie 2002, în vederea reducerii termenelor limita la 15 zile în cazul plăţilor şi la 45 de zile în cazul deconectarilor*1).----------- *1) Tintele revizuite pentru îmbunătăţirea eficientei încasărilor sunt prezentate în tabelul 1, iar metoda revizuită de calcul al ratelor de încasare este specificată în secţiunea VI din MTI. 24. După unele întârzieri suntem în proces de privatizare a celor doua companii distribuitoare de gaze naturale şi a celor doua companii de distribuţie a energiei electrice. Vom semna contractul cu consultanţii de privatizare pentru cele doua companii distribuitoare de gaze naturale pana la sfârşitul lunii decembrie 2002, vom aproba strategia de privatizare pana la sfârşitul lunii martie 2003 şi vom anunţa licitaţia de privatizare pana la sfârşitul lunii mai 2003. După o întârziere vom anunţa, de asemenea, licitaţia de privatizare pentru cele doua companii de distribuţie a energiei electrice, pana la mijlocul lunii septembrie 2002. Vom instrui consultantul de privatizare sa identifice strategia de privatizare optima, urmând sa se dea prioritate vânzării pachetului majoritar de acţiuni către investitori strategici. D. Privatizarea 25. Privatizarea are o importanta cruciala pentru menţinerea economiei noastre pe calea unei creşteri rapide. Pentru abordarea problemei privind supraindatorarea întreprinderilor de stat programate pentru privatizare, am adoptat o lege care va permite ca arieratele la buget sa fie şterse parţial sau în întregime atunci când compania este efectiv privatizata. Legea prevede, de asemenea, termene procedurale mai scurte. Referitor la criteriile de selectare a castigatorilor licitaţiilor de privatizare Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a notificat în luna aprilie consultanţii de privatizare sa crească ponderea preţului de cumpărare, oferit de investitor, la cel puţin 50%. In plus documentele de licitaţie vor indica faptul ca tintele pentru investiţii şi numărul de personal nu sunt obligatorii. In amendarea Legii nr. 51/1998 (după consultări cu personalul Băncii Mondiale şi al Fondului), pentru a crea posibilitatea cumpărătorilor potenţiali sa prezinte sindicatelor planurile de afaceri, anterior finalizarii procesului de vânzare, ne vom asigura ca un acord cu sindicatele nu va constitui o preconditie pentru vânzare. 26. In urma privatizării a 5 companii cu mai mult de 1.000 de angajaţi în perioada ianuarie-iunie 2002, dintre care 3 au fost privatizate ca preconditie, vom privatiza încă 8 astfel de companii pana la sfârşitul lunii septembrie 2002. De asemenea, vom semna contractul cu consultantul pentru privatizarea PETROM pana la mijlocul lunii octombrie 2002 şi vom aproba strategia de privatizare pana la sfârşitul lunii decembrie 2002. 27. Am decis sa privatizam câteva întreprinderi mari producătoare de pierderi, care sunt, de asemenea, responsabile pentru arieratele mari la furnizorii de energie. Pentru a facilita privatizarea lor am redus personalul cu 950 de posturi la 4 societăţi (NITRAMONIA, TRACTORUL, ROMAN şi SIDERURGICA), dintre care 750 ca preconditie. ● Am oferit la vânzare NITRAMONIA în luna martie 2002; licitaţia a eşuat şi a fost relansata în luna iulie. In cazul TRACTORUL am relansat licitaţiile pentru unităţile sale în luna iunie 2002, după ştergerea datoriilor către bugete, în conformitate cu noua lege, termenele limita de prezentare a ofertelor de cumpărare fiind în luna august. La ROMAN am desprins 7 filiale la începutul lunii iulie şi vom lansa licitaţiile pentru 3 dintre ele pana la sfârşitul lunii august, pentru cele 4 rămase pana la sfârşitul lunii septembrie si, pentru societatea-mama pana la sfârşitul lunii decembrie. ● In cazul SIDERURGICA vom oferi spre vânzare 4 dintre cele 8 filiale pana la sfârşitul lunii august şi celelalte 4 pana la sfârşitul lunii septembrie; compania-mama va fi oferită spre vânzare pana la sfârşitul lunii decembrie. ● Pentru a creste atractivitatea tuturor acestor filiale, dacă nu se primesc oferte de cumpărare după primul anunţ, vom reduce imediat numărul de personal înainte de a oferi societatea din nou la vânzare. Dacă nu se primesc oferte de cumpărare în termen de 180 de zile după prima anuntare a licitaţiei, vor fi iniţiate procedurile de lichidare. In ceea ce priveşte societăţile-mama, dacă nu se primesc oferte de cumpărare în termen de 180 de zile, vom apela la procedurile de indestulare a creditorilor prin vânzarea activelor. 28. Vom face toate eforturile în vederea privatizării rapide a BCR. După semnarea contractului cu noul consultant de privatizare în luna mai (preconditie) şi emiterea invitatiei pentru expresiile de interes în luna iunie, vom preselecta investitorii şi vom lansa procesul de ofertare pana la 15 septembrie şi ne asteptam sa primim oferte ferme de cumpărare din partea unor investitori strategici, evidenţiate prin "scrisori de garanţie bancară de participare la licitaţie", pana la 31 octombrie (obiectiv structural). Progresul în procesul de privatizare a BCR va constitui obiectul unei atenţii speciale în contextul celei de-a treia analize. Ne asteptam sa finalizam privatizarea BCR (adică sa semnam contractul cu un investitor strategic) pana la sfârşitul lunii februarie 2003 în loc de pana la sfârşitul lunii decembrie 2002. Solicitam, prin urmare, o modificare a acestui criteriu de performanta structurală. 29. Vom continua sa implementam programul nostru de lichidare pentru companiile neviabile mai mici, pentru a preveni acumularea de pierderi şi a elibera resursele productive. In plus fata de cele 21 de companii deja lichidate sau privatizate din octombrie 2001, APAPS va începe procedurile de lichidare pentru 20 de astfel de companii, cu active ce depăşesc 10 miliarde lei, pana la sfârşitul lunii septembrie, şi pentru alte 10, pana la sfârşitul lunii decembrie. E. Politica monetara şi aspecte bancare 30. Politica monetara va continua sa fie condusă în cadrul regimului de flotare controlată. Sprijinita de poziţia restrictiva în domeniul fiscal, cvasifiscal şi al politicii salariale, Banca Naţionala a României (BNR) îşi va adapta politicile în vederea realizării obiectivului privind inflatia, condiţionat de menţinerea viabilitatii externe prin prevenirea aprecierii reale nejustificate. Politica actuala de intervenţii mai puţin frecvente, permitand fluctuatii mai mari ale cursului de schimb, va continua, iar BNR va lua în considerare modificări ale cursului de schimb al leului atât fata de euro, cat şi fata de dolarul SUA. Se aşteaptă ca ratele de dobânda la instrumentele de sterilizare ale BNR sa continue sa scada în mod gradual, în condiţiile reducerii inflaţiei, ale unei cereri puternice pentru activele denominate în lei şi ale excesului de oferta pe piaţa valutară. 31. Creşterea rapida a creditului denominat în valuta creează riscuri pentru menţinerea unui sector financiar sanatos. Ca o măsura de administrare a acestor riscuri, BNR a unificat la 1 aprilie 2002 rezervele minime obligatorii pentru depozitele în lei şi în valuta la 22% (de la 25% si, respectiv, 20%), diminuand astfel presiunile la oferta de împrumuturi în valuta. In plus BNR va exercita o supraveghere mai atenta a celor mai activi creditori, pentru a asigura evaluarea lor adecvată privind riscul de credit. Consolidarea provizionarii împrumuturilor (a se vedea mai jos) ar trebui sa ajute la moderarea creşterii creditului. In final BNR va extinde scadenta pasivelor în valuta, care fac obiectul rezervelor obligatorii, de la un an la 2 ani, prin amendarea regulamentului respectiv, pana la 1 august 2002. 32. Suntem în curs de implementare a planurilor prevăzute în MPEF pentru consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare a sectorului financiar. In urma discuţiilor intense cu băncile comerciale privind proiectul de act normativ referitor la provizionarea împrumuturilor, am decis sa ne bazam într-o mai mare măsura pe normele interne ale băncilor, de evaluare a performantelor financiare ale imprumutatilor, cu condiţia ca acestea sa fi fost aprobate de BNR. La cererea Asociaţiei Romane a Băncilor, valoarea garanţiilor imobiliare, ajustate în mod adecvat, va fi dedusă din valoarea împrumutului înainte de provizionare, dar numai în cazul în care plăţile aferente împrumutului nu sunt întârziate cu mai mult de 90 de zile de la data scadentei şi nu s-au iniţiat acţiuni în justiţie impotriva împrumutatului. Pentru a obţine sprijinul tuturor părţilor afectate, noul regulament va intra în vigoare la 1 ianuarie 2003, 6 luni mai târziu decât se planificase. Ministerul Finanţelor Publice va lua măsuri ca provizioanele obligatorii constituite în conformitate cu noile reglementări ale BNR sa fie deductibile din punct de vedere fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2003 (respectivul regulament al BNR, precum şi hotărârea Guvernului corespunzătoare cu privire la deductibilitatea fiscală a provizioanelor au fost aprobate ca o preconditie). 33. BNR a adoptat un nou regulament care a introdus principiul "cunoaşte-ti clientul", promovand standarde profesionale înalte şi lupta impotriva spalarii banilor. Regulamentul a incorporat observaţiile primite de la băncile comerciale şi din partea Departamentului pentru probleme monetare şi valutare din cadrul FMI. 34. Ne angajăm sa implementam măsurile recomandate în Raportul de evaluare, asupra BNR, privind protejarea resurselor financiare. In conformitate cu acest raport, vom pune la dispoziţia Fondului informaţii cu privire la îmbunătăţirea funcţiei BNR de administrare a rezervelor valutare, pana la sfârşitul anului 2002, şi vom prezenta, pe baze trimestriale, reconcilieri între datele contabile ale BNR şi cele raportate la Fond, în cadrul aranjamentului stand-by. Suntem, de asemenea, hotarati sa progresam în implementarea celorlalte măsuri menţionate în Raportul de evaluare privind protejarea resurselor financiare. F. Aspecte de guvernanta 35. Suntem hotarati sa imbunatatim climatul de afaceri şi sa eliminam corupţia. In mod specific, după cum s-a convenit cu UE, intentionam sa asiguram independenta operaţională a agenţiilor anticoruptie, sa asiguram resurse suficiente în acest scop şi sa urmarim îmbunătăţirea coordonării lor. Vom conduce toate privatizarile într-o maniera deschisă şi transparenta. Achiziţiile publice se vor derula în aceeaşi maniera, după cum s-a prevăzut şi în ordonanţa Guvernului cu privire la procedurile de achiziţii publice. De asemenea, vom analiza legislaţia existenta, în vederea consolidării dreptului de a face apel impotriva adjudecării contractelor publice. Totodată ne vom intensifica eforturile de a urmări în justiţie persoane implicate în afaceri păgubitoare, inclusiv Fondul Naţional de Investiţii, Banca Romana de Scont şi alte cazuri recente. Tabelul 1 România: Criteriile de performanta cantitativă şi tinte indicative pentru 2001-2002 1/
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sf-Dec. 2001 Sf-Martie 2002 Sf-Iunie 2002 Sf-Sept. 2002 Sf-Dec. 2002
-------------------------- ------------------------ -------------------------- ------------------- -------------------
Program Ajustat Realizat Program Ajustat Realizat Program Program Ajustat Realizat Program Program Program Program
revizuit revizuit revizuit
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în mii miliarde lei)
1. Plafoane pentru activele interne nete
medii ale BNR -48,1 -44,0 -49,7 -56,2 -51,0 -60,0 -61,4 -86,1 -85,3 -89,7 -67,0 -79,8 -73,3 -80,6
(în milioane USD)
2. Limite minime pentru activele externe
nete ale BNR 3.527 3.396 3.725 3.601 3.444 3.923 3.816 4.534 4.391 4.588 3.924 4.702 4.094 4.838
(în mii miliarde lei)
3. Plafoane pentru deficitul bugetului
general consolidat 38,754 38,754 38,615 9,940 9,797 6,803 19,872 20,772 20,673 17,862 31,104 32,704 43,200 43,200
4. Plafoane pentru fondurile de salarii
agregate ale întreprinderilor de stat
monitorizate 2/ 40,7 40,7 41,6 9,4 9,4 11,1 21,28 23,80 34,88 36,04 49,48 49,20
5. Tinte indicative pentru plafoanele
privind arieratele întreprinderilor
de stat monitorizate către bugetul
general consolidat 52,5 40,2 49,2 51,7 39,4 52,8 ... ... ... ... ... ... ... ...
(în procente)
6. Limite minime pentru ratele de încasare
agregate cumulate pentru: 3/
a. Distrigaz Nord şi Distrigaz
Sud (agregat) 95,0 95,0 80,9 97,5 97,5 93,3 97,5 83,0 ... 95,4 97,5 87,0 97,5 90,0
- Distrigaz Nord (tinta
indicativa) ... 85,0 ... 95,6 87,0 90,0
- Distrigaz Sud (tinta
indicativa) ... 83,0 ... 95,2 87,0 90,0
b. Termoelectrica (agregat) 95,0 95,0 83,4 97,5 97,5 84,6 97,5 85,0 ... 85,2 97,5 87,5 97,5 90,0
- energie electrica (tinta
indicativa) ... 87,5 ... 87,6 90,0 92,5
- energie termica (tinta
indicativa) ... 82,0 ... 76,2 84,0 86,0
- rata agregata a unităţilor
termice transferate (tinta
indicativa) ... ... ... ... ... ... ... 82,0 ... 80,0 ... 84,0 ... 86,0
c. Electrica (tinta
indicativa) ... 92,5 ... 92,8 92,5 92,5
(în miliarde lei)
7. Plafoane privind preluarea
datoriei întreprinderilor
către bănci şi emiterea de
garanţii interne de către Guvern 469 469 469
1.110 1.110 469 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110
(în milioane USD)
8. Plafoanele privind contractarea
sau garantarea datoriei externe 4/
scadenta
a. scadenta mai mica sau egala
cu un an 0 0 0
a. scadenta între 1 şi 3 ani 300 300 240 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
din care: nebugetare 165 165 11 300 300 7 400 400 400 119 450 450 600 600
b. scadenta mai mare de 1 an 2.800 2.800 2.356 10 10 0 15 15 15 0 20 20 20 20
din care : nebugetare 165 165 156 1.000 1.000 206 1.200 1.200 1.200 1.250 1.800 2.000 3.400 3.600
50 50 17 75 75 75 17 100 300 100 300
(în mii miliarde lei)
9. Tinte indicative pentru plafoanele privind
baza monetara medie 63,1 63,0 66,0 62,2 62,1 67,4 69,4 75,0 70,9 70,9 73,3 80,4 79,4 89,2
10. Tinte indicative pentru plafoanele masei
monetare 252,2 252,2 271,9 258,9 258,9 277,0 280,0 294,0 294,0 303,9 293,5 311,1 323,7 350,3
11. Tinte indicative privind creditarea
întreprinderilor de stat de către
sectorul bancar 29,1 29,1 33,4 30,7 30,7 38,6 32,5 36,2 36,2 37,2 34,6 38,1 36,3 43,4
din care : împrumuturi acordate de BCR 14,5 14,5 16,9 15,3 15,3 18,8 16,2 17,2 17,2 17,7 17,2 18,2 18,0 20,4
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
--------- 1/ Criteriile de performanta şi tintele indicative evidenţiate în program sunt definite în Memorandumul Tehnic de Înţelegere (MTI). Datele pentru sf.-Dec. 2001. sf.-Mar. 2002, sf-Sept. 2002 şi sf.-Dec. 2002 reprezintă criterii de performanta, în timp ce datele pentru sf.-Iun. 2002 reprezintă tinte indicative. 2/ Ajustat pentru a reflecta scăderea numărului companiilor monitorizate de Ia 86 la 82. 3/ Definirea ratelor de încasare a fost modificată pentru iunie 2002 şi perioada următoare, după cum s-a arătat In MTI. 4/ Neacumularea de arierate ia plati externe de către Guvern va fi un criteriu de performanta monitorizat In mod permanent.
Tabelul 2
Preconditii, criterii de performanta structurală şi obiective structurale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stadiu
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preconditii
● Adoptarea următoarelor măsuri privind veniturile:
(i) amendarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 186/2001,
în sensul eliminării reducerii accizei pentru producătorii
de tigari care folosesc tutun din producţia interna Finalizat
ii) creşterea accizelor pentru benzina şi produse alcoolice si
a accizei specifice la bere de la 1 mai 2002
(paragraful 10); şi Finalizat
(iii) aprobarea noilor legi privind regimul TVA şi impozitul
pe profit, în conformitate cu paragraful 11 Finalizat
● Emiterea unei hotărâri a Guvernului cu privire la tintele
trimestriale obligatorii pentru fondul de salarii si
reducerile de personal la cele 82 de societăţi monitorizate,
în conformitate cu paragraful 17 Finalizat
● Implementarea a 4.200 de concedieri (nu externalizari) la
societăţile din coordonarea MIR şi a 750 de concedieri la
societăţile din coordonarea APAPS, după cum se prevede in
paragrafele 17 şi 27 Finalizat
● Deconectarea de la furnizarea de energie a utilizatorilor
industriali cu cele mai slabe performanţe de plata către
furnizorii de utilităţi, asa cum se prevede în paragraful 22 Finalizat
● Finalizarea privatizării a 3 societăţi cu mai mult de 1.000
de salariaţi după 1 februarie 2002, conform paragrafului 26 Finalizat
● Selectarea consultantului de privatizare pentru BCR, conform
paragrafului 28 Finalizat
● Semnarea protocoalelor privind transferul a cel puţin 7
dintre unităţile producătoare de energie termica de la
TERMOELECTRICA la autorităţile locale, conform paragrafului 23 Finalizat
● Aprobarea de către BNR a regulamentului privind provizioanele
bancare şi de către Guvern a unei hotărâri asupra regimului
de impozitare a acestor provizioane, după cum este prevăzut
în legea impozitului pe profit, în conformitate cu
paragraful 32 Finalizat
● Emiterea de ordine ministeriale privind blocarea unei sume
echivalente cu 4% din tinta privind fondul de salarii pentru
trimestrul III 2002, pentru companiile monitorizate de
respectivele ministere, în conformitate cu paragraful 18 Finalizat
Criterii de performanta structurală
● Anunţarea invitatiei pentru prezentarea expresiilor de
interes cu privire la BCR pana la sfârşitul lunii februarie
2002, în conformitate cu paragraful 28 Neindeplinit;
finalizare
amânată in
iunie 2002
● Finalizarea privatizării BCR pana la sfârşitul lunii
februarie 2003, asa cum se prezintă în paragraful 28
● Ajustarea preţurilor în sectorul energetic, în concordanta
cu tabelul 3 ataşat Permanent
● Aprobarea bugetelor pe anul 2002 ale societăţilor de stat
supuse monitorizarii, pana la sfârşitul anului 2001 Neindeplinit;
finalizare
amânată in
ianuarie 2002
● Aprobarea bugetelor pe anul 2003 ale societăţilor de stat
supuse monitorizarii, pana la sfârşitul anului 2002, in
concordanta cu hotărârea Guvernului asupra plafoanelor
trimestriale pentru fondurile de salarii şi numărul de
personal, în conformitate cu paragraful 20
Obiective structurale
● Emiterea de către APAPS pana la sfârşitul lunii aprilie 2002
a unei notificări către consultanţii de privatizare pentru a
creste ponderea preţului de cumpărare oferit de investitor la
cel puţin 50%, în conformitate cu paragraful 25 Finalizat
● In plus fata de cele 5 mari societăţi privatizate în perioada
ianuarie-iunie 2002, privatizarea a încă 8 astfel de companii
pana la sfârşitul lunii septembrie 2002, după cum se arata
în paragraful 26
● Modificarea Legii nr. 326/2001, în vederea:
a) scoaterii distribuţiei de energie electrica şi gaze
naturale de sub autoritatea administraţiilor locale; şi Finalizat
b) reducerii, pana la mijlocul lunii septembrie 2002,
a termenelor statutorii la 15 zile pentru plati si
la 45 de zile pentru deconectari, după cum se arata
în paragraful 23
● Anunţarea unei licitaţii pentru privatizarea a doua
societăţi distribuitoare de energie electrica, pana
la mijlocul lunii septembrie 2002, în conformitate
cu paragraful 24
● Semnarea contractului cu un consultant de privatizare pentru
PETROM, pana la mijlocul lunii octombrie 2002
● Transferul altor 9 unităţi producătoare de energie termica
de la TERMOELECTRICA la autorităţile locale, pana la sfârşitul
lunii iunie 2002 Finalizat
● Nici o unitate transferata nu ar trebui sa mai primească
combustibili pe cheltuiala societăţii TERMOELECTRICA Permanent
● Intrarea în vigoare pana la 1 ianuarie 2003 a noilor
regulamente cu privire la clasificarea şi provizionarea
împrumuturilor, în conformitate cu paragraful 32
● Abţinerea de la acordarea de scutiri fiscale sau de
alte noi facilităţi fiscale distorsionante si
întreruperea celor care expira, în conformitate
cu paragraful 11 Permanent
● Primirea de oferte ferme de la investitori strategici
pentru BCR, pana la sfârşitul lunii octombrie, in
concordanta cu paragraful 28
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tabelul 3
Planul autorităţilor de ajustare a preţurilor la electricitate,
energie termica şi gaze naturale
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preţul la energie Ajustare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preţul electricitatii la Creştere:
utilizatorul final ─────────────
(în procente)
1 octombrie 2001 3,6 1/ 3/
1 noiembrie 2001 3,6 2/ 3/
1 decembrie 2001 3,6 2/ 3/
1 ianuarie 20O2 3,6 2/ 3/
1 februarie 2002 3,6 2/ 3/
1 martie 2002 3,6 2/ 4/
1 aprilie 2002 14,0 1/ 3/
1 iulie 2002 1,5 1/ 3/
Preţurile la electricitate la consumatorul final vor fi 2/
ajustate la 1 octombrie 2002, la 1 ianuarie 2003 şi la
1 aprilie 2003, pentru ale menţine constante în termeni
de dolari SUA la nivelul de la 1 iulie 2002.
Preţul de producător pentru electricitate Preţ ajustat la
la Termoelectrica echivalent
dolari SUA
1 aprilie 2002 39,00 1/ 3/
1 iulie 2002 39,00 1/ 3/
1 octombrie 2002 39,00 2/
1 ianuarie 2003 39,00 1/
1 aprilie 2003 39,00 1/
Preţul de producător pentru energie Preţ ajustat la
termica la Termoelectrica echivalent
dolari SUA
1 octombrie 2001 15,00 1/ 3/
1 ianuarie 2002 15,00 2/ 3/
1 aprilie 20O2 15,00 1/ 3/
1 iulie 2002 20,00 1/ 3/
Preţul naţional de referinţa pentru Preţ ajustat la
energie termica echivalent
dolari SUA
1 ianuarie 2002 15,40 2/ 3/
1 aprilie 2O02 15,40 1/ 3/
1 iulie 2002 20,00 1/ 3/
Preţul unificat pentru gaze Preţ ajustat la
naturale la consumatorul final echivalent
dolari SUA
1 octombrie 2001 82,50 1/ 3/
1 ianuarie 2002 82,50 1/ 3/
1 aprilie 2O02 82,50 1/ 3/
1 iulie 2002 82,50 1/ 3/
1 octombrie 2002 82,50 2/
1 ianuarie 2003 90,00 1/
1 aprilie 2O03 90,00 1/
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1/ Tinta indicativa 2/ Criterii de performanta structurală 3/ Implementat 4/ Neindeplinit ANEXA 1.2 ---------la anexa nr. 1-------------- MEMORANDUMUL TEHNIC DE ÎNŢELEGERE pentru aranjamentul stand-by*) *) Traducere. I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICA VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României Activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (asa cum este definită în secţiunea IX) şi media activelor externe nete (asa cum sunt definite în secţiunea II pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valuta), ambele exprimate în moneda naţionala. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar SUA, stabilite în consultări cu personalul Fondului Monetar Internaţional, denumit în continuare Fondul sau FMI. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în secţiunea II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile BNR, furnizate săptămânal Fondului de către BNR. Nivelul activelor interne nete medii în luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei. Plafonul pentru activele interne nete medii ale BNR va fi ajustat în următoarele condiţii: 1. în sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta depăşeşte (se reduce fata de) nivelurile programate, specificate în secţiunea II; 2. pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, asa cum se prezintă în secţiunea IX. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, BNR se va consulta cu personalul FMI; 3. în sensul creşterii (reducerii), în mod proporţional, cu echivalentul în lei al scăderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valuta (cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001); 4. în sensul reducerii, în mod proporţional, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valuta, obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2001); 5. în sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci. II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României Activele externe nete ale BNR reprezintă diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe. Pentru scopurile programului activele de rezerva sunt definite ca aurul monetar, disponibilităţile de DST, orice poziţie de rezerva la FMI şi disponibilităţile de valuta ale BNR în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele BNR la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari SUA pe uncie, iar disponibilităţile DST la 1,355109 dolari SUA pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective. Pentru scopurile programului pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul BNR folosit drept garanţie) şi pasive forward ale BNR în monede convertibile, inclusiv depozitele în valuta la BNR ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la Banca pentru Reglementări Internaţionale (BRI), bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor. Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul SUA, vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare fata de dolarul SUA din 31 decembrie 1999. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiunile swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor FMI. Activele externe nete ale BNR vor fi ajustate: (i) în sensul creşterii/scăderii cu 100% din depăşirea/reducerea finanţării externe brute*1) fata de nivelurile programate (pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001): - decembrie 2001: 248 milioane dolari SUA; - martie 2002: 248 milioane dolari SUA; - iunie 2002: 953 milioane dolari SUA; - septembrie 2002: 953 milioane dolari SUA; - decembrie 2002: 953 milioane dolari SUA; (ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice, denominate în valuta, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii septembrie 2001). Stocul rămas la 30 septembrie 2001 a fost de 423,7 milioane dolari SUA, evaluat la cursurile de schimb ale programului; (iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valuta obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2001). Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza de date operaţionale zilnice, pana la sfârşitul lunii martie 2002, după care se vor utiliza date din situaţia monetara. Datele zilnice vor fi încă utilizate pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de BNR. La 30 septembrie 2001 activele externe nete au fost 3.311 milioane dolari SUA.----------- *1) Finanţarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenta mai mare de un an obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI. III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat Bugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, "Autoritatea pentru privatizare" (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţii din afară cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartida create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului în scopul realizării de operaţiuni de natura fiscală, asa cum se defineşte în Manualul pentru statistica finanţelor publice al FMI, vor fi încorporate în definiţia bugetului general consolidat.------------ *2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate. In cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile, furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, si, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanţării externe şi interne a bugetului, ca şi veniturile din privatizare obţinute de toate entităţile bugetului general consolidat şi venituri din recuperarea activelor bancare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar. Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valuta către buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari SUA la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 1999 şi din dolari SUA în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu Fondul. Valoarea creditului în valuta nou-acordat în anii 2001 şi 2002 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci, la o rata de dobânda mai mica decât rata de referinţa a BNR, pentru a finanta subimprumuturile agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită a conturilor care urmează sa fie tratate ca depozite guvernamentale în scopurile programului este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de afaceri fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994. In scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2002 vor fi ajustate în sensul reducerii cu diferenţa fata de tinta a sumelor trimestriale cumulate, obţinute din privatizare, la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare, exprimate în valuta, vor fi convertite în dolari SUA la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari SUA în lei, la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Limita minima prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limita Realizat
(miliarde lei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sume din privatizare trimestriale,
cumulate la bugetul general
consolidat în anul 2002:
31 martie 2002 (tinta minima) 1.000 856,7
30 iunie 2002 (tinta minima) 2.000 1.901,5
30 septembrie 2002 (tinta minima) 3.000
31 decembrie 2002 (tinta minima) 4.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ca o măsura asiguratorie în vederea încadrării în tinta de deficit de 43.200 miliarde lei în anul 2002, ordonanţa Guvernului pentru prima rectificare bugetară pe anul 2002 va include o prevedere potrivit căreia se vor bloca cheltuieli ale Fondului special al drumurilor publice, în suma de 2 mii miliarde lei. Cheltuielile blocate pot fi eliberate cel mai devreme la 1 noiembrie 2002, cu condiţia ca tinta de venituri stabilită pentru sfârşitul lunii septembrie 2002 sa fi fost îndeplinită. Tinta de venituri se referă la estimarea veniturilor totale cumulate, convenite între Ministerul Finanţelor Publice şi personalul Fondului pentru bugetul general consolidat, pentru primele 3 trimestre ale anului 2001 (a se vedea mai jos):
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tinta de venituri Realizat
convenite
(miliarde lei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bugetul general consolidat
(venituri cumulate totale,
inclusiv granturi):
30 iunie 2002 (realizat) 205.695
31 iulie 2002 (tinta de venituri
indicativa) 245.766
31 august 2002 (tinta de venituri
indicativa) 285.914
30 septembrie 2002 (tinta de
venituri angajanta) 328.037
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate A. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate Lista celor 82 de întreprinderi de stat ale căror salarii urmează sa fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 este menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzător reducerii numărului de întreprinderi de la 86 în anul 2001. Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează: (i) în sensul scăderii, cu suma economiilor datorate "externalizarii" (definită ca desprindere a unei unităţi sau transferul acesteia la o alta entitate) care depăşeşte 400 miliarde lei (un procent din tinta pe 2001 a fondului de salarii aferent celor 82 de întreprinderi, distribuit proporţional la nivelul celor 4 trimestre ale anului 2002). In fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariaţi externalizati pana la momentul respectiv şi salariul mediu la nivelul companiei; (ii) în sensul scăderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii prevăzut în bugetul respectivei companii; (iii) în sensul scăderii, dacă o companie este exclusa din lista, ca urmare a faptului ca nu a înregistrat pierderi sau arierate 3 ani consecutivi, cu fondul de salarii prevăzut în bugetul companiei excluse. Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar pe baza cumulată la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) (societăţi comerciale) şi va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana "externalizari" a respectivelor tabele, cu o nota de subsol, dacă este necesar. B. Aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate Criteriul de performanta structurală cu privire la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate (a se vedea paragraful 20 al MSPEF şi tabelul 2) se referă la grupul societăţilor prevăzute în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, care continua sa fie societăţi de stat la 15 decembrie 2002. V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat Plafonul se aplica stocului rămas de arierate aferente grupului celor 82 de întreprinderi de stat care urmează sa fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 şi Hotărârii Guvernului nr. 866/2001. In cadrul ordonanţei menţionate arieratele sunt definite ca sume datorate care au depăşit data scadentei, menţionată explicit în contracte, sau, dacă asemenea data explicita nu exista, 30 de zile după furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat, către bugetele locale, către fondurile speciale şi către alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectand arieratele, exclusiv penalităţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reesalonate/anulate suma reesalonata/anulată (inclusiv penalităţile) nu va fi considerată drept reducere de arierate şi trebuie sa fie raportată. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecăreia dintre companiile monitorizate, asa cum se raportează conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001. Pentru modificările intervenite în lista societăţilor monitorizate tintele vor fi ajustate, în sensul scăderii/creşterii, cu suma arieratelor societăţilor eliminate/adăugate din/în lista. Informaţiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice către FMI. Stocul arieratelor la sfârşitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei. VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICA Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii: rata combinată (criteriu de performanta) pentru DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD (tinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii); rata combinată pentru încasările TERMOELECTRICA (inclusiv unităţile de producţie transferate la autorităţile locale) (criteriu de performanta), atât pentru energie termica, cat şi pentru energie electrica (tinte indicative pentru ratele de încasare separate); rata de încasare pentru ELECTRICA (tinta indicativa) şi rata de încasări agregata pentru unităţile de producţie ale societăţii TERMOELECTRICA, ce au fost transferate la autorităţile locale (tinta indicativa). Limitele minime şi rezultatele efective de la sfârşitul lunilor septembrie, decembrie 2001 şi martie 2002 sunt măsurate utilizând ratele de încasări cumulate, definite ca raport între încasări şi valorile facturate, măsurate de la începutul anului pana la data specificată. Pentru datele test rămase, limitele pentru ratele de încasări sunt definite după cum urmează: (i) TERMOELECTRICA şi unităţile de la autorităţile locale (sector termic), DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD: facturile pentru energia termica şi gaze naturale sunt luate în considerare în calcul, devansat cu o luna. Definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12: c(m) = suma [încasări pentru energia termica (m): încasări pentru energia termica (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia termica (m-1): valori facturate pentru energia termica (m-13)]. (ii) TERMOELECTRICA şi unităţile de la autorităţile locale (sectorul de energie electrica); ELECTRICA: definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12: c(m) = suma [încasări pentru energia electrica (m): încasări pentru energia electrica (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia electrica (m): valori facturate pentru energia electrica (m-12)]. Utilizând aceste definiţii, rata de încasare a societăţii TERMOELECTRICA la sfârşitul lunii decembrie 2001 a fost 85,5 şi a celor doua companii distribuitoare de gaze naturale, 85,5. Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Industriei şi Resurselor şi raportate lunar la FMI. Ministerul Industriei şi Resurselor va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD, ELECTRICA şi TERMOELECTRICA, precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectari şi reconectari pentru următoarele companii: a) industriale; b) termice locale. a) SC Siderurgica, COS Târgovişte, Minvest SM-Roşia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Balan, SNIF, SC Industria Sârmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Arieş, SC Turnu, CUG Cluj, SC Apaterm Galaţi, SC Tractorul UTB, SC Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (RGAB), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Rusca Teliuc, Siderca, SC Electrocarbon, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, US Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom Bucureşti, Danubiana, Gerom Buzău, Colorom Codlea, Roman Braşov, Metrom Braşov, Carfil Braşov, Stiaz Azuga, Faur Bucureşti, UPSOM - SA Ocna Mureş, Bicapa - SA Tarnaveni, SC Industria Sârmei Câmpia Turzii, SC Stipo - SA Dorohoi, Ampellum - SA Zlatna, SC Cugir - SA, SC Melana Săvineşti, Letea Bacău, Rafo - SA Onesti, SC Fortus - SA Iaşi, Ambro - SA Suceava, Stratusmob - SA Blaj, SC Sticla Turda, Iris- SA Cluj, Metalurgică Aiud. b) Radet Bucureşti, Radet Constanta, Apaterm Galaţi, RA Termoficare Craiova, SC Apaterm - SA Deva, Termica - SA Târgovişte, Termoficare Petroşani, Dalkia Ploieşti, SC Termoficare Petroşani, SC Universal Lupeni, Aptercol Brăila, SC Citadin Aninoasa, RA Termoficare Cluj, SC Aqua Calor Piatra-Neamţ, RA Energomur Targu Mureş, SC Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populaţie Bacău, RA Goscom Roman, Proditerm Bistriţa, Rail Hunedoara, Comunală RA Satu Mare, Termica - SA Botoşani, Enet Focşani, Cet Brăila, Cet Govora, RA Termo Craiova, Ram Buzău, RA Termo Braşov, Aquaterm Targu Jiu, Aquaterm 98 Piteşti. VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor Plafoanele se aplica stocului cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalenta cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bănci. Aceasta limita include orice împrumut a cărui dobânda este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Criteriul se aplica şi la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca şi colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valuta vor fi convertite la cursuri de schimb contabile, convenite prin consultări cu personalul Fondului. Aceste limite exclud: ● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea VIII; ● datoria transferata în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat; ● preluarea unei datorii ca rezultat al activarii unei garanţii sau depozit colateral; ● garanţiile interne pentru creditele destinate achiziţionării de combustibil din import pentru cele 16 unităţi producătoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autorităţile locale, în măsura în care valoarea aferentă garanţiilor externe nebugetare emise în acest scop (a se vedea secţiunea VIII) se situează sub 120 milioane dolari SUA (suma garanţiilor externe şi interne emise în acest scop nu trebuie sa depăşească 120 milioane dolari SUA). Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice către FMI. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, după cum a fost prezentat în aceasta secţiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2001. VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe Plafoanele se aplica stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Acest criteriu de performanta se aplica nu numai datoriei, asa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale FMI privind criteriile de performanta referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate, pentru care nu a fost primită suma aferentă. Plafoanele se aplica, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI şi împrumuturile "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominata în dolari SUA la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetara include toate datoriile entităţilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ, TERMOELECTRICA şi cele 16 unităţi producătoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autorităţile locale sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată nebugetara. In ceea ce priveşte noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, pana la concurenta sumei de 200 milioane dolari SUA pentru TERMOELECTRICA şi 120 milioane dolari SUA pentru unităţile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de TERMOELECTRICA şi de unităţile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadente între un an şi 3 ani. Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35% din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinţa ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantarii împrumutului. Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice către FMI. Stocul datoriei la sfârşitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane dolari SUA pentru datoria cu scadenta mai mare de un an (din care suma de 83 milioane dolari SUA a fost nebugetara), 196 milioane dolari SUA pentru subplafonul datoriei cu scadenta între un an şi 3 ani (fără datoria nebugetara), zero pentru datoria cu scadenta mai mica de un an. Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plati externe va fi un criteriu de performanta monitorizat pe o baza continua. Pentru scopurile programului arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioada mai mare de 30 de zile. IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie Baza monetara medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de moneda aflată în circulaţie în afară BNR şi media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) ale băncilor comerciale la BNR, pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valuta, pentru depozitele în valuta. Datele privind baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai BNR care vor fi transmisi săptămânal la FMI de către BNR. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei. Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarele condiţii: 1. Dacă rezervele obligatorii vor creste/descreste de la 25% pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, tintele privind baza monetara vor creste/descreste cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate, pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este 134.285 miliarde lei pentru luna iunie 2002, 142.014 miliarde lei pentru luna septembrie 2002 şi 171.352 miliarde lei pentru luna decembrie 2002. 2. Tintele pentru baza monetara vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci. X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara Masa monetara este definită ca fiind pasivele sistemului bancar fata de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valuta ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare internaţionale şi ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului depozitele care sunt exprimate în valuta vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului. Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizând datele lunare privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către BNR. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei. XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat Expunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilantiera ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este statul sau APAPS. In scopul monitorizarii datoria în valuta va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar SUA de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul FMI. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul SUA, va fi convertit la cursurile valutare respective fata de dolarul SUA, după cum se specifica în secţiunea II. Datele referitoare la împrumuturile acordate de sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de BNR. Valoarea expunerii totale, raportată de BNR, va include (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii martie 2002): (i) expunerea către societăţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. In acest scop APAPS şi ministerele implicate vor furniza lunar BNR actualizari ale portofoliului lor; (ii) orice anulare de datorie sau sume extrabilanţiere; (iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilanţiere de către Guvern sau alte instituţii publice. In plus BNR va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care BCR - 13.541 miliarde lei. ANEXA 2 FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL DECIZIA Consiliului Directorilor Executivi din 28 august 2002*) *) Traducere. 1. România a avut consultări cu Fondul, în conformitate cu paragraful 3 (d) al aranjamentului stand-by pentru România (EBS/01/175, Sup. 3, 11/2/01) şi cu al doilea paragraf al scrisorii ministrului finanţelor publice şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României, datată 17 octombrie 2001, în vederea analizei implementării programului. 2. Scrisoarea ministrului finanţelor publice şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României, datată 12 august 2002, împreună cu Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare ataşat (Memorandumul suplimentar) şi cu Memorandumul tehnic de înţelegere (MTI) vor fi anexate la aranjamentul stand-by pentru România, iar scrisoarea datată 17 octombrie 2001 împreună cu documentele ataşate vor fi considerate modificate şi completate prin scrisoarea datată 12 august 2002, cu documentele sale anexate. 3. In mod corespunzător, următoarele modificări vor fi făcute în textul aranjamentului stand-by pentru România: a) La paragraful 2a), textul care urmează după "15 mai 2002" va fi înlocuit cu: "echivalentul a 134,666 milioane DST pana la 15 noiembrie 2002, echivalentul a 189,777 milioane DST pana la 15 februarie 2003, iar echivalentul a 244,888 milioane DST pana la 15 aprilie 2003." b) Criteriile de performanta cantitativă, la care se face referire în paragrafele 3a) (i) - 3a)(x), pentru 30 septembrie 2002 şi 31 decembrie 2002, vor fi cele menţionate în tabelul 1 din Memorandumul suplimentar şi în MTI ataşat la scrisoarea datată 12 august 2002. c) Criteriul de performanta stabilit în paragraful 3b) (iii) va fi înlocuit cu: "(iii) după 28 februarie 2003, dacă România nu a finalizat vânzarea BCR către un investitor strategic (semnarea contractului), după cum se precizează în tabelul 2 şi în paragraful 28 din Memorandumul suplimentar; sau" d) După paragraful 3b)(iv) se introduce următorul text: "(v) după datele specificate în tabelul 3 din Memorandumul suplimentar, dacă România nu a majorat preţurile la energie electrica pentru consumatorul final, preţurile de producător la energie electrica pentru TERMOELECTRICA şi preţurile unificate la gaze naturale pentru consumatorul final, asa cum este prevăzut în tabelul 3; sau (vi) după 31 decembrie 2002, dacă România nu a aprobat bugetele de venituri şi cheltuieli pentru anul 2003 ale companiilor de stat monitorizate, în concordanta cu Hotărârea Guvernului privind plafoanele trimestriale pentru fondurile de salarii şi numărul de personal, asa cum este prevăzut în tabelul 2 şi în paragraful 20 din Memorandumul suplimentar." e) Formularea "14 august 2002" din paragraful 3d) va fi eliminata. 4. Fondul decide ca: a) prima şi a doua analiza la care se face referire în paragraful 3d) al aranjamentului stand-by pentru România sunt finalizate; si b) România poate face cumpărări în baza aranjamentului, în ciuda nerespectării criteriilor de performanta cantitativă de la sfârşitul lunii martie 2002, cu privire la plafonul fondului de salarii agregat al companiilor de stat monitorizate, limita minima privind ratele de colectare agregate pentru DISTRIGAZ SUD şi DISTRIGAZ NORD şi limita minima privind ratele de colectare cumulate pentru TERMOELECTRICA, specificate în paragrafele 3a)(iv)-3a)(vi) ale aranjamentului, şi în ciuda nerespectării criteriului de performanta structurală de la sfârşitul lunii decembrie 2001, cu privire la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale regiilor autonome şi ale societăţilor comerciale de stat, a criteriului de performanta structurală de la sfârşitul lunii februarie 2002, cu privire la anunţarea unei licitaţii pentru BCR, şi a criteriului de performanta structurală de la 1 martie 2002, cu privire la creşterea preţului la energie electrica pentru consumatorul final, specificate în paragrafele 3b)(i), 3b)(ii) si, respectiv, 3b)(iv) ale aranjamentului, cu condiţia ca informaţiile furnizate de România referitor la rezultatele obţinute la aceste criterii şi în implementarea măsurilor menţionate ca preconditii în paragrafele 10, 11, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 32 şi în tabelul 2 din Memorandumul suplimentar ataşat scrisorii datate 12 august 2002 sa fie exacte. ------------- 
