Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢÃ DE URGENŢÃ nr. 113 din 12 octombrie 2009
privind serviciile de platã
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 685 din 12 octombrie 2009
Având în vedere cã transpunerea şi implementarea în legislaţia naţionalã a Directivei 2007/64/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de platã în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE , 2002/65/CE , 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 97/5/CE trebuie realizate pânã la data de 1 noiembrie 2009,
adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţã se impune pentru a permite prestatorilor de servicii de platã organizarea activitãţii proprii astfel încât sã fie atins obiectivul de creare a pieţei interne comunitare, care impune asigurarea unui cadru de reglementare unitar la nivelul Uniunii Europene, subordonat principiului liberei circulaţii a serviciilor de platã.
Luând în considerare faptul cã, în lipsa unei reglementãri imediate a serviciilor de plãţi, s-ar crea bariere de ordin tehnico-administrativ, care ar conduce atât la incapacitatea prestatorilor naţionali de a-şi îndeplini obiectul de activitate, cât şi la imposibilitatea desfãşurãrii activitãţii de cãtre prestatorii de servicii înregistraţi într-un alt stat membru,
astfel, se evitã posibilitatea declanşãrii procedurii de infringement de cãtre Comisie împotriva României,
ţinând cont de faptul cã aceste elemente constituie situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã şi vizeazã interesul public,
în temeiul prevederilor <>art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã ,
Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.
TITLUL I
Obiect, domeniu de aplicare şi definiţii
ART. 1
Prezenta ordonanţã de urgenţã reglementeazã condiţiile de acces la activitatea de prestare a serviciilor de platã şi de desfãşurare a acesteia pe teritoriul României, supravegherea prudenţialã a instituţiilor de platã, precum şi regimul privind transparenţa pentru condiţii şi cerinţe de informare privind serviciile de platã, drepturile şi obligaţiile corespunzãtoare ale utilizatorilor serviciilor de platã şi ale prestatorilor de servicii de platã în contextul prestãrii de servicii de platã cu titlu profesional.
ART. 2
Prezenta ordonanţã de urgenţã se aplicã serviciilor de platã prestate de cãtre urmãtoarele categorii de prestatori de servicii de platã:
a) instituţii de credit în sensul <>art. 7 alin. (1) pct. 10 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 227/2007 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) instituţii emitente de monedã electronicã în sensul <>art. 7 alin. (1) pct. 10 lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2006 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 227/2007 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
c) furnizori de servicii poştale giro care presteazã servicii de platã potrivit cadrului legislativ naţional aplicabil;
d) instituţii de platã în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã;
e) Banca Centralã Europeanã şi bãncile centrale naţionale, atunci când acestea nu acţioneazã în calitate de autoritãţi monetare sau în altã calitate ce implicã exerciţiul autoritãţii publice;
f) statele membre sau autoritãţile lor regionale ori locale, atunci când acestea nu acţioneazã în calitatea lor de autoritãţi publice.
ART. 3
(1) Cu excepţia prevederilor art. 159 şi 160, titlurile III şi IV din prezenta ordonanţã de urgenţã se aplicã numai în cazul serviciilor de platã în care fie atât prestatorul de servicii de platã al plãtitorului, cât şi cel al beneficiarului plãţii au sediul într-un stat membru, fie unicul prestator de servicii de platã din cadrul operaţiunii de platã are sediul într-un stat membru.
(2) Titlurile III şi IV se aplicã serviciilor de platã denominate în euro sau în altã monedã oficialã a unui stat membru.
ART. 4
(1) Nu intrã în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţã:
a) operaţiunile de platã efectuate exclusiv în numerar direct de plãtitor cãtre beneficiarul plãţii, fãrã intervenţia unui intermediar;
b) operaţiunile de platã efectuate de plãtitor cãtre beneficiarul plãţii printr-un agent comercial împuternicit sã negocieze sau sã efectueze vânzãri ori cumpãrãri de bunuri sau de servicii pe seama plãtitorului sau a beneficiarului plãţii;
c) transportul fizic profesional de bancnote şi monede, incluzând colectarea, procesarea şi distribuirea acestora;
d) operaţiunile de platã care constau în colectarea şi predarea de numerar, fãrã caracter profesional, derulate în cadrul unei activitãţi caritabile sau nonprofit;
e) serviciile prin care este furnizat numerar plãtitorului de cãtre beneficiarul plãţii legat de o operaţiune de platã, la cererea expresã a utilizatorului serviciului de platã imediat înaintea executãrii unei operaţiuni de platã în vederea achiziţionãrii de bunuri sau servicii;
f) operaţiunile de schimb valutar, de tip numerar contra numerar, în situaţia în care fondurile nu sunt pãstrate într-un cont de plãţi;
g) operaţiunile de platã iniţiate prin documente, aşa cum acestea sunt prezentate la alin. (2), în baza cãrora prestatorul de servicii de platã plaseazã fonduri la dispoziţia beneficiarului plãţii;
h) operaţiunile de platã din cadrul unui sistem de plãţi sau sistem de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare efectuate între agenţi de decontare, contrapãrţi centrale, case de compensare şi/sau bãnci centrale şi alţi participanţi la sistem, pe de o parte, şi prestatori de servicii de platã, pe de altã parte;
i) operaţiunile de platã legate de administrarea activelor de tipul instrumentelor financiare, inclusiv distribuirea dividendelor, a veniturilor sau a altor sume similare, rãscumpãrarea sau vânzarea, efectuate de persoanele menţionate la lit. h), de instituţii de credit sau de societãţi de servicii de investiţii financiare, organisme de plasament colectiv, societãţi de administrare a investiţiilor, precum şi entitãţi de natura acestora autorizate în state membre sau în state terţe sã presteze servicii de investiţii financiare, în înţelesul <>Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi de orice alte entitãţi cãrora le este permis sã aibã în custodie instrumente financiare;
j) serviciile oferite de furnizorii de servicii de infrastructurã, care asigurã suportul tehnic pentru prestarea de servicii de platã, fãrã ca aceştia sã intre în vreun moment în posesia fondurilor ce urmeazã a fi transferate, incluzând procesarea şi stocarea informaţiilor, servicii de custodie şi de protecţie a datelor, autentificarea datelor şi a entitãţilor, furnizarea de reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei (IT), furnizarea şi întreţinerea terminalelor şi dispozitivelor folosite pentru serviciile de platã;
k) serviciile iniţiate prin instrumente care pot fi folosite pentru a achiziţiona bunuri sau servicii doar în locaţiile folosite de emitent sau care, în baza unui acord comercial cu emitentul, pot fi folosite fie în cadrul unei reţele limitate de furnizori de servicii, fie pentru o gamã limitatã de bunuri sau servicii;
l) operaţiunile de platã executate prin intermediul oricãror dispozitive de telecomunicaţii, digitale, informatice, în cazul în care bunurile sau serviciile achiziţionate sunt livrate şi urmeazã sã fie folosite prin intermediul dispozitivelor de telecomunicaţii, digitale ori informatice, cu condiţia ca operatorul de servicii de telecomunicaţii, digitale sau informatice sã nu acţioneze doar ca intermediar între utilizatorul serviciilor de platã şi furnizorul bunurilor şi serviciilor;
m) operaţiunile de platã efectuate între prestatori de servicii de platã, agenţii sau sucursalele acestora în cont propriu;
n) operaţiunile de platã efectuate între o societate-mamã şi filialele sale sau între filialele aceleiaşi societãţi-mamã, fãrã intervenţia în calitate de intermediar a unui prestator de servicii de platã, altul decât o societate care aparţine aceluiaşi grup;
o) serviciile de retragere de numerar prin intermediul unui ghişeu automat de bancã - ATM, oferite de furnizorii ce acţioneazã în numele unuia sau al mai multor emitenţi de carduri şi care nu sunt parte la contractul-cadru cu clientul în baza cãruia se retrag banii dintr-un cont de plãţi, cu condiţia ca aceşti furnizori sã nu asigure servicii de platã dintre cele enumerate la art. 8.
(2) Documentele la care se referã alin. (1) lit. g) sunt urmãtoarele:
a) cecuri pe suport hârtie, definite în conformitate cu Convenţia de la Geneva din 19 martie 1931 de stabilire a unei legi uniforme privind cecurile;
b) cecuri pe suport hârtie similare cu cele menţionate la lit. a) şi reglementate de legislaţia statelor membre care nu au ratificat Convenţia de la Geneva din 19 martie 1931 de stabilire a unei legi uniforme privind cecurile, inclusiv cecurile reglementate de <>Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
c) titluri de credit pe suport hârtie, definite în conformitate cu Convenţia de la Geneva din 7 iunie 1930 care stabileşte o legislaţie uniformã privind cambiile şi biletele la ordin;
d) titluri de credit pe suport hârtie similare cu cele menţionate la lit. c) şi reglementate de legislaţia statelor membre care nu au ratificat Convenţia de la Geneva din 7 iunie 1930 care stabileşte o legislaţie uniformã privind cambiile şi biletele la ordin, inclusiv cambiile şi biletele la ordin reglementate de <>Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
e) vouchere pe suport hârtie;
f) cecuri de cãlãtorie pe suport hârtie;
g) mandate poştale pe suport hârtie, în conformitate cu definiţia Uniunii Poştale Universale.
ART. 5
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
1. agent - persoanã fizicã sau juridicã care furnizeazã servicii de platã în numele şi pe seama unei instituţii de platã;
2. autentificare - procedurã care permite prestatorului de servicii de platã sã verifice modul de utilizare a unui anumit instrument de platã, inclusiv elementele de securitate personalizate ale acestuia;
3. autorizare operaţiune de platã - exprimare a consimţãmântului plãtitorului, în condiţiile art. 120-122, pentru executarea operaţiunii de platã;
4. beneficiar al plãţii - destinatar preconizat al fondurilor care au fãcut obiectul unei operaţiuni de platã;
5. cod unic de identificare - combinaţie de litere, cifre sau simboluri comunicatã utilizatorului serviciilor de platã de cãtre prestatorul de servicii de platã şi care urmeazã sã fie furnizatã de utilizatorul serviciilor de platã în scopul identificãrii cu precizie a celuilalt utilizator al serviciilor de platã şi/sau a contului de plãţi al acestuia pentru o operaţiune de platã;
6. consumator - aşa cum este definit în <>Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
7. cont de plãţi - cont ţinut în numele unuia sau al mai multor utilizatori de servicii de platã şi utilizat pentru executarea operaţiunilor de platã;
8. contract-cadru - contract de servicii de platã care reglementeazã executarea, în viitor, a unor operaţiuni de platã individuale şi succesive şi care poate conţine obligaţia de a constitui un cont de plãţi, precum şi condiţiile privind constituirea acestuia;
9. control - relaţie dintre o societate-mamã şi o filialã a acesteia, aşa cum este prevãzutã la pct. 30 sau o relaţie similarã dintre o persoanã fizicã sau juridicã şi o entitate;
10. curs de schimb de referinţã - curs de schimb folosit ca bazã de calcul pentru schimbul valutar şi care este furnizat de prestatorul de servicii de platã sau provine dintr-o sursã publicã;
11. data valutei - datã de referinţã folositã de un prestator de servicii de platã pentru a calcula dobânda aferentã fondurilor debitate din sau creditate în contul de plãţi;
12. debitare directã - serviciu de platã prin care debitarea contului de plãţi al plãtitorului este iniţiatã de beneficiarul plãţii pe baza consimţãmântului dat de cãtre plãtitor beneficiarului plãţii, prestatorului de servicii de platã al beneficiarului plãţii sau prestatorului de servicii de platã al plãtitorului;
13. filialã - entitate aflatã în relaţia cu o societate-mamã în una dintre situaţiile prevãzute la pct. 30;
14. fonduri - bancnote şi monede, bani scripturali şi monedã electronicã, astfel cum aceasta este definitã la <>art. 7 alin. (1) pct. 16 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2006 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 227/2007 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
15. grup - grup de entitãţi incluzând societatea-mamã, filialele sale şi entitãţile în care societatea-mamã sau filialele sale deţin o participaţie, precum şi entitãţile între care nu existã legãturi în înţelesul pct. 30, dar între care existã o relaţie de tipul urmãtor:
a) entitãţile sunt conduse împreunã în temeiul unui contract încheiat cu una dintre entitãţi sau în temeiul unei clauze din actele constitutive ori din statutul fiecãrei entitãţi; sau
b) organele de conducere, administrare sau de supraveghere ale entitãţilor în cauzã sunt formate în cea mai mare parte din aceleaşi persoane, care sunt în funcţie în cursul exerciţiului financiar şi pânã la data la care sunt întocmite situaţiile financiare consolidate;
16. instituţie de platã - persoanã juridicã autorizatã în conformitate cu titlul II sã presteze servicii de platã pe teritoriul Uniunii Europene şi al Spaţiului Economic European;
17. instrument de platã - orice dispozitiv personalizat şi/sau orice set de proceduri convenite între utilizatorul serviciilor de platã şi prestatorul de servicii de platã şi folosit de utilizatorul serviciilor de platã pentru a iniţia un ordin de platã;
18. legãturi strânse - situaţie în care douã sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate între ele în oricare dintre urmãtoarele modalitãţi:
a) printr-o participaţie reprezentând deţinerea, directã sau prin intermediul controlului, a 20% ori mai mult din drepturile de vot sau din capitalul unei entitãţi;
b) prin control;
c) prin faptul cã ambele sau toate aceste persoane sunt legate în mod durabil de una şi aceeaşi terţã persoanã prin control;
19. microîntreprindere - entitate care, la momentul încheierii contractului de servicii de platã, este o microîntreprindere în înţelesul <>Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţãrii şi dezvoltãrii întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
20. mijloace de comunicare la distanţã - orice mijloace care, fãrã prezenţa fizicã simultanã a prestatorului serviciilor de platã şi a utilizatorului serviciilor de platã, pot fi folosite pentru încheierea unui contract de servicii de platã;
21. operaţiune de platã - acţiune iniţiatã de plãtitor sau de beneficiarul plãţii cu scopul de a depune, de a transfera sau de a retrage fonduri, indiferent de orice obligaţii subsecvente între plãtitor şi beneficiarul plãţii;
22. operaţiuni de platã singularã - operaţiuni de platã cu caracter ocazional care nu intrã sub incidenţa unui contractcadru, dar care sunt considerate ca fãcând parte dintr-un contract;
23. ordin de platã - orice instrucţiune datã de plãtitor sau de beneficiarul plãţii cãtre prestatorul sãu de servicii de platã prin care se solicitã executarea unei operaţiuni de platã;
24. participaţie calificatã - participaţie directã ori indirectã într-o entitate, care reprezintã 10% sau mai mult din capitalul ori din drepturile de vot ale entitãţii sau care face posibilã exercitarea unei influenţe semnificative asupra administrãrii entitãţii respective;
25. plãtitor - titular al unui cont de plãţi şi care este de acord cu realizarea unei plãţi din acel cont de plãţi sau, în cazul în care nu existã un cont de plãţi, persoana care dã un ordin de platã;
26. rata dobânzii de referinţã - rata dobânzii folositã ca bazã de calcul pentru determinarea dobânzilor ce urmeazã sã fie aplicate şi care provine dintr-o sursã publicã ce poate fi verificatã de ambele pãrţi ale unui contract de servicii de platã;
27. remitere de bani - serviciu de platã prin care fondurile sunt primite de la plãtitor, fãrã crearea unui cont de plãţi pe numele plãtitorului sau al beneficiarului plãţii, cu scopul unic de a transfera o sumã echivalentã beneficiarului plãţii sau unui alt prestator de servicii de platã care acţioneazã în numele beneficiarului plãţii, şi/sau prin care fondurile sunt primite în numele beneficiarului plãţii şi sunt puse la dispoziţia acestuia;
28. sediu real - locaţie în care se situeazã centrul de conducere şi gestiune a activitãţii statutare;
29. sistem de plãţi - sistem de transfer de fonduri, având aranjamente formale şi standardizate şi reguli comune pentru procesarea, compensarea şi/sau decontarea operaţiunilor de platã;
30. societatea-mamã - o entitate care se aflã în oricare dintre urmãtoarele situaţii:
a) are majoritatea drepturilor de vot într-o altã entitate (o filialã);
b) are dreptul de a numi sau de a înlocui majoritatea membrilor organelor de conducere, administrare sau de supraveghere ale altei entitãţi (o filialã) şi este în acelaşi timp acţionar/asociat sau membru al acelei entitãţi;
c) are dreptul de a exercita o influenţã dominantã asupra unei entitãţi (o filialã) al cãrei acţionar/asociat sau membru este, în virtutea unui contract încheiat cu acea entitate sau a unor prevederi din actul constitutiv al entitãţii, în cazul în care legislaţia aplicabilã filialei îi permite acesteia sã fie supusã unor astfel de contracte sau prevederi;
d) este acţionar/asociat sau membru al unei entitãţi şi majoritatea membrilor organelor de conducere, administrare sau de supraveghere ale acelei filiale, aflaţi în funcţie în exerciţiul financiar în curs, în exerciţiul financiar anterior şi pânã la data la care sunt întocmite situaţiile financiare anuale consolidate, au fost numiţi numai ca rezultat al exercitãrii drepturilor sale de vot; aceastã prevedere nu se aplicã în situaţia în care o altã entitate are faţã de filialã drepturile prevãzute la lit. a), b) sau c);
e) este acţionar/asociat sau membru al unei entitãţi şi controleazã singurã, în baza unui acord încheiat cu alţi acţionari/asociaţi sau membri ai acelei entitãţi (o filialã), majoritatea drepturilor de vot în acea filialã;
f) are dreptul de a exercita sau exercitã în fapt o influenţã dominantã sau un control asupra altei entitãţi (o filialã);
g) societatea-mamã împreunã cu o altã entitate (o filialã) sunt conduse pe o bazã unicã de cãtre societatea-mamã;
31. stat membru - orice stat membru al Uniunii Europene, precum şi orice stat aparţinând Spaţiului Economic European;
32. stat membru de origine - stat membru în care se aflã sediul social al prestatorului de servicii de platã sau, în cazul în care, în conformitate cu legislaţia naţionalã, prestatorul de servicii de platã nu are sediu social, statul membru în care se aflã sediul real al acestuia;
33. stat membru gazdã - stat membru, altul decât statul membru de origine, în care un prestator de servicii de platã are un agent sau o sucursalã sau presteazã servicii de platã;
34. stat terţ - orice stat care nu este stat membru;
35. sucursalã - unitate operaţionalã fãrã personalitate juridicã, alta decât sediul real, care constituie o parte a instituţiei de platã şi care realizeazã direct toate sau unele dintre activitãţile instituţiei de platã;
36. suport durabil - orice instrument care permite utilizatorului serviciilor de platã sã stocheze informaţii adresate personal acestuia, într-un mod accesibil pentru consultãri ulterioare, pentru o perioadã de timp adecvatã scopurilor informaţiilor respective, şi care permite reproducerea identicã a informaţiilor stocate;
37. utilizator al serviciilor de platã - persoanã care foloseşte un serviciu de platã în calitate de plãtitor, de beneficiar al plãţii sau în ambele calitãţi;
38. zi lucrãtoare - zi în care prestatorul de servicii de platã al plãtitorului sau al beneficiarului plãţii implicat în executarea unei operaţiuni de platã desfãşoarã activitate ce îi permite executarea operaţiunilor de platã.
ART. 6
(1) În vederea determinãrii situaţiilor în care o entitate este societate-mamã potrivit prevederilor art. 5 pct. 30 lit. a), b) şi d), drepturile de vot şi drepturile de numire sau de revocare din funcţie deţinute de orice filialã a societãţii-mamã, precum şi de persoane care acţioneazã în nume propriu, dar pe contul societãţii-mamã sau al unei filiale a acesteia, se adaugã drepturilor deţinute de societatea-mamã.
(2) Din drepturile prevãzute la alin. (1) se exclud urmãtoarele drepturi de vot:
a) drepturile deţinute în numele unei persoane, alta decât societatea-mamã sau o filialã a acesteia;
b) drepturile aferente titlurilor de capital deţinute în garanţie, cu condiţia ca drepturile respective sã fie exercitate în conformitate cu instrucţiunile primite sau ca deţinerea titlurilor sã reprezinte pentru persoana care le deţine o operaţiune curentã în cadrul activitãţii sale de creditare, cu condiţia ca drepturile de vot sã fie exercitate în interesul persoanei care furnizeazã garanţia.
(3) În vederea determinãrii situaţiilor în care o entitate este societate-mamã potrivit prevederilor art. 5 pct. 30 lit. a) şi d), din totalul drepturilor de vot aferente titlurilor de capital deţinute de acţionarii/asociaţii sau membrii într-o filialã se exclud drepturile de vot deţinute de filiala însãşi, de o filialã a acesteia sau de o persoanã care acţioneazã în nume propriu, dar pe contul acestor filiale.
(4) Orice filialã a unei filiale a unei societãţi-mamã este consideratã filialã a societãţii-mamã.
ART. 7
Toate unitãţile operaţionale constituite în acelaşi stat membru de o instituţie de platã al cãrei sediu real este în alt stat membru sunt considerate ca fiind o singurã sucursalã.
ART. 8
În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, prin servicii de platã se înţelege oricare dintre urmãtoarele activitãţi:
a) servicii care permit depunerea de numerar într-un cont de plãţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plãţi;
b) servicii care permit retrageri de numerar dintr-un cont de plãţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plãţi;
c) efectuarea urmãtoarelor operaţiuni de platã în cazul în care fondurile nu sunt acoperite printr-o linie de credit: debitãri directe, inclusiv debitãri directe singulare, operaţiuni de platã printr-un card de platã sau un dispozitiv similar, operaţiuni de transfer-credit, inclusiv operaţiuni cu ordine de platã programatã;
d) efectuarea urmãtoarelor operaţiuni de platã în cazul în care fondurile sunt acoperite printr-o linie de credit deschisã pentru un utilizator al serviciilor de platã: debitãri directe, inclusiv debitãri directe singulare, operaţiuni de platã printr-un card de platã sau un dispozitiv similar, operaţiuni de transfer-credit, inclusiv ordine de platã programatã;
e) emiterea şi/sau acceptarea la platã a instrumentelor de platã;
f) remiterea de bani;
g) efectuarea operaţiunilor de platã în care consimţãmântul plãtitorului pentru realizarea unei operaţiuni de platã este dat prin intermediul oricãror mijloace de telecomunicaţie, digitale sau informatice, şi plata este efectuatã cãtre operatorul sistemului sau reţelei informatice ori de telecomunicaţii care acţioneazã exclusiv ca intermediar între utilizatorul serviciilor de platã şi furnizorul bunurilor şi serviciilor.
ART. 9
Este interzis oricãrei persoane care nu este prestator de servicii de platã în înţelesul art. 2 sã presteze cu titlu profesional serviciile de platã prevãzute la art. 8.
TITLUL II
Autorizarea şi supravegherea instituţiilor de platã
SECŢIUNEA 1
Cerinţe minime de acces la activitate
ART. 10
(1) Orice entitate care intenţioneazã sã presteze servicii de platã pe teritoriul României trebuie sã dispunã de o autorizaţie potrivit prezentului titlu înainte de începerea acestei activitãţi.
(2) Banca Naţionalã a României poate acorda autorizaţie doar unei persoane juridice române constituite în baza <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 11
(1) Banca Naţionalã a României acordã autorizaţie unei entitãţi doar dacã informaţiile şi documentele care însoţesc cererea respectã toate cerinţele prevãzute de prezentul titlu şi de reglementãrile date în aplicarea acestuia şi evaluarea proiectului prezentat este favorabilã.
(2) În vederea luãrii unei decizii privind cererea de autorizare, Banca Naţionalã a României poate consulta Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spãlãrii Banilor şi alte autoritãţi cu competenţe relevante.
ART. 12
Sediul real al instituţiei de platã autorizate de Banca Naţionalã a României trebuie sã se situeze pe teritoriul României.
ART. 13
Banca Naţionalã a României acordã autorizaţia numai dacã este încredinţatã cã, din perspectiva necesitãţii asigurãrii unui management prudent şi sãnãtos al instituţiei de platã, instituţia de platã dispune de un cadru formal de administrare a activitãţii de prestare de servicii de platã riguros conceput, care sã includã o structurã organizatoricã clarã, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente şi coerente, de proceduri eficiente de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusã şi de mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative şi contabile riguroase. Cadrul de administrare, procedurile şi mecanismele trebuie sã fie cuprinzãtoare şi adaptate la natura, extinderea şi complexitatea serviciilor de platã prestate de instituţia de platã.
ART. 14
În cazul în care instituţia de platã este implicatã şi în alte activitãţi comerciale decât prestarea oricãruia dintre serviciile de platã prevãzute la art. 8, Banca Naţionalã a României poate dispune constituirea unei entitãţi distincte pentru activitatea de prestare a serviciilor de platã în cazul în care apreciazã, în procedura de autorizare sau în procesul de supraveghere, cã celelalte activitãţi comerciale prejudiciazã sau ar putea prejudicia fie soliditatea situaţiei financiare a instituţiei de platã, fie capacitatea Bãncii Naţionale a României de a supraveghea respectarea de cãtre instituţia de platã a tuturor obligaţiilor impuse de prezentul titlu şi de reglementãrile date în aplicarea acestuia.
ART. 15
(1) Banca Naţionalã a României acordã autorizaţie numai dacã este încredinţatã cã, din perspectiva necesitãţii asigurãrii unui management prudent şi sãnãtos al instituţiei de platã, persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activitãţii de prestare de servicii de platã au o bunã reputaţie şi dispun de cunoştinţe şi experienţã adecvate naturii, extinderii şi complexitãţii activitãţii vizate.
(2) În scopul alin. (1), persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activitãţii de prestare de servicii de platã sunt, în funcţie de forma de organizare juridicã şi de tipul activitãţilor desfãşurate:
a) administratorii, asociaţii comanditaţi, directorii ori, dupã caz, membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului, ai instituţiilor de platã care au ca activitate principalã prestarea de servicii de platã; sau
b) în cazul instituţiilor de platã care nu au ca activitate principalã prestarea de servicii de platã, persoanele responsabile pentru coordonarea structurii organizatorice care asigurã desfãşurarea activitãţii de prestare de servicii de platã.
(3) Fiecare dintre persoanele prevãzute la alin. (2) trebuie sã fie aprobatã de Banca Naţionalã a României înainte de începerea exercitãrii responsabilitãţilor.
ART. 16
Banca Naţionalã a României acordã autorizaţie numai dacã este încredinţatã cã, din perspectiva necesitãţii asigurãrii unui management prudent şi sãnãtos al instituţiei de platã, calitatea acţionarilor sau asociaţilor care deţin participaţii calificate este adecvatã.
ART. 17
Dacã între instituţia de platã, persoanã juridicã românã, şi alte persoane fizice sau juridice existã legãturi strânse, Banca Naţionalã a României acordã autorizaţie numai dacã aceste legãturi ori dispoziţiile legale, mãsurile de naturã administrativã din jurisdicţia unui stat terţ ce guverneazã una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituţia de platã are legãturi strânse sau dificultãţile în aplicarea dispoziţiilor ori mãsurilor respective nu împiedicã exercitarea eficientã a funcţiilor sale de supraveghere.
ART. 18
Autorizaţia emisã de Banca Naţionalã a României permite instituţiei de platã persoanã juridicã românã sã presteze serviciile de platã prevãzute de autorizaţie în orice stat membru, în condiţiile prevãzute în secţiunea a 7-a.
ART. 19
Fãrã a se aduce atingere dispoziţiilor prezentului titlu, Banca Naţionalã a României stabileşte prin reglementãri documentaţia care trebuie sã însoţeascã cererea pentru obţinerea autorizaţiei, precum şi criteriile pe baza cãrora se verificã îndeplinirea cerinţelor prevãzute la art. 15 alin. (1) şi la art. 16.
ART. 20
(1) Instituţiile de platã trebuie sã dispunã la momentul autorizãrii de un nivel al capitalului iniţial ce nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei a:
a) 20.000 euro, dacã presteazã doar serviciile de platã prevãzute la art. 8 lit. f);
b) 50.000 euro, dacã presteazã doar serviciile de platã prevãzute la art. 8 lit. g);
c) 125.000 euro, dacã presteazã oricare dintre serviciile de platã prevãzute la art. 8 lit. a)-e).
(2) Instituţiile de platã care presteazã servicii de platã pentru care se aplicã niveluri ale capitalului iniţial diferite, potrivit alin. (1), trebuie sã dispunã de un nivel al capitalului iniţial care se situeazã la nivelul cel mai mare dintre cele aplicabile.
ART. 21
(1) Instituţiile de platã pot deschide şi menţine conturi de plãţi pentru clienţii lor, destinate exclusiv executãrii operaţiunilor de platã.
(2) Instituţiilor de platã le este interzisã atragerea de depozite ori de alte fonduri rambursabile de la public.
(3) Primirea de la utilizatorii serviciilor de platã de fonduri destinate prestãrii de servicii de platã nu este consideratã atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile şi nici emitere de monedã electronicã în sensul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 99/2006 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 227/2007 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 22
(1) Instituţiile de platã pot acorda credite legate de serviciile de platã precizate la art. 8 lit. d), e) şi g) doar dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
a) creditul are caracter accesoriu şi este acordat exclusiv în legãturã cu executarea unei operaţiuni de platã;
b) creditul acordat în legãturã cu un serviciu de platã prestat în condiţiile prevãzute în secţiunile a 6-a şi a 7-a este rambursat într-o perioadã ce nu poate depãşi 12 luni;
c) creditul nu este acordat din fondurile primite sau deţinute în scopul executãrii unor operaţiuni de platã;
d) nivelul fondurilor proprii ale instituţiei de platã este adecvat în orice moment din perspectiva Bãncii Naţionale a României în raport cu valoarea totalã a creditelor acordate.
(2) Cu excepţia instituţiilor de platã persoane juridice din alte state membre care acordã credite potrivit alin. (1), desfãşurarea activitãţii de creditare pe teritoriul României de cãtre instituţiile de platã se poate realiza numai cu respectarea <>Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare.
ART. 23
(1) Pe lângã prestarea serviciilor de platã enumerate la art. 8, instituţiile de platã pot desfãşura urmãtoarele activitãţi:
a) prestarea unor servicii operaţionale şi conexe legate de serviciile de platã, cum ar fi: asigurarea executãrii operaţiunilor de platã, servicii de schimb valutar, activitãţi de pãstrare în custodie sau stocarea şi procesarea datelor;
b) administrarea sistemelor de plãţi;
c) activitãţi comerciale, altele decât prestarea de servicii de platã, cu respectarea cadrului legislativ aplicabil.
(2) Activitãţile menţionate la alin. (1) pot fi realizate de instituţiile de platã pe teritoriul României, cu respectarea legislaţiei naţionale în materie.
SECŢIUNEA a 2-a
Autorizarea instituţiilor de platã
ART. 24
În vederea obţinerii autorizaţiei pentru prestarea de servicii de platã, solicitantul trebuie sã remitã Bãncii Naţionale a României o cerere însoţitã de documentaţia şi informaţiile prevãzute în reglementãrile emise de Banca Naţionalã a României în aplicarea prezentului titlu.
ART. 25
(1) Banca Naţionalã a României evalueazã şi comunicã solicitantului hotãrârea sa cu privire la acordarea autorizaţiei sau respingerea cererii de autorizare în termen de 3 luni de la data primirii cererii care îndeplineşte cerinţa prevãzutã la art. 24.
(2) În termen de maximum 10 zile lucrãtoare de la data primirii cererii, Banca Naţionalã a României confirmã îndeplinirea cerinţei prevãzute la art. 24 sau, în situaţia în care nu este îndeplinitã condiţia prevãzutã la art. 24, comunicã solicitantului documentele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea acesteia, termenul specificat la alin. (1) începând sã curgã de la data primirii documentelor şi informaţiilor solicitate.
(3) Banca Naţionalã a României poate solicita, în termen de maximum 20 de zile lucrãtoare de la data primirii cererii care îndeplineşte cerinţa prevãzutã la art. 24, alte informaţii relevante pentru evaluare. Solicitantul trebuie sã transmitã informaţiile solicitate în termen de maximum 30 de zile lucrãtoare de la data comunicãrii solicitãrii, perioadã în care termenul de evaluare prevãzut la alin. (1) se suspendã.
(4) Solicitantul poate furniza din proprie iniţiativã orice alte informaţii şi/sau documente considerate relevante, însã acestea trebuie sã fie prezentate cel târziu cu 30 de zile anterior datei expirãrii termenului în care Banca Naţionalã a României trebuie sã se pronunţe asupra cererii de autorizare.
ART. 26
(1) Banca Naţionalã a României respinge o cerere de autorizare dacã din evaluarea realizatã în condiţiile prevãzute de prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicare rezultã una dintre urmãtoarele situaţii:
a) capitalul iniţial se situeazã sub nivelul minim stabilit de dispoziţiile legale în vigoare;
b) din evaluarea planului de activitate şi a planului de afaceri prezentate rezultã cã instituţia de platã nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse în condiţiile respectãrii cerinţelor cuprinse în prezentul titlu şi în reglementãrile aplicabile;
c) cadrul de administrare a activitãţii de prestare de servicii de platã, procedurile de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusã instituţia de platã şi mecanismele de control intern nu sunt cuprinzãtoare şi adaptate la natura, extinderea şi complexitatea serviciilor de platã prestate de instituţia de platã;
d) persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activitãţii de prestare de servicii de platã nu au o bunã reputaţie ori nu dispun de cunoştinţe şi experienţã adecvate naturii, extinderii şi complexitãţii activitãţii vizate;
e) calitatea acţionarilor sau asociaţilor care deţin participaţii calificate nu este adecvatã;
f) legãturile strânse dintre instituţia de platã şi alte persoane fizice sau juridice sunt de naturã sã împiedice exercitarea eficientã de cãtre Banca Naţionalã a României a funcţiilor sale de supraveghere;
g) dispoziţiile legale, mãsurile de naturã administrativã din jurisdicţia unui stat terţ ce guverneazã una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituţia de platã are legãturi strânse sau dificultãţile în aplicarea acestor dispoziţii ori mãsuri sunt de naturã sã împiedice exercitarea eficientã de cãtre Banca Naţionalã a României a funcţiilor sale de supraveghere;
h) nu sunt respectate alte condiţii prevãzute în prezentul titlu sau în reglementãrile emise în aplicare.
(2) În cazul în care Banca Naţionalã a României respinge cererea de autorizare, hotãrârea cuprinde şi motivele care au stat la baza acesteia.
ART. 27
(1) Banca Naţionalã a României poate retrage autorizaţia acordatã unei instituţii de platã în urmãtoarele situaţii:
a) instituţia de platã nu şi-a început activitatea pentru care a fost autorizatã în termen de 12 luni de la data acordãrii autorizaţiei sau a încetat sã mai desfãşoare activitate de mai mult de 6 luni;
b) autorizaţia a fost obţinutã pe baza unor informaţii false sau prin orice alt mijloc ilegal;
c) instituţia de platã nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza acordãrii autorizaţiei ori alte condiţii prevãzute de prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicare;
d) continuarea activitãţii instituţiei de platã de prestare de servicii de platã pericliteazã stabilitatea sistemului de plãţi;
e) ca sancţiune, potrivit art. 68 alin. (1) lit. e);
f) în oricare alte situaţii prevãzute de legislaţia naţionalã.
(2) Instituţiile de platã pot hotãrî renunţarea la autorizaţie, notificând în acest sens Banca Naţionalã a României. Încetarea valabilitãţii autorizaţiei se publicã de cãtre Banca Naţionalã a României în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în cel puţin douã cotidiene de circulaţie naţionalã.
(3) Hotãrârea Bãncii Naţionale a României de retragere a autorizaţiei se comunicã în scris instituţiei de platã, împreunã cu motivele care au stat la baza hotãrârii, şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în cel puţin douã cotidiene de circulaţie naţionalã.
(4) Hotãrârea Bãncii Naţionale a României de retragere a autorizaţiei produce efecte de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau de la o datã ulterioarã, specificatã în hotãrârea respectivã.
SECŢIUNEA a 3-a
Cerinţe operaţionale
ART. 28
(1) Instituţiile de platã trebuie sã dispunã permanent de fonduri proprii care sã se situeze la un nivel ce nu poate fi mai mic decât maximul dintre nivelul minim al capitalului iniţial prevãzut pentru autorizare şi nivelul rezultat din calcul, potrivit metodei pentru determinarea necesarului de fonduri proprii, selectatã dintre metodele prevãzute de reglementãrile Bãncii Naţionale a României.
(2) Instituţiile de platã trebuie sã fundamenteze alegerea uneia dintre metodele de determinare a necesarului de fonduri proprii, astfel încât Banca Naţionalã a României sã fie încredinţatã asupra adecvãrii metodei la situaţia concretã a instituţiei de platã. În caz contrar, Banca Naţionalã a României poate impune în procesul de autorizare sau de supraveghere metoda de determinare a necesarului de fonduri proprii.
(3) Banca Naţionalã a României stabileşte prin reglementãri emise în aplicarea prezentului titlu elementele care intrã în calculul fondurilor proprii şi alte cerinţe legate de modul de determinare a acestora.
ART. 29
Fãrã a prejudicia dispoziţiile art. 28 alin. (1), pe baza evaluãrii procedurilor de gestionare a riscului, a mecanismelor de control intern ale instituţiei de platã şi a bazei de date privind riscul de pierdere, Banca Naţionalã a României poate solicita unei instituţii de platã sã dispunã de un nivel al fondurilor proprii cu pânã la 20% mai mare decât cel care ar rezulta din aplicarea metodei de determinare a necesarului de fonduri proprii folosite în conformitate cu art. 28 sau sã permitã instituţiei de platã sã dispunã de un nivel al fondurilor proprii cu pânã la 20% mai mic decât cel care ar rezulta din aplicarea metodei de determinare a necesarului de fonduri proprii folosite în conformitate cu art. 28.
ART. 30
(1) Este interzisã utilizarea multiplã a elementelor eligibile pentru calcularea fondurilor proprii ale unei instituţii de platã în cazul în care aceasta aparţine unui grup din care mai face parte o altã instituţie de platã, o instituţie de credit, o societate de servicii de investiţii financiare, o societate de administrare a portofoliului ori o societate de asigurãri.
(2) Este interzisã utilizarea elementelor de fonduri proprii luate în calcul la determinarea necesarului de fonduri proprii aferent activitãţii de prestare de servicii de platã pentru determinarea necesarului de fonduri proprii aferent altor activitãţi comerciale decât prestarea serviciilor de platã prevãzute la art. 8.
ART. 31
(1) Instituţiile de platã trebuie sã protejeze fondurile primite pentru executarea operaţiunilor de platã de la utilizatorii serviciilor de platã, direct sau prin intermediul unui alt prestator de servicii de platã, prin una dintre urmãtoarele metode:
a) fondurile sunt evidenţiate şi pãstrate separat de fondurile destinate activitãţilor desfãşurate de instituţia de platã, altele decât prestarea de servicii de platã şi, în cazul în care acestea sunt încã deţinute de instituţia de platã, respectiv nu au fost remise beneficiarului plãţii şi nici transferate unui alt prestator de servicii de platã înainte de terminarea zilei lucrãtoare ulterioare zilei în care au fost primite, fondurile se depun într-un cont separat la o instituţie de credit sau se investesc în active lichide şi de foarte bunã calitate, astfel cum sunt definite în reglementãrile emise de Banca Naţionalã a României;
b) fondurile sunt asigurate în mod corespunzãtor printr-o poliţã de asigurare sau de o altã garanţie comparabilã furnizatã de o societate de asigurãri ori de o instituţie de credit, care nu aparţine grupului din care face parte instituţia de platã respectivã, pentru o sumã echivalentã cu cea care ar fi trebuit sã fie evidenţiatã şi pãstratã separat în absenţa poliţei de asigurare sau a altei garanţii comparabile, plãtibilã în cazul în care instituţia de platã nu poate sã îşi îndeplineascã obligaţiile financiare.
(2) Prin derogare de la prevederile legislaţiei în materie, utilizatorii serviciilor de platã au prioritate faţã de alţi creditori la distribuirea fondurilor protejate potrivit alin. (1), în cazul în care instituţia de platã nu îşi mai poate îndeplini obligaţiile faţã de utilizatorii serviciilor de platã, în particular în caz de insolvenţã a instituţiei de platã.
ART. 32
(1) În cazul în care o parte din fondurile primite de o instituţie de platã de la utilizatorii serviciilor de platã urmeazã sã fie folosite pentru operaţiuni de platã viitoare, iar restul pentru alte servicii decât cele de platã, pentru partea de fonduri ce urmeazã sã fie folositã pentru operaţiuni de platã viitoare instituţia de platã aplicã cerinţele prevãzute la art. 31.
(2) În cazul în care ponderea fondurilor primite destinate executãrii operaţiunilor de platã viitoare este variabilã sau nu este cunoscutã în avans, instituţiile de platã pot aplica prevederile art. 31 doar unei pãrţi reprezentative din totalul fondurilor primite, parte care se estimeazã cã va fi destinatã executãrii unor operaţiuni de platã, cu condiţia ca estimarea sã fie realizatã rezonabil, pe baza datelor istorice, de o manierã satisfãcãtoare pentru Banca Naţionalã a României.
ART. 33
Instituţiile de platã pot sã nu aplice dispoziţiile art. 31 în cazul acelor utilizatori ai serviciilor de platã ale cãror fonduri nu depãşesc per utilizator echivalentul în lei a 100 euro.
ART. 34
(1) Instituţiile de platã vor organiza şi vor conduce contabilitatea în conformitate cu prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã.
(2) Situaţiile financiare anuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale instituţiilor de platã sunt supuse auditãrii de cãtre auditorii statutari sau firme de audit, cu excepţia cazurilor în care instituţia de platã beneficiazã de derogare de la aceastã obligaţie potrivit prevederilor reglementãrilor contabile aplicabile.
ART. 35
(1) Pentru scopuri legate de supraveghere, instituţiile de platã transmit Bãncii Naţionale a României informaţii contabile referitoare la serviciile de platã enumerate la art. 8 şi la serviciile operaţionale şi conexe prevãzute la art. 23 alin. (1) lit. a) şi distinct informaţii contabile referitoare la restul activitãţilor desfãşurate.
(2) Informaţiile contabile prevãzute la alin. (1) trebuie însoţite de un raport de audit elaborat potrivit reglementãrilor aplicabile, iar în cazul instituţiilor de platã care au obligaţia legalã de auditare a situaţiilor financiare, raportul trebuie întocmit de cãtre auditorul statutar sau de firma de audit a instituţiei de platã.
ART. 36
Instituţiile de platã sunt obligate sã prezinte Bãncii Naţionale a României informaţiile contabile prevãzute la art. 35 alin. (1), precum şi alte date şi informaţii solicitate, la termenele şi în forma stabilite prin reglementãrile emise de Banca Naţionalã a României.
ART. 37
(1) Auditorul statutar sau firma de audit al/a unei instituţii de platã trebuie sã informeze Banca Naţionalã a României de îndatã ce, în exercitarea atribuţiilor sale la instituţia de platã ori în situaţia în care exercitã sarcini specifice într-o entitate care are legãturi strânse decurgând dintr-o relaţie de control cu instituţia de platã, a luat cunoştinţã despre orice fapt sau decizie în legãturã cu instituţia de platã care:
a) reprezintã o încãlcare semnificativã a legii şi/sau a reglementãrilor ori a altor acte emise în aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite condiţiile de autorizare sau cerinţe privind desfãşurarea activitãţii de servicii de platã;
b) este de naturã sã afecteze capacitatea instituţiei de platã de a funcţiona în continuare;
c) poate conduce la un refuz din partea auditorului statutar sau firmei de audit de a-şi exprima opinia asupra situaţiilor financiare sau la exprimarea de cãtre aceştia a unei opinii cu rezerve.
(2) La solicitarea Bãncii Naţionale a României, auditorul statutar sau firma de audit al/a instituţiei de platã are obligaţia sã furnizeze orice detalii, clarificãri, explicaţii legate de activitatea de audit a activitãţii de servicii de platã desfãşurate.
(3) Îndeplinirea cu bunã-credinţã de cãtre auditorul statutar sau firma de audit al/a instituţiei de platã a obligaţiei de a informa Banca Naţionalã a României conform alin. (1) şi (2) nu constituie încãlcare a obligaţiei de pãstrare a secretului profesional, care revine acestuia potrivit legii sau clauzelor contractuale, şi nu poate atrage rãspunderea de orice naturã a acestuia.
(4) Banca Naţionalã a României are acces la orice documente întocmite de auditorul statutar sau firma de audit al/a instituţiei de platã pe parcursul acţiunii de audit.
ART. 38
Fãrã a aduce atingere prevederilor legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spãlãrii banilor şi finanţãrii terorismului sau altor dispoziţii relevante ale legislaţiei naţionale, instituţiile de platã pãstreazã toate evidenţele aferente serviciilor de platã prestate timp de cel puţin 5 ani de la terminarea operaţiunii.
ART. 39
(1) Instituţiile de platã au obligaţia de a se asigura de respectarea cerinţelor impuse de prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicare în cazul în care deleagã unor terţi realizarea unor funcţii operaţionale.
(2) Instituţiile de platã sunt responsabile pentru toate actele angajaţilor lor şi pentru activitatea desfãşuratã de sucursalele, agenţii şi entitãţile cãtre care externalizeazã activitãţi.
ART. 40
Instituţiile de platã se asigurã cã agenţii şi sucursalele care acţioneazã pe seama lor informeazã utilizatorii serviciilor de platã despre acest fapt.
SECŢIUNEA a 4-a
Desfãşurarea activitãţii de cãtre instituţii de platã persoane juridice române pe teritoriul României prin intermediul agenţilor
ART. 41
(1) Instituţiile de platã care intenţioneazã sã presteze servicii de platã prin intermediul unui agent transmit Bãncii Naţionale a României o cerere, însoţitã de informaţiile şi documentaţia prevãzute de reglementãrile Bãncii Naţionale a României.
(2) Banca Naţionalã a României poate verifica informaţiile transmise de instituţia de platã care a solicitat desfãşurarea activitãţii prin intermediul agentului, pentru a se asigura de corectitudinea acestora.
ART. 42
(1) Instituţiile de platã pot utiliza un agent pentru prestarea de servicii de platã numai ulterior înscrierii acestuia în registrul prevãzut la art. 61.
(2) În situaţia în care agentul este o entitate reglementatã prin lege specialã a cãrei activitate este supusã unei autorizãri, aprobãri sau unor avize specifice, prestarea de servicii de platã poate fi realizatã numai dupã obţinerea acestora.
ART. 43
(1) Banca Naţionalã a României evalueazã şi comunicã solicitantului decizia cu privire la o cerere de înregistrare a unui agent, în termen de 45 de zile de la data primirii solicitãrii care îndeplineşte cerinţa prevãzutã la art. 41 alin. (1).
(2) În termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la data primirii cererii, Banca Naţionalã a României confirmã îndeplinirea cerinţei prevãzute la art. 41 alin. (1) sau, în situaţia în care nu este îndeplinitã condiţia prevãzutã la art. 41 alin. (1), comunicã solicitantului documentele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea acesteia, termenul specificat la alin. (1) începând sã curgã de la data primirii documentelor şi informaţiilor solicitate.
(3) Banca Naţionalã a României poate solicita, în termen de maximum 20 de zile lucrãtoare de la data primirii cererii care îndeplineşte cerinţa prevãzutã la art. 41 alin. (1), alte informaţii relevante pentru evaluare. Solicitantul trebuie sã transmitã informaţiile solicitate în termen de maximum 30 de zile lucrãtoare de la data comunicãrii solicitãrii, perioadã în care termenul de evaluare prevãzut la alin. (1) se suspendã.
(4) Solicitantul poate furniza din proprie iniţiativã orice alte informaţii şi/sau documente considerate relevante, însã acestea trebuie sã fie prezentate cel târziu cu 20 de zile anterior datei expirãrii termenului în care Banca Naţionalã a României trebuie sã se pronunţe asupra cererii de înregistrare a agentului.
ART. 44
(1) Banca Naţionalã a României înscrie agentul în registrul prevãzut la art. 61 numai dacã sunt îndeplinite condiţiile prevãzute de prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicare. Dacã existã dubii cu privire la acurateţea informaţiilor primite despre agent, Banca Naţionalã a României poate proceda la verificarea acestora.
(2) Banca Naţionalã a României înregistreazã un agent numai în cazul în care din evaluarea informaţiilor şi a documentelor care însoţesc cererea este încredinţatã cã persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activitãţii de prestare de servicii de platã desfãşurate de cãtre agent au o bunã reputaţie şi dispun de cunoştinţe şi experienţã adecvate naturii, extinderii şi complexitãţii activitãţii vizate, potrivit criteriilor stabilite în reglementãrile emise de Banca Naţionalã a României.
(3) Dispoziţiile art. 15 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor.
ART. 45
Banca Naţionalã a României respinge o cerere de înregistrare a unui agent dacã, din evaluarea realizatã în condiţiile prevãzute de prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicare, rezultã una dintre urmãtoarele situaţii:
a) persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activitãţii de prestare de servicii de platã nu au o bunã reputaţie ori nu dispun de cunoştinţe şi experienţã adecvate naturii, extinderii şi complexitãţii activitãţii vizate;
b) informaţiile primite despre agent nu sunt corecte;
c) nu sunt respectate alte condiţii prevãzute în prezentul titlu sau în reglementãrile emise în aplicare.
ART. 46
Banca Naţionalã a României radiazã agentul înregistrat în registrul prevãzut la art. 61 în situaţia în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevãzute de prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicare.
SECŢIUNEA a 5-a
Externalizarea
ART. 47
(1) Instituţiile de platã informeazã Banca Naţionalã a României în cazul în care intenţioneazã sã externalizeze funcţii operaţionale aferente serviciilor de platã.
(2) La externalizarea funcţiilor operaţionale importante instituţia de platã trebuie sã se asigure cã aceasta se realizeazã fãrã afectarea semnificativã a calitãţii mecanismelor de control intern ale instituţiei de platã şi nu împiedicã exercitarea eficientã de cãtre autoritatea de supraveghere a verificãrilor referitoare la respectarea obligaţiilor instituţiilor de platã stabilite în prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicare.
ART. 48
(1) Pentru scopul art. 47, o funcţie operaţionalã este consideratã importantã dacã nerealizarea acesteia sau realizarea sa în mod defectuos prejudiciazã în mod semnificativ capacitatea instituţiei de platã de a se conforma permanent condiţiilor de autorizare impuse în conformitate cu prezentul titlu şi cu reglementãrile emise în aplicarea acestuia sau altor obligaţii care îi revin în conformitate cu prezenta ordonanţã de urgenţã ori afecteazã semnificativ performanţele financiare, stabilitatea instituţiei de platã sau continuitatea prestãrii serviciilor de platã.
(2) Externalizarea funcţiilor operaţionale importante se poate realiza numai cu respectarea de cãtre instituţia de platã a urmãtoarelor condiţii:
a) externalizarea nu conduce la delegarea responsabilitãţii organelor de conducere;
b) relaţia şi obligaţiile instituţiei de platã în raport cu utilizatorii serviciilor sale de platã în conformitate cu prezenta ordonanţã de urgenţã nu sunt afectate;
c) nu se prejudiciazã respectarea condiţiilor impuse instituţiei de platã în vederea obţinerii şi menţinerii autorizaţiei în conformitate cu prezentul titlu şi cu reglementãrile emise în aplicarea acestuia;
d) niciuna dintre condiţiile impuse în vederea autorizãrii instituţiei de platã nu sunt înlãturate sau modificate.
SECŢIUNEA a 6-a
Procedura de notificare pentru desfãşurarea activitãţii pe teritoriul României de cãtre instituţiile de platã din alte state membre
ART. 49
O instituţie de platã autorizatã într-un alt stat membru poate presta pe teritoriul României serviciile de platã prevãzute de autorizaţie în baza notificãrii transmise Bãncii Naţionale a României de autoritatea competentã din statul membru de origine.
ART. 50
(1) Notificarea prevãzutã la art. 49 trebuie sã cuprindã informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei de platã, tipul serviciilor de platã pe care intenţioneazã sã le presteze pe teritoriul României şi, dupã caz, numele persoanelor responsabile pentru conducerea sucursalei şi structura sa organizatoricã.
(2) În cazul prestãrii de servicii de platã printr-un agent, notificarea trebuie sã cuprindã informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei de platã, denumirea şi sediul agentului, respectiv numele şi adresa acestuia, tipul serviciilor de platã pe care intenţioneazã sã le presteze pe teritoriul României şi, dupã caz, structura organizatoricã, mecanismele de control intern care urmeazã sã fie folosite de agent pentru a se conforma obligaţiilor în materie de prevenire şi combatere a spãlãrii banilor şi finanţãrii terorismului şi identitatea persoanelor responsabile pentru administrarea agentului.
ART. 51
(1) Ulterior notificãrii realizate de autoritatea competentã din statul membru de origine, Banca Naţionalã a României transmite acesteia opinia sa asupra intenţiei instituţiei de platã din respectivul stat membru de a desfãşura activitate pe teritoriul României prin intermediul unui agent.
(2) În cazul în care, în urma analizãrii informaţiilor privind agentul transmise de autoritatea competentã din statul membru de origine, Banca Naţionalã a României nu este încredinţatã de corectitudinea acestora, informeazã în consecinţã autoritatea competentã din statul membru de origine.
ART. 52
(1) Ulterior notificãrii realizate de autoritatea competentã din statul membru de origine în legãturã cu intenţia unei instituţii de platã de a desfãşura activitate pe teritoriul României prin intermediul unei sucursale ori al unui agent, Banca Naţionalã a României consultã Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spãlãrii Banilor şi alte autoritãţi relevante, dupã caz.
(2) În situaţia în care din consultarea realizatã potrivit alin. (1) rezultã motive întemeiate pentru a suspecta cã prin angajarea agentului sau prin deschiderea sucursalei ar putea creşte riscul de spãlare a banilor sau de finanţare a terorismului ori în legãturã cu proiectul de angajare a agentului sau de deschidere a sucursalei se efectueazã, s-a efectuat ori s-a încercat efectuarea unor operaţiuni de spãlare a banilor sau de finanţare a terorismului, Banca Naţionalã a României informeazã în consecinţã autoritatea competentã din statul membru de origine.
ART. 53
În situaţia în care agentul este o entitate reglementatã prin lege specialã a cãrei activitate este supusã unei autorizãri, aprobãri sau unor avize specifice, prestarea de servicii de platã poate fi realizatã numai dupã obţinerea acestora.
SECŢIUNEA a 7-a
Procedura de notificare pentru desfãşurarea activitãţii în afara teritoriului României de cãtre instituţii de platã persoane juridice române
ART. 54
(1) Orice instituţie de platã autorizatã, persoanã juridicã românã, care intenţioneazã sã presteze servicii de platã pentru prima datã într-un alt stat membru prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct, transmite Bãncii Naţionale a României o cerere însoţitã de informaţiile prevãzute la alin. (2).
(2) În termen de 10 zile de la primirea cererii, Banca Naţionalã a României comunicã autoritãţii competente din statul membru gazdã informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei de platã, tipul serviciilor de platã pe care intenţioneazã sã le presteze pe teritoriul statului membru gazdã şi, dupã caz, numele persoanelor responsabile pentru conducerea sucursalei şi structura organizatoricã a acesteia şi solicitã opinia în legãturã cu intenţia instituţiei de platã de a presta servicii prin intermediul unei sucursale.
(3) În termen de cel mult douã luni de la primirea cererii de înregistrare a sucursalei, Banca Naţionalã a României decide cu privire la aceasta, cu luarea în considerare a opiniei exprimate de autoritatea competentã din statul membru gazdã potrivit alin. (2).
(4) Banca Naţionalã a Românie poate radia sucursala din registrul prevãzut la art. 61 în cazul în care autoritatea competentã din statul membru gazdã comunicã avizul sãu negativ ulterior încheierii termenului prevãzut la alin. (3).
ART. 55
(1) Instituţiile de platã pot presta servicii de platã prin intermediul unei sucursale numai ulterior înscrierii acesteia în registrul prevãzut la art. 61.
(2) Instituţiile de platã pot presta servicii de platã în mod direct de la data la care Banca Naţionalã a României realizeazã notificarea potrivit art. 54 alin. (2) şi informeazã solicitantul asupra acestui fapt.
ART. 56
(1) Instituţiilor de platã autorizate, persoane juridice române, care intenţioneazã sã presteze servicii de platã pe teritoriul unui alt stat membru prin utilizarea agenţilor le sunt aplicabile în mod corespunzãtor dispoziţiile secţiunii a 4-a.
(2) În termen de 10 zile de la primirea cererii instituţiei de platã, Banca Naţionalã a României comunicã autoritãţilor competente din statul membru gazdã informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei de platã, denumirea şi sediul agentului, respectiv numele şi adresa acestuia, tipul serviciilor de platã pe care intenţioneazã sã le presteze pe teritoriul statului membru gazdã şi, dupã caz, structura organizatoricã, mecanismele de control intern care urmeazã sã fie folosite de agent pentru a se conforma obligaţiilor în materie de prevenire şi combatere a spãlãrii banilor şi finanţãrii terorismului şi identitatea persoanelor responsabile pentru administrarea agentului şi solicitã opinia acestor autoritãţi în legãturã cu intenţia instituţiei de platã.
ART. 57
(1) În termen de cel mult douã luni de la primirea cererii de înregistrare a agentului, Banca Naţionalã a României decide cu privire la aceasta, cu luarea în considerare a opiniei exprimate de autoritatea competentã din statul membru gazdã potrivit art. 56 alin. (2).
(2) Instituţiile de platã pot presta servicii de platã prin intermediul unui agent numai ulterior înscrierii acestuia în registrul prevãzut la art. 61.
(3) Banca Naţionalã a Românie poate radia agentul din registrul prevãzut la art. 61 în cazul în care autoritatea competentã din statul membru gazdã comunicã avizul sãu negativ ulterior încheierii termenului prevãzut la alin. (1).
ART. 58
(1) Instituţiile de platã pot desfãşura activitãţile prevãzute în autorizaţia acordatã de Banca Naţionalã a României în state terţe prin înfiinţarea unei sucursale sau prin intermediul unui agent, potrivit reglementãrilor emise de Banca Naţionalã a României.
(2) Dispoziţiile art. 7 şi ale secţiunii a 4-a din prezentul titlu se aplicã în mod corespunzãtor.
ART. 59
Banca Naţionalã a României stabileşte prin reglementãri condiţiile în care poate înscrie în registrul prevãzut la art. 61 sucursala ori agentul stabilitã/stabilit în state terţe şi documentaţia care trebuie sã însoţeascã cererea în vederea înscrierii.
ART. 60
Banca Naţionalã a României poate respinge cererea de înregistrare formulatã în baza dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi dacã, pe baza informaţiilor deţinute şi a documentaţiei prezentate de instituţia de platã, considerã cã:
a) instituţia de platã nu dispune de o situaţie financiarã corespunzãtoare în raport cu activitatea propusã;
b) cadrul de administrare, procedurile şi mecanismele prevãzute la art. 13 nu sunt adecvate;
c) cadrul legislativ existent în statul terţ şi/sau modul de aplicare a acestuia împiedicã exercitarea de cãtre Banca Naţionalã a României a funcţiilor sale de supraveghere;
d) instituţia de platã nu îndeplineşte alte cerinţe prevãzute de prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicarea acestuia.
SECŢIUNEA a 8-a
Registrul instituţiilor de plat
ART. 61
(1) Banca Naţionalã a României organizeazã şi administreazã registrul instituţiilor de platã în care sunt evidenţiate instituţiile de platã persoane juridice române, sucursalele acestora din alte state membre şi state terţe, precum şi agenţii instituţiilor de platã persoane juridice române.
(2) Registrul prevãzut la alin. 1 este public, accesibil on-line, este actualizat permanent şi furnizeazã informaţii privind serviciile de platã pentru care a fost autorizatã fiecare instituţie de platã.
SECŢIUNEA a 9-a
Autoritatea competentã şi supravegherea
ART. 62
(1) Banca Naţionalã a României este autoritatea responsabilã cu supravegherea respectãrii dispoziţiilor prezentului titlu şi ale reglementãrilor emise în aplicare.
(2) Banca Naţionalã a României asigurã supravegherea prudenţialã a instituţiilor de platã autorizate, persoane juridice române, inclusiv pentru activitatea de plãţi desfãşuratã prin sucursalele şi agenţii acestora.
(3) Alineatele precedente nu implicã faptul cã Banca Naţionalã a României are competenţe de supraveghere a activitãţilor comerciale ale instituţiei de platã, altele decât prestarea de servicii de platã prevãzute la art. 8 şi activitãţile enumerate la art. 23 alin. (1) lit. a).
ART. 63
(1) Activitatea de supraveghere a instituţiilor de platã de cãtre Banca Naţionalã a României, în vederea verificãrii respectãrii cerinţelor impuse în prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicarea acestuia, trebuie sã fie proporţionalã, adecvatã şi adaptatã riscurilor la care sunt expuse instituţiile de platã.
(2) Verificãrile la sediul entitãţilor supravegheate se efectueazã de cãtre personalul Bãncii Naţionale a României împuternicit în acest sens sau de cãtre terţe persoane împuternicite de Banca Naţionalã a României.
(3) Pentru exercitarea funcţiei de supraveghere Banca Naţionalã a României este abilitatã:
a) sã solicite instituţiei de platã sã furnizeze orice informaţie necesarã pentru verificarea respectãrii cerinţelor impuse prin prezentul titlu şi reglementãrile emise în aplicarea acestuia;
b) sã efectueze verificãri la sediul instituţiei de platã, persoanã juridicã românã, sucursalelor acesteia şi al oricãrui agent al sãu sau al oricãrei entitãţi cãtre care aceasta a externalizat activitãţi;
c) sã emitã recomandãri, instrucţiuni şi sã dispunã mãsuri;
d) sã suspende sau sã retragã autorizaţia.
(4) Instituţiile de platã vor permite personalului împuternicit al Bãncii Naţionale a României şi terţelor persoane împuternicite de Banca Naţionalã a României sã le examineze evidenţele, conturile şi operaţiunile, furnizând în acest scop toate documentele şi informaţiile cu privire la administrarea, controlul intern şi operaţiunile instituţiilor de platã, astfel cum vor fi solicitate de cãtre acesta.
(5) Instituţiile de platã sunt obligate sã transmitã Bãncii Naţionale a României orice informaţii solicitate de aceasta pentru scopul realizãrii supravegherii.
ART. 64
(1) Modificãrile în situaţia instituţiilor de platã autorizate se comunicã Bãncii Naţionale a României potrivit reglementãrilor emise de aceasta.
(2) În cazul achiziţionãrii de participaţii calificate la instituţia de platã, inclusiv prin majorarea participaţiilor existente, Banca Naţionalã a României aprobã sau se poate opune achiziţiei dacã, în urma evaluãrii realizate, constatã cã acţionarul care deţine participaţii calificate nu îndeplineşte cerinţele prevãzute de prezentul titlu şi reglementãrile emise în aplicare. Banca Naţionalã a României se pronunţã asupra achiziţionãrii de participaţii calificate la instituţia de platã în termen de 60 de zile de la data comunicãrii efectuate potrivit alin. (1). Pe perioada pânã la pronunţare, acţionarul sau asociatul în cauzã nu are drept de vot legat de deciziile privind activitatea de prestare de servicii de platã.
ART. 65
(1) Banca Naţionalã a României poate dispune faţã de o instituţie de platã, persoanã juridicã românã, ori faţã de persoanele care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a activitãţii de prestare de servicii de platã ale instituţiei de platã şi care încalcã dispoziţiile prezentului titlu şi ale reglementãrilor emise în aplicarea acestuia mãsurile necesare în scopul înlãturãrii deficienţelor şi a cauzelor acestora şi/sau sã aplice sancţiuni.
(2) Dacã, în procesul de supraveghere, constatã existenţa unor circumstanţe care ar putea impieta asupra activitãţii instituţiei de platã, Banca Naţionalã a României poate dispune mãsuri vizând desfãşurarea prudentã a activitãţii.
ART. 66
În aplicarea art. 65, Banca Naţionalã a României poate sã dispunã faţã de orice instituţie de platã, persoanã juridicã românã, urmãtoarele mãsuri, fãrã ca acestea sã fie limitative:
a) sã solicite instituţiei de platã creşterea nivelului fondurilor proprii peste cele prevãzute la art. 28 şi 29;
b) sã solicite instituţiei de platã utilizarea altei metode de determinare a necesarului de fonduri proprii;
c) sã solicite instituţiei de platã conformarea cadrului de administrare, mecanismelor şi procedurilor la cerinţele prevãzute la art. 13;
d) sã restricţioneze sau sã limiteze volumul activitãţii, tipul de operaţiuni desfãşurate sau reţeaua de sucursale ale instituţiei de platã din ţarã şi din strãinãtate;
e) sã restricţioneze desfãşurarea activitãţii de platã prin agenţi sau sã interzicã desfãşurarea activitãţii în acest mod;
f) sã solicite instituţiei de platã înlocuirea auditorului statutar sau firmei de audit;
g) sã solicite instituţiei de platã constituirea unei entitãţi distincte pentru desfãşurarea activitãţii de prestare a serviciilor de platã, în condiţiile prevãzute la art. 14.
ART. 67
Banca Naţionalã a României poate aplica sancţiuni în cazurile în care constatã cã o instituţie de platã, persoanã juridicã românã, şi/sau oricare dintre persoanele care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a activitãţii de prestare de servicii de platã în cadrul instituţiei de platã se fac vinovate de:
a) încãlcarea unei prevederi a prezentului titlu sau a reglementãrilor date în aplicare;
b) nerespectarea mãsurilor dispuse de Banca Naţionalã a României;
c) încãlcarea oricãrei condiţii sau restricţii prevãzute în autorizaţia acordatã;
d) efectuarea de operaţiuni fictive şi fãrã acoperire realã, în scopul prezentãrii incorecte a poziţiei financiare;
e) neraportarea, raportarea cu întârziere sau raportarea de date şi informaţii eronate cãtre Banca Naţionalã a României.
ART. 68
(1) În cazurile prevãzute la art. 67, Banca Naţionalã a României poate aplica urmãtoarele sancţiuni:
a) avertisment scris;
b) amendã aplicabilã instituţiei de platã, de la 5.000 lei la 50.000 lei;
c) amendã aplicabilã persoanelor care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a activitãţii de prestare de servicii de platã în cadrul instituţiei de platã, între 1-6 salarii medii nete pe instituţia de platã, conform situaţiei salariale existente în luna precedentã datei la care s-a constatat fapta;
d) retragerea aprobãrii acordate persoanelor care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a activitãţii de prestare de servicii de platã în cadrul instituţiei de platã;
e) suspendarea sau retragerea autorizaţiei acordate instituţiei de platã.
(2) La individualizarea sancţiunii se ţine seama de gravitatea faptei sãvârşite, precum şi de circumstanţele personale şi reale ale sãvârşirii faptei.
(3) Sancţiunile prevãzute la alin. (1) lit. c) şi d) se aplicã persoanelor cãrora le poate fi imputatã fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacã persoanele respective şi-ar fi exercitat în mod corespunzãtor responsabilitãţile care decurg din îndatoririle funcţiei lor, stabilite conform legislaţiei aplicabile societãţilor comerciale, prezentului titlu şi reglementãrilor emise în aplicarea acestuia şi cadrului intern de administrare.
ART. 69
Sancţiunile prevãzute la art. 68 pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de mãsuri conform art. 66 sau independent de acestea.
ART. 70
În cazul în care persoanele care deţin participaţii calificate la instituţia de platã nu îndeplinesc cerinţele prevãzute de prezentul titlu şi de reglementãrile emise în aplicarea acestuia, Banca Naţionalã a României dispune mãsurile adecvate pentru încetarea acestei situaţii. În acest sens, independent de alte mãsuri sau sancţiuni care pot fi aplicate instituţiei de platã ori persoanelor care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a acesteia, Banca Naţionalã a României poate dispune suspendarea exercitãrii drepturilor de vot aferente participaţiilor deţinute de acţionarii sau asociaţii respectivi în privinţa deciziilor referitoare la activitatea de prestare de servicii de platã.
ART. 71
(1) Constatarea faptelor descrise în prezentul titlu şi în reglementãrile emise în aplicare, care constituie încãlcãri ale regimului prudenţial, se face de cãtre personalul Bãncii Naţionale a României, împuternicit în acest sens, pe baza raportãrilor fãcute de instituţiile de platã, persoane juridice române, potrivit legii sau la solicitarea expresã a Bãncii Naţionale a României ori în cursul verificãrilor desfãşurate la sediul instituţiei de platã, persoanã juridicã românã, sucursalelor acesteia şi al oricãrui agent al sãu sau al oricãrei entitãţi cãtre care aceasta a externalizat activitãţi.
(2) Actele cu privire la o instituţie de platã, prin care sunt dispuse mãsuri sau sunt aplicate sancţiuni potrivit prezentului titlu şi reglementãrilor se emit de cãtre guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Bãncii Naţionale a României, cu excepţia sancţiunilor prevãzute la art. 68 alin. (1) lit. d) şi e), a cãror aplicare este de competenţa consiliului de administraţie.
ART. 72
(1) Aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de un an de la data constatãrii faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data sãvârşirii faptei.
(2) Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat.
(3) Aplicarea sancţiunilor nu înlãturã rãspunderea materialã, civilã, administrativã sau penalã, dupã caz.
ART. 73
(1) Actele adoptate de Banca Naţionalã a României conform dispoziţiilor prezentului titlu şi reglementãrilor emise în aplicare cu privire la o instituţie de platã pot fi contestate, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administraţie al Bãncii Naţionale a României, care se pronunţã prin hotãrâre motivatã în termen de 30 de zile de la data sesizãrii.
(2) Hotãrârea Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României poate fi atacatã la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare.
(3) Banca Naţionalã a României este singura autoritate în mãsurã sã se pronunţe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluãrilor şi analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale.
(4) În cazul contestãrii în instanţã a actelor Bãncii Naţionale a României, instanţa judecãtoreascã se pronunţã asupra legalitãţii acestor acte.
ART. 74
Dispoziţiile art. 73 se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul în care Banca Naţionalã a României nu se pronunţã în termenele prevãzute de lege asupra unei solicitãri formulate potrivit prevederilor prezentului titlu şi reglementãrilor emise în aplicare.
ART. 75
Pânã la adoptarea unei hotãrâri de cãtre Consiliul de administraţie al Bãncii Naţionale a României, potrivit art. 73 alin. (1) sau pânã la pronunţarea unei hotãrâri definitive şi irevocabile de cãtre instanţa judecãtoreascã, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, executarea actelor emise de Banca Naţionalã a României nu se suspendã.
ART. 76
(1) Pentru exercitarea funcţiei de supraveghere, Banca Naţionalã a României colaboreazã cu autoritãţile competente ale statului membru gazdã sau, dupã caz, ale statului membru de origine în legãturã cu activitatea desfãşuratã de instituţiile de platã în mod direct, prin intermediul sucursalelor sau agenţilor ori în legãturã cu entitãţile cãtre care instituţiile de platã au externalizat activitãţi.
(2) În scopul alin. (1), Banca Naţionalã a României:
a) informeazã autoritãţile competente din statul membru gazdã ori de câte ori intenţioneazã sã efectueze verificãri la sediul sucursalei sau agentului instituţiei de platã ori al entitãţii cãtre care instituţia de platã a externalizat activitãţi, situate pe teritoriul statului membru gazdã;
b) comunicã autoritãţii competente din statul membru gazdã ori, dupã caz, din statul membru de origine, la cerere, toate informaţiile relevante şi, din proprie iniţiativã, toate informaţiile esenţiale, în special în cazul în care se constatã sau se suspecteazã cã un agent, o sucursalã sau o entitate cãtre care se externalizeazã activitãţi încalcã legislaţia în materie.
(3) Banca Naţionalã a României poate delega autoritãţii competente din statul membru gazdã sarcina de a efectua verificãri la sediul sucursalelor instituţiilor de platã, agenţilor acestora sau entitãţilor cãtre care instituţiile de platã au externalizat activitãţi, situate pe teritoriul statului membru gazdã.
ART. 77
(1) În cazul instituţiilor de platã dintr-un alt stat membru care desfãşoarã activitate sau au externalizat activitãţi în România, Banca Naţionalã a României colaboreazã cu autoritãţile competente din statul membru de origine şi din alte state membre în care instituţiile de platã desfãşoarã activitate sau în care sunt situate entitãţile cãtre care instituţiile de platã au externalizat activitãţi.
(2) În scopul exercitãrii funcţiei de supraveghere, autoritatea competentã din statul membru de origine al unei instituţii de platã poate realiza verificãri pe teritoriul României la sediul sucursalelor instituţiilor de platã, agenţilor acestora sau entitãţilor cãtre care instituţiile de platã au externalizat activitãţi. Verificarea poate fi realizatã direct sau prin intermediul unor terţe persoane împuternicite în acest scop şi cu informarea prealabilã a Bãncii Naţionale a României.
(3) Autoritatea competentã din statul membru de origine poate solicita Bãncii Naţionale a României sã efectueze verificãri la sediul sucursalelor instituţiilor de platã, agenţilor acestora sau entitãţilor cãtre care instituţiile de platã au externalizat activitãţi, situate pe teritoriul României, caz în care Banca Naţionalã a României procedeazã la efectuarea acestor verificãri, în mod direct sau prin intermediul unei terţe persoane împuternicite în acest sens. Autoritatea competentã solicitantã poate participa la efectuarea verificãrii respective.
ART. 78
Dispoziţiile art. 76 şi 77 nu aduc atingere obligaţiilor ce revin autoritãţilor competente de a supraveghea sau de a controla respectarea cerinţelor stabilite de legislaţia în materia prevenirii şi combaterii spãlãrii banilor şi finanţãrii terorismului şi de Regulamentul (CE) nr. 1.781/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informaţiile privind plãtitorul care însoţesc transferurile de fonduri.
SECŢIUNEA a 10-a
Secretul profesional şi schimbul de informaţii
ART. 79
(1) Membrii consiliului de administraţie, salariaţii Bãncii Naţionale a României, precum şi terţele persoane împuternicite de Banca Naţionalã a României pentru efectuarea de verificãri la sediul instituţiilor de platã sunt obligaţi sã pãstreze secretul profesional asupra oricãrei informaţii confidenţiale de care iau cunoştinţã în cursul exercitãrii atribuţiilor lor, pe perioada în care deţin aceastã calitate şi dupã încetarea activitãţii în cadrul bãncii ori, dupã caz, a relaţiilor cu banca.
(2) Nu sunt considerate informaţii confidenţiale informaţiile furnizate în formã sumarã sau agregatã, astfel încât instituţia de platã sã nu poatã fi identificatã.
(3) Schimbul de informaţii prevãzut la art. 80 trebuie sã fie circumscris exclusiv scopului îndeplinirii sarcinilor ce le revin autoritãţilor respective.
(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (3) nu aduc în niciun fel atingere prevederilor legislaţiei penale potrivit cãrora se poate impune divulgarea de informaţii confidenţiale în anumite situaţii.
ART. 80
(1) Banca Naţionalã a României colaboreazã cu autoritãţile relevante din alte state membre cu atribuţii privind prestatorii de servicii de platã, precum şi cu Banca Centralã Europeanã şi bãncile centrale din alte state membre.
(2) Banca Naţionalã a României poate schimba informaţii cu:
a) autoritãţile competente din alte state membre responsabile cu autorizarea şi supravegherea instituţiilor de platã;
b) Banca Centralã Europeanã şi bãncile centrale naţionale ale statelor membre, în calitate de autoritãţi monetare şi de supraveghere şi, dacã este cazul, alte autoritãţi publice responsabile cu supravegherea sistemelor de plãţi şi decontare;
c) alte autoritãţi relevante desemnate în conformitate cu prezenta ordonanţã de urgenţã, cu legislaţia în materia protecţiei datelor personale, cu legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii spãlãrii banilor şi finanţãrii terorismului ori cu alte acte normative aplicabile prestatorilor de servicii de platã.
ART. 81
Prezenta secţiune se completeazã cu dispoziţiile privind secretul profesional şi colaborarea Bãncii Naţionale a României cu alte autoritãţi prevãzute în <>Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bãncii Naţionale a României, cu modificãrile ulterioare.
ART. 82
În exercitarea competenţelor sale prevãzute de lege, Banca Naţionalã a României colecteazã şi proceseazã orice date şi informaţii relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal.
TITLUL III
Transparenţa condiţiilor şi a cerinţelor în materie de informare privind serviciile de platã
CAP. I
Dispoziţii comune
ART. 83
(1) Prevederile prezentului titlu reglementeazã transparenţa condiţiilor şi a cerinţelor în materie de informare în cazul operaţiunilor de platã singularã, al contractelor-cadru şi al operaţiunilor de platã prevãzute de acestea, dacã utilizatorul acţioneazã în calitate de consumator.
(2) În cazul în care utilizatorul nu acţioneazã în calitate de consumator, pãrţile pot conveni sã nu aplice, total sau parţial, prevederile prezentului titlu.
ART. 84
(1) Prezentul titlu nu aduce atingere dispoziţiilor legislative ce transpun acte normative comunitare şi ce cuprind cerinţe suplimentare privind informaţiile prealabile.
(2) În cazul în care serviciilor de platã ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţã le sunt aplicabile şi prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţã privind serviciile financiare, republicatã, cu modificãrile ulterioare, dispoziţiile privind informarea prevãzute la art. 4 alin. (1)-(4), cu excepţia dispoziţiilor cuprinse la art. 4 alin. (2) lit. c)-g), la art. 4 alin. (3) lit. a), d) şi e) şi la <>art. 4 alin. (4) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 85/2004 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, se vor înlocui cu dispoziţiile art. 91-93 şi cu cele ale art. 97-99 din prezenta ordonanţã de urgenţã.
ART. 85
(1) Prestatorul de servicii de platã nu solicitã utilizatorului serviciilor de platã niciun fel de platã pentru furnizarea informaţiilor prevãzute în prezentul titlu.
(2) Prestatorul de servicii de platã şi utilizatorul de servicii de platã pot conveni asupra preţului total pentru furnizarea, la cererea utilizatorului serviciilor de platã, de informaţii suplimentare sau într-un mod mai frecvent sau prin alte mijloace de comunicare decât cele specificate în contractul-cadru.
(3) Preţul total perceput în conformitate cu alin. (2) trebuie sã corespundã costurilor efective ale prestatorului serviciilor de platã, sã se limiteze la acoperirea acestora, sã nu conducã la obţinerea de venituri suplimentare sau la descurajarea utilizatorului de a solicita informaţii suplimentare.
ART. 86
(1) În cazul instrumentelor de platã care, în conformitate cu contractul-cadru, privesc numai operaţiunile de platã individuale ce nu depãşesc 25 euro ori echivalentul în lei a 25 euro la data efectuãrii tranzacţiei sau ce au o limitã de cheltuieli de 100 euro ori echivalentul în lei a 100 euro la data efectuãrii tranzacţiei sau ce depoziteazã fonduri care nu depãşesc niciodatã 100 euro ori echivalentul în lei a 100 euro la data efectuãrii tranzacţiei:
a) prestatorul de servicii de platã transmite plãtitorului, prin derogare de la art. 97-99 şi de la art. 111, numai informaţiile privind caracteristicile principale ale serviciului de platã, incluzând în acestea modul în care poate fi utilizat instrumentul de platã, rãspunderea juridicã, preţul perceput şi alte informaţii importante necesare pentru a se lua o decizie informatã, precum şi o indicaţie cu privire la locul unde se pun la dispoziţie, într-un mod uşor accesibil, orice alte informaţii ori condiţii specificate la art. 99;
b) pãrţile pot conveni ca, prin derogare de la art. 101, prestatorul de servicii de platã sã poatã propune modificãri ale condiţiilor din contractul-cadru într-o modalitate diferitã faţã de cea prevãzutã la art. 97 alin. (1);
c) pãrţile pot conveni ca, prin derogare de la art. 112 şi 113, dupã executarea unei operaţiuni de platã, prestatorul de servicii de platã sã transmitã sau sã punã la dispoziţie numai o referinţã care sã permitã utilizatorului serviciilor de platã identificarea operaţiunii de platã, suma operaţiunii de platã şi preţul perceput şi/sau, în cazul mai multor operaţiuni de platã de acelaşi fel cãtre acelaşi beneficiar al plãţii, informaţiile privind suma totalã şi preţul pentru aceste operaţiuni de platã;
d) pãrţile pot conveni ca, prin derogare de la art. 112 şi 113, dupã executarea unei operaţiuni de platã, prestatorul de servicii de platã sã nu fie obligat sã transmitã sau sã punã la dispoziţie informaţiile prevãzute la lit. c) în cazul în care instrumentul de platã este utilizat anonim sau dacã prestatorul de servicii de platã nu deţine capacitatea tehnicã de a i le furniza. Prestatorul de servicii de platã acordã plãtitorului posibilitatea de a verifica valoarea fondurilor depuse.
(2) Pentru operaţiunile de platã transfrontaliere efectuate pe teritoriul Uniunii Europene sau în Spaţiul Economic European, sumele prevãzute la alin. (1) sunt de 30 euro sau echivalentul în lei a 30 euro în cazul instrumentelor de platã şi de 150 euro sau echivalentul în lei a 150 euro în cazul limitelor de cheltuieli sau fondurilor depozitate.
ART. 87
(1) Plãţile sunt efectuate în moneda de schimb convenitã de comun acord între pãrţi.
(2) În cazul în care este oferit un serviciu de conversie monetarã înainte de iniţierea operaţiunii de platã, iar serviciul respectiv de conversie monetarã este oferit la punctul de vânzare sau de cãtre beneficiarul plãţii, partea care oferã serviciul de conversie monetarã informeazã plãtitorul cu privire la preţul total, precum şi cu privire la cursul de schimb ce urmeazã a fi utilizat în vederea conversiei operaţiunii de platã.
(3) Plãtitorul acceptã serviciul de conversie monetarã în baza informaţiilor prevãzute la alin. (2).
ART. 88
În cazul în care, în vederea utilizãrii unui anumit instrument de platã, beneficiarul plãţii oferã o reducere, beneficiarul plãţii informeazã plãtitorul asupra acesteia înainte de iniţierea operaţiunii de platã.
ART. 89
Prestatorii de servicii de platã trebuie sã poatã face dovada cã au respectat cerinţele în materie de informare prevãzute în prezentul titlu.
CAP. II
Operaţiuni de platã singularã
ART. 90
(1) Prezentul capitol se aplicã operaţiunilor de platã singularã care nu intrã sub incidenţa unui contract-cadru.
(2) În cazul în care un ordin de platã pentru o operaţiune de platã singularã este transmis printr-un instrument de platã stabilit printr-un contract-cadru, prestatorul de servicii de platã nu are obligaţia sã furnizeze sau sã punã la dispoziţie informaţii care au fost deja transmise utilizatorului serviciilor de platã în temeiul unui contract-cadru încheiat cu un alt prestator de servicii de platã sau care îi vor fi transmise în conformitate cu contractul-cadru respectiv.
ART. 91
(1) Înainte ca utilizatorul serviciilor de platã sã devinã parte la un contract sau la o ofertã de servicii de platã singularã, prestatorul de servicii de platã pune la dispoziţia utilizatorului informaţiile şi condiţiile specificate la art. 93.
(2) Informaţiile şi condiţiile specificate la art. 93 se pun la dispoziţia utilizatorului:
a) într-un mod uşor accesibil;
b) într-un limbaj uşor de înţeles, într-o formã clarã, completã şi precisã;
c) în limba românã sau în altã limbã stabilitã de comun acord între pãrţi.
(3) La cererea utilizatorului serviciilor de platã, prestatorul de servicii de platã îi transmite informaţiile şi condiţiile pe suport hârtie sau pe un alt suport durabil.
(4) Obligaţiile prevãzute pot fi îndeplinite şi prin furnizarea unui exemplar al propunerii de contract de prestare de servicii de platã singularã sau al formularului de ordin de platã care cuprinde informaţiile şi condiţiile specificate la art. 93.
ART. 92
În cazul în care contractul de servicii de platã singularã a fost încheiat, la cererea utilizatorului serviciilor de platã, printr-un mijloc de comunicare la distanţã ce nu permite prestatorului de servicii de platã sã respecte prevederile art. 91, prestatorul îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin conform art. 91 imediat dupã executarea operaţiunii de platã.
ART. 93
(1) Prestatorul transmite sau pune la dispoziţia utilizatorului serviciilor de platã urmãtoarele informaţii şi condiţii:
a) specificarea informaţiilor sau a codului unic de identificare ce trebuie furnizate de cãtre utilizatorul serviciilor de platã în vederea executãrii corecte a unui ordin de platã;
b) termenul maxim de executare în care trebuie furnizat serviciul de platã;
c) preţul total pe care utilizatorul serviciilor de platã trebuie sã îl plãteascã prestatorului sãu de servicii de platã şi, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în preţ;
d) dacã este cazul, cursurile de schimb efective sau de referinţã care urmeazã sã fie aplicate operaţiunii de platã.
(2) Dacã este cazul, orice alte informaţii şi condiţii relevante specificate la art. 99 sunt puse la dispoziţia utilizatorului serviciilor de platã într-un mod uşor accesibil.
ART. 94
Imediat dupã primirea ordinului de platã, prestatorul de servicii de platã al plãtitorului transmite sau pune la dispoziţia plãtitorului, astfel cum este prevãzut la art. 91 alin. (2) şi (3), urmãtoarele informaţii:
a) o referinţã care sã permitã plãtitorului identificarea operaţiunii de platã şi, dacã este cazul, informaţii privind beneficiarul plãţii;
b) valoarea operaţiunii de platã în moneda utilizatã în ordinul de platã;
c) preţul total corespunzãtor operaţiunii de platã care trebuie suportat de cãtre plãtitor şi, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în preţul total;
d) dacã este cazul, cursul de schimb utilizat în operaţiunea de platã de cãtre prestatorul de servicii de platã al plãtitorului sau o referinţã la acesta, în cazul în care diferã de cursul prevãzut conform art. 93 alin. (1) lit. d), precum şi valoarea operaţiunii de platã dupã conversia monetarã respectivã;
e) data primirii ordinului de platã.
ART. 95
Imediat dupã executarea operaţiunii de platã, prestatorul de servicii de platã al beneficiarului plãţii transmite sau pune la dispoziţia beneficiarului, în conformitate cu prevederile art. 91, urmãtoarele informaţii:
a) o referinţã care sã permitã beneficiarului plãţii identificarea operaţiunii de platã şi, dupã caz, a plãtitorului, precum şi a oricãrei informaţii transferate împreunã cu operaţiunea de platã;
b) valoarea operaţiunii de platã în moneda în care fondurile au fost puse la dispoziţia beneficiarului plãţii;
c) preţul total corespunzãtor operaţiunii de platã care trebuie suportat de cãtre plãtitor şi, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în preţul total;
d) dacã este cazul, cursul de schimb utilizat în operaţiunea de platã de cãtre prestatorul de servicii de platã al beneficiarului plãţii şi valoarea operaţiunii de platã înaintea conversiei monetare;
e) data valutei creditãrii contului.
CAP. III
Contracte-cadru
ART. 96
Prezentul capitol se aplicã operaţiunilor de platã care intrã sub incidenţa unui contract-cadru.
ART. 97
(1) Cu suficient timp, dar nu mai puţin de 15 zile înainte ca utilizatorul sã devinã parte la un contract-cadru sau la o ofertã, prestatorul de servicii de platã transmite utilizatorului serviciilor de platã informaţiile şi condiţiile specificate la art. 99.
(2) Perioada de 15 zile se poate reduce cu acordul expres al utilizatorului.
(3) Informaţiile şi condiţiile specificate la art. 99 sunt transmise utilizatorului:
a) pe suport hârtie sau pe alt suport durabil;
b) într-un limbaj uşor de înţeles, într-o formã clarã, completã şi precisã;
c) în limba românã sau în orice altã limbã stabilitã de comun acord între pãrţi.
(4) Obligaţiile prevãzute pot fi îndeplinite şi prin furnizarea unui exemplar al propunerii de contract-cadru care sã cuprindã informaţiile şi condiţiile specificate la art. 99.
ART. 98
În cazul în care contractul-cadru a fost încheiat, la cererea utilizatorului serviciilor de platã, printr-un mijloc de comunicare la distanţã ce nu permite prestatorului de servicii de platã sã respecte prevederile art. 97, prestatorul îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin imediat dupã încheierea contractului-cadru.
SECŢIUNEA 1
Informaţii prealabile
ART. 99
Prestatorul de servicii de platã transmite utilizatorului serviciilor de platã urmãtoarele informaţii şi condiţii:
1. cu privire la prestatorul serviciilor de platã:
a) numele prestatorului de servicii de platã, adresa sediului sãu social şi, unde este cazul, adresa filialei sau a sucursalei stabilite în România, precum şi orice altã adresã, inclusiv adresa de poştã electronicã, relevantã pentru comunicarea cu prestatorul de servicii de platã;
b) datele de identificare ale autoritãţilor de supraveghere corespunzãtoare şi ale registrului prevãzute la art. 55 alin. (1) şi la art. 61 alin. (2) sau ale oricãrui alt registru public de autorizare a prestatorului de servicii de platã şi numãrul de înregistrare ori mijloace echivalente de identificare în registrul respectiv;
2. cu privire la utilizarea serviciului de platã:
a) o descriere a principalelor caracteristici ale serviciului de platã ce va fi prestat;
b) specificarea informaţiilor sau a codului unic de identificare ce trebuie furnizate de cãtre utilizatorul serviciilor de platã în vederea executãrii corecte a unui ordin de platã;
c) forma şi procedura de exprimare a consimţãmântului pentru executarea operaţiunii de platã şi retragerea acestui consimţãmânt în conformitate cu art. 120-122 şi cu art. 146-149;
d) o referinţã la momentul primirii unui ordin de platã, astfel cum a fost definit la art. 141 şi 142, şi ora-limitã, dacã este cazul, stabilitã de prestatorul de servicii de platã;
e) termenul maxim de executare pentru serviciul de platã care urmeazã sã fie prestat;
f) dacã existã posibilitatea de a conveni asupra unor limite de cheltuieli pentru utilizarea unui instrument de platã în conformitate cu art. 123 alin. (1);
3. cu privire la preţ, la rata dobânzii şi la cursul de schimb:
a) preţul total pe care utilizatorul serviciilor de platã trebuie sã îl plãteascã prestatorului de servicii de platã şi, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în acesta;
b) dacã este cazul, rata dobânzii şi cursul de schimb care urmeazã sã fie aplicate sau, în cazul în care urmeazã sã fie utilizate rata dobânzii de referinţã şi cursul de schimb de referinţã, metoda de calcul al dobânzii efective, precum şi data şi indexul ori baza corespunzãtoare pentru determinarea cursului de schimb de referinţã sau a ratei dobânzii de referinţã corespunzãtoare;
c) dacã pãrţile convin, aplicarea imediatã a modificãrilor ratei dobânzii de referinţã sau a cursului de schimb de referinţã, precum şi cerinţele în materie de informare legate de modificãri, în conformitate cu art. 102 şi 103;
4. cu privire la comunicare:
a) dacã este cazul, mijloacele de comunicare, inclusiv cerinţele tehnice privind echipamentele utilizatorului serviciilor de platã, convenite de comun acord între pãrţi în vederea transmiterii informaţiilor sau notificãrilor specificate în prezenta ordonanţã de urgenţã;
b) modalitatea în care şi frecvenţa cu care informaţiile trebuie sã fie transmise sau sã fie fãcute disponibile, în conformitate cu prezenta ordonanţã de urgenţã;
c) limba sau limbile în care este încheiat contractul-cadru şi în care se desfãşoarã comunicarea pe durata relaţiei contractuale;
d) dreptul utilizatorului serviciilor de platã de a primi termenii contractuali ai contractului-cadru, precum şi informaţiile şi condiţiile în conformitate cu art. 100;
5. cu privire la cerinţele de securitate şi la mãsurile corective:
a) dacã este cazul, o descriere a etapelor pe care utilizatorul serviciilor de platã trebuie sã le parcurgã pentru a pãstra siguranţa unui instrument de platã, precum şi a modalitãţilor de notificare a prestatorului de servicii de platã în scopul aplicãrii art. 124 alin. (1) lit. b);
b) dacã pãrţile convin, condiţiile în care prestatorul de servicii de platã îşi rezervã dreptul de a bloca un instrument de platã, în conformitate cu art. 123;
c) rãspunderea plãtitorului în conformitate cu art. 131-135, inclusiv informaţii privind suma corespunzãtoare;
d) modalitãţile şi termenul în care utilizatorul serviciilor de platã trebuie sã notifice prestatorul de servicii de platã în legãturã cu orice operaţiune neautorizatã sau incorect executatã, în conformitate cu art. 127, precum şi rãspunderea prestatorului de servicii de platã pentru operaţiunile de platã neautorizate, în conformitate cu art. 130;
e) rãspunderea prestatorului de servicii de platã pentru executarea operaţiunilor de platã în conformitate cu art. 164-173;
f) condiţiile de rambursare în conformitate cu art. 136-140;
6. cu privire la modificarea şi la încetarea contractului-cadru:
a) dacã pãrţile convin, se considerã cã utilizatorul serviciilor de platã a acceptat modificãrile condiţiilor contractuale, în conformitate cu art. 101-103, cu excepţia cazului în care, înainte de data propusã a intrãrii lor în vigoare, notificã prestatorului de servicii de platã cã nu le acceptã;
b) durata contractului;
c) dreptul utilizatorului serviciilor de platã de a denunţa unilateral contractul-cadru, precum şi informaţii referitoare la orice alte acorduri cu privire la denunţarea unilateralã, în conformitate cu art. 101 şi cu art. 105-110;
7. cu privire la soluţionarea eventualelor litigii:
a) orice clauzã contractualã referitoare la dreptul aplicabil contractului-cadru şi/sau la instanţa competentã;
b) procedurile extrajudiciare de soluţionare a disputelor şi de obţinere a despãgubirilor pe care utilizatorul serviciilor de platã le are la dispoziţie, precum şi autoritãţile competente la care utilizatorul serviciilor de platã poate depune o reclamaţie, în conformitate cu art. 178-182.
ART. 100
În orice moment în timpul relaţiei contractuale, utilizatorul serviciilor de platã are dreptul sã primeascã, la cerere, pe suport hârtie sau pe orice alt suport durabil clauzele contractului-cadru, precum şi informaţiile şi condiţiile specificate la art. 99.
SECŢIUNEA a 2-a
Modificarea clauzelor contractului-cadru
ART. 101
(1) Fiecare modificare din contractul-cadru, precum şi informaţiile şi condiţiile specificate la art. 99 sunt propuse de prestatorul de servicii de platã în conformitate cu art. 97 alin. (3) cu cel puţin douã luni înainte de data propusã pentru aplicarea acestora.
(2) În cazul în care sunt aplicabile prevederile art. 99 pct. 6 lit. a), prestatorul de servicii de platã informeazã utilizatorul serviciilor de platã cã se considerã cã acesta din urmã a acceptat modificãrile respective, cu excepţia cazului în care, înainte de data propusã pentru intrarea lor în vigoare, îl notificã pe prestatorul de servicii de platã cã nu le acceptã. În acest caz, prestatorul de servicii de platã specificã faptul cã utilizatorul serviciilor de platã are dreptul sã denunţe unilateral contractul-cadru imediat şi în mod gratuit, înainte de data propusã pentru aplicarea modificãrilor.
ART. 102
Modificãrile survenite cu privire la rata dobânzii sau la cursul de schimb pot fi aplicate imediat şi fãrã nicio notificare, în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) un astfel de drept este convenit în contractul-cadru şi modificãrile se bazeazã pe rata dobânzii de referinţã sau pe cursul de schimb de referinţã, convenit în conformitate cu art. 99 pct. 3 lit. b) şi c);
b) modificãrile ratei dobânzii sau ale cursului de schimb sunt mai avantajoase pentru utilizatorii serviciilor de platã.
ART. 103
Utilizatorul serviciilor de platã este informat în cel mai scurt timp cu privire la orice modificare survenitã în legãturã cu rata dobânzii, în conformitate cu art. 97 alin. (3), cu excepţia cazului în care pãrţile au convenit asupra unei frecvenţe specifice sau a unei modalitãţi în care informaţia trebuie transmisã ori fãcutã disponibilã.
ART. 104
Modificãrile ratei dobânzii sau ale cursului de schimb folosit în cadrul operaţiunilor de platã sunt introduse şi calculate într-un mod neutru, care sã nu facã discriminãri între utilizatorii serviciilor de platã.
SECŢIUNEA a 3-a
Denunţarea unilateralã a contractului-cadru
ART. 105
Utilizatorul serviciilor de platã poate denunţa unilateral contractul-cadru oricând, dacã pãrţile nu au convenit o perioadã de notificare. O astfel de perioadã nu poate depãşi 30 de zile.
ART. 106
Denunţarea unilateralã de cãtre utilizatorul serviciilor de platã a unui contract-cadru încheiat pe o duratã determinatã mai mare de 12 luni sau pe o duratã nedeterminatã se face în mod gratuit pentru utilizatorul serviciilor de platã, dupã expirarea a 12 luni.
ART. 107
(1) În toate cazurile ce nu se încadreazã la art. 106, preţul perceput de prestatorul de servicii de platã pentru denunţarea unilateralã a contractului de cãtre utilizatorul serviciilor de platã trebuie sã corespundã costurilor efective ale prestatorului serviciilor de platã, sã se limiteze la acoperirea acestora, sã nu conducã la obţinerea de venituri suplimentare sau la descurajarea utilizatorului de a denunţa unilateral contractul.
(2) Înainte de încheierea contractului, precum şi în contractulcadru, prestatorul de servicii de platã stabileşte şi comunicã utilizatorului preţul total aferent denunţãrii unilaterale a contractului sau modul de calcul al acestuia.
ART. 108
În cazul în care se convine astfel în contractul-cadru, prestatorul de servicii de platã poate denunţa unilateral un contract-cadru încheiat pe o duratã nedeterminatã prin transmiterea unui preaviz cu cel puţin douã luni înainte, astfel cum este prevãzut la art. 97 alin (3).
ART. 109
Preţul perceput periodic pentru serviciile de platã este suportat de cãtre utilizatorul serviciilor de platã doar proporţional cu perioada care precedã încetarea contractului. În cazul în care preţul este plãtit în avans, acesta este rambursat proporţional.
ART. 110
Prevederile prezentei secţiuni nu aduc atingere prevederilor legale cu privire la nulitatea contractelor sau la imposibilitatea executãrii acestora.
SECŢIUNEA a 4-a
Informaţii oferite înainte de executarea şi dupã executarea unei operaţiuni de platã individualã
ART. 111
Înainte de executarea oricãrei operaţiuni de platã individualã stabilitã printr-un contract-cadru, iniţiatã de un plãtitor, prestatorul de servicii de platã oferã, la cererea plãtitorului exprimatã pentru aceastã operaţiune specificã de platã, informaţii explicite cu privire la:
a) termenul maxim de executare;
b) preţul ce trebuie suportat de cãtre plãtitor;
c) defalcarea sumelor incluse în preţ, unde este cazul.
ART. 112
(1) Dupã ce suma unei operaţiuni de platã individualã este debitatã din contul plãtitorului sau în cazul în care plãtitorul nu utilizeazã un cont de plãţi, dupã primirea ordinului de platã prestatorul de servicii de platã al plãtitorului pune la dispoziţia acestuia, fãrã întârziere nejustificatã, astfel cum este prevãzut la art. 97 alin. (3), urmãtoarele informaţii:
a) o referinţã care sã permitã plãtitorului identificarea fiecãrei operaţiuni de platã şi, dacã este cazul, informaţii privind beneficiarul plãţii;
b) valoarea operaţiunii de platã în moneda în care este debitat contul de plãţi al plãtitorului sau în moneda utilizatã pentru ordinul de platã;
c) preţul total corespunzãtor operaţiunii de platã şi, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în preţul total sau dobânda suportatã de cãtre plãtitor;
d) dacã este cazul, cursul de schimb utilizat în cadrul operaţiunii de platã de cãtre prestatorul de servicii de platã al plãtitorului şi valoarea totalã a operaţiunii de platã dupã conversia monetarã respectivã;
e) data valutei debitãrii contului sau data primirii ordinului de platã.
(2) Prestatorii de servicii de platã transmit plãtitorului-consumator gratuit, pe suport hârtie, o datã pe lunã, informaţiile menţionate la alin. (1).
(3) În plus, dacã pãrţile convin, informaţiile menţionate la alin. (1) pot fi transmise sau fãcute disponibile, în mod periodic, cel puţin o datã pe lunã, într-o modalitate aleasã de consumator şi acceptatã de prestator, astfel încât consumatorul sã poatã stoca şi reproduce informaţii identice.
(4) Consumatorii pot renunţa la dreptul prevãzut la alin. (2) numai printr-o solicitare expresã formulatã în acest scop, cu indicarea altei modalitãţi gratuite de informare.
ART. 113
(1) Dupã executarea unei operaţiuni de platã individualã, prestatorul serviciilor de platã al beneficiarului plãţii îi furnizeazã fãrã întârziere nejustificatã beneficiarului, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (3), urmãtoarele informaţii:
a) o referinţã care sã permitã beneficiarului plãţii identificarea operaţiunii de platã şi, unde este cazul, a plãtitorului, precum şi orice informaţii transferate odatã cu operaţiunea de platã;
b) valoarea operaţiunii de platã în moneda în care este creditat contul de plãţi al beneficiarului plãţii;
c) preţul total corespunzãtor operaţiunii de platã şi, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în acesta sau dobânda suportatã de cãtre beneficiarul plãţii;
d) dacã este cazul, cursul de schimb utilizat în cadrul operaţiunii de platã de cãtre prestatorul de servicii de platã al beneficiarului plãţii şi valoarea operaţiunii de platã înaintea conversiei monetare;
e) data valutei creditãrii contului.
(2) Prestatorii de servicii de platã transmit beneficiaruluiconsumator gratuit, pe suport hârtie, o datã pe lunã, informaţiile menţionate la alin. (1).
(3) În plus, dacã pãrţile convin, informaţiile menţionate la alin. (1) pot fi transmise sau fãcute disponibile, în mod periodic, cel puţin o datã pe lunã, într-o modalitate aleasã de consumator şi acceptatã de prestator, astfel încât consumatorul sã poatã stoca şi reproduce informaţii identice.
(4) Consumatorii pot renunţa la dreptul prevãzut la alin. (2) numai printr-o solicitare expresã formulatã în acest scop, cu indicarea altei modalitãţi gratuite de informare.
TITLUL IV
Drepturi şi obligaţii privind prestarea şi utilizarea serviciilor de platã
CAP. I
Dispoziţii comune
ART. 114
(1) Prevederile prezentului titlu reglementeazã drepturile şi obligaţiile pãrţilor în cazul operaţiunilor de platã singularã, al contractelor-cadru şi al operaţiunilor de platã prevãzute de acestea, în cazul în care utilizatorul acţioneazã în calitate de consumator.
(2) În cazul în care utilizatorul nu acţioneazã în calitate de consumator, pãrţile pot conveni sã nu aplice, total sau parţial, prevederile art. 115, art. 122 alin (2) şi (3), art. 128, art. 129, art. 131-140, art. 146-149, art. 164-173, precum şi sã convinã asupra unei alte perioade de timp decât cea stabilitã la art. 127.
(3) Prestatorii de servicii de platã pot acorda utilizatorilor serviciilor de platã mai multe drepturi şi beneficii decât cele menţionate în prezenta ordonanţã de urgenţã.
ART. 115
(1) Prestatorul de servicii de platã nu solicitã utilizatorului serviciilor de platã niciun fel de platã pentru îndeplinirea obligaţiilor în materie de informare sau pentru luarea mãsurilor corective şi de prevenire prevãzute în prezentul titlu, dacã nu se prevede altfel la art. 143, 149 şi 162.
(2) Preţul pe care îl poate solicita prestatorul de servicii de platã în conformitate cu alin. (1) trebuie sã fie convenit de comun acord cu utilizatorul serviciilor de platã şi sã se limiteze la acoperirea costurilor efective ale prestatorului serviciilor de platã, sã nu conducã la obţinerea de venituri suplimentare de cãtre prestatorul de servicii de platã sau la descurajarea utilizatorului de a solicita informaţii ori de a solicita luarea mãsurilor corective şi de prevenire.
ART. 116
În cazul în care o operaţiune de platã nu implicã nicio conversie monetarã, beneficiarul plãţii suportã preţul perceput de prestatorul sãu de servicii de platã, iar plãtitorul suportã preţul perceput de prestatorul sãu de servicii de platã.
ART. 117
Beneficiarul plãţii nu poate solicita plãtitorului un preţ suplimentar pentru utilizarea unui anumit instrument de platã.
ART. 118
(1) În cazul instrumentelor de platã care, în conformitate cu contractul-cadru, privesc numai operaţiunile de platã individuale care nu depãşesc 25 euro sau echivalentul în lei a 25 euro la data efectuãrii tranzacţiei ori care au o limitã de cheltuieli de 100 euro sau echivalentul în lei a 100 euro ori depoziteazã fonduri ce nu depãşesc niciodatã 100 euro sau echivalentul în lei a 100 euro la data efectuãrii tranzacţiei, prestatorii de servicii de platã pot conveni cu utilizatorii serviciilor de platã:
a) ca art. 124 alin. (1) lit. b), art. 125 lit. c) şi d), precum şi art. 134 şi 135 sã nu se aplice în cazul în care instrumentul de platã nu permite blocarea sau împiedicarea unei utilizãri ulterioare a acestuia;
b) ca art. 128-132 sã nu se aplice în cazul în care instrumentul de platã este utilizat anonim sau în cazul în care, din alte motive care ţin de natura instrumentului de platã, prestatorul de servicii de platã nu este în mãsurã a dovedi cã o anumitã operaţiune de platã a fost autorizatã;
c) ca, prin derogare de la art. 143, prestatorul de servicii de platã sã nu fie obligat sã îl notifice pe utilizatorul serviciilor de platã în legãturã cu refuzul unui ordin de platã, în cazul în care neefectuarea plãţii reiese din context;
d) ca, prin derogare de la art. 146-149, plãtitorul sã nu poatã revoca ordinul de platã dupã transmiterea ordinului de platã sau dupã exprimarea consimţãmântului sãu pentru executarea operaţiunii de platã cãtre beneficiarul plãţii;
e) ca, prin derogare de la art. 154-157, sã se aplice alte termene de executare.
(2) Pentru operaţiunile de platã transfrontaliere efectuate pe teritoriul Uniunii Europene sau în Spaţiul Economic European, sumele prevãzute la alin. (1) sunt de 30 euro sau echivalentul în lei a 30 euro, în cazul instrumentelor de platã, şi de 150 euro ori echivalentul în lei a 150 euro, în cazul limitelor de cheltuieli sau al fondurilor depozitate.
ART. 119
