Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA DE URGENTA nr. 11 din 25 februarie 2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA DE URGENTA nr. 11 din 25 februarie 2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 4 martie 2009
Comenteaza legea

Având în vedere imperativul asigurãrii unui proces electoral corect şi transparent şi ţinând cont de termenul foarte scurt rãmas pânã la data desfãşurãrii alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, precum şi de deficienţele constatate în procesul de aplicare a dispoziţiilor <>Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, toate acestea vizând interesul public şi constituind o situaţie extraordinarã, a cãrei reglementare nu poate fi amânatã,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.

ART. I
<>Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 4, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României constituie o singurã circumscripţie electoralã."
2. La articolul 5, alineatele (2), (4) şi (8) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Prin alegãtor resortisant se înţelege orice cetãţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în ţarã ori în strãinãtate, care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
.........................................................................
(4) În sensul prezentei legi, prin zi de referinţã se înţelege ziua votãrii pentru membrii din România în Parlamentul European.
.........................................................................
(8) Dispoziţiile alin. (5)-(7) se aplicã şi cetãţenilor români care au domiciliul sau reşedinţa în strãinãtate şi au drept de vot în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi."
3. Dupã articolul 5 se introduc douã noi articole, articolele 5^1 şi 5^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 5^1. - (1) În sensul prezentei legi, prin perioadã electoralã se înţelege intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoştinţã publicã a zilei de referinţã şi se încheie odatã cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electoralã cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoştinţã publicã a zilei de referinţã şi data începerii campaniei electorale, campania electoralã, desfãşurarea efectivã a votãrii, numãrarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votãrii, atribuirea mandatelor, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În sensul prezentei legi, prin act de identitate se înţelege un act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
(3) Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetãţenii români aflaţi în strãinãtate sau de cetãţenii români domiciliaţi în strãinãtate.
Art. 5^2. - (1) Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bazã de protocol, constituind o alianţã electoralã, în scopul participãrii la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianţã politicã sau o organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale nu poate face parte decât dintr-o singurã alianţã electoralã. Alianţa electoralã care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate pãstra numai dacã nu şi-a schimbat componenţa iniţialã. De asemenea, denumirea respectivã nu poate fi utilizatã de o altã alianţã.
(2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiinţarea acestuia.
(3) Biroul Electoral Central se pronunţã în şedinţã publicã asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestatã de orice persoanã fizicã sau juridicã interesatã la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la afişare.
(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestatã de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la afişare.
(6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţã asupra contestaţiilor prevãzute la alin. (4) şi (5) în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, prin hotãrâre definitivã şi irevocabilã.
(7) Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care au constituit o alianţã electoralã pot propune candidaţi numai din partea alianţei electorale.
(8) Protocolul de constituire a unei alianţe electorale, care a fost admis prin decizie a Biroului Electoral Central şi care a rãmas definitiv, ca urmare a necontestãrii sau ca urmare a pronunţãrii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poate fi desfiinţat numai prin acordul pãrţilor semnatare ale protocolului de constituire a alianţei electorale.
(9) Acordul de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale se depune la Biroul Electoral Central cu cel puţin 4 zile înaintea termenului-limitã de depunere a candidaturilor.
(10) Dispoziţiile alin. (3)-(6) se aplicã în mod corespunzãtor în cazul acordului de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale.
(11) În cazul desfiinţãrii protocolului de constituire a unei alianţe electorale dupã expirarea termenului de depunere a semnelor electorale, membrii alianţei electorale desfiinţate participã la alegeri fãrã semn electoral.
(12) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianţele politice se aplicã în mod corespunzãtor şi alianţelor electorale."
4. La articolul 7, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (2), dacã apare sau continuã sã existe un caz de incompatibilitate cu funcţiile prevãzute la art. 81 şi 82 din cartea I, titlul IV, <>cap. III secţiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcţia de parlamentar european. Demisia se constatã prin hotãrâre a Autoritãţii Electorale Permanente, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se comunicã Parlamentului European."
5. La articolul 7, dupã alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (4)-(8), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Agenţia Naţionalã de Integritate constatã cazurile de incompatibilitate între mandatul de parlamentar european şi funcţiile prevãzute la alin. (1) şi le comunicã Autoritãţii Electorale Permanente în termen de 15 zile de la constatare.
(5) Dupã caz, Autoritatea Electoralã Permanentã notificã Parlamentului European cazurile de incompatibilitate prevãzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Actul din 1976, în care se regãsesc membrii din România în Parlamentul European sau constatã, potrivit alin. (3), demisia persoanelor aflate în incompatibilitate.
(6) În cel mult 15 zile de la validarea mandatelor, membrii din România în Parlamentul European sunt obligaţi sã îşi declare averea şi interesele la Agenţia Naţionalã de Integritate, folosind formularele prevãzute de anexa la <>Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi de anexa la <>Hotãrârea Guvernului nr. 506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declaraţiilor de interese, cu modificãrile ulterioare. Declaraţiile de avere şi de interese se afişeazã pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Integritate şi se actualizeazã anual.
(7) Autoritatea Electoralã Permanentã îndeplineşte formalitãţile necesare acceptãrii candidaţilor declaraţi aleşi în Parlamentul European.
(8) Cu excepţia cazurilor prevãzute de alin. (3), constatarea încetãrii mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 şi Regulamentului de procedurã al Parlamentului European."
6. La articolul 8, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Ziua de referinţã este duminica. Aducerea la cunoştinţã publicã a zilei de referinţã se face cu cel puţin 90 de zile înainte, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotãrârii Guvernului privind stabilirea zilei de referinţã."
7. Articolul 9 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 9. - (1) Listele electorale sunt permanente, speciale şi suplimentare.
(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localitãţi şi cuprind toţi alegãtorii resortisanţi care domiciliazã în localitatea pentru care ele au fost întocmite.
(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, dupã caz, strãzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe strãzi şi, dupã caz, blocuri.
(4) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numãrului imobilelor în care locuiesc alegãtorii resortisanţi, numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numãrul actului de identitate.
(5) În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (2)-(4), alegãtorii resortisanţi pot fi înscrişi în listele electorale permanente în ordine alfabeticã, cu avizul biroului electoral judeţean sau de sector.
(6) În cel mult 45 de zile de la data aducerii la cunoştinţã publicã a zilei de referinţã, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor selecteazã şi prelucreazã datele privind alegãtorii resortisanţi cuprinse în Registrul naţional de evidenţã a persoanelor, tipãreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, prin structurile sale teritoriale, douã exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semneazã de primar, de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţã a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
(7) Un exemplar al listelor electorale permanente se pãstreazã de primar, iar celãlalt se predã judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã localitatea pentru care a fost întocmit.
(8) Actualizarea listelor electorale permanente se realizeazã de cãtre primarul unitãţii administrativ-teritoriale împreunã cu serviciul public comunitar de evidenţã a persoanelor.
(9) În termen de 10 zile de la primirea listelor electorale permanente, primarul este obligat sa punã la dispoziţia partidelor politice, a alianţelor politice şi a alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii ale listelor electorale permanente.
(10) Alegãtorii resortisanţi au dreptul sã verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligaţi sã punã la dispoziţia acestora, spre consultare, listele electorale permanente şi sã organizeze acţiuni de informare şi de îndrumare a alegãtorilor pentru efectuarea verificãrilor necesare.
(11) Întâmpinãrile privind omisiunile, înscrierile greşite, oricare alte erori din liste, precum şi refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localitãţii, acesta fiind obligat sã se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(12) Contestaţiile cu privire la soluţionarea întâmpinãrilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispoziţiilor, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã domiciliazã alegãtorul şi se soluţioneazã de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(13) În termen de 48 de ore de la soluţionarea întâmpinãrilor şi operarea modificãrilor în listele electorale permanente, primarii au obligaţia de a le transmite Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
(14) Cu cel puţin 5 zile înainte de ziua de referinţã, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, prin structurile sale teritoriale, tipãreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegãtorii resortisanţi din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semneazã de primar, de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţã a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
(15) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele şi prenumele alegãtorului resortisant, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numãrul actului de identitate, numãrul secţiei de votare, precum şi o rubricã destinatã semnãturii alegãtorului.
(16) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de cãtre primar, în douã exemplare, pe bazã de proces-verbal, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu douã zile înainte de ziua de referinţã. Un exemplar este pus la dispoziţia alegãtorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua de referinţã. Al treilea exemplar al copiei se pãstreazã de cãtre primar.
(17) Orice neconcordanţã între lista electoralã permanentã şi copie se soluţioneazã de primar de îndatã, prin dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electoralã permanentã.
(18) Orice modificare intervenitã în lista electoralã permanentã, dupã predarea copiei la biroul electoral al secţiei de votare, se comunicã, în scris, de îndatã acestuia de cãtre primar."
8. Articolul 9^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 9^1. - (1) Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referinţã, cetãţenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România pot face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localitãţii de domiciliu sau de reşedinţã, însoţite de o copie a unui document de identitate valabil.
(2) Listele electorale speciale cuprind numele şi prenumele alegãtorului comunitar, cetãţenia şi adresa la care alegãtorul comunitar locuieşte în România.
(3) Modelul şi cuprinsul cererii se stabilesc de Guvern, prin hotãrâre, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Autoritãţii Electorale Permanente. Cererea constituie un act public şi se aflã sub incidenţa art. 292 din Codul penal.
(4) În sensul prezentei legi, prin document de identitate valabil al alegãtorului comunitar sau al persoanei eligibile comunitar se înţelege orice document eliberat de statul membru al cãrui cetãţean este titularul, altul decât România, şi care este considerat act de identitate în statul emitent.
(5) Primarul comunicã solicitantului rãspunsul la cerere în cel mult 10 zile de la data înregistrãrii acesteia.
(6) Listele electorale speciale se semneazã de primar şi de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale. Un exemplar al listelor electorale speciale se pãstreazã de cãtre primar, iar celãlalt se predã la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se aflã unitatea administrativ-teritorialã respectivã.
(7) Alegãtorii comunitari rãmân înscrişi în listele electorale speciale pânã când solicitã radierea din aceste liste sau pânã când sunt radiaţi deoarece nu mai îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de a alege. Radierea alegãtorilor comunitari din listele electorale speciale este efectuatã de cãtre primar.
(8) Întâmpinãrile privind refuzul înscrierii, omisiunile, înscrierile greşite şi oricare alte erori din listele electorale speciale se fac în scris la primarul unitãţii administrativ-teritoriale, acesta fiind obligat sã le soluţioneze în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(9) Contestaţiile cu privire la soluţionarea întâmpinãrilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicare, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã îşi are domiciliul sau reşedinţa cetãţeanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România, şi se soluţioneazã de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(10) Cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referinţã, primarii transmit Autoritãţii Electorale Permanente, în vedere îndeplinirii atribuţiei prevãzute la art. 11, copii de pe cererile de înscriere în listele electorale speciale însoţite de copiile documentelor de identitate.
(11) Primarul realizeazã copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegãtorii comunitari din fiecare secţie de votare. Cu douã zile înainte de ziua de referinţã, primarul predã douã exemplare ale copiilor de pe listele electorale speciale, pe bazã de proces-verbal, birourilor electorale ale secţiilor de votare. Un exemplar este pus la dispoziţia alegãtorilor pentru consultare, iar celãlalt este utilizat în ziua de referinţã. Un exemplar al copiei se pãstreazã de cãtre primar.
(12) Copiile de pe listele electorale speciale se semneazã de primar şi de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale.
(13) Copiile de pe listele electorale speciale cuprind numele şi prenumele alegãtorului comunitar, cetãţenia, adresa la care alegãtorul comunitar locuieşte în România, conform cererii în baza cãreia alegãtorul comunitar a fost înscris în listele electorale speciale, numãrul secţiei de votare şi o rubricã destinatã semnãturii alegãtorului.
(14) Orice neconcordanţã între lista electoralã specialã şi copia de pe aceasta se soluţioneazã de primar de îndatã, prin dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electoralã specialã.
(15) Primarul comunicã, în scris, de îndatã biroului electoral al secţiei de votare şi Autoritãţii Electorale Permanente orice modificare intervenitã în lista electoralã specialã, dupã predarea copiei la biroul electoral al secţiei de votare."
9. Articolul 9^2 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 9^2. - (1) Alegãtorii resortisanţi care în ziua de referinţã se aflã în altã localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în listele electorale suplimentare.
(2) Membrii biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele însãrcinate cu menţinerea ordinii voteazã la secţia de votare unde îşi desfãşoarã activitatea şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.
(3) Alegãtorii resortisanţi care în ziua de referinţã se aflã în strãinãtate voteazã la orice secţie de votare organizatã în strãinãtate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.
(4) Alegãtorii resortisanţi care îşi exercitã dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.
(5) În listele electorale suplimentare sunt trecuţi şi alegãtorii care se prezintã la vot şi fac dovada cu actul de identitate cã domiciliazã în raza teritorialã a secţiei de votare respective, însã au fost omişi din lista electoralã permanentã sau din copia de pe aceasta existentã la secţia de votare.
(6) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor în cazul alegãtorilor comunitari."
10. Articolul 10 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 10. - (1) La depunerea candidaturii, un cetãţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, prezintã urmãtoarele:
a) o declaraţie pe propria rãspundere, prin care precizeazã cetãţenia, adresa de domiciliu sau de reşedinţã din România, colectivitatea localã ori circumscripţia din statul al cãrui cetãţean este unde a fost înscris ultima datã în lista electoralã şi cã nu mai candideazã la alegerile pentru Parlamentul European într-un alt stat membru al Uniunii Europene;
b) o adeverinţã eliberatã de autoritatea competentã din statul al cãrui cetãţean este, care sã ateste cã nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în acel stat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã sau cã o asemenea interdicţie nu este cunoscutã de aceastã autoritate;
c) un document de identitate valabil.
(2) Declaraţia prevãzutã la alin. (1) lit. a) constituie un act public şi se aflã sub incidenţa art. 292 din Codul penal.
(3) Dispoziţiile art. 12 şi 12^1 se aplicã în mod corespunzãtor.
(4) Modelul declaraţiei prevãzute la alin. (1) lit. a) se stabileşte de Guvern, prin hotãrâre, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Autoritãţii Electorale Permanente.
(5) În termen de 24 de ore de la admiterea candidaturii persoanei eligibile comunitar, Biroul Electoral Central transmite Autoritãţii Electorale Permanente un exemplar al dosarului de candidaturã al acesteia."
11. Articolul 11 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Autoritatea Electoralã Permanentã informeazã autoritãţile cu responsabilitãţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la alegãtorii comunitari care au fost înscrişi în listele electorale speciale şi la persoanele eligibile comunitar a cãror candidaturã a fost admisã de Biroul Electoral Central.
(2) Autoritatea Electoralã Permanentã furnizeazã autoritãţilor cu responsabilitãţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene informaţiile solicitate privind cetãţenii români care şi-au exprimat intenţia de a vota în statele membre respective.
(3) În cazul în care Autoritatea Electoralã Permanentã este informatã de o autoritate cu responsabilitãţi similare din alt stat membru al Uniunii Europene asupra faptului cã un cetãţean român a fost înscris în lista electoralã a acelui stat, înştiinţeazã Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, în vederea radierii acestuia din copia de pe lista electoralã permanentã, precum şi Ministerul Afacerilor Externe.
(4) La solicitarea cetãţenilor români care doresc sã candideze la alegerile pentru Parlamentul European în alt stat membru al Uniunii Europene, Autoritatea Electoralã Permanentã elibereazã adeverinţe care atestã cã nu au fost lipsiţi de dreptul de a fi ales în România sau cã o asemenea interdicţie nu este cunoscutã de autoritãţile române.
(5) În urma schimbului de informaţii cu autoritãţile cu responsabilitãţi similare din alte state membre ale Uniunii Europene, Autoritatea Electoralã Permanentã aduce la cunoştinţa Biroului Electoral Central cazurile în care cetãţenii români candideazã la alegerile pentru Parlamentul European în alte state membre ale Uniunii Europene.
(6) Autoritatea Electoralã Permanentã este singura autoritate publicã din România care poate schimba informaţii privind drepturile electorale ale cetãţenilor români şi ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene cu autoritãţile cu responsabilitãţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
(7) Autoritãţile publice din România au obligaţia de a sprijini Autoritatea Electoralã Permanentã în îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la alin. (1)-(6)."
12. Articolul 12 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Pot propune liste de candidaţi numai partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite, precum şi alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi. Listele de candidaţi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referinţã.
(2) Listele de candidaţi se depun în scris, în 4 exemplare - un exemplar original şi 3 copii -, se semneazã de conducerea partidului politic, a organizaţiei cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, a alianţei politice sau a alianţei electorale sau de persoanele împuternicite în mod expres pentru a le semna şi cuprind numele, prenumele, prenumele pãrinţilor, locul şi data naşterii, cetãţenia, adresa, apartenenţa politicã, ocupaţia şi profesia candidaţilor.
(3) Candidaţii propuşi de un partid politic, o alianţã politicã sau electoralã trebuie sã facã parte din partidul politic respectiv sau, dupã caz, dintr-un partid politic, membru al alianţei respective.
(4) Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listã cuprinzând cel puţin 200.000 de susţinãtori. Lista susţinãtorilor se depune într-un singur exemplar.
(5) Lista de candidaţi trebuie sã fie însoţitã de urmãtoarele documente:
a) un exemplar al listei susţinãtorilor;
b) copia actului de identitate al fiecãrui candidat;
c) declaraţiile de acceptare a candidaturii, întocmite în câte 4 exemplare; declaraţia de acceptare a candidaturii este semnatã şi datatã personal de candidat şi cuprinde numele, prenumele, prenumele pãrinţilor, locul şi data naşterii, cetãţenia, adresa, apartenenţa politicã, ocupaţia şi profesia candidatului, consimţãmântul expres de a candida, precum şi precizarea îndeplinirii tuturor condiţiilor prevãzute de lege pentru a candida;
d) declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor prevãzute de anexa la <>Legea nr. 115/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi de anexa la <>Hotãrârea Guvernului nr. 506/2003 , cu modificãrile ulterioare, completate şi semnate de candidaţi, întocmite în câte douã exemplare;
e) declaraţiile pe propria rãspundere ale candidaţilor în sensul cã au avut sau nu calitatea de lucrãtori ai Securitãţii sau de colaboratori ai acesteia, al cãror model este prevãzut în anexa la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 293/2008 , întocmite în câte douã exemplare.
(6) Declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor se publicã pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor. Declaraţiile pe propria rãspundere ale candidaţilor în sensul cã au avut sau nu calitatea de lucrãtori ai Securitãţii sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la înregistrare, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
(7) Douã exemplare ale listei de candidaţi şi ale declaraţiilor de acceptare a candidaturii, certificate de preşedintele Biroului Electoral Central prin semnãturã şi aplicarea ştampilei, se restituie depunãtorului, care are obligaţia de a depune un exemplar din fiecare la Tribunalul Bucureşti.
(8) Listele de candidaţi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se întocmesc astfel încât sã asigure reprezentarea ambelor sexe.
(9) Numãrul de candidaţi de pe fiecare listã poate fi cu cel mult 10 mai mare decât numãrul mandatelor la care are dreptul România în Parlamentul European.
(10) Fiecare partid politic, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţã politicã sau alianţã electoralã care participã la alegerile pentru Parlamentul European în condiţiile prezentei legi poate depune numai o singurã listã de candidaţi.
(11) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (8) atrage nulitatea listei de candidaţi. Nulitatea se constatã prin decizie a Biroului Electoral Central."
13. Dupã articolul 12 se introduc trei noi articole, articolele 12^1-12^3, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 12^1. - (1) Poate candida ca independent cetãţeanul român sau cetãţeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales şi este susţinut de cel puţin 100.000 de alegãtori. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoţitã de un exemplar al listei de susţinãtori, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua de referinţã.
(2) Cererea de admitere a candidaturii independente cuprinde numele, prenumele, prenumele pãrinţilor, cetãţenia, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia şi profesia candidatului, precum şi semnãtura acestuia.
(3) Dispoziţiile art. 12 alin. (5) şi (6) se aplicã în mod corespunzãtor. Douã exemplare ale propunerii de candidaturã independentã, certificate de preşedintele Biroului Electoral Central prin semnãturã şi aplicarea ştampilei, se restituie depunãtorului, care are obligaţia de a depune un exemplar la Tribunalul Bucureşti.
(4) Nu se pot depune liste de candidaţi independenţi. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale. Nu se admit candidaturi independente ale membrilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale.
Art. 12^2. - (1) Un alegãtor poate susţine un singur/o singurã partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale sau candidat independent.
(2) Lista susţinãtorilor constituie un act public, sub sancţiunea prevãzutã de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligatã sã facã o declaraţie pe propria rãspundere, prin care sã ateste veridicitatea semnãturilor susţinãtorilor. Modelul listei susţinãtorilor şi cel al declaraţiei pe propria rãspundere sunt stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
Art. 12^3. - (1) Biroul Electoral Central verificã îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formã prevãzute de prezenta lege pentru candidaturi, admite candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respinge candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale.
(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor de cãtre Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acestora.
(3) Biroul Electoral Central întocmeşte procese-verbale din care rezultã data şi ora afişãrii deciziilor de admitere sau, dupã caz, de respingere a candidaturii.
(4) Candidaţii pot renunţa la candidaturi pânã la data rãmânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceştia declarã în scris pe propria rãspundere cã renunţã la candidaturã. Declaraţia se depune la Biroul Electoral Central.
(5) Partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi alianţele politice sau electorale pot retrage candidaturi de pe listã şi pot depune alte propuneri pentru completarea listei de candidaţi pânã la data-limitã de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere scrisã semnatã de aceleaşi persoane care semneazã listele de candidaţi iniţiale.
(6) În cazul unei renunţãri la candidaturã sau al decesului unui candidat dupã data-limitã de depunere a candidaturilor, partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi alianţele politice sau electorale nu au posibilitatea înlocuirii candidatului.
(7) O persoanã nu poate accepta decât o singurã candidaturã. În cazul în care o persoanã candideazã de mai multe ori la aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European, propunerile de candidaturã a acesteia sunt nule de drept. Nulitatea se constatã prin decizie a Biroului Electoral Central."
14. La articolul 13, alineatele (1), (3) şi (6) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - (1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţã publicã listele de candidaţi şi candidaturile independente pe care le-a primit, prin afişare la sediul sãu, la sediile birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi la sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, precum şi prin intermediul Societãţii Române de Televiziune şi al Societãţii Române de Radiodifuziune.
.......................................................................
(3) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul Bucureşti şi se soluţioneazã de acesta în cel mult douã zile de la înregistrare.
.......................................................................
(6) Pentru stabilirea numãrului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus liste de candidaţi, precum şi a candidaţilor independenţi, se procedeazã astfel:
a) în prima etapã, listele de candidaţi ale partidelor politice, ale organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, ale alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea, care au membri în Parlamentul European, se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi efectuatã de preşedintele Biroului Electoral Central; lista primului partid, primei alianţe politice, primei alianţe electorale, primei organizaţii a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale extras/extrase din urnã se imprimã în patrulaterul cu numãrul de ordine 1; lista celui de-al doilea partid politic, celei de-a doua alianţe politice, celei de-a doua alianţe electorale, celei de-a doua organizaţii a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale extras/extrase se imprimã în patrulaterul cu numãrul de ordine 2. Imprimarea continuã pânã la epuizarea listelor de candidaţi ale tuturor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale;
b) în etapa a doua, listele partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite care nu au membri în Parlamentul European se imprimã în urmãtoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi efectuatã de preşedintele Biroului Electoral Central."
15. Dupã articolul 13 se introduc trei noi articole, articolele 13^1-13^3, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 13^1. - (1) Pentru organizarea şi desfãşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcãtuite numai din cetãţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţul, soţia, rudele şi afinii acestora pânã la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercitã o funcţie ce implicã autoritatea de stat. Exercitarea corectã şi imparţialã a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage rãspunderea juridicã, civilã sau penalã, dupã caz.
(4) Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a douã sau mai multe birouri electorale.
(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii şi completãrii birourilor electorale atestã calitatea de membru al biroului electoral.
Art. 13^2. - (1) Birourile electorale judeţene, biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile electorale ale secţiilor de votare lucreazã în prezenţa majoritãţii membrilor lor şi adoptã decizii cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
(2) Biroul Electoral Central lucreazã în prezenţa majoritãţii membrilor sãi şi adoptã decizii şi hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
(3) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotãrâtor.
Art. 13^3. - (1) Reprezentanţii partidelor politice, ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, ai alianţelor politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însãrcinãri în afara celor prevãzute de prezenta lege.
(2) Reprezentanţii partidelor politice, ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, ai alianţelor politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, pânã în preziua votãrii, iar în caz de deces, îmbolnãviri sau accidente, chiar şi în ziua de referinţã, cu respectarea, dupã caz, a condiţiilor prevãzute la art. 14, 14^2, 14^4 şi 14^5.
(3) Calitatea de membru al unui birou electoral înceteazã de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecatã pentru sãvârşirea unei infracţiuni prevãzute de prezenta lege. Constatarea încetãrii de drept a calitãţii de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de cãtre preşedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor."
16. La articolul 14, alineatele (1)-(6) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Biroul Electoral Central este alcãtuit din 5 judecãtori ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri.
(2) Desemnarea celor 5 judecãtori se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţã publicã, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoştinţã publicã a zilei de referinţã, prin tragere la sorţi, dintre judecãtorii în exerciţiu ai Curţii. Data desfãşurãrii şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţã în scris, cu douã zile înainte, de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, partidelor politice şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi se aduce la cunoştinţã publicã prin mass-media.
(3) La organizarea şi desfãşurarea tragerii la sorţi au dreptul sã participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecãrui partid politic şi al fiecãrei organizaţii a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care are membri în Parlamentul European. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecãtorii desemnaţi îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intrã preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente, precum şi câte un reprezentant al fiecãrui partid politic şi al fiecãrei organizaţii a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electoralã Permanentã comunicã preşedintelui Biroului Electoral Central, de îndatã ce a fost ales, lista partidelor politice şi a organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care au membri în Parlamentul European.
(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemneazã într-un proces-verbal care reprezintã actul de învestire. În aceastã alcãtuire, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
(6) În termen de douã zile de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, fiecare partid politic, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţã politicã sau electoralã dintre acestea care participã la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European comunicã, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului lor. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicãrile, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanţii."
17. Articolele 14^1-14^8 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 14^1. - (1) Biroul Electoral Central are urmãtoarele atribuţii:
a) asigurã aplicarea şi interpretarea unitarã a dispoziţiilor prezentei legi; asigurã publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite, care au dreptul sã participe la alegeri;
b) constatã îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formã prevãzute de prezenta lege pentru candidaturi;
c) comunicã birourilor electorale judeţene, birourilor electorale de sector şi biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate candidaturile admise şi le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune;
d) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate; contestaţiile se soluţioneazã prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauzã, precum şi pentru autoritãţile şi instituţiile publice la care se referã, sub sancţiunile prevãzute de prezenta lege; în cazul în care pentru soluţionarea unei întâmpinãri sau contestaţii sunt necesare verificãri de fapt, acestea se efectueazã în prezenţa unui judecãtor din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificãri nu se pot face în ziua de referinţã;
e) constatã, pe baza comunicãrilor primite de la birourile electorale ierarhic inferioare, dacã existã partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care au întrunit pragul electoral prevãzut la art. 20 alin. (1) şi candidaţi independenţi care au întrunit coeficientul electoral prevãzut la art. 20 alin. (2) şi dã publicitãţii, în termen de 24 de ore de la constatare, lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care au întrunit pragul electoral şi a candidaţilor independenţi care au întrunit coeficientul electoral;
f) primeşte de la birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor şi de la biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate procesele-verbale prevãzute la art. 19^8; centralizeazã voturile valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi candidat independent care îndeplineşte condiţia prevãzutã la lit. e) şi asigurã repartizarea şi atribuirea mandatelor;
g) anuleazã rezultatul alegerilor în cazul în care constatã cã votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de naturã sã modifice atribuirea mandatelor şi dispune repetarea scrutinului în secţiile de votare unde s-a constatat frauda;
h) poate dispune renumãrarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizãrii voturilor şi a rezultatului alegerilor dintr-un judeţ, sector sau din secţiile de votare din strãinãtate, în situaţia în care constatã, pe baza probelor administrate, cã au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale;
i) organizeazã şi implementeazã un sistem de colectare de date şi de informare periodicã a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional;
j) transmite Autoritãţii Electorale Permanente, dupã publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactãrii Cãrţii albe a alegerilor.
(2) Biroul Electoral Central îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de prezenta lege.
(3) Cererea de anulare a alegerilor pentru fraudã electoralã se poate face numai de cãtre partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, care au participat la alegeri, precum şi de candidaţii independenţi. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votãrii, sub sancţiunea decãderii. Cererea trebuie temeinic motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisã numai dacã aceasta a fost de naturã sã modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de cãtre Biroul Electoral Central trebuie fãcutã în cel mult 48 de ore de la înregistrare. În termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizeazã un nou scrutin în secţiile de votare unde s-a constatat frauda electoralã. Biroul electoral judeţean, biroul electoral de sector al municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate şi autoritãţile publice locale sau, dupã caz, Ministerul Afacerilor Externe vor asigura buna desfãşurare a noului scrutin. Acesta va avea loc numai în secţiile de votare unde s-a constatat frauda, în baza listelor electorale utilizate şi cu aplicarea corespunzãtoare a dispoziţiilor prezentei legi. Operaţiunile electorale privind numãrarea voturilor şi constatarea rezultatelor se suspendã pânã la obţinerea noilor rezultate.
(4) Dupã soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudã electoralã şi centralizarea rezultatului alegerilor, Biroul Electoral Central valideazã alegerile şi asigurã publicarea rezultatului acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, Biroul Electoral Central îşi înceteazã activitatea.
(5) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptã decizii şi hotãrâri. Hotãrârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitarã a prezentei legi şi sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau pentru aplicarea unitarã a prevederilor prezentei legi, precum şi în soluţionarea întâmpinãrilor şi contestaţiilor care sunt de competenţa sa. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritãţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electoralã. Deciziile se aduc la cunoştinţã prin afişare şi prin orice mijloc de publicitate, iar hotãrârile se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 14^2. - (1) Biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti este constituit din 3 judecãtori, un reprezentant al Autoritãţii Electorale Permanente desemnat de cãtre aceasta prin hotãrâre şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri.
(2) Desemnarea judecãtorilor se face în şedinţã publicã, cu 60 de zile înainte de ziua de referinţã, de cãtre preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecãtorii în exerciţiu ai acestuia, sau în cazul biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, dintre judecãtorii în exerciţiu ai judecãtoriei sectorului. Data şedinţei se aduce la cunoştinţã publicã, prin presã, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 24 de ore înainte. Tragerea la sorţi se face pe funcţii, preşedinte şi locţiitor, şi se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autoritãţii Electorale Permanente.
(3) Cel mai târziu cu 15 zile înainte de ziua de referinţã, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti se completeazã cu câte un reprezentant al fiecãrui partid politic, al fiecãrei organizaţii a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţe politice sau electorale care are membri în Parlamentul European şi participã la alegeri. Pânã la aceastã datã, partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri şi au membri în Parlamentul European au obligaţia de a transmite numele şi prenumele reprezentantului lor biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare.
(4) În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevãzut de alin. (3) se va proceda la completarea biroului cu câte un reprezentant al fiecãrui partid politic, al fiecãrei organizaţii a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţe politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European de preşedintele biroului, prin tragere la sorţi în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. Pânã la aceastã datã, partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri şi care nu au membri în Parlamentul European au obligaţia de a transmite biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare.
Art. 14^3. - (1) Birourile electorale judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii:
a) urmãresc şi asigurã aplicarea unitarã şi respectarea dispoziţiilor prezentei legi de cãtre toate autoritãţile, instituţiile şi organismele cu responsabilitãţi în materie electoralã din cadrul judeţului sau sectorului municipiului Bucureşti; asigurã, împreunã cu prefecţii, instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;
b) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; contestaţiile se soluţioneazã prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauzã, precum şi pentru autoritãţile şi instituţiile publice la care se referã, sub sancţiunile prevãzute de prezenta lege;
c) vegheazã la organizarea din timp a secţiilor de votare; distribuie, pe bazã de proces-verbal, împreunã cu primarii, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea «VOTAT» şi celelalte materiale necesare procesului electoral birourilor electorale ale secţiilor de votare;
d) în baza tabelului transmis de Autoritatea Electoralã Permanentã, care cuprinde alegãtorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale, confirmã, la solicitarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din raza lor teritorialã, cã alegãtorii comunitari care se prezintã la vot potrivit art. 9^2 sunt înscrişi în listele electorale speciale;
e) totalizeazã voturile valabil exprimate pentru fiecare listã de candidaţi şi fiecare candidat independent şi comunicã rezultatele Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului electoral;
f) centralizeazã rezultatele numãrãrii voturilor pentru judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti în care funcţioneazã şi înainteazã Biroului Electoral Central procesul-verbal prevãzut de art. 19^8, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi toate întâmpinãrile şi contestaţiile;
g) predau, pe bazã de proces-verbal, tribunalelor judeţene, respectiv Tribunalului Bucureşti, buletinele de vot nule şi cele contestate, listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, precum şi celelalte documente şi materiale deţinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.
(2) Birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentei legi.
(3) Deciziile biroului electoral judeţean sau ale sectorului municipiului Bucureşti se aduc la cunoştinţã publicã prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(4) În cazul în care constatã neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti solicitã preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sã facã corecturile necesare, pe care sã le ateste prin semnãturã şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare.
Art. 14^4. - (1) Biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate este constituit din 3 judecãtori în exerciţiu ai Tribunalului Bucureşti, un reprezentant al Autoritãţii Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotãrâre şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri.
(2) Dispoziţiile art. 14^2 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate are urmãtoarele atribuţii:
a) vegheazã la organizarea din timp a secţiilor de votare din strãinãtate, urmãreşte şi asigurã aplicarea unitarã şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de cãtre toate autoritãţile, instituţiile şi organismele cu responsabilitãţi în materie electoralã pentru organizarea scrutinului în strãinãtate; asigurã instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;
b) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate; contestaţiile se soluţioneazã prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauzã, precum şi pentru autoritãţile şi instituţiile publice la care se referã, sub sancţiunile prevãzute de prezenta lege;
c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate, prin Ministerul Afacerilor Externe, pe bazã de proces-verbal, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea «VOTAT», precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral;
d) cel mai târziu cu 5 zile înaintea zilei de referinţã, primeşte de la Autoritatea Electoralã Permanentã tabelul cuprinzând cetãţenii români care îşi exercitã dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene, precum şi tabelul cuprinzând alegãtorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale pe care le transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate;
e) totalizeazã numãrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listã de candidaţi şi candidaţi independenţi, pe care îl comunicã Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului electoral;
f) centralizeazã rezultatele alegerilor din secţiile de votare din strãinãtate şi înainteazã Biroului Electoral Central procesul-verbal prevãzut de art. 19^8, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi toate întâmpinãrile şi contestaţiile.
(4) Biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii.
(5) Deciziile se aduc la cunoştinţã publicã prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(6) În cazul în care constatã neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la secţiile de votare organizate în strãinãtate, biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate solicitã preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sã facã corecturile necesare, pe care sã le ateste prin semnãturã şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispoziţiile art. 19^7 alin. (9) se aplicã în mod corespunzãtor.
Art. 14^5. - (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcãtuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulã, magistraţi sau alţi jurişti, precum şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.
(2) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se face cu cel mult 10 zile înainte de ziua de referinţã, de cãtre preşedintele tribunalului, în şedinţã publicã anunţatã cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti.
(3) Listele magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmesc de cãtre preşedintele tribunalului, iar cele ale altor jurişti, de cãtre prefect, împreunã cu preşedintele tribunalului, pânã cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referinţã. Listele vor cuprinde un numãr de persoane mai mare cu cel puţin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervã la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor.
(4) În listele prevãzute la alin. (3) vor fi trecuţi numai jurişti care nu au apartenenţã politicã şi îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 13^1 alin. (2).
(5) În cazul în care numãrul juriştilor este insuficient, lista va fi completatã, la propunerea prefectului, cu alte persoane cu o reputaţie bunã în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri şi care nu sunt rude pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi.
(6) Lista propusã de prefect va cuprinde un numãr de persoane mai mare cu cel puţin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervã la dispoziţia preşedintelui tribunalului. Lista va conţine: numele, prenumele, adresele, telefoanele şi semnãturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însoţitã de declaraţii pe propria rãspundere ale persoanelor propuse privind îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (4).
(7) Propunerile de persoane din lista întocmitã de preşedintele tribunalului şi cele din listele întocmite de prefect trebuie avizate de Autoritatea Electoralã Permanentã, pe baza evaluãrii activitãţii desfãşurate la alegerile anterioare, indiferent de tipul lor, ca preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora, acolo unde este cazul. Listele sunt transmise spre avizare Autoritãţii Electorale Permanente, de cãtre prefecţi, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autoritãţii Electorale Permanente se comunicã prefecţilor şi preşedinţilor tribunalelor pânã cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnãrii preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.
(8) Gruparea în listã a persoanelor în vederea tragerii la sorţi se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestor persoane sã fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului judeţean. Procesul-verbal constituie actul de învestiturã.
(9) În cel mult 48 de ore de la tragerea la sorţi, preşedintele tribunalului transmite biroului electoral judeţean sau, dupã caz, birourilor electorale de sector lista persoanelor desemnate ca preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora.
(10) În cel mult douã zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (9), partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri sunt obligate sã comunice biroului electoral judeţean, respectiv biroului electoral de sector, în cazul municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde urmãtoarele: numãrul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact, respectiv numãrul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. Un partid politic, o organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, o alianţã politicã sau electoralã dintre acestea care participã la alegeri poate avea într-un birou electoral al unei secţii de votare cel mult 3 reprezentanţi.
(11) Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea se face de preşedintele biroului electoral judeţean, respectiv de preşedintele biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea în biroul electoral judeţean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (10). Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare pot avea loc în ambele zile şi se consemneazã în procese-verbale care constituie actele de învestiturã. Birourile electorale ale secţiilor de votare se considerã constituite la data completãrii acestora cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea.
(12) Ordinea de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare este urmãtoarea:
a) în prima etapã, birourile electorale ale secţiilor de votare se completeazã cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţã politicã sau electoralã dintre acestea care participã la alegeri şi are membri în Parlamentul European;
b) în a doua etapã, birourile electorale ale secţiilor de votare se completeazã cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţã politicã sau electoralã dintre acestea care participã la alegeri şi nu are membri în Parlamentul European; desemnarea reprezentanţilor acestora se face potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti;
c) în cazul în care, potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral judeţean, o formaţiune politicã dintre cele prevãzute la lit. a) sau b) are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu a propus niciun reprezentant, la completarea biroului electoral respectiv este luatã în considerare formaţiunea politicã dintre cele prevãzute la lit. a) sau b) imediat urmãtoare, care a propus un reprezentant pentru acel birou.
(13) În situaţia în care, în urma efectuãrii operaţiunilor prevãzute la alin. (12), existã birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au putut fi completate cu numãrul maxim de membri prevãzut de alin. (1), completarea acestora se face dupã cum urmeazã:
a) ordinea de completare se stabileşte prin tragerea la sorţi a tuturor partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri şi care au propus reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare;
b) fiecare birou electoral care nu a putut fi completat cu numãrul maxim de membri se completeazã, în ordinea stabilitã potrivit lit. a), cu câte o persoanã care reprezintã a doua opţiune a formaţiunii politice pentru biroul electoral respectiv; în cazul în care, potrivit ordinii prevãzute la lit. a), o formaţiune politicã are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu are o a doua opţiune, la completarea biroului electoral respectiv este luatã în considerare formaţiunea politicã imediat urmãtoare care are o a doua opţiune pentru acel birou;
c) în cazul în care mai existã birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au putut fi completate cu numãrul maxim de membri, operaţiunea prevãzutã la lit. b) se repetã cu persoanele care reprezintã a treia opţiune pentru birourile electorale respective.
(14) În cazul în care, în urma efectuãrii operaţiunilor prevãzute la alin. (13), mai existã birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au cel puţin 5 membri, respectiv preşedinte, locţiitor şi 3 membri, acestea urmeazã a fi completate cu persoane din lista propusã de prefect, prevãzutã la alin. (5) şi (6).
(15) La solicitarea scrisã a delegaţilor partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea, care au desemnat reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral judeţean ori, dupã caz, al biroului electoral al sectorului pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(16) În douã zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral judeţean sau, dupã caz, al biroului electoral al sectorului comunicã primarilor, prin intermediul prefecţilor, componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare aflate în raza teritorialã a localitãţilor acestora.
Art. 14^6. - (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate sunt constituite dintr-un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice, de regulã din cadrul acesteia, şi un numãr între 2 şi 6 membri stabiliţi de preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, dintr-o listã întocmitã de Ministerul Afacerilor Externe, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de ziua de referinţã, la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri şi care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numãrul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completatã de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bunã reputaţie şi fãrã apartenenţã politicã. Lista este transmisã spre avizare Autoritãţii Electorale Permanente de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autoritãţii Electorale Permanente se comunicã Ministerului Afacerilor Externe pânã cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnãrii preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.
(2) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa şi alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate se suportã de cãtre cei care îi desemneazã.
Art. 14^7. - (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare au urmãtoarele atribuţii:
a) primesc de la primari, pe bazã de proces-verbal, cu douã zile înainte de ziua de referinţã, douã copii de pe listele electorale permanente şi douã copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegãtorii din secţia de votare; un exemplar din fiecare tip de listã este pus la dispoziţia alegãtorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua de referinţã;
b) primesc, pe bazã de proces-verbal, de la primari buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT», formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate şi materiale necesare desfãşurãrii procesului electoral, precum şi un buletin de vot anulat, dupã caz, de cãtre preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de votare într-un loc vizibil, în ziua premergãtoare alegerilor; birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate primesc aceste materiale prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe;
c) conduc operaţiunile de votare, iau toate mãsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;
d) numãrã voturile şi consemneazã rezultatele votãrii;
e) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria lor activitate;
f) predau birourilor electorale judeţene sau, dupã caz, biroului electoral al sectorului procesele-verbale cuprinzând rezultatele votãrii, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreunã cu întâmpinãrile, contestaţiile şi materialele la care acestea se referã, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate predau aceste materiale, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate sau, în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti;
g) predau, pe bazã de proces-verbal, reprezentantului judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã îşi au sediul şi care se aflã la sediul biroului electoral judeţean sau, dupã caz, la sediul biroului electoral de sector buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfãşurarea votãrii; birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate înainteazã aceste materiale reprezentanţelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de cãtre operatorii economici specializaţi;
h) furnizeazã, în ziua de referinţã, date privind prezenţa populaţiei la vot, conform unui program stabilit de Biroul Electoral Central.
(2) Birourile electorale ale secţiilor de votare îndeplinesc orice alte atribuţii care le revin potrivit legii.
(3) Dupã predare, materialele prevãzute la art. 14^7 alin. (1) lit. a) şi b) se sigileazã de cãtre preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se pãstreazã, pânã la transportul lor la localurile secţiilor de votare, sub pazã, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de primarul unitãţii administrativ-teritoriale în care acestea îşi desfãşoarã activitatea. În cazul secţiilor de votare din strãinãtate, dupã primire, materialele prevãzute la lit. b) se sigileazã de cãtre preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se pãstreazã, pânã la transportul lor la localurile secţiilor de votare, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de şeful reprezentanţei diplomatice din statul respectiv.
Art. 14^8. - (1) Partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, dupã caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referã la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţioneazã de acestea în termen de cel mult douã zile de la înregistrare. Decizia sau, dupã caz, hotãrârea pronunţatã este definitivã."
18. Dupã articolul 14^8 se introduce un nou articol, articolul 14^9, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 14^9. - Birourile electorale judeţene, birourile electorale de sector, biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate şi birourile electorale ale secţiilor de votare îşi înceteazã activitatea dupã data predãrii cãtre birourile electorale ierarhic superioare a proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votãrii, pe care le-au întocmit, cu condiţia confirmãrii lipsei oricãror erori sau neconcordanţe în acestea."
19. Articolele 15-17 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 15. - (1) Secţiile de votare se organizeazã dupã cum urmeazã:
a) în localitãţile cu o populaţie de peste 1.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b) în localitãţile cu o populaţie sub 1.000 de locuitori, o singurã secţie de votare;
c) se pot organiza secţii de votare şi în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populaţie de pânã la 1.000 de locuitori, situate la o distanţã mai mare de 3 km faţã de sediul celei mai apropiate secţii de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului.
(2) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cu sprijinul structurilor teritoriale ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, în termen de cel mult 15 zile de la aducerea la cunoştinţã publicã a zilei de referinţã.
(3) Numerotarea secţiilor de votare de pe raza teritorialã a unui judeţ, respectiv a municipiului Bucureşti se stabileşte de cãtre prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea secţiilor de votare, începând cu localitatea reşedinţã de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabeticã a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativteritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevãzutã de lege.
(4) În cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (3), prefecţii comunicã Autoritãţii Electorale Permanente delimitarea şi numerotarea fiecãrei secţii de votare, precum şi alte date relevante privind imobilul în care se va desfãşura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificare privind delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, precum şi locurile de desfãşurare a votãrii se comunicã Autoritãţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore.
(5) Cel mai târziu cu 45 de zile înaintea zilei de referinţã, prefecţii aduc la cunoştinţã publicã delimitarea şi numerotarea fiecãrei secţii de votare, prin publicaţii în care se indicã şi locul de desfãşurare a votãrii.
(6) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor vor asigura datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de cãtre prefecţi a obligaţiilor prevãzute la alin. (3)-(5).
(7) Pe lângã misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizeazã una sau mai multe secţii de votare pentru alegãtorii care se aflã în strãinãtate în ziua de referinţã.
(8) În afara secţiilor de votare prevãzute la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivã, secţii de votare şi în alte localitãţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(9) Numerotarea secţiilor de votare din strãinãtate se stabileşte de cãtre ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevãzut la alin. (5), ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţã publicã numerotarea fiecãrei secţii de votare din strãinãtate, precum şi locurile de desfãşurare a votãrii.
(10) Sediile secţiilor de votare prevãzute la alin. (7) şi (8) se organizeazã şi se doteazã prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice alocã fondurile necesare.
Art. 16. - (1) Campania electoralã începe cu 30 de zile înainte de ziua de referinţã şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbãtã care precedã zilei de referinţã, la ora 7,00.
(2) În campania electoralã candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri, precum şi cetãţenii au dreptul sã îşi exprime opiniile în mod liber şi fãrã nicio discriminare, prin mitinguri, adunãri, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunãrilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizãrile prevãzute de legislaţia în vigoare.
(3) Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept.
(4) În unitãţile militare, în unitãţile de învãţãmânt, în timpul programului de învãţãmânt, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electoralã de orice tip sunt interzise.
(5) În timpul campaniei electorale primarii asigurã candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzãtoare pentru a se întâlni cu alegãtorii.
Art. 17. - (1) Campania electoralã, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie sã serveascã urmãtoarelor interese generale:
a) ale electoratului - de a primi informaţii corecte, astfel încât sã îşi poatã exercita dreptul la vot în cunoştinţã de cauzã;
b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri şi candidaţilor independenţi - de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;
c) ale radiodifuzorilor - de a-şi exercita drepturile şi responsabilitãţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi sã asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfãşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi."
20. Dupã articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 17^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 17^1. - (1) În perioada electoralã, în cazul prezentãrii de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de urmãtoarele informaţii:
a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;
b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizatã;
c) dimensiunea eşantionului şi marja maximã de eroare;
d) cine a solicitat şi cine a plãtit efectuarea sondajului.
(2) Televotul sau anchetele fãcute pe stradã în rândul electoratului nu trebuie sã fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publicã sau pentru un anumit grup social ori etnic.
(3) Cu 48 de ore înainte de ziua de referinţã este interzisã prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete fãcute pe stradã.
(4) Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societãţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditãrii instituţiei pentru care lucreazã, în zona de protecţie a secţiei de votare, prevãzutã la art. 19^3 alin. (6), fãrã a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.
(5) În ziua votãrii este interzisã prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votãrii."
21. Articolul 18 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri, precum şi candidaţii independenţi sunt obligaţi sã solicite, pânã la data rãmânerii definitive a candidaturilor, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenã. Solicitãrile peste acest termen nu se iau în considerare.
(2) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri, iar timpii de antenã oferiţi acestora trebuie sã fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de cãtre posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.
(3) Este interzisã introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.
(4) În termen de 48 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, Societatea Românã de Radiodifuziune şi Societatea Românã de Televiziune stabilesc, în baza comunicãrii efectuate de cãtre Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electoralã şi repartizarea timpilor de antenã pentru accesul partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune, având în vedere urmãtoarea pondere din timpii de antenã alocaţi:
a) 4/5 din timpii de antenã se repartizeazã în mod egal partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi care participã la alegeri, precum şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea;
b) 1/5 din timpii de antenã se repartizeazã în mod egal partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care nu au membri în Parlamentul European care participã la alegeri, precum şi candidaţilor independenţi."
22. Dupã articolul 18 se introduc trei noi articole, articolele 18^1-18^3, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 18^1. - În termen de 30 de zile de la stabilirea zilei de referinţã, Consiliul Naţional al Audiovizualului stabileşte, prin decizie, regulile de desfãşurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.
Art. 18^2. - (1) Primarii sunt obligaţi ca dupã expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar pânã la începerea campaniei electorale, sã stabileascã, prin dispoziţie, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care sã amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numãrul partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi. În acelaşi termen, dispoziţia primarului se aduce la cunoştinţã publicã prin afişare la sediul primãriei.
(2) Locurile speciale pentru afişaj trebuie sã fie stabilite în locuri publice frecventate de cetãţeni, astfel încât participanţii la alegeri sã le poatã folosi fãrã stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activitãţi din localitãţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi sã asigure înlãturarea din spaţiul public a oricãror materiale de propagandã electoralã rãmase de la campaniile electorale precedente.
(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisã numai pentru partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.
(4) Este interzisã utilizarea de cãtre partidul politic, alianţa politicã, alianţa electoralã, organizaţia cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât sã împiedice folosirea acestora de cãtre un alt/o altã partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri ori de cãtre un alt candidat independent.
(5) Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, dupã caz, al deţinãtorilor şi numai cu luarea mãsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetãţenilor.
(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale care participã la alegeri în condiţiile prezentei legi ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevãzute la alin. (1) nu poate depãşi dimensiunile de 500 mm o laturã şi 300 mm cealaltã laturã, iar cel prin care se convoacã o reuniune electoralã, 400 mm o laturã şi 250 mm cealaltã laturã.
(7) Sunt interzise afişele electorale care combinã culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
(8) Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutierã, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.
(9) Activitãţile de propagandã electoralã nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.
(10) Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandã electoralã este interzisã.
(11) Dupã încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.
(12) Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publicã, este obligat sã asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandã electoralã amplasate în locuri autorizate.
(13) Consiliile locale pot aproba instalarea pe domeniul public de cãtre candidaţi, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale a unor amenajãri provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandã electoralã, dacã prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutierã sau pietonalã.
(14) Campania electoralã se poate desfãşura în alt stat decât România numai cu respectarea legislaţiei în vigoare a statului respectiv.
Art. 18^3. - (1) Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate vegheazã la corecta desfãşurare a campaniei electorale, soluţionând, prin decizii, plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale care participã la alegeri ori a unui candidat independent de a-şi desfãşura campania electoralã în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Dacã birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate considerã, cu ocazia soluţionãrii plângerii, cã este necesarã luarea unor mãsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizeazã autoritãţile competente.
(3) Împotriva deciziilor birourilor electorale judeţene, birourilor electorale de sector şi biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate se pot face contestaţii la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea acestora. Deciziile date asupra contestaţiilor sunt definitive.
(4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.
(5) Contestaţiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale de sector şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate suspendã executarea acestora.
(6) Deciziile adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale de sector şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate devin executorii de la datele la care expirã termenele de contestare a acestora."
23. Articolul 19 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 19. - (1) Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipãrire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la stabilirea zilei de referinţã, la propunerea Autoritãţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mãrime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cernealã în atâtea exemplare câţi alegãtori sunt înscrişi în listele electorale permanente şi speciale, cu un supliment de 10%. Imprimarea buletinelor de vot se asigurã de cãtre Ministerul Administraţiei şi Internelor, care rãspunde ca toate buletinele de vot necesare sã fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de ziua de referinţã. Buletinele de vot se capseazã.
(3) Cu cel puţin 15 zile înaintea zilei de referinţã, macheta buletinului de vot se prezintã de Ministerul Administraţiei şi Internelor membrilor Biroului Electoral Central. La prezentarea machetei buletinului de vot sunt invitaţi şi delegaţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri şi nu au reprezentanţi în Biroul Electoral Central, precum şi candidaţii independenţi. Operaţiunea de prezentare a buletinului de vot se consemneazã într-un proces-verbal care se semneazã de toate persoanele prezente. Eventualele obiecţii se formuleazã pe loc, obiecţiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central şi delegaţii împuterniciţi au dreptul sã solicite Ministerului Administraţiei şi Internelor modificarea machetei şi tipãrirea corectã a buletinelor de vot, dacã numele candidaţilor, semnul electoral, denumirea partidelor politice, a alianţelor politice, a alianţelor electorale sau a organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.
(4) La cererea scrisã a partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri sau a candidaţilor independenţi, Biroul Electoral Central elibereazã, pentru fiecare, un buletin de vot, vizat şi anulat de preşedintele acestuia."
24. Dupã articolul 19 se introduc opt noi articole, articolele 19^1-19^8, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 19^1. - (1) Semnele electorale se stabilesc şi se comunicã Biroului Electoral Central de fiecare partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã sau organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri, precum şi de candidaţii independenţi, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua de referinţã. Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
(2) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie sã se deosebeascã clar între ele, fiind interzisã utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometricã în care sunt încadrate. Partidele şi alianţele politice pot întrebuinţa ca semn electoral semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul Bucureşti.
(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specificã.
(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparţine de drept dacã l-a folosit primul, respectiv prima, şi nu poate fi însuşit sau utilizat de alt partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale înregistratã ulterior sau de un candidat independent decât cu consimţãmântul celor cãrora le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcãtuit alianţa politicã sau alianţa electoralã iniţialã.
(5) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri sau candidaţi independenţi, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, organizaţiei cetãţenilor aparţinând minoritãţii naţionale sau candidatului independent care a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.
(6) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut de alin. (1), Biroul Electoral Central admite, prin decizie, semnele electorale care îndeplinesc condiţiile prevãzute de alin. (1)-(5) şi respinge, prin decizie, semnele electorale care nu îndeplinesc aceste condiţii.
(7) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea semnelor electorale se depun, în scris, la Tribunalul Bucureşti, în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (6), şi se soluţioneazã de cãtre acesta în cel mult douã zile de la înregistrarea contestaţiei. Hotãrârea este definitivã şi irevocabilã şi se comunicã contestatorilor şi Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore.
(8) Biroul Electoral Central asigurã aducerea la cunoştinţã publicã a semnelor electorale admise a doua zi dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (6) sau, dupã caz, a termenului prevãzut la alin. (7), prin publicarea pe pagina proprie de internet şi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(9) Alianţa politicã sau alianţa electoralã care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate pãstra numai dacã nu şi-a schimbat componenţa iniţialã sau dacã niciunul dintre partidele politice care au pãrãsit alianţa nu declarã cã nu este de acord ca denumirea respectivã sã fie pãstratã de cãtre alianţa respectivã în noua sa formã. De asemenea, denumirea respectivã nu poate fi utilizatã de o altã alianţã politicã sau alianţã electoralã.
(10) Partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot participa la alegeri fãrã semn electoral.
Art. 19^2. - (1) Confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare se realizeazã prin grija prefecţilor. Confecţionarea ştampilei biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate şi a ştampilelor birourilor electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate se realizeazã prin grija Ministerului Afacerilor Externe.
(2) Ştampila Biroului Electoral Central şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT» se confecţioneazã de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(3) Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT», formularele pentru încheierea proceselorverbale, copiile de pe listele electorale, formularele listelor electorale suplimentare şi celelalte materiale necesare desfãşurãrii procesului electoral se preiau de cãtre prefect, împreunã cu preşedintele biroului electoral judeţean sau de sector, pe bazã de proces-verbal, şi se pãstreazã în încãperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bazã de proces-verbal, cel mai târziu cu douã zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din strãinãtate, preluarea şi predarea acestor materiale se fac, pe bazã de proces-verbal, de cãtre preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.
(4) Predarea şi distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucãţi sau multiplu de 100 de bucãţi, pe bazã de proces-verbal.
(5) În preziua alegerilor, la sediul fiecãrei secţii de votare se afişeazã un buletin de vot, vizat şi anulat, dupã caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate.
Art. 19^3. - (1) Fiecare local de secţie de votare trebuie sã posede un numãr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea «VOTAT», proporţional cu numãrul alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi speciale şi cu numãrul estimat al alegãtorilor care vor fi înscrişi în listele electorale suplimentare, precum şi o urnã de vot specialã.
(2) Cabinele şi urnele de vot trebuie aşezate în aceeaşi încãpere în care se aflã biroul electoral al secţiei de votare. Cabinele şi urnele de vot se asigurã de cãtre primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreunã cu prefecţii.
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreunã cu membrii acestuia trebuie sã fie prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei de referinţã, la ora 18,00, fiind obligat sã dispunã mãsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare dispune îndepãrtarea materialelor de propagandã electoralã de orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare.
(4) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pazã în jurul localului de vot.
(5) În ziua de referinţã, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, dupã caz, a observatorilor, verificã urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând în procesul-verbal prevãzut la art. 19^7 numãrul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, copiile listelor electorale speciale, precum şi numãrul ştampilelor cu menţiunea «VOTAT». Pe mãsurã ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigurã aplicarea ştampilei de control pe ultima paginã a fiecãrui buletin de vot din acestea. Dupã încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigileazã urnele prin aplicarea ştampilei de control.
(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sã ia mãsurile necesare pentru ca alegerile sã decurgã în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în aceastã privinţã, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrãrile în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe strãzi şi în pieţe publice pânã la o distanţã de 500 m.
(7) Mãsurile dispuse de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se aduc la cunoştinţã publicã prin afişare la loc vizibil.
(8) Mãsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la îndeplinire de cãtre primarul unitãţii administrativ-teritoriale, de îndatã ce i-au fost comunicate.
(9) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreunã cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(10) În afarã de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altã persoanã nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(11) Pe durata votãrii se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însãrcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate sã poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandã electoralã.
(12) În ziua votãrii, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul bãuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevãzut la alin. (6).
(13) Pentru secţiile de votare din strãinãtate, dispoziţiile prezentului articol se aplicã, dupã caz, cu luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea acestora.
Art. 19^4. - (1) Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. La sediile secţiilor de votare se afişeazã la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.
(2) Alegãtorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electoralã permanentã sau în copia de pe lista electoralã specialã ori la orice altã secţie de votare, în condiţiile prevãzute de art. 9^2.
(3) Accesul alegãtorilor în sala de vot are loc în serii corespunzãtoare numãrului cabinelor. Alegãtorul resortisant şi alegãtorul comunitar prezintã actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verificã dacã alegãtorul este înscris în copia de pe lista electoralã permanentã sau de pe lista electoralã specialã, dupã care alegãtorul semneazã în listã la poziţia destinatã acestuia. În baza semnãturii în copia de pe lista electoralã permanentã sau de pe lista electoralã specialã, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţeazã alegãtorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT» pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. În situaţia în care alegãtorul, din motive bine întemeiate, constatate de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electoralã, preşedintele face o menţiune în listã, confirmatã prin semnãtura sa şi a încã unui membru al biroului electoral.
(4) În cazul în care alegãtorul nu este înscris în copia de pe lista electoralã permanentã sau de pe lista electoralã specialã, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verificã dacã prevederile art. 9^2 sunt îndeplinite şi opreşte de la votare alegãtorul, în cazul în care aceste prevederi nu sunt îndeplinite.
(5) Cetãţenii români care în ziua de referinţã se aflã în strãinãtate voteazã pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacã nu se regãsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electoralã Permanentã, care cuprinde cetãţenii români care îşi exercitã dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene.
(6) Alegãtorii comunitari care în ziua de referinţã doresc sã voteze la altã secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electoralã specialã voteazã numai dacã biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmã, la solicitarea telefonicã a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, cã au fost înscrişi în listele electorale speciale. Alegãtorii comunitari care în ziua de referinţã se aflã în strãinãtate voteazã pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacã se regãsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electoralã Permanentã, care cuprinde alegãtorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.
(7) Alegãtorii voteazã separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea «VOTAT» înãuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl voteazã. Ştampila cu menţiunea «VOTAT» trebuie astfel dimensionatã încât sã fie mai micã decât patrulaterul.
(8) Prezenţa oricãrei persoane în cabinele de vot, în afara celei care voteazã, este interzisã. Alegãtorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate sã voteze singur are dreptul sã cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
(9) Dupã ce au votat, alegãtorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipãritã care poartã ştampila de control sã rãmânã în afarã, şi le vor introduce în urnã, având grijã sã nu se deschidã. Îndoirea greşitã a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
(10) La cererea alegãtorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea «VOTAT», dar nu a introdus buletinul în urnã, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singurã datã, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi fãcând menţiunea corespunzãtoare în procesul-verbal prevãzut la art. 19^7.
(11) Ştampila încredinţatã pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, dupã care preşedintele sau acel membru aplicã pe actul de identitate sau, dupã caz, pe documentul de identitate al alegãtorului ştampila cu menţiunea «VOTAT» şi data scrutinului sau, dupã caz, un timbru autocolant cu menţiunea «VOTAT» şi data scrutinului.
(12) Preşedintele poate lua mãsuri ca staţionarea unui alegãtor în cabina de votare sã nu se prelungeascã nejustificat.
(13) Candidaţii şi oricare alegãtor au dreptul sã conteste identitatea persoanei care se prezintã la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale.
(14) În cazul în care contestaţia este întemeiatã, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl va opri de la votare pe alegãtorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceastã situaţie autoritãţilor competente.
(15) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totalã a suspendãrilor nu poate depãşi o orã. Suspendarea este anunţatã prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.
(16) În timpul suspendãrii, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rãmâne sub pazã permanentã.
În timpul suspendãrii nu poate pãrãsi sala de votare mai mult de jumãtate din numãrul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp. Candidaţii şi observatorii care asistã la votare nu pot fi obligaţi sã pãrãseascã sala de votare în acest timp.
(17) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat sã primeascã şi sã înregistreze orice sesizare scrisã cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintatã de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegãtori prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înainteazã sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia ce rãmâne la persoana care înainteazã sesizarea faptul cã a luat cunoştinţã de sesizarea respectivã şi numãrul sub care aceasta este înregistratã.
Art. 19^5. - (1) Pentru alegãtorii netransportabili din motive de boalã sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisã a acestora, depusã cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţitã de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sã rezulte cã persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipã formatã din cel puţin 2 membri ai biroului electoral sã se deplaseze cu o urnã specialã şi cu materialul necesar votãrii - ştampilã cu menţiunea «VOTAT» şi buletine de vot - la locul unde se aflã alegãtorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizeazã o singurã urnã specialã. Urna specialã poate fi transportatã numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specialã se poate deplasa numai în raza teritorialã arondatã la respectiva secţie de votare.
(2) În cazurile prevãzute la alin. (1) votarea se face pe baza unui extras de pe lista electoralã suplimentarã. Persoanele înscrise în extrasul de pe lista electoralã suplimentarã trebuie sã fie radiate din celelalte liste existente la secţie.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplicã în mod corespunzãtor persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivã sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.
Art. 19^6. - (1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declarã votarea încheiatã şi dispune închiderea sãlii unde se voteazã.
(2) Alegãtorii care la ora 21,00 se aflã în sala unde se voteazã pot sã îşi exercite dreptul de vot.
Art. 19^7. - (1) Dupã închiderea sãlii unde se voteazã, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectueazã operaţiunile de numãrare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votãrii, dupã cum urmeazã:
a) verificã starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigileazã fanta urnelor de votare, introduce ştampilele cu menţiunea «VOTAT» într-un plic care se sigileazã prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemneazã în procesul-verbal ce va însoţi predarea materialelor primite la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã îşi au sediul;
b) anuleazã buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii «ANULAT» şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care existã pachete cu buletine de vot intacte, menţiunea «ANULAT» se aplicã o singurã datã pe pachetul respectiv; numãrul acestor buletine se înscrie la rubrica d) a procesului-verbal prevãzut la alin. (3);
c) stabileşte numãrul alegãtorilor înscrişi în copia listei electorale permanente, respectiv în copia listei electorale speciale primite din partea primarului unitãţii administrativ-teritoriale în a cãrei razã îşi are sediul secţia de votare; este interzis, sub sancţiunea legii, ca pe aceste liste sã existe ştersãturi, modificãri sau completãri, cu excepţiile prevãzute la art. 9 alin. (17) şi (18), art. 9^1 alin. (14) şi (15) şi art. 19^5 alin. (2). Rezultatul numãrãrii se va înscrie la pct. a1, respectiv pct. a2, din modelul procesului-verbal prevãzut la alin. (3);
d) stabileşte numãrul alegãtorilor prezenţi la urne, prin numãrarea semnãturilor înscrise pe listele electorale existente în secţia de votare. Rezultatele vor fi consemnate în procesulverbal la pct. b1, b2, respectiv pct. b3, din modelul prevãzut la alin. (3);
e) desigileazã urnele, una câte una, şi numãrã voturile gãsite în acestea;
f) sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicatã ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicatã ştampila «VOTAT» sau la care ştampila este aplicatã pe mai multe patrulatere; votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicatã a depãşit limitele patrulaterului, opţiunea alegãtorului este evidentã; buletinele de vot nule nu intrã în calculul voturilor valabil exprimate.
(2) La deschiderea fiecãrui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votatã sau, dupã caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi aratã buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupeazã pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, precum şi pe organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi pe candidaţi independenţi, se numãrã şi se leagã separat. Voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare se consemneazã în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.
(3) Dupã deschiderea urnelor şi numãrarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:
a) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copia de pe lista electoralã permanentã şi în copia de pe lista electoralã specialã (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:
a1) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copia de pe lista electoralã permanentã (pct. a1 ≥ pct. b1);
a2) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copia de pe lista electoralã specialã (pct. a2 ≥ pct. b2);
b) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:
b1) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copia de pe lista electoralã permanentã, care s-au prezentat la urne;
b2) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copia de pe lista electoralã specialã, care s-au prezentat la urne;
b3) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în lista electoralã suplimentarã, care s-au prezentat la urne;
c) numãrul buletinelor de vot primite (pct. c >/ = pct. d + pct. e + pct. f);
d) numãrul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
e) numãrul voturilor valabil exprimate (pct. e </ = pct. b - pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);
f) numãrul voturilor nule;
g) numãrul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listã de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
h) expunerea, pe scurt, a întâmpinãrilor formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate;
i) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votãrii.
(4) La pct. h) din procesul-verbal se vor menţiona şi situaţiile în care:
a) numãrul buletinelor de vot gãsite în urnã diferã de numãrul alegãtorilor care au votat, rezultat în urma numãrãrii semnãturilor din listele electorale permanente, suplimentare şi speciale;
b) numãrul buletinelor de vot gãsite în urnã adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate diferã de numãrul total de buletine de vot primite.
(5) Procesul-verbal se semneazã de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi de ceilalţi membri şi va purta ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnãturilor unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţeazã valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.
(6) Un exemplar al procesului-verbal se afişeazã la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei de votare.
(7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se elibereazã, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificatã de cãtre toţi cei care au semnat originalul.
(8) Douã exemplare ale procesului-verbal prevãzut la alin. (3), însoţite de toate întâmpinãrile şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate, precum şi listele electorale utilizate alcãtuiesc un dosar sigilat şi ştampilat. În cel mult 24 de ore de la încheierea votãrii, dosarul este înaintat biroului electoral judeţean sau, dupã caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pazã înarmatã, însoţit, la cerere, de alţi membri ai biroului electoral respectiv.
(9) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate, însoţite de toate întâmpinãrile şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, prin grija misiunilor diplomatice şi a consulatelor, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmatã telefonic de cãtre preşedintele sau locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, care contrasemneazã şi ştampileazã documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votãrii.
(10) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevãzut la alin. (8), biroul electoral judeţean sau, dupã caz, al sectorului municipiului Bucureşti trimite câte un exemplar al fiecãrui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cãrui razã teritorialã îşi desfãşoarã activitatea; biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate transmite câte o copie, contrasemnatã şi ştampilatã, a fiecãrui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare din strãinãtate, Tribunalului Bucureşti.
(11) Partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevãzute la alin. (10).
Art. 19^8. - (1) Dupã primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi dupã soluţionarea întâmpinãrilor şi contestaţiilor primite, biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate încheie un proces-verbal centralizator al indicatorilor cuprinşi în proceseleverbale ale secţiilor de votare, dupã cum urmeazã:
a) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi în listele electorale speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:
a1) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 ≥ pct. b1);
a2) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 ≥ pct. b2);
b) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:
b1) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;
b2) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;
b3) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;
c) numãrul buletinelor de vot primite (pct. c >/ = pct. d + pct. e + pct. f);
d) numãrul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
e) numãrul voturilor valabil exprimate (pct. e </ = pct. b pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);
f) numãrul voturilor nule;
g) numãrul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listã de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
h) modul de soluţionare a contestaţiilor şi întâmpinãrilor primite.
(2) Prevederile art. 19^7 alin. (5) şi (7) se aplicã corespunzãtor.
(3) Procesul-verbal prevãzut la alin. (1) împreunã cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi cu toate întâmpinãrile şi contestaţiile, formând un dosar sigilat, ştampilat şi semnat de membrii biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau ai biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, se înainteazã cu pazã înarmatã la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secţiilor de votare."
25. La articolul 21, alineatul (4) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Dupã primirea proceselor-verbale de la toate birourile judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, Biroul Electoral Central încheie un proces-verbal privind centralizarea voturilor şi atribuirea mandatelor, dupã cum urmeazã:
a) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi în listele electorale speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:
a1) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 >/= pct. b1);
a2) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 >/= pct. b2);
b) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:
b1) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;
b2) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;
b3) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;
c) numãrul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);
d) numãrul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
e) numãrul voturilor valabil exprimate (pct. e </= pct. b - pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);
f) numãrul voturilor nule;
g) numãrul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listã de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
h) numãrul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listã de candidaţi care a întrunit pragul electoral şi de fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul electoral (în ordinea descrescãtoare a numãrului voturilor valabil exprimate);
i) lista câturilor calculate conform metodei d"Hondt pentru fiecare listã de candidaţi care a întrunit pragul electoral şi pentru fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul electoral;
j) lista sortatã descrescãtor a câturilor calculate conform metodei d"Hondt;
k) numãrul mandatelor atribuite fiecãrei liste de candidaţi sau fiecãrui candidat independent (în ordinea descrescãtoare a numãrului de mandate);
l) lista membrilor aleşi pentru Parlamentul European;
m) lista membrilor supleanţi pentru Parlamentul European."
26. Articolul 21^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 21^1. - Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) înscrierea cu bunã ştiinţã a unui alegãtor în mai multe liste electorale permanente sau speciale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
b) pãstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiţii necorespunzãtoare;
c) neefectuarea la termen a comunicãrilor prevãzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale;
d) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale de cãtre persoane neautorizate;
e) necomunicarea cãtre judecãtorii a modificãrilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primãrie;
f) semnarea listei de susţinãtori cu încãlcarea dispoziţiilor art. 12^2;
g) încãlcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevãzute la art. 13 alin. (1);
h) folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de cãtre un partid politic, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, o alianţã politicã, alianţã electoralã sau candidat independent, de cãtre un alt partid politic, organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţã politicã, alianţã electoralã sau candidat independent;
i) neluarea de cãtre organizatori a mãsurilor necesare desfãşurãrii normale a adunãrilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de bãuturi alcoolice în timpul acestor adunãri;
j) distrugerea, deteriorarea, murdãrirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepţiile prevãzute la art. 19^7 alin. (1) lit. c);
k) nerespectarea dispoziţiilor art. 16 alin. (2) şi (4) şi ale art. 18^2 alin. (3)-(7); afişarea listelor electorale şi a copiilor de pe acestea; distrugerea, deteriorarea, murdãrirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricãror altor afişe ori anunţuri de propagandã electoralã tipãrite;
l) acceptarea de cãtre o persoanã de mai multe ori a candidaturii la aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European;
m) nerespectarea deciziilor şi hotãrârilor birourilor electorale; nerespectarea hotãrârilor şi instrucţiunilor Autoritãţii Electorale Permanente;
n) refuzul de a permite alegãtorului, care face dovada faptului cã are dreptul, sã voteze la secţia de votare la care se prezintã pentru exercitarea dreptului de vot;
o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limiteazã accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datoritã mãrimii acestuia;
p) refuzul de a primi şi înregistra o sesizare scrisã înaintatã în conformitate cu dispoziţiile art. 19^4 alin. (17);
q) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;
r) refuzul de a înmâna buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT» alegãtorului care a semnat în lista electoralã; înmânarea buletinului de vot unui alegãtor care nu prezintã actul sau, dupã caz, documentul de identitate ori care refuzã sã semneze pentru primirea acestora în lista electoralã în care este înscris; nerespectarea dispoziţiilor art. 19^4 alin. (8);
s) neaplicarea ştampilei cu menţiunea «VOTAT» sau a timbrului autocolant pe actul sau, dupã caz, documentul de identitate, precum şi reţinerea acestora, fãrã motive întemeiate, de cãtre membrii biroului electoral al secţiei de votare;
ş) nerespectarea dispoziţiilor art. 19^7 alin. (2); întocmirea de cãtre birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselorverbale, cu încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi;
t) continuarea propagandei electorale dupã încheierea acesteia, precum şi sfãtuirea în ziua votãrii a alegãtorilor la sediul secţiilor de votare sã voteze sau sã nu voteze un anumit partid politic, alianţã politicã, alianţã electoralã, organizaţie a cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale ori candidat independent;
ţ) purtarea pe durata votãrii, de cãtre membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însãrcinate cu paza sau de cãtre persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandã electoralã;
u) încãlcarea de cãtre membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri;
v) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificatã de pe procesul-verbal persoanelor îndreptãţite potrivit prevederilor prezentei legi;
w) încãlcarea condiţiilor de acreditare de cãtre persoanele acreditate şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societãţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;
x) nerespectarea dispoziţiilor art. 15;
y) nerespectarea dispoziţiilor art. 17, ale art. 17^1 alin. (1)-(3) şi (5) şi ale art. 18 alin. (2)-(4);
z) nerespectarea dispoziţiilor art. 18^2 alin. (8)-(11);
z^1) nerespectarea dispoziţiilor art. 19^3 alin. (12)."
27. Articolul 21^2 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 21^2. - (1) Contravenţiile prevãzute la art. 21^1 lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ş), ţ), u), v) şi z) se sancţioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) şi z^1), cu amendã de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), s) şi y), cu amendã de la 4.500 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 21^1 şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la alin. (1) se fac de cãtre:
a) ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontierã Românã şi Jandarmeriei Române, pentru faptele prevãzute la art. 21^1 lit. i), k), n), o), q), r), t), w), z) şi z^1);
b) preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, pentru faptele prevãzute la art. 21^1 lit. j), p), ş) şi v);
c) preşedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevãzute la art. 21^1 lit. f), g), h) şi l);
d) preşedintele biroului electoral, în cazul sãvârşirii contravenţiilor de cãtre membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul sãvârşirii contravenţiilor de cãtre preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de cãtre locţiitorii acestora, pentru faptele prevãzute la art. 21^1 lit. n), s), ţ), u) şi v);
e) împuterniciţii preşedintelui Autoritãţii Electorale Permanente, pentru faptele prevãzute la art. 21^1 lit. a), b), c), d), e) şi x);
f) împuterniciţii preşedintelui Autoritãţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevãzutã la art. 21^1 lit. m) este sãvârşitã de autoritãţi ale administraţiei publice centrale sau locale şi în cazul în care fapta prevãzutã la art. 21^1 lit. y) este comisã de altcineva decât de radiodifuzori; preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevãzutã la art. 21^1 lit. m) este sãvârşitã de cãtre membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul sãvârşirii faptei prevãzute la art. 21^1 lit. m) de cãtre preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare; poliţişti, în cazul în care fapta prevãzutã la art. 21^1 lit. m) este sãvârşitã de alte persoane fizice sau juridice;
g) Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizeazã sau poate fi sesizat de cãtre cei interesaţi, pentru faptele prevãzute la art. 21^1 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la alin. (1), agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.
(4) Contravenţiilor prevãzute la <>art. 21^1 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(5) Sãvârşirea de cãtre membrii birourilor electorale a contravenţiilor prevãzute la alin. (1) atrage înlocuirea cu alte persoane potrivit art. 14, 14^2, 14^4 şi 14^5, la solicitarea preşedintelui biroului electoral ierarhic superior sau a preşedintelui Biroului Electoral Central, dupã caz."
28. Articolul 22 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte."
29. Dupã articolul 22 se introduc nouã noi articole, articolele 22^1-22^9, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 22^1. - (1) Înscrierea cu bunã ştiinţã în copia de pe lista electoralã permanentã sau în copia de pe lista electoralã specialã a unor persoane care nu sunt înscrise în listele electorale permanente ori în listele electorale speciale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 22^2. - (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de cãtre membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de cãtre alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 22^3. - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinãrii alegãtorului sã voteze ori sã nu voteze o anumitã listã de candidaţi sau un anumit candidat independent, precum şi primirea acestora de cãtre alegãtor, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
(3) Nu intrã în categoria bunurilor prevãzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolicã, inscripţionate cu însemnele partidului respectiv.
Art. 22^4. - (1) Fapta unei persoane de a vota fãrã a avea drept de vot ori de a vota de douã sau mai multe ori în ziua de referinţã constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 22^5. - (1) Utilizarea unui buletin de vot fals, introducerea în urnã a unui numãr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegãtor sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 22^6. - (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacã fapta nu constituie o infracţiune mai gravã.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 22^7. - (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilitã pentru închiderea votãrii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 22^8. - Introducerea în uz şi folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereazã înregistrarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare, totalizeazã cu erori ori duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor prezentei legi, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 22^9. - Introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informatic naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani."
30. La articolul 23, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 23. - (1) Autoritatea Electoralã Permanentã exercitã atribuţiile prevãzute la <>art. 65 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
31. La articolul 23, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) situaţiile în care normele comunitare în materie sunt direct aplicabile."
32. Articolul 23^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 23^1. - (1) În termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoştinţã publicã a zilei de referinţã, Guvernul stabileşte prin hotãrâre, la propunerea Autoritãţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor României în Parlamentul European, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregãtirii, organizãrii şi desfãşurãrii scrutinului, modelul copiei de pe lista electoralã permanentã, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electoralã specialã, listei electorale suplimentare, a extrasului de pe lista electoralã suplimentarã, modelul listei susţinãtorilor, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral de sector al municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea «VOTAT», modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, mãsurile care trebuie luate de autoritãţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfãşurare a alegerilor.
(2) În cel mult 15 de zile de la aducerea la cunoştinţã publicã a zilei de referinţã, Autoritatea Electoralã Permanentã stabileşte prin hotãrâre, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul declaraţiei de acceptare a candidaturii, modelul listei de candidaţi, modelul cererii de admitere a candidaturii independente, modelul cererii de renunţare la candidaturã şi modelul certificatului doveditor al alegerii.
(3) Autoritatea Electoralã Permanentã informeazã, în timp util şi de o manierã adecvatã, alegãtorii comunitari şi persoanele eligibile comunitar asupra condiţiilor şi modalitãţilor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales în România.
(4) Cu cel puţin 20 de zile înaintea zilei de referinţã, Guvernul stabileşte prin hotãrâre, la propunerea Institutului Naţional de Statisticã, cu avizul consultativ al Autoritãţii Electorale Permanente, modelul proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votãrii."
33. Articolul 23^2 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 23^2. - (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportã de la bugetul de stat.
(2) Sediul Biroului Electoral Central se asigurã de Guvern, al biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judeţene de prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, iar ale birourilor electorale de sector, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare de primari, împreunã cu prefecţii.
(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevãzute la alin. (2) se asigurã de la bugetul de stat.
(4) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevãzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru."
34. Dupã articolul 23^2 se introduc trei noi articole, articolele 23^3-23^6, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 23^3. - (1) Guvernul asigurã, pentru sprijinirea activitãţii Biroului Electoral Central, a birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, statisticienii necesari. Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreunã cu Autoritatea Electoralã Permanentã, asigurã personalul tehnic auxiliar necesar Biroului Electoral Central, birourilor electorale judeţene şi birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, iar Ministerul Afacerilor Externe, împreunã cu Autoritatea Electoralã Permanentã, asigurã personalul tehnic auxiliar necesar biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate.
(2) Pe perioada cât funcţioneazã birourile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar primesc o indemnizaţie pe zi de activitate, stabilitã prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Pentru indemnizaţia prevãzutã la alin. (2) se reţine, se datoreazã şi se vireazã numai impozitul pe venit, conform legii.
(4) Pe toatã perioada exercitãrii atribuţiilor privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, instituţiile la care sunt angajaţi salariaţii prevãzuţi la alin. (2) le asigurã acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii.
Art. 23^4. - (1) Judecarea de cãtre instanţe a întâmpinãrilor, a contestaţiilor sau a oricãror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţialã, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Împotriva hotãrârilor definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecãtoreşti potrivit prezentei legi nu existã cale de atac.
(3) Hotãrârile definitive şi irevocabile ale instanţelor judecãtoreşti pronunţate ca urmare a întâmpinãrilor, a contestaţiilor sau a oricãror altor cereri privind procesul electoral se comunicã de îndatã birourilor electorale interesate.
Art. 23^5. - (1) Termenele pe zile, prevãzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep sã curgã şi se terminã la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacã acestea nu sunt zile lucrãtoare.
(2) Pe întreaga perioadã electoralã, birourile electorale funcţioneazã conform programului stabilit de Biroul Electoral Central prin regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor electorale. Instanţele judecãtoreşti asigurã permanenţa activitãţii în vederea exercitãrii de cãtre cetãţeni a drepturilor electorale.
Art. 23^6. - (1) Buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votãrii, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, primite de instanţele judecãtoreşti de la birourile electorale judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de la biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate sau de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi listele de susţinãtori primite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Biroul Electoral Central sunt pãstrate în arhivã, separat de celelalte documente ale instanţelor, timp de 3 luni de la data publicãrii rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (1), instanţele judecãtoreşti, cu sprijinul prefecţilor, vor preda pe bazã de proces-verbal, pentru topire, operatorilor economici specializaţi buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votãrii, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, precum şi listele de susţinãtori.
(3) Listele de susţinãtori de la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007 se predau de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã, spre topire, operatorilor economici specializaţi."
35. Articolul 25 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 25. - (1) La toate operaţiunile electorale efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate în condiţiile prezentei legi.
(2) În sensul prezentei legi, prin persoane acreditate se înţelege urmãtoarele:
a) observatorii interni şi externi;
b) reprezentanţii interni şi externi ai mass-mediei;
c) delegaţii partidelor politice, ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, ai alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri şi nu au reprezentanţi în birourile electorale.
(3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apãrarea democraţiei şi a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de ziua de referinţã. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţã politicã.
(4) Pot fi acreditate ca reprezentanţi interni ai mass-mediei din România persoanele aflate în relaţii contractuale cu aceste instituţii şi care sunt desemnate în acest sens de cãtre conducerea acestora. Persoanele desemnate de aceste instituţii ca reprezentanţi interni ai mass-mediei nu pot avea apartenenţã politicã.
(5) Acreditarea observatorilor interni şi a reprezentanţilor interni ai mass-mediei se face de cãtre birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţã a acestora, la cererea scrisã a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, fãcutã cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.
(6) Acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-mediei se face de Autoritatea Electoralã Permanentã, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.
(7) Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care prezintã o adeverinţã eliberatã de Autoritatea Electoralã Permanentã privind îndeplinirea prevederilor alin. (3).
(8) Pot fi acreditate ca reprezentanţi interni ai mass-mediei doar persoanele propuse de acele instituţii mass-media care prezintã o adeverinţã eliberatã de Autoritatea Electoralã Permanentã privind îndeplinirea prevederilor alin. (4).
(9) Acreditarea delegaţilor partidelor politice, ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, ai alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participã la alegeri şi nu au reprezentanţi în birourile electorale se face de cãtre birourile electorale judeţene, birourile electorale de sector sau de biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, pentru birourile electorale respective, la cererea scrisã a conducerilor organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, fãcutã cu cel puţin douã zile înaintea datei alegerilor.
(10) Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votãrii, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnãrii de cãtre membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votãrii în secţia respectivã, numai dacã prezintã actul de acreditare, care este valabil şi în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfãşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatãrii unei neregularitãţi. Orice act de propagandã electoralã, precum şi încãlcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditãrii de cãtre biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votãrii, îndepãrtarea imediatã a persoanei respective din secţia de votare.
(11) La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de cãtre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia şi în spaţiul special amenajat în acest sens la biroul electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate care a emis acreditarea.
(12) Contestaţiile privind acreditarea sau respingerea solicitãrii de acreditare de cãtre biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau de cãtre biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate se depun, în cel mult douã zile de la afişarea deciziei, la tribunalul în a cãrui razã teritorialã funcţioneazã biroul electoral şi se soluţioneazã de acesta în cel mult douã zile de la înregistrare. Hotãrârea este definitivã şi irevocabilã.
(13) Contestaţiile privind respingerea de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã a solicitãrii de eliberare a adeverinţei prevãzute la alin. (7) sau alin. (8) se depun în cel mult douã zile de la comunicarea rãspunsului la Curtea de Apel Bucureşti şi se soluţioneazã de aceasta în termen de douã zile de la înregistrare. Hotãrârea este definitivã şi irevocabilã."
ART. II
În cel mult 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, Autoritatea Electoralã Permanentã stabileşte, prin hotãrâre, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul adeverinţei care atestã cã un cetãţean român nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau cã o asemenea interdicţie nu este cunoscutã de autoritãţile române.
ART. III
Prevederile <>art. III al Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2007 privind unele mãsuri pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 8 februarie 2007, cu modificãrile ulterioare, se abrogã.
ART. IV
<>Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta ordonanţã de urgenţã, se va republica, dupã aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouã numerotare.

*

Prezenta ordonanţã de urgenţã transpune Directiva Consiliului 93/109/CE din 6 decembrie 1993 de stabilire a modalitãţilor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetãţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cãrui cetãţenie nu o deţin, cu modificãrile ulterioare, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 329 din 30 decembrie 1993.

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

Contrasemneazã:


                        ───────────────

                       Viceprim-ministru,
                    ministrul administraţiei
                         şi internelor,
                           Dan Nica

         Preşedintele Autoritãţii Electorale Permanente,
                       Octavian Opriş

                Ministrul afacerilor externe,
                    Cristian Diaconescu

              Secretarul general al Guvernului,
                Daniela Nicoleta Andreescu

         Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene,
                        Vasile Puşcaş

                  Ministrul finanţelor publice,
                        Gheorghe Pogea

    Bucureşti, 25 februarie 2009.
    Nr. 11.
                          _________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta de Urgenta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA DE URGENTA nr. 11 din 25 februarie 2009

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016