Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANTA DE URGENTA nr. 109 din 10 octombrie 2007  pentru modificarea si completarea   Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA DE URGENTA nr. 109 din 10 octombrie 2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 18 octombrie 2007
Având în vedere urgenţa şi necesitatea adaptãrii legislaţiei naţionale din domeniul recunoaşterii calificãrilor profesionale la acquis-ul comunitar, respectiv Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificãrilor profesionale, care prevede ca datã de transpunere 20 octombrie 2007, se impune adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţã pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004, cu modificãrile ulterioare.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.

ART. I
<>Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004, cu modificãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Prevederile prezentei legi nu se aplicã în cazul profesiilor de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşã, medic veterinar şi arhitect, cu excepţia situaţiilor prevãzute la alin. (4) şi (5), precum şi a activitãţilor prevãzute în anexa nr. 1."
2. Dupã alineatul (3) al articolului 1 se introduc douã noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Regimul general de recunoaştere prevãzut de dispoziţiile prezentei legi se aplicã profesiilor de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşã, medic veterinar şi arhitect, în situaţiile în care solicitantul nu întruneşte, dintr-un motiv specific şi excepţional, condiţiile pentru aplicarea procedurii de recunoaştere automatã, dupã cum urmeazã:
a) pentru medicii care au o formare de bazã, medicii specialişti, asistenţii medicali generalişti, medicii dentişti, medicii dentişti specialişti, medicii veterinari, moaşele, farmaciştii şi arhitecţii, în cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile de practicã profesionalã efectivã şi legalã prevãzute de lege, pentru a beneficia de drepturi câştigate;
b) pentru arhitecţi, în cazul în care solicitantul este titularul unei calificãri care nu este prevãzutã în Normele metodologice de aplicare a <>Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicatã, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 267/2006 ;
c) pentru medicii, asistenţii medicali generalişti, medicii dentişti, medicii veterinari, moaşele, farmaciştii şi arhitecţii titulari ai unui titlu de calificare specializatã, dobândit ulterior formãrii profesionale care conduce la obţinerea unui titlu de calificare recunoscut automat; sistemul general de recunoaştere a calificãrilor profesionale se aplicã fãrã a se aduce atingere prevederilor privind drepturile câştigate şi exclusiv în scopul recunoaşterii specializãrii în cauzã;
d) pentru asistenţii medicali generalişti şi asistenţii medicali specializaţi, titulari ai unui titlu de calificare specializatã, dobândit ulterior formãrii profesionale ce conduce la obţinerea unui titlu de calificare recunoscut automat, atunci când solicitantul doreşte sã fie recunoscut în România, unde activitãţile profesionale în cauzã sunt exercitate de asistenţi medicali specializaţi fãrã formare profesionalã de asistent medical generalist;
e) pentru asistenţii medicali specializaţi fãrã formare profesionalã de asistent medical generalist, în cazul în care solicitantul doreşte sã fie recunoscut în România, unde activitãţile profesionale în cauzã sunt exercitate de asistenţi medicali generalişti, de asistenţi medicali specializaţi fãrã formare profesionalã de asistent medical generalist sau de asistenţi medicali specializaţi, titulari ai unui titlu de calificare specializatã, dobândit ulterior unei formãri profesionale ce conduce la obţinerea titlurilor de calificare de asistent medical generalist recunoscute automat.
(5) Prevederile prezentei legi se aplicã cetãţenilor prevãzuţi la alin. (1) şi în situaţia în care sunt titulari ai unui titlu de calificare obţinut pe teritoriul unui stat terţ, dacã titularul sãu are o experienţã profesionalã în profesia în cauzã de 3 ani pe teritoriul statului membru unde a obţinut recunoaşterea calificãrilor profesionale şi doreşte sã exercite în România o profesie reglementatã."
3. La articolul 3, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Autoritãţile competente corespunzãtoare fiecãrei profesii reglementate sunt prevãzute în anexa nr. 3. Autoritatea competentã reprezintã orice autoritate sau instanţã autorizatã în mod special de un stat membru sã elibereze ori sã primeascã titluri de calificare sau alte documente ori informaţii, precum şi sã primeascã cereri şi sã ia decizii în legãturã cu profesiile reglementate din aria lor de competenţã."
4. Dupã articolul 5 se introduc douã noi articole, articolele 5^1 şi 5^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 5^1. - (1) Calificãri profesionale reprezintã calificãrile atestate prin:
a) un titlu de calificare;
b) un atestat de competenţã care certificã o formare profesionalã care nu face obiectul unui certificat sau al unei diplome prevãzute la art. 8, 14 şi 15 ori al unui examen special fãrã formare prealabilã sau al exercitãrii cu normã întreagã a profesiei într-un stat membru pe o perioadã de 3 ani consecutivi sau pe o perioadã echivalentã cu normã redusã în decursul ultimilor 10 ani;
c) experienţã profesionalã.
(2) Prin titlu de calificare se înţelege orice diplomã, certificat şi alt titlu oficial de calificare eliberate de o autoritate a unui stat membru desemnatã în temeiul actelor cu putere de lege şi al actelor administrative ale respectivului stat membru şi care certificã formarea profesionalã obţinutã cu preponderenţã în Uniunea Europeanã.
(3) Este asimilat unui titlu de calificare orice titlu de formare eliberat de autoritãţile unui alt stat decât statele membre, dacã titularul sãu posedã o experienţã de 3 ani în profesia respectivã, dobânditã pe teritoriul unui stat membru, care i-a recunoscut titlul de calificare, şi certificatã de acesta.
Art. 5^2. - (1) Platformele comune reprezintã un ansamblu de criterii de calificãri profesionale capabile sã compenseze diferenţele semnificative constatate între cerinţele de formare ale diferitelor state membre pentru o anumitã profesie. Aceste diferenţe semnificative se identificã prin compararea duratelor şi conţinutului formãrilor în cel puţin douã treimi dintre statele membre, incluzând toate statele membre care reglementeazã respectiva profesie. Diferenţele de conţinut al formãrii pot decurge din diferenţe semnificative în ceea ce priveşte exercitarea activitãţilor profesionale.
(2) Platformele comune definite la alin. (1) pot fi prezentate Comisiei Europene de cãtre statele membre sau de cãtre asociaţii ori organizaţii profesionale reprezentative la nivel naţional şi european.
(3) Alin. (1) şi (2) nu aduc atingere competenţei autoritãţilor române de a stabili calificãrile profesionale necesare pentru exercitarea profesiilor pe teritoriul lor, precum şi conţinutul şi organizarea sistemelor de educaţie şi formare profesionalã.
(4) În cazul în care considerã criteriile stabilite într-o mãsurã adoptatã în conformitate cu alin. (2) ca neputând oferi garanţiile adecvate în ceea ce priveşte calificãrile profesionale, România informeazã în acest sens Comisia Europeanã care, dupã caz, prezintã un proiect de mãsuri conform procedurii stabilite la nivel comunitar."
5. Articolul 10 se abrogã.
6. La articolul 11 alineatul (1), dupã litera b) se introduce o nouã literã, litera c), cu urmãtorul cuprins:
"c) dacã durata formãrii profesionale a solicitantului este mai scurtã cu cel puţin un an decât cea cerutã în România."
7. Dupã alineatul (1) al articolului 11 se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Domeniile teoretice şi practice substanţial diferite reprezintã domeniile a cãror cunoaştere este esenţialã pentru exercitarea profesiei şi în cazul cãrora formarea dobânditã de cãtre solicitant prezintã diferenţe importante în ceea ce priveşte durata şi conţinutul în raport cu formarea cerutã în România."
8. La articolul 11, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Dacã autoritatea românã competentã are în vedere sã cearã solicitantului sã efectueze un stagiu de adaptare sau sã treacã o probã de aptitudini, trebuie mai întâi sã verifice, cu respectarea principiului proporţionalitãţii, dacã cunoştinţele dobândite de cãtre solicitant pe parcursul experienţei sale profesionale într-un stat membru ori într-un stat terţ acoperã, total sau parţial, diferenţa substanţialã menţionatã la alin. (1)."
9. La articolul 11, dupã alineatul (3) se introduc douã noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Atunci când, pentru o anumitã profesie, autoritãţile române competente considerã cã este necesar sã se deroge de la posibilitatea acordatã solicitantului de a alege între stagiul de adaptare şi proba de aptitudini în temeiul alin. (1), coordonatorul naţional informeazã în prealabil celelalte state membre şi Comisia Europeanã cu privire la aceasta, furnizând o justificare adecvatã pentru derogare.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autoritatea românã competentã decide dacã solicitantul va urma un stagiu de adaptare sau va trece o probã de aptitudini în urmãtoarele cazuri:
a) pentru situaţiile prevãzute la art. 1 alin. (4) lit. a) şi b);
b) pentru medicii şi medicii dentişti aflaţi în situaţia prevãzutã la art. 1 alin. (4) lit. c);
c) pentru asistenţii medicali specializaţi prevãzuţi la art. 1 alin. (4) lit. e), în cazul în care solicitantul doreşte sã obţinã recunoaşterea calificãrilor în România, unde activitãţile profesionale în cauzã sunt exercitate de asistenţi medicali generalişti sau de asistenţi specializaţi, titulari ai unui titlu de calificare specializatã, care au urmat o formare conducând la posesia titlurilor de calificare recunoscute automat;
d) pentru persoanele aflate în situaţia prevãzutã la art. 1 alin. (5)."
10. Dupã articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 11^1. - Prevederile art. 11 alin. (1) nu se aplicã în cazul adoptãrii unei platforme comune definite conform art. 5^2."
11. Articolul 16 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - Atestatul de competenţã reprezintã orice document care:
a) certificã formarea profesionalã, care nu face parte dintre cele prevãzute la art. 8, 14 şi 15; sau
b) este acordat de o autoritate competentã dintr-un stat membru în baza unei aprecieri a calitãţilor personale, aptitudinilor sau cunoştinţelor titularului, considerate esenţiale pentru exercitarea unei profesii, fãrã a solicita dovada unei pregãtiri ori formãri profesionale prealabile; sau
c) atestã exercitarea cu normã întreagã a profesiei timp de 3 ani consecutivi sau într-o perioadã de timp echivalentã, cu normã redusã, timp de 10 ani consecutivi; sau
d) certificã o formare generalã dobânditã la nivelul învãţãmântului primar sau secundar, care sã ateste cã titularul acestei formãri posedã cunoştinţe generale."
12. La articolul 17, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) În sensul alin. (1), profesia pe care solicitantul doreşte sã o exercite în România este aceeaşi cu cea pentru care este calificat în statul membru de origine, în cazul în care activitãţile respective sunt comparabile."
13. Dupã articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 24^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 24^1. - (1) Se considerã calificare care atestã o formare prevãzutã la art. 8, 14, 15 şi 16, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul în cauzã, orice titlu de calificare sau ansamblu de titluri de calificare care a fost eliberat de o autoritate competentã a unui stat membru, care atestã absolvirea unei formãri în cadrul Uniunii Europene, recunoscutã de respectivul stat membru ca având nivel echivalent şi care conferã titularului aceleaşi drepturi de acces la o profesie sau de exercitare a acesteia ori care pregãteşte pentru exercitarea respectivei profesii.
(2) Este asimilatã titlului de calificare, în aceleaşi condiţii ca cele prevãzute la alin. (1), orice calificare profesionalã care, fãrã a îndeplini cerinţele prevãzute de actele cu putere de lege sau de actele administrative ale statului membru de origine pentru accesul la o profesie ori pentru exercitarea unei profesii, conferã titularului sãu drepturi câştigate în temeiul respectivelor dispoziţii. În special, în cazul în care statul membru de origine ridicã nivelul de formare necesar pentru a avea acces la o profesie sau pentru a o exercita, iar o persoanã care a urmat o formare anterioarã, care nu îndeplineşte cerinţele noii calificãri, beneficiazã de drepturile câştigate în temeiul actelor cu putere de lege şi al actelor administrative, formarea anterioarã este consideratã de autoritãţile competente române corespunzãtoare nivelului noii formãri din statul membru de origine."
14. Dupã articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 30^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 30^1. - (1) Persoanele care beneficiazã de recunoaşterea calificãrilor profesionale trebuie sã aibã cunoştinţele de limba românã în mãsura în care sunt necesare exercitãrii profesiei respective. Evaluarea cunoştinţelor lingvistice nu face parte din procedura de recunoaştere.
(2) Verificarea cunoştinţelor lingvistice trebuie sã respecte principiul proporţionalitãţii şi sã ia în considerare situaţia individualã a solicitantului. În acest scop, se acceptã orice certificat lingvistic şi orice alt mijloc de probã concludent."
15. La articolul 33 alineatul (1), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"a) dreptul de a utiliza titlul profesional acordat în România care corespunde acestei profesii, precum şi abrevierea acestuia în limba românã;".
16. La articolul 34, alineatele (2) şi (3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Pentru a accede la o profesie reglementatã sau pentru a o exercita în România, solicitantul trebuie sã depunã o cerere în acest sens la autoritatea românã competentã, care confirmã primirea dosarului solicitantului în termen de o lunã de la data primirii sale şi îl informeazã, dupã caz, cu privire la lipsa oricãrui document. Lista actelor necesare care pot fi solicitate în vederea obţinerii autorizaţiei de exercitare a unei profesii reglementate este prevãzutã în anexa nr. 7.
(3) Procedura de examinare a cererii de cãtre autoritatea românã competentã trebuie finalizatã într-un termen cât mai scurt printr-o decizie motivatã. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni de la data prezentãrii dosarului complet de cãtre persoana interesatã, putând fi prelungit cu o lunã în cazul aplicãrii regimului general de recunoaştere a titlurilor de calificare şi al recunoaşterii experienţei profesionale."
17. Dupã capitolul IV "Dispoziţii şi proceduri comune" se introduce un nou capitol, capitolul IV^1, intitulat "Reguli speciale aplicabile în cazul prestãrii de servicii", cuprinzând articolele 35^1-35^6, cu urmãtorul cuprins:

"CAPITOLUL IV^1
Reguli speciale aplicabile în cazul prestãrii de servicii

Art. 35^1. - (1) Fãrã a aduce atingere dispoziţiilor speciale ale dreptului comunitar şi art. 35^2 şi 35^3, autoritãţile române nu pot restrânge, din motive legate de calificãrile profesionale, libertatea de a presta servicii pe teritoriul României:
a) în cazul în care prestatorul este stabilit în mod legal într-un stat membru în scopul exercitãrii acelei profesii (denumit în continuare stat membru de stabilire); şi
b) în cazul deplasãrii prestatorului, dacã a exercitat aceastã profesie în statul membru de stabilire pe o perioadã de cel puţin 2 ani în decursul ultimilor 10 ani anteriori prestãrii, atunci când profesia nu este reglementatã în statul respectiv. Condiţia de exercitare a profesiei pe o perioadã de cel puţin 2 ani nu se aplicã în cazul în care fie profesia, fie formarea profesionalã care dã dreptul la exercitarea profesiei este reglementatã.
(2) Dispoziţiile prezentului capitol se aplicã exclusiv în cazul în care prestatorul se deplaseazã în România în scopul exercitãrii, în mod temporar şi ocazional, a profesiei menţionate la alin. (1). Caracterul temporar şi ocazional al prestãrii de servicii se evalueazã de la caz la caz, în special în funcţie de durata prestãrii, de frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea sa.
(3) În cazul deplasãrii prestatorului în România, acesta trebuie sã respecte normele de conduitã cu caracter profesional, legislativ sau administrativ care sunt direct legate de calificãrile profesionale, precum definiţia profesiei, utilizarea titlurilor şi abaterile profesionale grave care au o legãturã directã şi specificã cu protecţia şi siguranţa consumatorilor, precum şi dispoziţiile disciplinare aplicabile în România profesioniştilor care exercitã aceeaşi profesie.
Art. 35^2. - Autoritãţile române excepteazã prestatorii de servicii stabiliţi într-un alt stat membru de cerinţele impuse profesioniştilor stabiliţi pe teritoriul sãu în ceea ce priveşte:
a) autorizarea de cãtre o organizaţie profesionalã sau un organism profesional, înregistrarea sau afilierea la acestea. Autoritãţile române pot solicita fie înregistrarea temporarã automatã, fie afilierea pro forma la o astfel de organizaţie sau organism profesional, cu condiţia ca aceasta sã nu întârzie sau sã complice în vreun fel prestarea serviciilor şi sã nu atragã cheltuieli suplimentare pentru prestatorul de servicii. O copie a declaraţiei şi, dupã caz, a reînnoirii menţionate la art. 35^3 alin. (1), însoţite, pentru profesiile care au implicaţii în materie de sãnãtate sau de siguranţã publicã prevãzute la art. 35^4 sau care beneficiazã de recunoaştere automatã, de o copie a documentelor prevãzute la art. 35^3 alin. (3), sunt trimise de cãtre autoritatea competentã organizaţiei sau organismului profesional competent şi aceasta constituie o înregistrare temporarã automatã sau o afiliere pro forma în acest scop;
b) înregistrarea la un organism de securitate socialã de drept public, în scopul stabilirii, cu un asigurãtor, a conturilor aferente activitãţilor exercitate în beneficiul persoanelor asigurate. Cu toate acestea, prestatorul de servicii informeazã organismul menţionat la lit. b), în prealabil sau, în cazuri de urgenţã, ulterior, cu privire la serviciile pe care le-a prestat.
Art. 35^3. - (1) Autoritãţile competente române solicitã ca, atunci când prestatorul se deplaseazã pentru prima datã dintr-un stat membru în România pentru a furniza servicii, sã fie informate în acest sens, în prealabil, printr-o declaraţie scrisã care sã cuprindã informaţiile privind acoperirea asigurãrii sau alte mijloace de protecţie personalã ori colectivã privind rãspunderea profesionalã. Declaraţia se reînnoieşte o datã pe an în cazul în care prestatorul intenţioneazã sã furnizeze servicii, temporar sau ocazional, în România, în decursul anului respectiv. Prestatorul poate prezenta aceastã declaraţie prin orice mijloace.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), prin legi speciale cu privire la profesii reglementate se poate renunţa la condiţia depunerii declaraţiei.
(3) Pentru prima prestare de servicii sau în cazul unei schimbãri materiale privind situaţia stabilitã în documente, autoritãţile competente române solicitã ca declaraţia sã fie însoţitã de urmãtoarele documente:
a) o dovadã a cetãţeniei prestatorului;
b) o atestare care sã certifice cã titularul este stabilit legal într-un stat membru în scopul exercitãrii activitãţilor în cauzã şi cã nu îi este interzisã exercitarea acestora, nici mãcar temporar, la momentul eliberãrii atestãrii;
c) o dovadã a calificãrilor profesionale;
d) în cazul prevãzut la art. 35^1 alin. (1) lit. b), dovada, prin orice mijloace, cã prestatorul a exercitat activitãţile în cauzã pe o perioadã de cel puţin 2 ani în decursul ultimilor 10 ani;
e) în ceea ce priveşte profesiile din domeniul securitãţii, dovada inexistenţei unor condamnãri penale, în cazul în care autoritãţile competente solicitã aceasta şi cetãţenilor români.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), prin legi speciale cu privire la profesii reglementate se poate renunţa în tot sau în parte la solicitarea acestor documente.
(5) Prestarea serviciilor se realizeazã cu titlul profesional din statul membru de stabilire, atunci când existã un astfel de titlu în respectivul stat membru pentru activitatea profesionalã în cauzã. Acest titlu se indicã în limba oficialã sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de stabilire, de o manierã în care sã se evite orice confuzie cu titlul profesional din România. În cazul în care nu existã un astfel de titlu profesional în statul membru de stabilire, prestatorul indicã titlul de calificare în limba oficialã sau în una dintre limbile oficiale ale respectivului stat membru. Prin excepţie, în cazul profesiilor pentru care se aplicã recunoaşterea automatã, prestarea serviciilor se realizeazã cu titlul profesional din România.
Art. 35^4. - (1) În cazul profesiilor reglementate, cu implicaţii în materie de sãnãtate sau de siguranţã publicã, care nu beneficiazã de recunoaştere automatã, autoritãţile competente române vor realiza o verificare a calificãrilor profesionale ale prestatorului de servicii, înainte de prima prestare de servicii. O astfel de verificare prealabilã este posibilã numai în cazul în care obiectivul sãu este sã evite daune grave pentru sãnãtatea sau siguranţa beneficiarului serviciului, ca urmare a lipsei calificãrii profesionale a prestatorului, şi cu condiţia sã nu depãşeascã ceea ce este necesar în acest scop. Lista profesiilor pentru care se aplicã aceastã prevedere este prevãzutã de anexa nr. 8.
(2) În termen de cel mult o lunã de la data primirii declaraţiei şi a documentelor însoţitoare, autoritatea competentã informeazã prestatorul fie cu privire la decizia de a nu proceda la verificarea calificãrilor acestuia, fie cu privire la rezultatul verificãrii. În cazul întâmpinãrii unor dificultãţi care ar putea conduce la o întârziere, autoritatea competentã informeazã prestatorul, în termen de o lunã de la primirea declaraţiei şi documentelor, cu privire la motivele întârzierii, precum şi la timpul necesar pentru a ajunge la o decizie, care trebuie luatã în termen de douã luni de la data primirii documentaţiei complete.
(3) În cazul unei diferenţe semnificative între calificãrile profesionale ale prestatorului şi formarea cerutã în România, în mãsura în care aceastã diferenţã este de naturã sã aducã atingere sãnãtãţii sau siguranţei publice, autoritãţile competente române dau prestatorului posibilitatea de a demonstra cã a dobândit cunoştinţele şi competenţele lipsã, în special printr-o probã de aptitudini. În orice caz, prestarea serviciilor trebuie sã fie posibilã în termen de o lunã de la data deciziei adoptate în concordanţã cu alin. (2).
(4) În lipsa unei reacţii din partea autoritãţii competente în termenele stabilite la alineatele anterioare, serviciile pot fi prestate.
(5) În cazul în care calificãrile au fost verificate în temeiul prezentului articol, serviciile sunt prestate cu titlul profesional din România.
Art. 35^5. - În cazul în care prestarea se realizeazã cu titlul profesional din statul membru de stabilire sau cu titlul de calificare al prestatorului de servicii, autoritãţile competente române pot solicita prestatorului sã furnizeze destinatarului serviciilor urmãtoarele informaţii:
a) în cazul în care prestatorul este înregistrat într-un registru comercial sau într-un alt registru public similar, registrul în care este înregistrat şi numãrul de înregistrare ori alte mijloace echivalente de identificare prevãzute în respectivul registru;
b) în cazul în care activitatea face obiectul unui regim de autorizare în statul membru de stabilire, coordonatele autoritãţii competente de supraveghere;
c) orice organizaţie profesionalã sau orice organism similar la care este înregistrat prestatorul;
d) titlul profesional sau, atunci când un astfel de titlu nu existã, titlul de calificare a prestatorului şi statul membru în care a fost obţinut;
e) în cazul în care prestatorul este plãtitor de TVA, codul de înregistrare atribuit conform art. 153 sau, dupã caz, <>art. 153^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ori codul de înregistrare similar, atribuit de autoritãţile competente dintr-un alt stat membru;
f) informaţii privind acoperirea asigurãrilor sau alte mijloace de protecţie personalã ori colectivã privind responsabilitatea profesionalã.
Art. 35^6. - (1) Autoritãţile competente române pot solicita autoritãţilor competente din statul membru de stabilire, pentru fiecare prestare de servicii, orice informaţii relevante privind legalitatea stabilirii şi buna conduitã a prestatorului, precum şi absenţa unor sancţiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional. Atunci când România este stat membru de origine, autoritãţile competente române comunicã autoritãţilor competente ale statului membru gazdã informaţiile solicitate cu privire la legalitatea stabilirii şi buna conduitã a prestatorului, precum şi absenţa unor sancţiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional, în conformitate cu art. 37 alin. (4).
(2) În cazul în care prestatorul este membru într-o organizaţie profesionalã şi în condiţiile respectãrii depline a dispoziţiilor cu privire la protecţia datelor personale, autoritãţile competente din România pot solicita cardul profesional.
(3) Destinatarul unui serviciu poate formula o plângere împotriva prestatorului de servicii, în condiţiile legii române.
(4) Autoritãţile competente asigurã schimbul tuturor informaţiilor necesare pentru ca plângerea unui destinatar al unui serviciu formulatã împotriva unui prestator de servicii sã fie tratatã în mod corect. Destinatarul este informat cu privire la rezultatul plângerii."
18. Articolul 37 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 37. - (1) Autoritãţile române competente prevãzute în anexa nr. 3 vor lua mãsurile necesare pentru aplicarea prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a acesteia, informând în acest sens Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, desemnat coordonator naţional.
(2) Autoritãţile române prevãzute în anexa nr. 3 fac parte din Sistemul informatic pentru piaţã internã (IMI) şi duc la îndeplinire obligaţiile prevãzute în acest sens. Sistemul informatic pentru piaţã internã reprezintã mecanismul de cooperare administrativã creat, la nivel european, în domeniul pieţei interne, aplicabil în cadrul procedurii de recunoaştere a calificãrilor profesionale.
(3) Autoritãţile competente din România şi din statele membre fac schimb de informaţii privind sancţiunile disciplinare sau penale care au fost aplicate ori privind alte fapte specifice grave care pot avea consecinţe asupra exercitãrii activitãţilor specifice, cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi cu respectarea obligaţiei de confidenţialitate.
(4) Autoritãţile competente române, atunci când România este stat membru de origine, examineazã veridicitatea faptelor şi decid cu privire la natura şi amploarea investigaţiilor pe care trebuie sã le realizeze şi comunicã statului membru gazdã concluziile rezultate din informaţiile transmise.
(5) Autoritãţile competente din România şi din celelalte state membre, organismele şi alte persoane juridice asigurã confidenţialitatea informaţiilor transmise".
19. Dupã articolul 37 se introduce un nou articol, articolul 37^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 37^1. - (1) Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor este punct de contact pentru furnizarea de informaţii privind recunoaşterea calificãrilor profesionale şi pentru sprijinirea cetãţenilor în realizarea drepturilor conferite de legislaţia românã în domeniu.
(2) Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor colaboreazã cu celelalte puncte de contact şi autoritãţi competente din statele membre."
20. Articolul 38 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantã din prezenta lege."
21. Anexele nr. 1-6 se modificã şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-6 la prezenta ordonanţã de urgenţã.
22. Dupã anexa nr. 6 se introduc douã noi anexe, anexele nr. 7 şi 8, având cuprinsul prevãzut în anexele nr. 7 şi 8 la prezenta ordonanţã de urgenţã.

ART. II
<>Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta ordonanţã de urgenţã, se va republica, dupã aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouã numerotare.

*

Prezenta ordonanţã de urgenţã transpune dispoziţiile art. 1-15 şi ale art. 50-59 din Directiva Consiliului 2005/36/CE privind recunoaşterea calificãrilor profesionale conform sistemului general european de recunoaştere, în condiţiile exercitãrii libertãţii de stabilire şi a libertãţii de prestare a serviciilor, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene L 255 din 30 septembrie 2005.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã:


───────────────
Ministrul educaţiei,
cercetãrii şi tineretului,
Cristian Mihai Adomniţei

p. Departamentul pentru Afaceri Europene,
Aurel Ciobanu-Dordea,
subsecretar de stat

Ministrul sãnãtãţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolãescu

Ministrul internelor
şi reformei administrative,
Cristian David

Ministrul muncii,
familiei şi egalitãţii de şanse,
Paul Pãcuraru

Ministrul transporturilor,
Ludovic Orban

Ministrul pentru întreprinderi
mici şi mijlocii, comerţ, turism
şi profesii liberale,
Ovidiu Ioan Silaghi

Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian

Bucureşti, 10 octombrie 2007.
Nr. 109.

ANEXA 1

LISTA
activitãţilor care nu intrã sub incidenţa prezentei legi

1. activitãţile persoanelor independente care lucreazã în industria producãtoare şi cea prelucrãtoare (industrie şi industria meşteşugãreascã);
2. activitãţile persoanelor independente care lucreazã în industria alimentarã şi cea a bãuturilor;
3. activitãţile în domeniul comerţului cu ridicata;
4. activitãţile intermediarilor din comerţ, industrie şi industria meşteşugãreascã;
5. activitãţile persoanelor independente care lucreazã în domeniul comerţului cu amãnuntul;
6. activitãţile persoanelor independente care lucreazã în domeniul comerţului cu ridicata al cãrbunelui şi activitãţi ale intermediarilor din domeniul comerţului cu cãrbune;
7. activitãţile persoanelor independente şi ale intermediarilor care lucreazã în domeniul comerţului şi al distribuţiei de produse toxice; activitãţile, comerţul şi distribuţia de produse toxice, activitãţile care implicã utilizarea profesionalã a acestor produse, inclusiv activitãţile intermediarilor;
8. activitãţile persoanelor independente care lucreazã în sectorul de servicii personale: restaurante, cafenele, taverne şi alte locuri unde se serveşte mâncare şi unde se consumã bãuturi, hoteluri, case de locuit, campinguri şi alte spaţii de cazare;
9. activitãţile de agent de asigurãri şi de broker de asigurãri;
10. activitãţile persoanelor independente care lucreazã în domeniul anumitor servicii auxiliare domeniilor transporturilor şi agenţiilor de turism;
11. servicii de coafurã;
12. activitãţile itinerante.

ANEXA 2

LISTA
profesiilor reglementate în România

A. Profesiile reglementate care necesitã cel puţin 3 ani de studii superioare (diplomã a unei universitãţi sau a unui colegiu universitar):
a) auditor financiar;
b) avocat;
c) consilier în proprietate industrialã;
d) expert contabil;
e) contabil autorizat;
f) consultant fiscal;
g) cadru didactic (în învãţãmântul superior şi preuniversitar);
h) profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale şi rutiere: comandant, ofiţer punte secund, ofiţer punte, şef mecanic, ofiţer mecanic secund, ofiţer mecanic, şef electrician maritim, ofiţer electrician maritim, pilot de mare largã, pilot maritim, pilot maritim aspirant, meteorolog, meteorolog aeronautic, prognozist, personal aeronautic pentru protecţia navigaţiei aeriene şi telecomunicaţiei (PNA-TC), inginer de recepţie şi control aeronave, inginer de recepţie şi mijloace PNA-TC, profesor de legislaţie rutierã, inspector ITP, lector pentru pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere;
i) profesii în domeniul construcţiilor: verificator de proiect atestat, expert tehnic atestat, responsabil tehnic cu execuţia, auditor energetic pentru clãdiri;
j) urbanist;
k) practician în insolvenţã;
l) restaurator;
m) traducãtor/interpret autorizat;
n) psiholog;
o) biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar;
p) asistent medical;
q) tehnician dentar;
r) inspector protecţia muncii;
s) asistent social;
ş) asistent veterinar;
t) consilier juridic;
ţ) consilier de probaţiune;
u) expert tehnic judiciar;
v) expert criminalist;
w) mediator;
x) arhivist.

B. Profesiile reglementate pentru care durata de studii este inferioarã duratei de 3 ani de studii superioare:
a) profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale, rutiere şi feroviare: controlor trafic aerian dirijare, controlor trafic aerian informare, personal tehnic aeronautic, navigator aerian, mecanic navigant, operator radio navigant, însoţitor de bord, pilot avion, pilot elicopter, dispecer operaţiuni de zbor, responsabil radiocomunicaţii, pilot planor, pilot balon liber, meteorolog aeronautic tehnician, personal aeronautic pentru protecţia navigaţiei aeriene şi telecomunicaţii aeronautice PNA-TC, cãpitan maritim portuar, ofiţer punte maritim portuar, şef mecanic maritim portuar, ofiţer mecanic maritim portuar, ofiţer electrician maritim portuar, ofiţer punte maritim aspirant, ofiţer mecanic maritim aspirant, ofiţer electrician maritim aspirant, timonier, motorist, marinar, şef de echipaj maritim, conducãtor de şalupã maritimã, electrician de bord maritim, fitter, pompagiu, marinar, cãpitan fluvial categoria A, cãpitan fluvial categoria B, timonier fluvial, şef mecanic fluvial, mecanic, conducãtor de şalupã fluvialã, şef de echipaj fluvial, marinar, marinar stagiar, mecanic stagiar, electrician de bord, persoanã desemnatã sã conducã permanent şi efectiv activitatea de transport rutier, consilier de siguranţã pentru transportul rutier al mãrfurilor periculoase, conducãtor de autovehicule care transportã mãrfuri periculoase, conducãtor auto care efectueazã transport rutier de mãrfuri cu vehicule a cãror masã maximã autorizatã este mai mare de 3,5 tone, conducãtor auto care efectueazã transport rutier public de persoane, conducãtor auto care efectueazã transport rutier cu vehicule având mase şi/sau dimensiuni de gabarit depãşite, conducãtor auto care efectueazã transport rutier în regim de taxi, instructor de conducere auto, mecanic locomotivã, dispecer de trafic;
b) ghid de turism;
c) detectiv particular; agent de pazã, control acces, ordine şi intervenţie; agent de protecţie, însoţire şi gardare persoane fizice şi valori; tehnician pentru sistemele de detecţie, supraveghere video şi de monitorizare, control acces şi comunicaţii; operator dispecer sisteme de monitorizare şi pentru aparaturã de control; conducãtor societate de pazã şi protecţie; conducãtor societate de instalare sisteme de alarmã; instructor în poligonul de tir; pirotehnist pentru focuri de artificii;
d) salvator montan;
e) tehnician veterinar;
f) asistent personal profesionist, asistent personal, asistent maternal;
g) asistent medical;
h) arhivar.

ANEXA 3

LISTA
autoritãţilor competente corespunzãtoare fiecãrei profesii reglementate în România

A. Profesiile reglementate care necesitã cel puţin 3 ani de studii superioare (diplomã a unei universitãţi sau a unui colegiu universitar):
a) Camera Auditorilor Financiari din România - auditor financiar;
b) Uniunea Naţionalã a Barourilor din România - avocat;
c) Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci - consilier în proprietate industrialã;
d) Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi - expert contabil;
e) Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi - contabil autorizat;
f) Ministerul Economiei şi Finanţelor - consultant fiscal;
g) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului - cadru didactic (învãţãmânt preuniversitar şi superior);
h) Ministerul Transporturilor şi autoritãţile din domeniul de referinţã - profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale şi rutiere;
i) Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor - verificator de proiect atestat, expert tehnic atestat şi responsabil tehnic cu execuţia, auditor energetic pentru clãdiri;
j) Registrul Urbaniştilor din România - urbanist;
k) Uniunea Naţionalã a Practicienilor în Insolvenţã din România - practician în insolvenţã;
l) Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice - restaurator;
m) Ministerul Justiţiei - traducãtor/interpret autorizat;
n) Colegiul Psihologilor din România - psiholog;
o) Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România - biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar;
p) Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România - asistent medical;
q) Ordinul Tehnicienilor Dentari din România - tehnician dentar;
r) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse - inspector protecţia muncii;
s) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse - asistent social;
ş) Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor - asistent veterinar;
t) Ministerul Justiţiei - consilier juridic;
ţ) Ministerul Justiţiei - consilier de probaţiune;
u) Ministerul Justiţiei - expert tehnic judiciar;
v) Ministerul Justiţiei - expert criminalist;
w) Consiliul de mediere - mediator;
x) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - Arhivele Naţionale - arhivist.

B. Profesiile reglementate pentru care durata de studii este inferioarã duratei de 3 ani de studii superioare:
a) Ministerul Transporturilor şi autoritãţile din domeniul de referinţã - profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale, rutiere şi feroviare;
b) Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale - ghid de turism;
c) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - Inspectoratul General al Poliţiei Române - detectiv particular; agent de pazã, control acces, ordine şi intervenţie; agent de protecţie, însoţire şi gardare persoane fizice şi valori; conducãtor societate de pazã şi protecţie; conducãtor societate de instalare sisteme de alarmã, tehnician pentru sistemele de detecţie, supraveghere video şi de monitorizare, control acces şi comunicaţii; operator dispecer sisteme de monitorizare şi pentru aparaturã de control; instructor în poligonul de tir; pirotehnist pentru focuri de artificii;
d) Asociaţia Naţionalã a Salvatorilor Montani din România - salvator montan;
e) Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor - tehnician veterinar;
f) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse - asistent personal profesionist, asistent personal, asistent maternal;
g) Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România - asistent medical;
h) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - Arhivele Naţionale - arhivar.

ANEXA 4

LISTA
profesiilor reglementate în România care necesitã cunoaşterea dreptului român

a) auditor financiar;
b) consultant fiscal;
c) avocat;
d) expert contabil şi contabil autorizat;
e) consilier juridic.

ANEXA 5

LISTA
ciclurilor de formare profesionalã care au structurã specialã în sensul art. 14 alin. (1) lit. b) din lege

1. Domeniul paramedical şi sociopedagogic
În Germania:
A. formare pentru:
a) asistent(ã) de pediatrie (Kinderkrankenschwester /Kinderkrankenpfleger);
b) fizioterapeut [Krankengymnast(in)/Physiotherapeut(in)];
c) ergotherapeute/therapeute du travail (Beschaftigungs- und Arbeitstherapeut/Ergotherapeut), (ergoterapeut, terapeut ocupaţional);
d) logoped (Logopadet/Logopadin);
e) ortoptist [Orthoptist(in)];
f) educator autorizat [Sttlich anerkannte(r) Erzieher(in)];
g) educator terapeut autorizat [Sttlich anerkannte(r) Heilpadagoge(-in)];
h) asistent medical de laborator [medizinisch-technische(r) Laboratoriums-Assistent(in)];
i) asistent medical în domeniul radiologiei [medizinisch-technische( r) Radiologie-Assistent(in)];
j) asistent medical pentru diagnosticare funcţionalã [medizinischtechnische( r) Assistent(in) fur Funktions-diagnostik];
k) asistent tehnician veterinar [Veterinarmedizinisch-technische( r) Assistent(in)];
l) dietetician [Diatassistent(in)];
m) tehnician farmacist (Pharmazieingenieur), formare anterioarã datei de 31 martie 1994 în fosta Republicã Democratã Germanã sau în teritoriile noilor landuri;
n) asistent psihiatru [psychiatrische(r) Krankenschwester/ Krankenpfleger];
o) logoterapeut [Sprachtherapeut(in)].
În Italia:
A. formare pentru:
a) tehnician dentar (odontotecnico);
b) optician (ottico).
În Luxemburg:
A. formare pentru:
a) asistent tehnic medical în domeniul radiologiei [assistant(e) technique medical(e) en radiologie];
b) asistent medical de laborator [assistant(e) technique medical(e) de laboratoire];
c) asistent(ã) de psihiatrie (infirmier/iere psychiatrique);
d) asistent tehnic medical în domeniul chirurgiei (assistant(e) technique medical(e) en chirurgie];
e) asistent de puericulturã (infirmier/iere puericulteur/trice);
f) asistent de anestezie (infirmier/iere anesthesiste);
g) maseur/maseuzã calificatã [masseur/euse dipl(o) me(e)];
h) educator/educatoare (educateur/trice).
În Olanda:
formare pentru:
A. asistent veterinar (dierenartassistent)
care reprezintã cicluri de educaţie şi formare având o duratã totalã de cel puţin 13 ani, ce cuprind:
a) fie cel puţin 3 ani de formare profesionalã într-o şcoalã specializatã, care se încheie cu un examen, completatã eventual de un ciclu de specializare de un an sau 2, care se încheie cu un examen;
b) fie cel puţin 2 ani şi jumãtate de formare profesionalã într-o şcoalã specializatã, care se încheie cu un examen şi completaţi cu o experienţã profesionalã de cel puţin 6 luni sau de un stagiu profesional de cel puţin 6 luni într-o instituţie autorizatã;
c) fie cel puţin 2 ani de formare profesionalã într-o şcoalã specializatã, care se încheie cu un examen şi completaţi cu o experienţã profesionalã de cel puţin un an sau de un stagiu profesional de cel puţin un an într-o instituţie autorizatã;
d) fie, în cazul asistentului veterinar (dierenartassistent) din Olanda, 3 ani de formare profesionalã într-o şcoalã de specialitate (programul MBO) sau alternativ 3 ani de formare profesionalã, în conformitate cu sistemul dual de ucenicie (LLW), ambele finalizate cu un examen.
În Austria:
a) formarea de bazã specificã în domeniul pediatric (spezielle Grundausbildung in der Kinder- und Jugendlichenpflege);
b) formarea de bazã specificã asistenţilor în domeniul psihiatric (spezielle Grundausbildung in der psychiatrischen Gesundheits-und Krankenpflege);
c) optician specializat în lentile de contact (Kontaktlinsenoptiker);
d) pedichiurist (Fusspfleger);
e) audioprotezist (HţrgerΣteakustiker);
f) drogist (Drogist),
care reprezintã un ciclu de studii sau de formare cu o duratã totalã de cel puţin 14 ani, din care o formare de cel puţin 5 ani în cadrul unei formãri structurale subdivizate, pe de o parte, într-o ucenicie de cel puţin 3 ani, cuprinzând o formare parţial dobânditã la locul de muncã şi parţial efectuatã într-o instituţie de învãţãmânt profesional şi, pe de altã parte, o perioadã de stagiu şi de formare finalizatã printr-un examen profesional care conferã dreptul de exercitare a profesiei şi de a forma ucenici;
g) maseur (Masseur),
care reprezintã un ciclu de studii şi de formare cu o duratã totalã de cel puţin 14 ani, din care o formare de cel puţin 5 ani în cadrul unei formãri structurale, cuprinzând şi o ucenicie de 2 ani, o perioadã de stagiu şi de formare de 2 ani şi o formare de un an, finalizatã printr-un examen profesional care îi conferã dreptul de exercitare a profesiei şi de formare de ucenici;
h) educator în instituţii preşcolare [Kindergartner(in)];
i) educator (Erzieher),
care reprezintã un ciclu de studii şi de formare cu o duratã totalã de cel puţin 13 ani, din care o formare profesionalã de 5 ani într-o şcoalã specializatã, finalizatã printr-un examen.
În Republica Cehã:
A. formare pentru:
a) asistent de îngrijiri de sãnãtate (zdravotnicky asistent), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 13 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi 4 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt secundar medical, finalizatã cu un examen, respectiv "maturitni zkouska";
b) asistent nutriţionist (nutricni asistent), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 13 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi 4 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt secundar medical, finalizatã cu un examen, respectiv "maturitni zkouska".
În Cipru:
A. formare pentru:
a) tehnician dentar (*), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 14 ani, dintre care cel puţin 6 ani de formare iniţialã, 6 ani de învãţãmânt secundar şi 2 ani de învãţãmânt postliceal profesional, urmatã de un an de experienţã profesionalã;
b) optician (*), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 14 ani, dintre care cel puţin 6 ani de formare iniţialã, 6 ani de învãţãmânt secundar şi 2 ani de învãţãmânt postliceal, urmatã de un an de experienţã profesionalã.

NOTA(CTCE)
Textul în limba greacã se gãseşte în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 706 din 18 octombrie 2007 la pagina 9, a se vedea imaginea asociatã.

În Letonia:
A. formare pentru:
a) asistent dentar (zobarstniecibas masa), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 13 ani, dintre care cel puţin 10 ani de învãţãmânt general şi 2 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt medical, urmatã de 3 ani de experienţã profesionalã finalizaţi cu un examen de obţinere a unui certificat de specializare;
b) asistent de laborator de analize biomedicale (biomedicinas laborants), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 10 ani de învãţãmânt general şi 2 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt medical, urmatã de 2 ani de experienţã profesionalã finalizaţi cu un examen de obţinere a unui certificat de specializare;
c) tehnician dentar (zobu tehnikis), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 10 ani de învãţãmânt general şi 2 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt medical, urmatã de 2 ani de experienţã profesionalã finalizaţi cu un examen de obţinere a unui certificat de specializare;
d) asistent fiziokinoterapeut (fizioterapeita asistents), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 13 ani, dintre care cel puţin 10 ani de învãţãmânt general şi 3 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt medical, urmatã de 2 ani de experienţã profesionalã finalizaţi cu un examen de obţinere a unui certificat de specializare.
În Slovacia:
A. formare pentru:
a) profesor de dans în şcolile de învãţãmânt artistic (ucitel v tanecnom odbore na zakladnych umeleckych skolach), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 14 ani şi jumãtate, dintre care 8 ani de formare iniţialã, 4 ani de studii într-o instituţie de învãţãmânt secundar specializat şi o formare de 5 semestre în pedagogia dansului;
b) educator în instituţiile de învãţãmânt specializat şi în centrele de acordare de servicii sociale (vychovavatel v specialnych vychovnych zariadeniach a v zariadeniach socialnych sluzieb), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 14 ani, dintre care 8 pânã la 9 ani de formare iniţialã, 4 ani de studiu într-o instituţie de învãţãmânt secundar specializat în pedagogie sau într-o altã instituţie de învãţãmânt secundar şi 2 ani de studii complementare de pedagogie fãrã frecvenţã.
2. Domeniul meşterilor artizani (Mester/Meister/Maître) care se referã la cicluri de educaţie şi formare privind activitãţi care nu sunt incluse în lista activitãţilor menţionate în anexa nr. 1
În Danemarca:
A. formare pentru:
a) optician (optometrist);
Acest ciclu are o duratã totalã de 14 ani, inclusiv 5 ani de formare profesionalã, dintre care 2 ani şi jumãtate pentru formare teoreticã oferitã de instituţia de formare profesionalã şi 2 ani şi jumãtate pentru formare practicã efectuatã la locul de muncã, care se încheie cu un examen privind domeniul respectiv şi care conferã dreptul de a folosi titlul de "Mester";
b) ortopedist, tehnician ortoped (ortopaedimekaniker);
Acest ciclu are o duratã totalã de 12,5 ani, inclusiv 3 ani şi jumãtate de formare profesionalã, dintre care 6 luni pentru formare teoreticã oferitã de instituţia de formare profesionalã şi 3 ani pentru formare practicã efectuatã la locul de muncã, care se încheie cu un examen privind domeniul respectiv şi care conferã dreptul de a folosi titlul de "Mester";
c) cizmar ortoped (ortopaediskomager);
Acest ciclu are o duratã totalã de 13,5 ani, inclusiv 4 ani şi jumãtate de formare profesionalã, dintre care 2 ani pentru formare teoreticã oferitã de instituţia de formare profesionalã şi 2 ani şi jumãtate pentru formare practicã efectuatã la locul de muncã, care se încheie cu un examen privind domeniul respectiv şi care conferã dreptul de a folosi titlul de "Mester".
În Germania:
A. formare pentru:
a) optician (Augenoptiker);
b) tehnician dentar (Zahntechniker);
c) asistent bandagist (Bandagist);
d) audioprotezist (Hoergeraete-Akustiker);
e) tehnician ortopedist (Orthopaediemechaniker);
f) cizmar ortopedist (Orthopaedieschuhmacher).
În Luxemburg:
A. formare pentru:
a) optician (opticien);
b) tehnician dentar (mecanicien dentaire);
c) audioprotezist (audioprothesiste);
d) tehnician ortopedist/bandagist (mecanicien orthopediste/ bandagiste);
e) cizmar ortopedist (orthopediste-cordonnier).
Aceste cicluri au o duratã totalã de 14 ani, inclusiv cel puţin 5 ani de formare efectuaţi într-un cadru organizat, parţial la locul de muncã şi parţial în cadrul instituţiei de formare profesionalã, care se încheie cu un examen ce trebuie trecut pentru a putea exercita cu titlu independent sau ca salariat cu un nivel comparabil de responsabilitãţi o activitate consideratã de naturã artizanalã.
În Austria:
A. formare pentru:
a) bandagist (Bandagist);
b) corsetier (Miederwarenerzeuger);
c) optician (Optiker);
d) cizmar ortopedist (Orthopadieschuhmacher);
e) tehnician ortopedist (Orthopadietechniker);
f) tehnician dentar (Zahntechniker);
g) grãdinar (Gartner),
care reprezintã un ciclu de studii şi de formare cu o duratã totalã de cel puţin 14 ani, dintre care o formare de cel puţin 5 ani într-un cadru de formare structuralã, pe de o parte, într-o ucenicie de cel puţin 3 ani, cuprinzând o formare parţial dobânditã la locul de muncã şi parţial efectuatã într-o instituţie de învãţãmânt profesional şi, pe de altã parte, într-o perioadã de stagiu şi de formare finalizatã cu un examen de aptitudini în profesia respectivã, care sã-i confere dreptul de exercitare a profesiei, de formare de ucenici şi de a utiliza titlul de "Meister".

B. formãrile de meşteri artizani în domeniul agriculturii şi al silviculturii, precum:
a) maistru în agriculturã (Meister in der Landwirtschaft);
b) maistru în activitatea gospodãriilor rurale (Meister in der landlichen Hauswirtschaft);
c) maistru în horticulturã (Meister im Gartenbau);
d) maistru în cultura legumicolã (Meister im Feldgemusebau);
e) maistru în cultura fructelor şi procesarea fructelor (Meister im Obstbau und in der Obstverwertung);
f) maistru în viticulturã şi tehnici viticole (Meister im Weinbau und in der Kellerwirtschaft);
g) maistru în industria lactatelor şi brânzeturilor (Meister in der Molkerei-und Kesewirtschaft);
h) maistru în economia cabalinelor (Meister in der Pferdewirtschaft);
i) maistru în economia piscicolã (Meister in der Fischereiwirtschaft);
j) maistru în economia avicolã (Meister in der Geflugelwirtschaft);
k) maistru în apiculturã (Meister in der Bienenwirtschaft);
l) maistru în industria forestierã (Meister in der Forstwirtschaft);
m) maistru în arboriculturã forestierã (Meister in der Forstgarten-und Forstpflegewirtschaft);
n) maistru în stocarea produselor agricole (Meister in der landwirtschaftlichen Lagerhaltung),
care reprezintã un ciclu de studii şi de formare cu o duratã totalã de cel puţin 15 ani, dintre care o formare de cel puţin 6 ani în cadrul unei formãri structurale divizate, pe de o parte, într-o ucenicie de cel puţin 3 ani, cuprinzând o formare parţial dobânditã la locul de muncã şi parţial efectuatã într-o instituţie de învãţãmânt profesional şi, pe de altã parte, o perioadã de stagiu finalizatã cu un examen de aptitudini în profesia respectivã şi care conferã dreptul de a forma ucenici şi de a utiliza titlul de "Meister".
În Norvegia:
A. formare pentru:
a) profesor în învãţãmântul profesional şi tehnic (yrkesfaglærer), care reprezintã o formare cu durata cuprinsã între 18 şi 20 de ani, care include de la 9 la 10 ani de formare în învãţãmântul primar şi în ciclul inferior al învãţãmântului secundar, cel puţin de la 3 la 4 ani de formare de ucenic - sau, alternativ, 2 ani de învãţãmânt profesional liceal şi 2 ani de formare de ucenic - finalizatã cu obţinerea certificatului profesional sau de muncitor calificat,
(i) experienţã profesionalã ca meşteşugar de cel puţin 4 ani;
(ii) studii teoretice ulterioare în domeniul artizanatului de cel puţin un an; şi
(iii) un an de studii în cadrul unui program de studii teoretice şi practice.
În Polonia:
A. formare pentru:
a) profesor în domeniul formãrii profesionale practice (Nauczyciel praktycznej nauki zawodu), care reprezintã o formare cu o duratã de:
(i) 8 ani de formare iniţialã şi 5 ani de formare profesionalã în învãţãmântul secundar sau de formare echivalentã în învãţãmântul secundar într-un domeniu adecvat, urmatã de formarea în pedagogie cu o duratã totalã de cel puţin 150 de ore, de formarea în domeniul protecţiei şi igienei muncii şi de 2 ani de experienţã profesionalã în disciplina pe care o va preda; sau
(ii) 8 ani de formare iniţialã şi 5 ani de formare profesionalã în învãţãmântul secundar şi o diplomã obţinutã la terminarea unui ciclu de formare într-o instituţie de învãţãmânt postliceal pedagogic tehnic; sau
(iii) 8 ani de formare iniţialã, 2 pânã la 3 ani de formare profesionalã iniţialã în învãţãmântul secundar şi cel puţin 3 ani de experienţã profesionalã, finalizatã cu o diplomã de maistru în profesia respectivã, urmatã de formarea în pedagogie cu o duratã totalã de cel puţin 150 de ore.
În Slovacia:
A. formare pentru:
a) maistru în învãţãmântul profesional (majster odbornej vychovy), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care 8 ani de formare iniţialã, 4 ani de formare profesionalã (ciclu complet de formare profesionalã în învãţãmântul secundar şi/sau ucenicie într-un ciclu similar de formare profesionalã sau de ucenicie); experienţã profesionalã cu o duratã totalã de cel puţin 3 ani de în domeniul de formare ori ucenicie şi studii complementare în pedagogie la facultatea de pedagogie sau la o universitate tehnicã ori ciclu complet de învãţãmânt secundar şi ucenicie într-un ciclu similar de formare profesionalã sau ucenicie; experienţã profesionalã cu o duratã totalã de cel puţin 3 ani în domeniul de formare ori ucenicie şi studii complementare în pedagogie la facultatea de pedagogie sau, pânã la 1 septembrie 2005, formare specializatã în domeniul pedagogiei realizatã în centre metodologice de formare a maiştrilor în învãţãmântul profesional în şcolile specializate, fãrã studii pedagogice complementare.
3. Domeniul maritim
a) Transportul maritim
În Islanda:
A. formare pentru:
a) cãpitan de marinã (skipstjori);
b) secund (styrimaour);
c) ofiţer de punte (undirstyrimaour);
d) inginer mecanic maritim, I grad (vlstjori 1. stigs).
În Norvegia:
A. formare pentru:
a) cãpitan maritim/ofiţer de cart, clasa 1 (skipsforer);
b) secund/ofiţer de cart, clasa 2 (overstyrmann);
c) cãpitan de marinã de comerţ intern /ofiţer de cart, clasa 3 (kystskipper);
d) secund/ ofiţer de punte/ofiţer de cart, clasa 4 (styrmann);
e) mecanic şef/ofiţer mecanic clasa 1 (maskinsjef);
f) mecanic secund/ofiţer mecanic clasa 2 (1. maskinist);
g) mecanic/ofiţer mecanic clasa 3 (enemaskinist);
h) ofiţer mecanic de punte/ofiţer mecanic clasa 4 (maskinoffiser);
care reprezintã o formare:
(i) în Islanda, de 9 sau 10 ani în învãţãmântul primar, urmatã de 2 ani de serviciu pe mare şi completatã cu 3 ani de formare profesionalã specializatã (5 ani pentru ofiţer mecanic maritim);
(ii) în Norvegia, 9 ani în învãţãmântul primar, urmatã de un curs de formare de bazã şi serviciu pe mare de 3 ani (2 ani şi jumãtate pentru ofiţer mecanic) şi completatã cu:
- un an de formare profesionalã specializatã pentru ofiţer de punte;
- 2 ani de formare profesionalã specializatã pentru celelalte profesii
şi, ulterior, de serviciu pe mare şi care este recunoscutã de STCW (Convenţia internaţionalã privind normele de formare a personalului maritim, de eliberare a brevetelor şi de realizare a serviciului de pazã, 1978).
În Norvegia:
A. formare pentru:
a) electrician la bordul navelor ("elektroautomasjonstekniker/ skipselektriker"),
care reprezintã o formare de 9 ani de învãţãmânt primar, urmat de 3 ani de cursuri de formare de bazã şi completat cu un an de experienţã practicã şi de serviciu pe mare şi de un an de formare profesionalã specializatã.
În Republica Cehã
A. formare pentru:
a) matelot de punte (Palubni asistent);
b) ofiţer de cart pe pasarelã (Namorni porucik);
c) secund (Prvni palubni dustojnik);
d) cãpitan (Kapitan);
e) mecanic (Strojni asistent);
f) ofiţer mecanic de cart (Strojni dustojnik);
g) mecanic secund (Druhy strojni dustojnik);
h) mecanic-şef (Prvni strojni dustojnik);
i) electrician (Elektrotechnik);
j) electrician-şef (Elektrodustojnik).
În Danemarca:
A. formare pentru:
a) cãpitan de marinã comercialã (skibsforer);
b) secund (overstyrmand);
c) timonier, ofiţer de cart (enestyrmand, vagthavende styrmand);
d) ofiţer de cart (vagthavende styrmand);
e) mecanic de navã (maskinchef);
f) prim-ofiţer mecanic (1.maskinmester);
g) prim-ofiţer mecanic/mecanic-şef de cart (1.maskinmester/ vagthavende maskinmester).
În Germania:
A. formare pentru:
a) cãpitan de vas de mare tonaj de coastã (Kapitan AM);
b) cãpitan de vas de coastã (Kapitan AK);
c) ofiţer de cart de punte de mare tonaj de coastã (Nautischer Schiffsoffizier AMW);
d) ofiţer de cart de punte pe vas de coastã (Nautischer Schiffsoffizier AKW);
e) ofiţer mecanic, gradul C - maşinist-şef (Schiffsbetriebstechniker CT -Leiter von Maschinenanlagen);
f) şef mecanic, gradul C - maşinist-şef (Schiffsmaschinist CMa-Leiter von Maschinenanlagen);
g) ofiţer mecanic de cart, gradul C (Schiffsbetriebstechniker CTW);
h) şef mecanic de cart, gradul C-ofiţer tehnician unic responsabil (Schiffsmaschinist CMaW-Technischer Alleinoffizier).
În Italia:
A. formare pentru:
a) ofiţer de punte (ufficiale di coperta);
b) ofiţer mecanic (ufficiale di macchina).
În Letonia:
A. formare pentru:
a) inginer electrician la bordul navelor (Kugu elektromehanikis);
b) operator pentru aparate frigorifice (Kuga saldesanas iekartu masinists).
În Olanda:
A. formare pentru:
a) şef de cart - pe vas de coastã (cu formare suplimentarã) [stuurman kleine handelsvrt (met nvulling)];
b) supraveghetor de motor (cu diplomã) (diploma motordrijver);
c) funcţionar destinat serviciului de ajutor trafic maritim VTS (VTS functionarist);
care reprezintã o formare:
- în Republica Cehã:
A. pentru matelot de punte (Palubni asistent):
persoanã în vârstã de cel puţin 20 de ani;
a) absolvirea unei instituţii de formare sau a unei şcoli maritime - secţia Navigaţie, cele douã cicluri trebuie sã fie finalizate printr-un examen, respectiv "maturitni zkouska", şi efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o duratã de minimum 6 luni, efectuat la bordul navei în timpul studiilor; sau
b) efectuarea unui stagiu pe mare aprobat în calitate de matelot cu o duratã de minimum 2 ani, ca membru în echipa de cart pe pasarelã cu misiunea de a acorda sprijin la bordul navei, şi o formare aprobatã conformã cu normele de competenţã menţionate la secţiunea A-II/1 din codul STCW (Convenţia internaţionalã privind normele de formare a personalului maritim, de eliberare a brevetelor şi de realizare a serviciului de pazã, 1978) efectuatã de cãtre o instituţie de formare sau o şcoalã maritimã dintr-un stat parte la Convenţie, şi absolvirea unui examen în faţa unei comisii recunoscute de CTM (Comitetul privind transporturile maritime al Republicii Cehe);
B. pentru ofiţer de cart pe pasarelã (Namorni porucik):
1. efectuarea unui stagiu pe mare aprobat în calitate de matelot de punte la bordul navelor cu o capacitate egalã sau mai mare de 500, cu o duratã de minimum 6 luni pentru titularii de diplome acordate de instituţiile de formare ori de şcolile maritime sau de un an pentru titularii de diplome obţinute în urma unui ciclu de formare aprobat, dintre care cel puţin 6 luni sunt efectuate în calitate de matelot fãcând parte din echipa de cart pe pasarelã;
2. ţinerea registrului de formare la bordul navei pentru cadeţi, completat în mod adecvat şi aprobat;
C. pentru secund (Prvni palubni dustojnik): obţinerea unui brevet de ofiţer de cart pe pasarelã pentru navele cu o capacitate egalã sau mai mare de 500 şi efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o duratã de minimum 12 luni în aceastã funcţie;
D. pentru cãpitan (Kapitan): deţinerea unui brevet de cãpitan pentru navele cu o capacitate cuprinsã între 500 şi 3.000; deţinerea unui brevet de secund pentru navele cu o capacitate egalã sau mai mare de 3.000, efectuarea unui stagiu aprobat pe mare cu o duratã de minimum 6 luni, în calitate de secund pe navele cu o capacitate egalã sau mai mare de 500, şi efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o duratã de minimum 6 luni în calitate de secund, pe navele cu o capacitate egalã sau mai mare de 3.000;
E. pentru mecanic (Strojni asistent):
1. persoanã în vârstã de cel puţin 20 de ani;
2. absolvirea unei instituţii de formare sau a unei şcoli maritime - secţia Geniu maritim şi efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o duratã de minimum 6 luni la bordul navei, în timpul studiilor;
F. pentru ofiţer mecanic de cart (Strojni dustojnik): efectuarea unui stagiu pe mare aprobat în calitate de mecanic cu o duratã de minimum 6 luni pentru titularul unei diplome eliberate de o instituţie de formare sau de o şcoalã maritimã;
G. pentru mecanic secund (Druhy strojni dustojnik): efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o duratã de minimum 12 luni în calitate de al 3-lea ofiţer mecanic la bordul navelor al cãror aparat principal de propulsie are o putere egalã sau mai mare de 750 kW;
H. pentru mecanic şef (Prvni strojni dustojnik): deţinerea unui brevet de mecanic secund pentru navele al cãror aparat principal de propulsie are o putere egalã sau mai mare de 3.000 kW şi efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o duratã de minimum 6 luni efectuat în aceastã funcţie;
I. pentru electrician (Elektrotechnik):
1. persoanã în vârstã de cel puţin 18 ani;
2. absolvirea unei instituţii de formare maritimã sau a unei alte instituţii a facultãţii de electrotehnicã ori a unei şcoli tehnice cu specific electrotehnic; toate ciclurile de formare trebuie sã se finalizeze cu un examen, respectiv "maturitni zkouska", şi experienţã practicã aprobatã cu o duratã de minimum 12 luni în domeniul electrotehnicii.
J. pentru electrician şef (Elektrodustojnik):
1. absolvirea unei instituţii de formare sau a unei şcoli maritime, a unei facultãţi de electrotehnicã maritimã ori a unei alte instituţii de formare sau a unei instituţii de învãţãmânt secundar în domeniul electrotehnicii; toate ciclurile de formare trebuie sã se finalizeze cu un examen "maturitni zkouska", sau cu un examen de stat;
2. efectuarea unui stagiu pe mare aprobat în calitate de electrician, cu o duratã de minimum 12 luni pentru titularii de diplome eliberate de instituţiile de formare sau de şcolile maritime sau de 24 de luni pentru titularii de diplome eliberate de o instituţie de învãţãmânt secundar;
- în Danemarca, de 9 ani de şcoalã primarã urmaţi de un ciclu fundamental de formare de bazã şi/sau experienţã pe mare între 17 şi 36 de luni, la care se adaugã:
a) pentru ofiţerii de cart, un an de formare profesionalã specializatã;
b) pentru restul, 3 ani de formare profesionalã specializatã;
- în Germania, cu o duratã totalã cuprinsã între 14 şi 18 ani, inclusiv un ciclu de 3 ani de formare profesionalã fundamentalã şi un an de experienţã pe mare, urmat de unul sau 2 ani de formare profesionalã specializatã completatã, dupã caz, de 2 ani de practicã în navigaţie;
- în Italia, cu o duratã totalã de 13 ani, dintre care cel puţin 5 ani sunt de formare profesionalã, care se finalizeazã cu un examen şi sunt completaţi, dupã caz, de un stagiu profesional;
- în Letonia:
a) pentru inginer electrician la bordul navelor (Kugu elektromehanikis):
1. persoanã în vârstã de cel puţin 18 ani;
2. trebuie sã aibã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani şi 6 luni, dintre care cel puţin 9 ani de formare iniţialã şi cel puţin 3 ani de formare profesionalã. În plus, se cere efectuarea unui stagiu pe mare de cel puţin 6 luni în calitate de electrician pe navã sau de asistent al inginerului electrician de la bordul navelor având o putere mai mare de 750 kW. Formarea profesionalã este finalizatã cu un examen special organizat de autoritatea competentã, în conformitate cu programa de formare aprobatã de Ministerul Transporturilor;
b) pentru operator pentru aparate frigorifice (Kuga saldesanas iekartu masinists):
1. persoanã în vârstã de cel puţin 18 ani;
2. trebuie sã aibã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 13 ani, cuprinzând cel puţin 9 ani de formare iniţialã şi cel puţin 3 ani de formare profesionalã. În plus, se cere efectuarea unui stagiu pe mare de cel puţin 12 luni în calitate de asistent al inginerului specializat în domeniul frigorific. Formarea profesionalã este finalizatã cu un examen special organizat de autoritatea competentã, în conformitate cu programa de formare aprobatã de Ministerul Transporturilor;
- în Olanda:
a) pentru şef de cart (pe vas de coastã) (cu formare suplimentarã) (stuurman kleine handelsvrt "met nvulling") şi supraveghetor de motor (cu diplomã) (diploma motordrijver), presupunând o pregãtire de 14 ani, dintre care cel puţin 2 ani la o şcoalã specializatã de formare profesionalã, şi completatã cu un stagiu de 12 luni;
b) pentru funcţionar destinat serviciului de ajutor trafic maritim VTS (VTS functionarist), cu o duratã totalã de cel puţin 15 ani, incluzând cel puţin 3 ani de formare profesionalã superioarã (HBO) sau formare profesionalã secundarã (MBO) şi completatã de cicluri de specializare la nivel naţional ori regional, fiecare incluzând cel puţin 12 sãptãmâni de pregãtire teoreticã, şi este finalizat cu un examen şi sunt recunoscute de Convenţia internaţionalã STCW (Convenţia internaţionalã din 1978 privind normele de formare a marinarilor, de eliberare a brevetelor şi de supraveghere).
b) Pescuitul pe mare
În Islanda:
A. formare pentru:
a) cãpitan de marinã ("skipstjori");
b) secund ("styrimaour");
c) ofiţer de punte ("undirstyrimaour")
care reprezintã o formare de 9 sau 10 ani în învãţãmântul primar, urmatã de 2 ani de serviciu pe mare, completatã cu 2 ani de formare profesionalã specializatã, finalizatã cu un examen şi recunoscutã în conformitate cu Convenţia Torremolinos (Convenţia internaţionalã din 1977 privind siguranţa vaselor de pescuit).
În Germania:
A. formare pentru:
a) cãpitan, pescuit în adâncime (Kapitan BG/Fischerei);
b) cãpitan, pescuit de coastã (Kapitan BLK/Fischerei);
c) ofiţer de cart de punte pe vas armat, pescuit în adâncime (Nautischer Schiffsoffizier BGW/Fischerei);
d) ofiţer de cart de punte pe vas armat, pescuit de coastã (Nautischer Schiffsoffizier BKW/Fischerei).
În Olanda:
A. formare pentru:
a) şef de cart de punte mecanic V (stuurman werktuigkundige V);
b) mecanic IV, vas de pescuit (werktuigkundige IV visvrt);
c) şef de cart IV, vas de pescuit (stuurman IV visvrt);
d) şef de cart de punte mecanic VI (stuurman werktuigkundige VI);
e) care reprezintã o formare:
- în Germania, cu o duratã totalã cuprinsã între 14 şi 18 ani, dintre care un ciclu de 3 ani de formare profesionalã fundamentalã şi un an de experienţã pe mare, urmat de unul sau 2 ani de formare profesionalã specializatã completaţi, dupã caz, de 2 ani de practicã în navigaţie;
- în Olanda, care cuprinde un ciclu variind ca duratã între 13 şi 15 ani, dintre care cel puţin 2 ani sunt efectuaţi într-o şcoalã de formare profesionalã specializatã, completaţi cu o perioadã de practicã profesionalã de 12 luni,
şi este recunoscutã de Convenţia Torremolinos (Convenţia internaţionalã din 1977 privind securitatea navelor de pescuit).
c) Personal pentru instalaţiile mobile de foraj
În Norvegia:
A. formare pentru:
a) administrator de platformã (plattformsjef);
b) administrator pentru asigurarea stabilitãţii (stabilitetssjef);
c) operator în camera de control (kontrollromoperator);
d) şef al secţiei tehnice (teknisk sjef);
e) asistent al şefului secţiei tehnice (teknisk assistent); care reprezintã o formare de 9 ani în învãţãmântul primar, urmatã de 2 ani de cursuri de formare de bazã şi completat cu cel puţin un an de cursuri pe mare, nu departe de ţãrm, şi de:
(i) un an de formare profesionalã specializatã pentru operator în camera de control;
(ii) 2 ani şi jumãtate de formare profesionalã specializatã pentru celelalte profesii.
4. Domeniul tehnic
În Liechtenstein:
A. formare pentru:
a) expert fiduciar (Treuhander)
Durata, nivel şi condiţii
Formarea se bazeazã pe 9 ani de învãţãmânt obligatoriu şi - dacã nu se obţine bacalaureatul - de 3 ani de ucenicie în domeniul comercial cu o formare practicã într-o întreprindere, în timp ce cunoştinţele teoretice necesare şi educaţia de bazã se obţin într-o şcoalã profesionalã, ambele finalizate cu un examen naţional (Certificatul naţional de competenţe pentru angajat comercial).
Dupã cei 3 ani de experienţã practicã într-o întreprindere, combinaţi cu formarea teoreticã cu o duratã de 4 ani, care trebuie parcurse simultan, poate fi obţinutã diploma naţionalã cu dobândirea titlului menţionat mai sus.
În general, durata întregii formãri este cuprinsã între 16 şi 19 ani.
Reglementare:
Aceastã profesie este reglementatã de legislaţia naţionalã. Candidaţii sunt liberi sã aleagã modalitãţile prin care se pot pregãti singuri pentru examenul final (şcoli profesionale, şcoli private, învãţãmânt la distanţã).
b) expert în audit (Wirtschaftsprufer)
Durata, nivel şi condiţii
Formarea se bazeazã pe 9 ani de învãţãmânt obligatoriu şi 3 ani de ucenicie în domeniul comercial cu o formare practicã într-o întreprindere, în timp ce cunoştinţele teoretice necesare şi educaţia de bazã se obţin într-o şcoalã profesionalã.
Dupã încã 3 ani de experienţã practicã într-o întreprindere şi dupã 5 ani de educaţie teoreticã, care pot fi parcurse simultan în cadrul învãţãmântului la distanţã, poate fi obţinutã diploma naţionalã cu dobândirea titlului menţionat mai sus.
Durata întregii formãri este cuprinsã între 17 şi 18 ani. Candidaţii care au obţinut experienţa profesionalã în afara ţãrii trebuie sã dovedeascã experienţa profesionalã ulterioarã dobânditã în Liechtenstein.
Reglementare:
Profesia este reglementatã de legislaţia naţionalã.
În Italia:
A. formare pentru:
a) geometru (geometra);
b) tehnician agricol (perito agrario), care reprezintã cicluri secundare de studii tehnice având o duratã totalã de cel puţin 13 ani, dintre care 8 ani de învãţãmânt obligatoriu, urmaţi de 5 ani de studii într-o unitate de învãţãmânt secundar, dintre care 3 ani de studii învãţãmânt profesional, care se încheie cu un examen de bacalaureat tehnic, şi sunt completate:
- în cazul geometrilor:
(i) de un stagiu de cel puţin 2 ani într-un birou profesional; sau
(ii) de 5 ani de experienţã profesionalã;
(iii) în cazul tehnicienilor agricoli, de efectuarea unui stagiu practic de cel puţin 2 ani, urmatã de examenul de stat.
În Olanda:
A. formare pentru:
a) executor judecãtoresc (gerechtsdeurwrder);
b) tehnician ortoprotezist (tandprotheticus),
care reprezintã un ciclu de educaţie şi formare profesionalã:
(i) în cazul executorului judecãtoresc (gerechtsdeurwrder), cu o duratã totalã de cel puţin 19 ani, dintre care 8 ani de învãţãmânt obligatoriu, urmaţi de 8 ani de studii într-o unitate de învãţãmânt secundar, dintre care 4 ani de studii tehnice finalizate printr-un examen de stat şi completaţi cu 3 ani de formare teoreticã şi practicã în domeniu;
(ii) pentru tehnician ortoprotezist (tandprotheticus), cu o duratã totalã de cel puţin 15 ani de formare profesionalã la cursuri de zi şi 3 ani de pregãtire cu frecvenţã redusã, dintre care 8 ani de învãţãmânt primar, 4 ani de învãţãmânt secundar general şi 3 ani de formare profesionalã, incluzând o pregãtire teoreticã şi practicã în specialitatea de tehnician dentar, completaţi cu o formare de 3 ani la frecvenţã redusã pentru pregãtirea în specialitatea de tehnician ortoprotezist, finalizat cu un examen.
În Austria:
A. formare pentru:
a) pãdurar (Forster);
b) consultant tehnic (Technisches Buro);
c) intermediar de forţã de muncã (Uberlassung von Arbeitskraften-Arbeitsleihe);
d) agent de plasare a forţei de muncã (Arbeitsvermittlung);
e) consilier de investiţii (Vermogensberater);
f) detectiv particular (Berufsdetektiv);
g) agent de securitate (Bewachungsgewerbe);
h) agent imobiliar (Immobilienmakler);
i) administrator de imobil (Immobilienverwalter);
j) promotor constructor, promotor imobiliar (Bautrager, Bauorganisator, Baubetreuer);
k) birou recuperãri creanţe (Inkassoinstitut),
care reprezintã un ciclu de studii şi de formare cu o duratã totalã de cel puţin 15 ani, dintre care 8 ani de învãţãmânt obligatoriu urmaţi de cel puţin 5 ani de studii liceale tehnice ori comerciale, finalizaţi printr-un examen tehnic sau comercial, completaţi de cel puţin 2 ani de învãţãmânt şi de formare la locul de muncã, finalizaţi printr-un examen de aptitudini în profesia respectivã;
l) consilier în asigurãri (Berater in Versicherungsangelegenheiten),
care reprezintã un ciclu de studii şi de formare cu o duratã totalã de 15 ani, din care o formare de 6 ani în cadrul unei formãri structurale subdivizate într-o ucenicie de 3 ani şi o perioadã de stagiu şi de formare de 3 ani, finalizatã printr-un examen;
m) antreprenor proiectant (Planender Baumeister);
n) maistru tâmplar proiectant (Planender Zimmermeister),
care reprezintã un ciclu de studii şi de formare cu durata totalã de cel puţin 18 ani, dintre care o formare profesionalã de cel puţin 9 ani, împãrţitã în 4 ani de studii tehnice secundare şi 5 ani de practicã şi de formare profesionalã, finalizatã cu un examen de aptitudini în profesia respectivã, care conferã dreptul de a exercita profesia, de a forma ucenici, în mãsura în care aceastã formare dã dreptul de a întocmi planuri, de a efectua calcule tehnice şi de a superviza activitãţile de construcţii (le privilege de Marie-Therese);
o) contabil comercial (Gewerblicher Buchhalter), în conformitate cu Legea din 1994 privind comerţul, artizanatul şi industria (Gewerbeordnung 1994);
p) contabil independent (Selbstandiger Buchhalter), în conformitate cu Legea din 1999 privind profesiile din domeniul contabilitãţii publice (Bundesgesetz ⁿ'62ber die Wirtschaft-streuhandberufe 1999).
În Republica Cehã:
A. formare pentru:
a) tehnician autorizat, constructor autorizat (autorizovany technik, autorizovany stavitel), care reprezintã o formare cu o duratã de cel puţin 9 ani, dintre care 4 ani de formare tehnicã într-o instituţie de învãţãmânt secundar, finalizatã cu examenul "maturitni zkouska", şi 5 ani de experienţã profesionalã finalizatã cu un test de calificare profesionalã pentru a exercita activitãţi profesionale din domeniul construcţiilor [conform Legii nr. 50/1976 Sb. (Legea construcţiei) şi Legii nr. 360/1992];
b) conductor de vehicul feroviar (fyzicka osoba ridici drazni vozidlo), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi cel puţin 4 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt secundar, finalizatã cu examenul "maturitni zkouska", urmat de examenul de stat privind propulsia vehiculelor;
c) tehnician specializat în revizia şinelor (drazni revizni technik), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi cel puţin 4 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt secundar în domeniul mecanicii sau al electronicii, finalizatã cu examenul "maturitni zkouska";
d) instructor de şcoalã auto (ucitel autoskoly): persoanã în vârstã de cel puţin 24 de ani; reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi cel puţin 4 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt secundar în domeniul mecanicii sau al circulaţiei, finalizatã cu examenul "maturitni zkouska";
e) tehnician de stat însãrcinat cu revizia tehnicã a automobilului (kontrolni technik STK): persoanã în vârstã de cel puţin 21 de ani; reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi cel puţin 4 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt secundar, finalizatã cu examenul "maturitni zkouska" şi urmatã de cel puţin 2 ani de practicã tehnicã. Persoana în cauzã trebuie sã deţinã permis de conducere, cazierul judiciar sã nu conţinã menţiuni privind sãvârşirea de fapte penale, persoana sã fi urmat o formare specialã de tehnician de stat care sã dureze cel puţin 120 de ore şi sã absolve examenul final;
f) mecanic însãrcinat cu controlul noxelor emise de vehicul (Mechanik mereni emisi), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi cel puţin 4 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt secundar, finalizatã cu examenul "maturitni zkouska"; în plus, candidatul trebuie sã urmeze cel puţin 3 ani de practicã tehnicã şi o formare specialã de mecanic însãrcinat cu controlul emisiilor vehiculului, cu o duratã de 8 ore, şi sã absolve examenul final;
g) cãpitan de primã clasã (Kapitan I. tridy), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 15 ani, dintre care 8 ani de formare iniţialã şi 3 ani de formare profesionalã, finalizatã cu examenul "maturitni zkouska" şi urmatã de un examen de obţinere a unui certificat de aptitudine; formarea profesionalã trebuie sã fie urmatã de 4 ani de experienţã profesionalã, finalizaţi cu un examen;
h) restaurator de monumente reprezentând opere artizanale (restaurator pamatek, ktere jsou dily umeleckych remesel), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de 12 ani, dacã a fost urmat ciclul complet de formare tehnicã din învãţãmântul secundar, în domeniul restaurãrii; sau studii cu o duratã de la 10 la 12 ani în ciclul de formare într-un domeniu plus 5 ani de experienţã profesionalã, dacã se urmeazã ciclul complet de formare tehnicã din învãţãmântul secundar, finalizat cu examenul "maturitni zkouska", sau 8 ani de experienţã profesionalã, dacã se urmeazã ciclul de formare tehnicã din învãţãmântul secundar, finalizat cu examenul final;
i) restaurator de opere de artã care nu sunt monumente şi care se aflã conservate în colecţiile muzeelor şi galeriilor, precum şi de obiecte cu valoare culturalã (restaurator del vytvarnych umeni, ktera nejsou pamatkami a jsou ulozena ve sbirkacr muzei a galerii, a ostatnich predmetukulturni hodnoty), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de 12 ani, plus 5 ani de experienţã profesionalã, dacã se urmeazã ciclul complet de formare tehnicã din învãţãmântul secundar, în domeniul restaurãrii, finalizat cu examenul "maturitni zkouska";
j) responsabil cu gestionarea deşeurilor (odpadovy hospodar), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi cel puţin 4 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt secundar, finalizatã cu examenul "maturitni zkouska", şi minimum 5 ani de experienţã în domeniul gestionãrii deşeurilor dobânditã în cursul ultimilor 10 ani;
k) tehnician şef de mine (technicky vedouci odstrelu), care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi cel puţin 4 ani de formare profesionalã într-o instituţie de învãţãmânt secundar, finalizatã cu examenul "maturitni zkouska" şi urmatã de:
(i) 2 ani în calitate de artificier în subteran (pentru activitãţile din subteran) şi un an în calitate de artificier la suprafaţã (pentru activitãţile la suprafaţã), incluzând 6 luni ca ajutor de artificier;
(ii) un ciclu de 100 de ore de formare teoreticã şi practicã, urmatã de un examen susţinut în faţa autoritãţii locale competente din domeniul minelor;
(iii) experienţã profesionalã de 6 luni sau mai mult în domeniul organizãrii şi executãrii exploziei miniere de mare importanţã;
(iv) un ciclu de 32 de ore de formare teoreticã şi practicã urmate de un examen susţinut în faţa autoritãţii cehe competente în domeniul minelor.
În Letonia:
A. formare pentru:
a) ajutor conductor de locomotivã (vilces lidzekla vaditaja (masinista) paligs):
(i) persoanã în vârstã de cel puţin 18 ani;
(ii) care reprezintã o formare cu o duratã totalã de cel puţin 12 ani, dintre care cel puţin 8 ani de formare iniţialã şi cel puţin 4 ani de formare profesionalã. Formarea profesionalã se finalizeazã cu un examen special organizat de angajator. Este necesarã obţinerea unui certificat de aptitudini cu o duratã de 5 ani, eliberat de autoritatea competentã.
În Polonia:
A. formare pentru:
a) tehnician de administrare a reviziei tehnice de bazã a automobilului încadrat într-un service de control tehnic (diagnosta przeprowadzajacy badania techniczne w stacji kontroli pojazdow o podstawowym zakresie badan), care reprezintã o formare iniţialã cu o duratã de 8 ani şi o formare tehnicã cu o duratã de 5 ani într-o instituţie de învãţãmânt secundar, în domeniul automobilelor, şi 3 ani de practicã într-un service de control tehnic sau într-un garaj, incluzând o formare iniţialã în domeniul controlului tehnic al automobilului (51 de ore) şi absolvirea unui examen de calificare;
b) tehnician de administrare a reviziei tehnice a automobilului încadrat într-un service regional de control tehnic (diagnosta przeprowadzajacy badania techniczne pojazdu w okregowej stacji kontroli pojazdow), care reprezintã o formare iniţialã cu o duratã de 8 ani şi o formare tehnicã cu o duratã de 5 ani într-o instituţie de învãţãmânt secundar, în domeniul automobilelor, şi 4 ani de practicã într-un service de control tehnic sau într-un garaj, incluzând o formare iniţialã în domeniul controlului tehnic al automobilului (51 de ore) şi absolvirea unui examen de calificare;
c) tehnician de administrare a reviziei tehnice a automobilului (diagnosta wykonujacy badania techniczne pojazdow w stacji kontroli pojazdow), care reprezintã o formare iniţialã cu o duratã de 8 ani şi o formare tehnicã cu o duratã de 5 ani într-o instituţie de învãţãmânt secundar, în domeniul automobilelor şi 4 ani de practicã atestatã într-un service de control tehnic sau într-un garaj ori o formare iniţialã cu o duratã de 8 ani şi o formare tehnicã cu o duratã de 5 ani într-o instituţie de învãţãmânt secundar, într-un alt domeniu decât cel al automobilelor, şi 8 ani de practicã atestatã într-un service de control tehnic sau într-un garaj, incluzând 113 ore de formare completã, cuprinzând o formare iniţialã şi o formare specializatã, cu susţinerea de examene pentru fiecare nivel.
Durata în ore şi conţinutul cursurilor particulare din cadrul formãrii complete de tehnician sunt precizate în mod distinct în Regulamentul Ministerului pentru Infrastructurã din 28 noiembrie 2002, privind cerinţele detaliate referitoare la tehnicieni;
d) acar (dyzurny ruchu), care reprezintã o formare iniţialã cu o duratã de 8 ani şi o formare profesionalã cu o duratã de 4 ani într-o instituţie de învãţãmânt secundar cu specializare în domeniul transportului feroviar, precum şi un ciclu de formare de 45 de zile necesar exercitãrii profesiei de acar şi absolvirea examenului de calificare sau care reprezintã o formare iniţialã cu o duratã de 8 ani şi o formare profesionalã cu o duratã de 5 ani într-o instituţie de învãţãmânt secundar cu specializare în domeniul transportului feroviar, precum şi un ciclu de formare de 63 de zile necesar exercitãrii profesiei de acar şi absolvirea examenului de calificare.
5. Cicluri din Regatul Unit acreditate ca "National Vocational Qualifications" sau "Scottish Vocational Qualifications"
Formare pentru:
a) inginer electrician de minã (Mine electrical engineer);
b) inginer mecanic de minã (Mine mechanical engineer);
c) terapeut dentar (Dental therapist);
d) asistent de stomatologie (Dental hygienist);
e) optician (Dispensing optician);
f) şef de minã adjunct (Mine deputy);
g) practician lichidator (Insolvency practitioner);
h) conveier autorizat (Licensed conveyancer);
i) secund - vase comerciale şi de pasageri - nelimitat (Firstmate - Freight/Passenger ships - unrestricted);
j) locotenent - vase comerciale şi de pasageri - nelimitat (Second mate - Freight/Passenger ships - unrestricted);
k) locotenent secund - vase comerciale şi de pasageri - nelimitat (Third mate - Freight/Passenger ships - unrestricted);
l) ofiţer de cart de punte - vase comerciale şi de pasageri - nelimitat (Deck officer - Freight/Passenger ships - unrestricted);
m) ofiţer mecanic clasa 2-vase comerciale şi de pasageri- zonã comercialã nelimitatã (Engineer officer - Freight/Passenger ships - unlimited trading area);
n) tehnician calificat în domeniul gestionãrii deşeurilor (Certified technically competent person in waste management);
o) infirmier(iere) veterinaire agree(e) (listed veterinary nurse), (asistent veterinar autorizat),
care conduce la obţinerea de calificãri acreditate ca "National Vocational Qualifications" (NVQ) sau acreditate în Scoţia ca "Scottish Vocational Qualifications", la nivelurile 3 şi 4 ale "National Framework of Vocational Qualifications" din Regatul Unit. Aceste niveluri sunt definite dupã cum urmeazã:
- nivelul 3: aptitudinea de a executa un spectru larg de sarcini variate în diverse situaţii, din care cea mai mare parte sunt sarcini complexe şi care nu implicã rutinã. Se cere suficient de multã rãspundere şi autonomie, iar funcţiile exercitate la acest nivel presupun adesea supravegherea sau încadrarea altor persoane;
- nivelul 4: aptitudinea de a executa un spectru larg de sarcini complexe, tehnice sau specializate în diverse situaţii şi care implicã un grad important de rãspundere personalã şi autonomie. Funcţiile exercitate la acest nivel presupun adesea rãspunderea pentru munca efectuatã de alte persoane şi repartizarea resurselor.


ANEXA 6

LISTA
ciclurilor de formare cu o structurã specialã în sensul art. 18 lit. c) din lege

În Regatul Unit:
Cicluri reglementate care conduc la obţinerea calificãrilor acreditate ca "National Vocational Qualifications" (NVQ) sau acreditate în Scoţia ca "Scottish Vocational Qualifications", la nivelurile 3 şi 4 ale "National Framework of Vocational Qualifications" din Regatul Unit.
Aceste niveluri sunt definite dupã cum urmeazã:
- nivelul 3: aptitudinea de a executa un spectru larg de sarcini variate în diverse situaţii, din care cea mai mare parte sunt sarcini complexe şi care nu implicã rutinã. Se cere suficient de multã rãspundere şi autonomie, iar funcţiile exercitate la acest nivel presupun adesea supravegherea sau încadrarea altor persoane;
- nivelul 4: aptitudinea de a executa un spectru larg de sarcini complexe, tehnice sau specializate în diverse situaţii şi care implicã un grad important de rãspundere personalã şi autonomie. Funcţiile exercitate la acest nivel presupun adesea rãspundere pentru munca efectuatã de alte persoane şi repartizarea resurselor.
În Germania:
Urmãtoarele tipuri de formãri reglementate:
- cursuri reglementate de pregãtire pentru exercitarea profesiilor de asistent tehnician [technische(r) Assistent(in)], asistent comercial [kaufmannische(r) Assistent(in)], profesii sociale (soziale Berufe) şi profesia de instructor autorizat pentru tehnica respiraţiei, pronunţiei şi direcţiei [sttlich geprⁿ'62fte(r) Atem-, Sprech- und Stimmlehrer(in)], cu o duratã totalã de minimum 13 ani, care necesitã absolvirea ciclului de învãţãmânt liceal (mittlerer BildungsabschluB) şi care includ:
- fie minimum 3 ani de formare profesionalã la o şcoalã de specialitate (Fachschule), finalizaţi cu un examen, eventual completaţi cu un ciclu de specializare de unu sau 2 ani, finalizat cu un examen;
- fie cel puţin 2 ani şi jumãtate la o şcoalã de specialitate (Fachschule), finalizaţi cu un examen şi completaţi cu o practicã profesionalã de cel puţin 6 luni sau un stagiu profesional de cel puţin 6 luni într-o instituţie autorizatã;
- fie cel puţin 2 ani la o şcoalã de specialitate (Fachschule), finalizaţi cu un examen şi completaţi cu o practicã profesionalã de cel puţin un an sau un stagiu profesional de cel puţin un an într-o instituţie autorizatã;
- cursuri reglementate pentru profesiile de tehnician [Techniker(in)], economist de întreprindere [Betriebswirt(in)], designer [Gestalter(in)] şi asistent familial licenţiaţi de stat [Familienpfleger(in)], cu o duratã totalã de minimum 16 ani, o condiţie prealabilã fiind absolvirea ciclului de învãţãmânt obligatoriu sau o formare echivalentã (cu o duratã minimã de 9 ani), precum şi absolvirea unui ciclu de formare la o şcoalã profesionalã (Berufsschule) de minimum 3 ani şi care sã includã, dupã încheierea a cel puţin 2 ani de practicã profesionalã, o formare la cursuri de zi de cel puţin 2 ani sau o formare la fãrã frecvenţã cu o duratã echivalentã;
- formãri reglementate şi formare continuã reglementatã, cu o duratã totalã de minimum 15 ani, care presupun, în general, absolvirea ciclului de învãţãmânt obligatoriu (cu o duratã de minimum 9 ani) şi o pregãtire profesionalã absolvitã (de regulã de 3 ani) şi care include, în general, cel puţin 2 ani de practicã profesionalã (3 ani în majoritatea cazurilor), precum şi un examen în cadrul formãrii continue pentru pregãtirea cãruia sunt luate, în general, mãsuri de formare suplimentare, fie în paralel cu practicã profesionalã (cel puţin 1.000 de ore) sau la cursuri de zi (cel puţin un an).
În Olanda:
Urmãtoarele formãri reglementate:
- formãri reglementate cu o duratã de cel puţin 15 ani, care presupun absolvirea a 8 ani de învãţãmânt primar urmaţi de 4 ani de învãţãmânt liceal general (MAVO) sau de învãţãmânt liceal profesional pregãtitor (VBO) ori de învãţãmânt liceal general de un nivel superior, la care se adaugã 3 sau 4 ani de formare într-o instituţie de învãţãmânt liceal profesional (MBO), finalizatã cu un examen;
- formãri reglementate cu o duratã totalã de cel puţin 16 ani, care presupun absolvirea a 8 ani de învãţãmânt primar urmaţi de 4 ani de învãţãmânt de un nivel cel puţin egal celui profesional pregãtitor (VBO) sau de învãţãmânt liceal general de un nivel superior, la care se adaugã cel puţin 4 ani de formare profesionalã în ucenicie, incluzând o pregãtire teoreticã într-o instituţie de cel puţin o zi pe sãptãmânã şi, pentru restul sãptãmânii, o formare practicã într-un centru de formare practicã sau întreprindere, finalizatã cu un examen de absolvire de nivel 2 sau 3.
În Austria:
- formãrile efectuate în instituţii de învãţãmânt profesional superior (Berufsbildente hoehere Schulen) şi instituţii de învãţãmânt superior în domeniul agriculturii şi silviculturii (Hohere land-und forstwirtschaftliche Lehranstalten), incluse fiind şi cele de un tip particular (einschlieBlich des Sonderformen), ale cãror structurã şi nivel sunt determinate de dispoziţii juridice, de reglementare şi administrative. Aceste formãri au o duratã de cel puţin 13 ani şi includ o formare profesionalã de 5 ani, finalizate printr-un examen de absolvire a cãrui reuşitã reprezintã dovada unei competenţe profesionale;
- formãri efectuate în şcolile de meşteri artizani (Meisterschulen), cursuri de meşteri artizani (Meisterklassen), şcolile destinate formãrii meşterilor artizani în sectorul industrial (Werkmeisterschulen) sau şcolile destinate formãrii artizanilor în domeniul construcţiilor (Bauhandwekerschulen), ale cãror structurã şi nivel sunt determinate de dispoziţii juridice, de reglementare şi administrative. Aceste formãri au o duratã totalã de cel puţin 13 ani, incluzând 9 ani de şcolarizare obligatorie, urmaţi fie de cel puţin 3 ani de formare profesionalã într-o şcoalã specializatã, fie de cel puţin 3 ani de formare în alternanţã într-o întreprindere şi într-o instituţie de învãţãmânt profesional (Berufsschule), finalizaţi în cele douã cazuri printr-un examen şi completate cu absolvirea unei formãri de cel puţin un an într-o şcoalã de meşteri artizani (Meisterschule), un curs de meşteri artizani (Meisterklasse), o şcoalã destinatã formãrii de maiştri artizani în sectorul industrial (Werkmeisterschule) sau o şcoalã destinatã formãrii artizanilor în domeniul construcţiilor (Bauhandwerkerschule).
În cea mai mare parte a cazurilor durata totalã a formãrii este de cel puţin 15 ani, incluzând perioade de experienţã profesionalã care fie precedã ciclurile de formare din cadrul instituţiilor (cu frecvenţã), fie sunt însoţite de o formare la fãrã frecvenţã (de cel puţin 960 de ore).

ANEXA 7

LISTA
actelor prevãzute de art. 34 alin. (2) din lege

a) Dovada naţionalitãţii persoanei în cauzã
b) Copie de pe atestatele de competenţã profesionalã sau de pe titlul de calificare care asigurã accesul la profesia în cauzã şi, dupã caz, atestarea experienţei profesionale a persoanei în cauzã.
Autoritãţile competente române pot invita solicitantul sã furnizeze informaţii privind formarea sa, astfel încât sã poatã stabili o eventualã diferenţã substanţialã faţã de formarea naţionalã necesarã, definitã potrivit art. 11 alin. (1^1) din prezenta lege. În cazul în care solicitantul nu este în mãsurã sã furnizeze respectivele informaţii, autoritatea competentã românã se adreseazã punctului de contact, autoritãţii competente sau oricãrui alt organism competent al statului membru de origine.
c) În cazul recunoaşterii experienţei profesionale, o atestare privind natura şi durata activitãţii, eliberatã de autoritatea sau organismul competent al statului membru de origine ori al statului membru de provenienţã.
d) Autoritatea competentã românã, care condiţioneazã accesul la o profesie reglementatã de prezentarea unor dovezi privind caracterul onorabil, moral sau absenţa unei situaţii de faliment ori care suspendã sau interzice exercitarea unei profesii în caz de eroare profesionalã gravã ori de infracţiune penalã, acceptã ca dovadã suficientã pentru cetãţenii statelor membre care doresc sã exercite respectiva profesie pe teritoriul României prezentarea unor documente eliberate de autoritãţile competente ale statului membru de origine sau de provenienţã, din care rezultã cã respectivele cerinţe sunt îndeplinite. Atunci când România este stat de origine sau de provenienţã, autoritãţile competente române elibereazã aceste documente în termen de douã luni.
Atunci când nu sunt eliberate de autoritãţile competente ale statului membru de origine sau de provenienţã, documentele menţionate la primul paragraf se înlocuiesc cu o declaraţie sub jurãmânt - sau, în statele membre în care nu existã un astfel de jurãmânt, de o declaraţie solemnã - fãcutã de persoana în cauzã în faţa unei autoritãţi judiciare ori administrative competente sau, dupã caz, în faţa unui notar ori a unui organism profesional calificat al statului membru de origine sau de provenienţã, care elibereazã un certificat ce atestã respectivul jurãmânt ori respectiva declaraţie solemnã.
e) Atunci când autoritãţile române solicitã cetãţenilor români, pentru a avea acces la o profesie reglementatã, un document privind sãnãtatea fizicã sau psihicã a solicitantului, acceptã ca dovadã suficientã pentru cetãţenii statelor membre care doresc sã exercite respectiva profesie pe teritoriul României prezentarea documentului solicitat în statul membru de origine. Atunci când statul membru de origine nu solicitã un astfel de document, autoritãţile române acceptã un certificat eliberat de o autoritate competentã a respectivului stat. Atunci când România este stat de origine sau de provenienţã, autoritãţile competente române elibereazã aceste documente în termen de douã luni.
f) Atunci când autoritãţile române solicitã cetãţenilor români, pentru a avea acces la profesia reglementatã:
- o dovadã a situaţiei financiare a solicitantului;
- dovada cã solicitantul este asigurat împotriva riscurilor pecuniare care decurg din rãspunderea profesionalã în conformitate cu dispoziţiile legale şi de reglementare în vigoare în statul membru gazdã în ceea ce priveşte termenii şi extinderea acestei garanţii,
acceptã ca dovadã suficientã pentru cetãţenii statelor membre care doresc sã exercite respectiva profesie pe teritoriul României un certificat în acest sens, eliberat de bãncile şi întreprinderile de asigurare dintr-un alt stat membru.
Documentele prevãzute la lit. d), e) şi f) au o valabilitate de 3 luni de la data emiterii lor.


ANEXA 8

LISTA
profesiilor cãrora li se aplicã prevederile art. 35^4 din lege

A. Profesii care necesitã cel puţin 3 ani de studii superioare (diplomã eliberatã de o universitate sau de un colegiu universitar):
a) asistent social;
b) biolog;
c) biochimist;
d) chimist;
e) psiholog;
f) asistent medical;
g) tehnician dentar.
B. Profesia pentru care durata de studii este inferioarã duratei de 3 ani:
- asistent medical.
___________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016