───────────
*) Traducere.
1.400.000.000 euro
iunie 2011
Prezentul acord-cadru de împrumut (Acordul) este încheiat de cãtre şi între
Uniunea Europeanã (denumitã în continuare UE sau Împrumutãtorul ), reprezentatã de Comisia Europeanã (denumitã în continuare Comisia),
România, acţionând prin Ministerul Finanţelor Publice (denumitã în continuare România sau Împrumutatul ), reprezentatã de Ministrul Finanţelor Publice, domnul Gheorghe Ialomiţianu,
şi
Banca Naţionalã a României, acţionând în calitate de Agent al Împrumutatului (denumitã în continuare Agentul Împrumutatului ), reprezentatã de guvernatorul Bãncii Naţionale a României, domnul Mugur Isãrescu.
Preambul
Având în vedere cã:
(1) Regulamentul (UE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înfiinţare a unui mecanism de asistenţã financiarã pe termen mediu pentru balanţele de plãţi ale statelor membre (publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 53 din 23 februarie 2002, p. 1) a împuternicit Comisia în numele UE sã contracteze împrumuturi de pe piaţa de capital sau de la instituţiile financiare în scopul acordãrii de împrumuturi unuia sau mai multor state membre care întâmpinã dificultãţi sau sunt ameninţate de astfel de dificultãţi în legãturã cu balanţa lor de plãţi curente sau cu mişcãrile de capital;
(2) România a solicitat asistenţã financiarã de tip preventiv pe termen mediu;
(3) Consiliul, prin Decizia 2011/288/UE din 12 mai 2011 de acordare a unei asistenţe financiare preventive pe termen mediu din partea UE României (denumitã în continuare Decizia; publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 132 din 19 mai 2011, p.15), a hotãrât sã ofere României, în baza Regulamentului (UE) nr. 332/2002, asistenţã financiarã de tip preventiv în valoare maximã de 1.400.000.000 euro, cu o scadenţã medie maximã de 7 ani. Împrumutul va fi disponibilizat în maximum 3 rate;
(4) asistenţa este acordatã în coroborare cu un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în valoare de 3,09 miliarde DST, acordat în cadrul unui acord stand-by de tip preventiv;
(5) împrumutul este condiţionat de mãsuri de politici economice menite sã susţinã durabilitatea balanţei de plãţi a României, dupã cum se stabileşte în art. 2 şi 3 ale Deciziei;
(6) condiţiile de politicã economicã ce vor fi respectate de România sunt prevãzute în Memorandumul de înţelegere dintre Uniunea Europeanã şi România şi Banca Naţionalã a României, semnat în data de 29 iunie 2011 la Bruxelles şi la 28 iunie 2011 la Bucureşti şi în memorandumurile de înţelegere ulterioare (adiţionale), dacã existã (denumite în continuare în mod colectiv Memorandum de înţelegere);
(7) eliberarea ratelor va fi condiţionatã de activarea asistenţei şi de decizia favorabilã a Comisiei, dupã consultarea cu Comitetul Financiar şi Economic, ce va avea la bazã constatãrile verificãrilor sale, conform cãreia politica economicã a României este în concordanţã cu programul de ajustare sau cu orice alte condiţii prevãzute de Consiliu sau în Memorandumul de înţelegere;
(8) Comisia va lansa la timpul cuvenit, ulterior activãrii, în numele UE şi dupã acordul dat în scris de cãtre Împrumutat în legãturã cu condiţiile principale descrise aici, emisiuni de obligaţiuni sau orice alte operaţiuni financiare adecvate, încasãrile obţinute din acestea fiind apoi reîmprumutate Împrumutatului;
(9) contractele aferente emisiunilor de obligaţiuni sau oricãror alte operaţiuni financiare adecvate, inclusiv un posibil swap al ratelor dobânzilor, vor constitui parte integrantã a acestui Acord, dupã cum se prevede în continuare;
(10) Banca Centralã Europeanã va acţiona ca Agent al Împrumutãtorului (denumitã în continuare Agentul Împrumutãtorului);
(11) autoritãţile Împrumutatului vor asigura mãsurile corespunzãtoare de combatere şi luptã împotriva fraudei, corupţiei şi a altor nereguli ce afecteazã asistenţa;
(12) Comisia, inclusiv Serviciul European Antifraudã, va avea dreptul de a efectua controale şi inspecţii la faţa locului, iar Curtea auditorilor va avea dreptul de a efectua audituri, atunci când este cazul, la faţa locului,
prin urmare, pãrţile la prezentul acord au convenit urmãtoarele:
ART. 1
Suma împrumutului
1. Ulterior activãrii facilitãţii, Împrumutãtorul va disponibiliza în favoarea Împrumutatului un împrumut în sumã de pânã la 1.400.000.000 euro (un miliard patru sute de milioane) în maximum 3 rate (fiecare dintre acestea fiind denumitã în continuare rata şi colectiv toate aceste rate fiind denumite în continuare împrumutul), în condiţiile şi termenii definiţi în Decizie, în Memorandumul de înţelegere şi în acest acord.
2. Suma principalului ratelor va fi prevãzutã în Memorandumul de înţelegere în conformitate cu art. 3 din Decizie.
3. O ratã poate fi constituitã din una sau mai multe tranşe [denumite în continuare tranşa(e)].
ART. 2
Scadenţa
1. Scadenţa medie a împrumutului nu va depãşi 7 ani. Aceasta se calculeazã în funcţie de datele de tragere ale respectivelor tranşe, utilizându-se formula prevãzutã în paragraful 3.
2. Scadenţa medie a tranşelor unei rate va fi astfel stabilitã încât scadenţa medie a împrumutului sã fie, dupã disponibilizarea oricãrei rate, în concordanţã cu paragraful 1.
3. Pentru a calcula scadenţele medii menţionate în paragrafele 1 şi 2 se va folosi urmãtoarea formulã:
Scadenţa medie a unei tranşe este perioada de timp dintre data tragerii respectivei tranşe şi media ponderatã a rambursãrilor sale de capital. Dacã R(1), R(2) ... R(n) sunt rambursãrile de capital la momentele t(1), t(2), ... t(n) de la data tragerii, scadenţa medie a tranşei este egalã cu
───────────
*) Prin art. 89 pct. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, titlul Legii nr. 213/1998 s-a modificat în "Lege privind bunurile proprietate publicã", iar prin pct. 2 al aceluiaşi articol, art. 11 a fost abrogat.
14. Ratificarea Memorandumului de înţelegere şi a Acordului s-a fãcut prin [se vor introduce trimiterile, nr./data] în conformitate cu dispoziţiile [se vor introduce trimiterile] din Constituţia României, republicatã.
[se vor introduce trimiterile, nr./data] prin care se ratificã Memorandumul de înţelegere şi Acordul a fost publicat în "Monitorul Oficial" [se vor introduce trimiterile].
15. Suma împrumutului, precizatã în art. 1 din Acord poate fi primitã de Împrumutat în rate, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere şi în termenii şi condiţiile stabilite în Acord şi în contractele de finanţare.
16. În concluzie, Acordul a fost corect semnat şi toate obligaţiile Împrumutatului ce decurg din Acord sunt valabile, obligatorii şi aplicabile în termenii lor, nimic altceva nemaifiind necesar pentru ca acestea sã creeze efecte.
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE
între Uniunea Europeanã şi România*)
(Memorandum de înţelegere)
_______
*) Traducere.
1. În data de 12 mai 2011, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie privind alocarea pentru România a unei asistenţe financiare pe termen mediu de tip preventiv în valoare de pânã la 1,4 miliarde euro*1). Asistenţa UE pentru România în cadrul facilitãţii privind balanţa de plãţi (BP) este acordatã complementar sprijinului Fondului Monetar Internaţional (FMI) prin intermediul unui acord stand-by (SBA) în valoare de 3,090 miliarde DST (aproximativ 3,5 miliarde euro, 300% din cota României la FMI), aprobat pe data de 25 martie 2011, acord pe care autoritãţile române îl vor considera, de asemenea, ca fiind de naturã preventivã. Banca Mondialã va continua sã ofere asistenţa anterior angajatã, în valoare de 400 de milioane de euro, în cadrul programului sãu de împrumut de dezvoltare (DPL3), şi de 750 de milioane euro finanţare pe bazã de rezultate pentru reformele din domeniul asistenţei sociale şi sãnãtãţii. Asistenţa de tip preventiv a UE va fi condiţionatã de implementarea unui program complex de politici economice, concentrat în special pe mãsuri de reformã structuralã care vizeazã îmbunãtãţirea pieţei muncii şi a produselor, precum şi majorarea rezistenţei şi potenţialului de creştere a economiei româneşti. În paralel, programul asigurã continuarea consolidãrii fiscale, reforma administraţiei fiscale, îmbunãtãţirea managementului şi controlului finanţelor publice, precum şi asigurarea stabilitãţii externe, monetare şi financiare şi reforma pieţei financiare. În ansamblul sãu, programul urmãreşte: (i) încetarea situaţiei de deficit excesiv pânã în 2012; (ii) îmbunãtãţirea potenţialului de creştere; şi (iii) scãderea probabilitãţii de apariţie în viitor a unor noi dezechilibre structurale excesive în economia româneascã.
________
*1) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 132 din 19 mai 2011, p. 18.
2. Asistenţa financiarã a UE va fi disponibilã spre activare pânã la data de 31 martie 2013 şi va avea caracter preventiv, adicã suma totalã a Împrumutului va fi disponibilizatã doar la solicitarea de activare din partea României, în cazul unei deteriorãri însemnate şi neprevãzute a pieţei din punctul de vedere al situaţiei economice şi/sau financiare, cauzatã de factori care nu intrã sub controlul autoritãţilor, ce conduc la apariţia unui deficit de finanţare acut. Disponibilitatea, în vederea activãrii, a asistenţei este condiţionatã, printre altele, de intrarea în vigoare a acestui memorandum de înţelegere (MÎ) şi a acordului-cadru de împrumut (ACÎ). MÎ va fi adoptat şi semnat de cãtre Comisia Europeanã (Comisia) ulterior consultãrii Comitetului Economic şi Financiar al UE (EFC). Pãrţile vor încheia şi semna Acordul-cadru de împrumut ale cãrui condiţii principale vor fi aplicabile tuturor împrumuturilor potenţiale din cadrul programului preventiv de asistenţã financiarã al UE pentru România, dar - pentru evitarea oricãror dubii - orice tranşã va fi condiţionatã de activarea facilitãţii. Comisia va lua o decizie dupã ce se va fi consultat cu EFC cu privire la activarea programului şi la suma ce va fi disponibilizatã din plafonul de 1,4 miliarde euro de tras sub formã de tranşe.
3. Asistenţa financiarã preventivã a UE este pusã la dispoziţia României spre activare în urma solicitãrii României de a beneficia de un program de asistenţã care sã continue facilitatea anterioarã pentru BP în valoare de 5 miliarde euro*2). Unele mãsuri de politicã prevãzute a fi implementate înainte de tragerea ultimei tranşe din împrumutul anterior de la UE au fost reprogramate pentru a fi realizate înainte de termen, în timp ce unele mãsuri de politicã au fost transferate în programul curent de asistenţã şi fac parte din programul curent de reformã economicã.
_________
*2) Decizia Consiliului 2009/459/CE din 6 mai 2009 de acordare de asistenţã financiarã comunitarã pe termen mediu României, amendatã prin Decizia Consiliului 2010/183/UE din 16 martie 2010.
4. Ca urmare a mãsurilor de austeritate implementate la mijlocul anului 2010, deficitul bugetar (în termeni de numerar) a fost redus la 6,4% din PIB de la un deficit de 7,3% din PIB în 2009, într-un context economic dificil. Inflaţia IPC a ajuns la un maxim aflat puţin sub 8% la finalul anului 2010, ca urmare a unor majorãri semnificative a impozitãrii indirecte şi a preţurilor mai mari la produsele alimentare şi la energie. Pe parcursul anului 2011 se aşteaptã ca inflaţia sã se menţinã peste nivelurile ţintite de Banca Naţionalã a României (BNR) înainte de a reveni în acel interval în 2012.
5. Activarea asistenţei preventive şi acordarea ulterioarã de tranşe de împrumut vor fi condiţionate şi de o apreciere pozitivã a Comisiei cu privire la implementarea programului de reformã economicã al Guvernului României, la intervale de 6 luni. Acestor evaluãri le vor fi ataşate criterii specifice de politicã economicã. O descriere detaliatã a respectivelor criterii este efectuatã în anexa 1 la MÎ. Obiectivele generale ale programului sunt urmãtoarele:
A. Consolidarea fiscalã
Consolidarea fiscalã rãmâne un element crucial al programului de reformã prin care se prevede o reducere a deficitului fiscal la 4,4% din PIB deficit pentru anul 2011 în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) şi la sub 3% din PIB deficit pentru anul 2012 în termeni ESA, punând astfel capãt situaţiei de deficit excesiv. De asemenea, programul va accelera eforturile de reducere a arieratelor la platã ale Guvernului, atât la nivelul autoritãţilor centrale, cât şi la nivelul autoritãţilor locale. Sistemul de raportare financiarã al întreprinderilor de stat (ÎS) incluse sau care riscã sã fie incluse în bugetul general consolidat trebuie îmbunãtãţit pentru a permite monitorizarea lunarã a situaţiei financiare a acestora, inclusiv soldul arieratelor la platã, în vederea reducerii treptate a respectivelor arierate. Cheltuielile cu salariile din sectorul public vor fi în continuare limitate la nivelul de 39 miliarde lei în 2011 (nu include suma de 1.574 de milioane lei reprezentând contribuţii la asigurãrile sociale pentru militari rezultate în urma aplicãrii noii legi a pensiilor) şi va trebui sã respecte limitele relevante stabilite prin Strategia fiscalã pe termen mediu pentru perioada 2012-2014.
B. Guvernanţa fiscalã şi reforma structuralã în domeniul fiscal
Guvernanţa fiscalã va beneficia în mod semnificativ de rezultatele asistenţei tehnice în curs de desfãşurare, acordatã de FMI şi Banca Mondialã, în domeniul managementului şi controlului finanţelor publice. Aceasta include, de asemenea, pregãtirea personalului şi modernizarea întregii infrastructuri IT pentru managementul bugetului de stat şi pentru managementul cheltuielilor. Programul economic ţine cont de faptul cã investiţiile publice trebuie sã fie mai bine prioritizate, iar planificarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor de investiţii publice trebuie sã fie îmbunãtãţite. Programul economic conţine câteva mãsuri în acest sens, inclusiv crearea unei baze de date pentru proiecte, creşterea capacitãţii de planificare şi monitorizare a investiţiilor de capital la nivelul primului-ministru şi, respectiv, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice. Bugetele spitalelor subordonate Ministerului Sãnãtãţii vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Finanţelor Publice, cu scopul de a evita reacumularea de arierate la platã. Autoritãţile române vor continua sã analizeze şi sã actualizeze anual strategia de management a datoriei, respectiv în cadrul prezentului program, înainte de finalul lunilor decembrie 2011 şi decembrie 2012.
TVA genereazã aproximativ 30% din veniturile fiscale totale în România, şi din 2008 s-a înregistrat o scãdere susţinutã a TVA ca procent din PNB. Se impune aşadar o întãrire a controlului TVA, pentru a se asigura echilibrul fiscal. În contextul Programului de asistenţã pentru balanţa de plãţi acordat României, serviciile Comisiei (DG TAXUD) au oferit României asistenţã tehnicã în evaluarea deficienţelor administrãrii fiscale în ceea ce priveşte controlul TVA şi problema neconformãrii. România a acceptat sã implementeze un numãr de recomandãri ce vizau modificarea legislaţiei şi a practicii administrative, cu scopul de a ridica nivelul general de conformare şi de a aborda frauda în domeniul TVA. Totodatã, România va raporta semestrial Comisiei progresele înregistrate.
Eurostat a exprimat rezerve cu privire la calitatea datelor PDE din România în notificarea din aprilie 2011. Autoritãţile vor colabora cu Eurostat pentru rezolvarea problemelor metodologice nesoluţionate din notificarea din aprilie 2011, printre care: (i) clasificarea pe sectoare a corporaţiilor publice şi compilarea datelor statistice privind necesarul net/capacitatea netã de finanţare pentru aceste unitãţi; (ii) înregistrarea, compilarea şi raportarea în sistem de angajament (accrual) a altor sume de încasat şi de plãtit; (iii) clarificarea naturii şi impactului unor operaţiuni financiare; şi (iv) consolidarea fluxurilor interguvernamentale. În termeni mai generali, autoritãţile române vor consolida de urgenţã expertiza statisticã existentã şi vor acorda prioritate compilãrii datelor statistice privind finanţele publice în cadrul Institutului Naţional de Statisticã (INS), inclusiv prin asigurarea continuitãţii personalului şi a permanentei pregãtiri profesionale tehnice şi metodologice a acestuia.
C. Reglementarea şi supravegherea sectorului financiar
În sectorul financiar autoritãţile se vor asigura cã tratamentul prudenţial al conversiei creanţelor în acţiuni nu va genera o deteriorare a poziţiilor financiare ale instituţiilor de credit. Pentru a pregãti introducerea, începând din anul 2012, a IFRS, autoritãţile vor elabora propuneri de filtre prudenţiale care sã vizeze pãstrarea unei abordãri prudente în ceea ce priveşte constituirea provizioanelor pentru deprecierea creditelor, solvabilitatea şi rezervele. Pãstrarea disciplinei în domeniul creditãrii şi evitarea hazardului moral în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunãtãţirea stabilitãţii financiare. În consecinţã, autoritãţile române vor continua sã se abţinã de la adoptarea unor iniţiative legislative, cum ar fi proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice şi proiectul de lege privind colectarea debitelor, care ar submina disciplina în domeniul creditãrii. În plus, autoritãţile vor adopta modificãrile necesare pentru a corela prevederile legii privind falimentul societãţilor de asigurare cu cele ale legii generale privind falimentul şi ale legii privind societãţile de asigurare şi supravegherea asigurãrilor.
D. Politica monetarã
Politica monetarã va rãmâne orientatã cãtre asigurarea stabilitãţii preţurilor şi atingerea ţintelor de inflaţie ale BNR (3,0% ± 1 punct procentual la finalul anului 2011 şi finalul anului 2012).
E. Reforme structurale
Programul economic al Guvernului României este puternic concentrat pe reforma pieţei muncii şi a pieţei produselor cu scopul de a îmbunãtãţi funcţionarea acestor pieţe şi, astfel, pentru a face ca economia româneascã sã devinã mai puţin vulnerabilã atunci când se confruntã cu şocuri externe şi pentru a consolida potenţialul sãu de creştere pe termen lung. Agenda de reforme structurale ale acestui program va fi inclusã în Programul naţional de reformã al României şi va ajuta România sã îşi atingã obiectivele naţionale stabilite în cadrul strategiei de creştere Europa 2020.
În sectorul energetic, programul prevede dereglementarea preţurilor şi a comerţului cu energie electricã şi gaze cu scopul de a creşte accesul pe piaţã şi capacitatea de transport şi de a contribui la crearea unei pieţe interne a energiei electrice şi a gazelor integral funcţionale, integrate şi interconectate, aşa cum a reiterat Consiliul European pe 4 februarie 2011. Programul prevede crearea unei instituţii puternice şi independente de reglementare în domeniul energetic, capabilã sã îşi îndeplineascã atribuţiile şi responsabilitãţile, aşa cum este definit în al treilea pachet legislativ al UE în domeniul energetic. Planul de restructurare a industriei cãrbunelui va fi notificat Comisiei. Programul conţine o reformã complexã a sectorului de cãi ferate care vizeazã creşterea eficienţei în prestarea serviciilor de transport al pasagerilor şi a planificãrii infrastructurii de cale feratã, în acelaşi timp, crescând atractivitatea sectorului pentru transportul de marfã (cargo). Reforma va fi susţinutã cu ajutorul unei instituţii puternice şi independente de reglementare în sectorul de cãi ferate.
Cadrul legal privind parteneriatele public-private din România trebuie revizuit pentru a se asigura concordanţa deplinã cu directivele europene privind achiziţiile publice. Totodatã, va trebui efectuatã o analizã funcţionalã a cadrului privind achiziţiile publice. Programul prevede crearea unui punct de contact unic (PCU) funcţional, stipulat în Directiva privind serviciile, menit sã ajute mediul de afaceri în parcurgerea tuturor formalitãţilor administrative pentru înfiinţarea unei companii în România sau pentru prestarea de servicii transfrontaliere şi va elimina restricţiile privind înfiinţarea de magazine pentru vânzarea cu amãnuntul.
Programul continuã reforma pieţei muncii prin amendarea Codului muncii în 2011 şi raţionalizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul stabilirii nivelului de salarizare. Rigiditatea pieţei muncii va trebui sã fie abordatã printr-o legislaţie mai adecvatã de protecţie a ocupãrii şi prin adaptarea principiilor flexicuritãţii. Guvernul României, împreunã cu instituţiile abilitate, va încerca sã gãseascã modalitãţi de raţionalizare a negocierii salariilor în sectorul privat. Totodatã, programul de politici conţine mãsuri pentru a stimula oferta de muncã, în paralel cu reducerea "muncii la negru". Reformele vor respecta directivele UE şi standardele principale din domeniul muncii şi vor ţine seama de nevoia de a exista o abordare integratã a flexicuritãţii.
Autoritãţile vor lua mãsuri de consolidare a guvernanţei corporatiste a ÎS, inclusiv în sectorul financiar.
Referitor la extrem de necesara accelerare a absorbţiei fondurilor UE, programul prevede implementarea Planului de acţiuni al Guvernului pe care autoritãţile române îl finalizeazã în prezent ca rãspuns la scrisoarea preşedintelui Comisiei Europene din data de 13 decembrie 2010. Programul stabileşte ţinte specifice pentru nivelul total cumulat al cheltuielilor certificate pânã la finalul anului 2012, incluzând asigurarea cã în bugetele anuale sunt incluse resurse naţionale suficiente pentru cofinanţare, pentru a evita situaţia în care România ar pierde o parte substanţialã a fondurilor structurale pe care le are la dispoziţie pentru dezvoltarea sa economicã.
Analiza funcţionalã în curs de desfãşurare a sectorului C&D şi inovaţie aratã cã sectorul este în continuare într-o stare precarã, acest lucru având serioase implicaţii negative asupra competitivitãţii şi creşterii ţãrii pe termen lung. Guvernul şi sectorul privat din România investesc prea puţin în sectorul C&D şi inovaţie şi, la fel de important, se impune ridicarea substanţialã a nivelului de eficienţã şi eficacitate a investiţiilor. Reformele structurale consecvente din sectorul C&D şi inovaţie recent iniţiate de Guvern ar trebui sã fie implementate în timp util şi într-o manierã cuprinzãtoare.
6. În cazul în care România va solicita activarea asistenţei UE pentru a face faţã apariţiei unui deficit acut de finanţare, Guvernul României va transmite aceastã solicitare în scris Comisiei. Toate solicitãrile de activare şi toate solicitãrile de tragere vor fi transmise pânã cel târziu la data de 31 martie 2013. Comisia va evalua necesarul de finanţare în strânsã cooperare cu FMI în cazul unui program comun. Dupã ce EFC îşi va fi exprimat opinia, Comisia va decide suma ce va fi disponibilizatã spre tragere sub formã de tranşe.
7. Orice modificãri de condiţionalitãţi vor fi menţionate într-un act adiţional la acest MÎ (Memorandum suplimentar de înţelegere), în care se va preciza şi un calendar orientativ al tragerilor. Fondurile programului global vor fi disponibilizate în maximum 3 tranşe.
8. În cazul în care a avut loc o tragere, EFC va fi informat de cãtre Comisie în ceea ce priveşte o eventualã refinanţare a sumelor împrumutate sau modificarea condiţiilor financiare.
9. În situaţia în care România solicitã o tragere în cadrul ACÎ, iar respectiva tragere are loc, Banca Centralã Europeanã va acţiona ca agent al Comisiei şi va transfera sumele aferente Împrumutului (tranşele) într-un cont în euro al Ministerului Finanţelor Publice al României (Trezoreria), deschis la BNR, care va acţiona ca agent pentru România.
10. Variantele actualizate ale Programului de convergenţã al României şi ale Programului naţional de reformã al României în cadrul Strategiei UE 2020 vor reflecta şi vor fi în deplinã concordanţã cu obiectivele şi acţiunile pe care le impune programul de reformã economicã asumat de Guvernul României în cadrul asistenţei UE.
11. Ministerul Finanţelor Publice va pãstra un cont special la BNR pentru gestionarea asistenţei financiare de la Uniunea Europeanã. Acest cont special va fi un subcont al contului de euro al Ministerului Finanţelor Publice, deschis la BNR.
12. Pe parcursul perioadei în care este disponibilã asistenţa, autoritãţile române vor pune la dispoziţia Comisiei, fãrã întârziere, toate informaţiile relevante pentru monitorizarea situaţiei economice şi financiare a României şi pentru evaluarea evoluţiilor aferente condiţiilor economice şi mãsurilor de reformã specificate în anexele la prezentul MÎ. Anterior acceptãrii oricãrei trageri va exista un raport de conformitate al Comisiei, al cãrui rezultat favorabil va constitui precondiţie pentru fiecare tranşã.
13. Se vor asigura investigarea şi tratamentul corespunzãtor al tuturor suspiciunilor şi cazurilor de fraudã, corupţie sau orice altã activitate ilegalã în legãturã cu administrarea asistenţei financiare a UE. Orice astfel de cazuri, precum şi mãsurile luate în legãturã cu acestea de cãtre autoritãţile naţionale competente vor fi raportate Comisiei fãrã întârziere.
14. Fãrã a aduce atingere art. 27 din Statutul Sistemului European al Bãncilor Centrale şi al Bãncii Centrale Europene, Curtea de Conturi Europeanã va avea dreptul de a efectua orice activitãţi de control financiar sau audit în România pe care le va considera necesare în legãturã cu administrarea prezentei asistenţe. Comisia, inclusiv Oficiul European de Luptã Antifraudã vor avea astfel dreptul de a trimite proprii oficiali sau reprezentanţi legali autorizaţi în vederea efectuãrii controalelor tehnice sau financiare sau auditurile pe care le vor considera necesare în România în legãturã cu asistenţa.
15. Comisia sau reprezentanţii legali autorizaţi ai acesteia pot efectua o evaluare independentã ex-post a asistenţei. Autoritãţile române se angajeazã sã furnizeze informaţiile relevante în contextul evaluãrii. Proiectul raportului de evaluare va fi pus la dispoziţia autoritãţilor române pentru comentarii.
16. Autoritãţile române vor asigura, dupã caz, colaborarea strânsã cu Comisia şi EFC.
17. Autoritãţile române îşi iau angajamentul de a consulta reprezentanţii Comisiei înainte de adoptarea unor mãsuri noi care ar putea avea implicaţii asupra obiectivelor programului. În special se vor consulta, în timp util, şi vor furniza toate informaţiile necesare cu privire la orice mãsuri şi reforme care ar putea influenţa evoluţiile în domeniul fiscal.
18. Anexele constituie parte integrantã a prezentului MÎ.
19. Toate notificãrile aferente MÎ vor fi valabile dacã vor fi în formã scrisã şi dacã vor fi transmise:
Pentru Uniunea Europeanã
Comisiei Europene
Directoratul General pentru Afaceri Economice şi Financiare
B-1049 Bruxelles
Fax: +32 2 299 35 23
Pentru primul-ministru
Cabinetului primului-ministru
Piaţa Victoriei nr. 1
Sectorul 1, 011791, Bucureşti
Fax: +40 21 319 15 88
Pentru Ministerul Finanţelor Publice al României
Ministerului Finanţelor Publice al României
Str. Apolodor nr. 17
Sectorul 5, 050741, Bucureşti
Fax: +40 21 312 16 30
Pentru Banca Naţionalã a României
Bãncii Naţionale a României
Str. Lipscani nr. 25
Bucureşti, 030031
Fax: +40 21 312 62 60
20. Pentru România, MÎ va intra în vigoare dupã finalizarea procedurilor interne impuse de legislaţia românã. MÎ poate fi amendat prin acordul reciproc al pãrţilor sub forma unui act adiţional. Orice astfel de act adiţional va constitui parte integrantã a MÎ şi va intra în vigoare conform aceloraşi proceduri ca şi în cazul MÎ.
Încheiat la Bruxelles în data de 29 iunie 2011 şi la Bucureşti în data de 28 iunie 2011, în 5 exemplare originale în limba englezã.
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
Reprezentatã de Reprezentatã de
Emil Boc, COMISIA EUROPEANĂ
prim-ministru Olli Rehn,
membru al Comisiei Europene
Gheorghe Ialomiţianu,
ministrul finanţelor publice
Mugur Constantin Isãrescu,
guvernatorul Bãncii Naţionale
a României
ANEXA 1
-------
la memorandum
-------------
Criterii specifice de politicã economicã
A. Consolidarea fiscalã
● Înregistrarea de progrese din punctul de vedere al consolidãrii fiscale în vederea atingerii unui deficit de 4,4% din PIB în 2011 în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) şi a unui deficit de sub 3% din PIB în 2012 în termeni ESA
● Înregistrarea de noi progrese în reducerea arieratelor la platã ale Guvernului, atât la nivelul autoritãţilor centrale, cât şi la nivelul autoritãţilor locale, dupã cum este specificat prin ţintele cantitative ale programului
● Introducerea unui sistem îmbunãtãţit de raportare pentru ÎS care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat şi, de asemenea, pentru cele pentru care existã posibilitatea sã fie reclasificate şi incluse în bugetul general consolidat de cãtre Eurostat în 2011 şi 2012. Sistemul va trebui sã impunã acestor companii raportarea tuturor datelor necesare pentru calculul impactului probabil asupra deficitului bugetului general consolidat. Datele vor fi raportate lunar şi în termeni de numerar şi vor include, printre altele, o monitorizare lunarã a arieratelor, a subvenţiilor, a transferurilor şi a pierderilor. Raportarea acestor date va începe de la data de 1 septembrie 2011.
● Prevenirea acumulãrii de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de cãtre Eurostat ca fãcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea care existã posibilitatea sã fie reclasificate în 2011 şi 2012
● Continuarea monitorizãrii cheltuielilor cu salariile în sectorul public şi întreprinderea în timp util a acţiunilor necesare, în cazul în care Ministerul Finanţelor Publice sau experţii Comisiei estimeazã cã aceste cheltuieli vor depãşi limita de 39 de miliarde de lei în 2011 (nu include suma de 1.574 de milioane lei reprezentând contribuţii la asigurãrile sociale pentru militari rezultate în urma aplicãrii noii legi a pensiilor), astfel încât sã se asigure respectarea acestui plafon. Cheltuielile cu salariile în sectorul public vor rãmâne sustenabile în perioada 2012-2014 şi vor respecta limitele relevante stabilite prin Strategia fiscalã pe termen mediu.
● Aprobarea legislaţiei de introducere a unui sistem de coplatã condiţionat de mijloacele materiale pentru serviciile medicale, elaborat în cooperare cu Banca Mondialã
● În cazul demarãrii proiectului Nabucco, fapt ce ar impune emiterea unei garanţii de stat de cãtre România, plafonul garanţiilor de stat definit în Strategia fiscalã pe termen mediu va fi temporar ajustat în consecinţã. În cazul solicitãrii de executare a acestei garanţii sau a oricãror alte garanţii vor fi adoptate mãsuri compensatorii - în mãsura în care tratamentul ESA al acestor executãri ale garanţiilor impune acest lucru - pentru menţinerea deficitului fiscal în ţintele (ESA) stabilite.
B. Guvernanţa fiscalã şi reforma structuralã în domeniul fiscal
● Ministerul Finanţelor Publice va primi informaţiile privind bugetele spitalelor de la Ministerul Sãnãtãţii în mod operativ. Ministerul Finanţelor Publice va verifica dacã valorile agregate ale bugetelor spitalelor corespund cheltuielilor planificate prin bugetul general consolidat şi, în caz de necesitate, va adopta în cooperare cu Ministerul Sãnãtãţii mãsurile necesare pentru a evita reacumularea de arierate la platã ca rezultat al unor angajamente de cheltuieli bazate pe venituri supraestimate.
● Îmbunãtãţirea procesului de elaborare a bugetelor de investiţii de capital prin stabilirea unei liste de proiecte prioritare de investiţii pentru care sã se asigure finanţarea în urmãtorii 3-5 ani, de cãtre un grup de lucru sub autoritatea Cabinetului primului-ministru. Grupul de lucru va elabora pânã în luna septembrie 2011 un raport privind proiectele prioritare, indicând şi durata pe care o presupune finalizarea proiectelor, pe baza experienţei dobândite în ultimii 2 ani, în proiecte similare. În acelaşi timp acestea vor fi în concordantã cu strategia fiscalã actualizatã pentru perioada 2012-2014. Lista se va baza pe studii de fezabilitate detaliate şi va ţine seama de criterii precum analiza cost-beneficiu, stadiul estimat al finalizãrii, modul în care a fost administratã implementarea proiectului de cãtre minister pânã la momentul respectiv, corespondenţa dintre acestea şi prioritãţile strategice ale Guvernului, precum şi de analize elaborate de unitatea de monitorizare a investiţiilor de capital din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Îmbunãtãţirea monitorizãrii şi evaluãrii proiectelor de investiţii la nivelul autoritãţilor centrale, în special, prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital gestionatã de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depãşirile de costuri. Dezvoltarea bazei de date va respecta acelaşi calendar ca şi cel al proiectului IT implementat cu asistenţa FMI privind integrarea sistemului de raportare contabilã cu sistemul de plãţi al Trezoreriei din Ministerul Finanţelor Publice. Consolidarea unitãţii de monitorizare a investiţiilor publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice pânã în luna septembrie 2011. De la acest moment în continuare unitatea de monitorizare a investiţiilor publice va transmite Guvernului rapoarte trimestriale privind stadiul proiectelor de investiţii în derulare şi al proiectelor programate. Guvernul va discuta aceste rapoarte şi, dacã este cazul, va întreprinde acţiuni operative pentru a elimina potenţialele derapaje fiscale sau orice alte probleme legate de execuţia bugetului.
● Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizãrii unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea faptului cã ponderea (% din PIB) cheltuielilor de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe, se va situa în 2012 în jurul valorii de 4,0% din PIB şi cã aceasta se va menţine ulterior peste ponderea investiţiilor ce nu beneficiazã de cofinanţare, în concordanţã cu strategia fiscalã pe termen mediu; şi asigurarea congruenţei cu prioritãţile UE
● Întãrirea capacitãţilor şi expertizei statistice ale Institutului Naţional de Statisticã în domeniul Statisticilor privind Finanţele Guvernamentale (SFG).
● Rezolvarea, pânã în octombrie 2011, a problemelor metodologice nesoluţionate din notificarea PDE din aprilie 2011 în strânsã colaborare şi cu asistenţa Eurostat.
Managementul datoriei
● Analiza (şi, în acest context, agrearea împreunã cu personalul Comisiei), actualizarea şi publicarea strategiei de management al datoriei în mod anual, respectiv în contextul prezentului program, înainte de finalul lunilor decembrie 2011 şi decembrie 2012.
C. Reglementarea şi supravegherea sistemului financiar
● Adoptarea pânã la finele lunii decembrie 2011 a regulilor prudenţiale necesare pentru a se asigura faptul cã aplicarea prevederilor referitoare la conversia creanţelor în acţiuni incluse în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 227/2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu va duce la o deteriorare a poziţiilor financiare ale instituţiilor de credit. Tratamentul prudenţial al conversiei creanţelor în acţiuni va garanta cã: (i) implicarea instituţiilor de credit în astfel de operaţiuni se desfãşoarã în baza unui proces decizional prudent; (ii) valoarea acţiunilor este dedusã în totalitate din fondurile proprii ale instituţiilor de credit pentru a evita o îmbunãtãţire artificialã a indicatorilor prudenţiali; şi (iii) veniturile astfel obţinute prin eliberarea provizioanelor specifice de risc de credit nu sunt impozitate.
● Adoptarea tuturor modificãrilor legislative necesare la Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiarã şi falimentul societãţilor de asigurare pentru a garanta, printre altele: (i) corelarea cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi cu prevederile legii generale privind falimentul; (ii) extinderea domeniului de aplicabilitate al acestei legi asupra societãţilor de reasigurare; (iii) introducerea unor prevederi privind dizolvarea şi lichidarea voluntarã. Legislaţia modificatã trebuie sã intre în vigoare înainte de finalul lunii octombrie 2011. Ulterior trebuie sã fie adoptatã de cãtre Parlament înainte de finalul lunii aprilie 2012.
● Pentru a continua sã asigure stabilitatea financiarã, BNR va urmãri ca orice proces viitor de consolidare în sectorul bancar va avea ca rezultat apariţia unor instituţii de credit capitalizate în mod corespunzãtor şi susţinute de o bazã acţionarialã puternicã.
● Având în vedere creşterea valorii activelor depreciate şi dificultãţile legate de fructificarea garanţiilor, BNR va continua sã menţinã o abordare prudentã în reglementarea modalitãţii de constituire a provizioanelor. Pentru a facilita introducerea IFRS începând cu 2012, BNR va elabora propuneri de filtre prudenţiale destinate menţinerii la un nivel prudent a provizioanelor pentru deprecierea creditelor, a solvabilitãţii şi a rezervelor. Aceste propuneri vor fi supuse consultãrii pânã la finalul lunii iunie 2011.
● Pãstrarea disciplinei în domeniul creditãrii şi evitarea hazardului moral în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunãtãţirea stabilitãţii financiare. În acest sens, autoritãţile române se vor abţine în continuare de la adoptarea unor iniţiative legislative, cum ar fi proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice şi proiectul de lege privind colectarea debitelor, care ar putea afecta negativ disciplina în domeniul creditãrii.
D. Reforme structurale
● Finalizarea celei de-a doua etape a analizei funcţionale a administraţiei publice din România pânã la finele lunii mai 2011. Adoptarea de cãtre Guvern a planurilor de acţiune pe baza recomandãrilor fazei a doua, pânã la mijlocul lunii iunie 2011; implementarea ulterioarã
● Implementarea continuã a primului set de planuri de acţiune adoptate în decembrie 2010.
● Modernizarea şi raţionalizarea relaţiilor dintre diferitele niveluri ale administraţiei şi dintre administraţie şi cetãţeni şi companii, printr-o mai mare utilizare a schimbului electronic de date şi interfeţelor on-line.
Pieţele de produse
● Eliminarea treptatã a preţurilor reglementate la energia electricã şi gaze: (i) prezentarea, pânã în luna septembrie 2011, a unui plan de eliminare treptatã a preţurilor reglementate la energia electricã şi gaze, plan ce va conduce la eliminarea totalã a acestor preţuri în cea mai scurtã perioadã posibilã; (ii) definirea, pânã la finele lui 2011, a consumatorilor vulnerabili, în concordanţã cu legislaţia europeanã, şi crearea de mecanisme de protecţie a acestora, în cooperare cu Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; (iii) eliminarea totalã, în conformitate cu Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internã a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE şi Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internã în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE, a preţurilor reglementate la energie electricã şi gaze pentru utilizatorii necasnici cât se poate de repede; şi (iv) finalizarea procesului pentru consumatorii casnici.
● Eliminarea barierelor legislative, de reglementare şi fizice impuse comerţului transfrontalier cu energie electricã şi gaze: (i) eliminarea barierelor legislative şi de reglementare impuse exportului de gaze, pânã în luna decembrie 2011; (ii) prezentarea unui plan pentru fluxurile bidirecţionale de gaze la graniţa cu Ungaria, cât se poate de repede; (iii) îmbunãtãţirea licitaţiilor coordonate la graniţele cu Ungaria şi Bulgaria şi stabilirea unei pieţe intraday (cu decontarea în decursul aceleiaşi zi) pentru energia electricã pânã în luna decembrie 2011; (iv) adoptarea de cãtre Guvern a tuturor acţiunilor ce se impun pentru a se asigura crearea unui flux bidirecţional de gaze la graniţa cu Ungaria pânã la finele anului 2012.
● Asigurarea unei separãri efective a reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor şi funcţionarea acestora într-un mod transparent şi nediscriminator; (i) iniţierea negocierilor cu Federaţia Rusã în vederea modificãrii vechilor acorduri interguvernamentale referitoare la conductele de "tranzit al gazelor" pe teritoriul României, cât se poate de curând; (ii) asigurarea separãrii totale şi certificate a reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor pânã în luna februarie 2012.
● Crearea, pânã în luna iunie 2011, a condiţiilor de funcţionare pentru o autoritate puternicã şi independentã de reglementare în domeniul energiei prin adoptarea unui cadru legislativ care sã asigure independenţa autoritãţii de reglementare în domeniul energiei şi dotarea acesteia cu mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilitãţilor sale, conform prevederilor celui de-al treilea pachet privind sectorul energetic. Pentru condiţia privind tratamentul bugetar al acestei agenţii de reglementare termenul pentru raportarea suplimentarã este 1 ianuarie 2012.
● Notificarea, în cursul anului 2011, cãtre Comisie a planului de restructurare a industriei cãrbunelui
● Reforma cãilor ferate - Infrastructurã: (i) identificarea şi închiderea sau închirierea segmentelor de cale feratã cu cel mai mic grad de recuperare a costurilor; (ii) negocierea cu CFR Infrastructurã a unui contract multianual de cel puţin 3 ani prin care sã fie oferite stimulente şi resurse financiare suficiente managerului sistemului de infrastructurã; şi (iii) elaborarea de cãtre CFR Infrastructurã a unui plan de afaceri realist, ţinând cont de cerinţele UE.
● Reforma cãilor ferate - Transportul de pasageri: (i) continuarea licitaţiilor competitive pentru contractele de servicii publice; (ii) încurajarea Societãţii Naţionale de Transport Feroviar de Cãlãtori "C.F.R. - Cãlãtori" - S.A. în vederea implementãrii pânã la finalul anului 2011 a unor scheme de performanţã în cooperare cu CFR Infrastructurã, în conformitate cu legislaţia UE, respectiv sã modifice tarifele de acces la linii, aducându-le în concordanţã cu responsabilitãţile aferente întreruperii serviciilor.
● Reforma cãilor ferate - Transportul de marfã: încurajarea Societãţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfã "C.F.R. Marfã" - S.A. în vederea implementãrii unor scheme de performanţã în conformitate cu legislaţia UE
● Reforma cãilor ferate - Autoritatea de reglementare: asigurarea independenţei autoritãţii de reglementare (Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar) în termen de 3 luni de la începerea programului
● Parteneriat public privat: asigurarea faptului cã Autoritatea Naţionalã de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice are, de asemenea, şi competenţa de a monitoriza şi controla parteneriatele public-private, inclusiv solicitând instanţei competente sã decidã nulitatea drepturilor depline din contract
● Înfiinţarea unui punct de contact unic (PCU) operaţional prevãzut în Directiva europeanã privind serviciile, care sã ajute mediul de afaceri în parcurgerea tuturor formalitãţilor administrative pentru înfiinţarea unei companii în România sau pentru prestarea de servicii transfrontaliere. PCU va oferi toate informaţiile privind condiţiile şi obligaţiile în vigoare pentru toate sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile, atât pentru înfiinţarea, cât şi pentru prestarea temporarã de servicii transfrontaliere, precum şi pentru parcurgerea on-line a procedurilor administrative relevante (de exemplu, obţinerea autorizaţiilor, depunerea declaraţiilor etc.). Pânã în luna iunie 2011 vor fi întreprinse urmãtoarele acţiuni: a) desemnarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale ca autoritate responsabilã pentru coordonarea înfiinţãrii PCU, pentru monitorizarea funcţionãrii PCU şi pentru raportarea la Uniunea Europeanã a progreselor înregistrate; b) Centrul Naţional România Digital va: (i) elabora o listã de sectoare prioritare şi proceduri orizontale ce vor fi acoperite de cãtre procedurile operate prin PCU; (ii) publica on-line informaţiile referitoare la procedurile administrative acoperite de Directiva privind serviciile; (iii) asigura posibilitatea de parcurgere on-line a procedurilor relevante pentru sectoarele prioritare şi pentru aspectele orizontale. Înainte de finalul anului 2011 PCU ar trebui sã fie complet funcţional, iar parcurgerea on-line a procedurilor ar trebui sã fie posibilã pentru toate sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile.
● Eliminarea restricţiilor privind înfiinţarea de magazine de vânzare cu amãnuntul. Guvernul trebuie sã elimine prevederile legislative care impun efectuarea unui test privind necesitãţile economice şi implicarea concurenţilor în procedura de autorizare pentru deschiderea unor magazine de vânzare cu amãnuntul cu o suprafaţã mare, înainte de luna septembrie 2011, aducând legislaţia corespunzãtoare în conformitate cu prevederile Directivei privind serviciile (Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne), în general, şi cu prevederile art. 14 al acesteia, în particular.
● Depunerea de cãtre Autoritatea Naţionalã de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice a unei solicitãri privind efectuarea unei analize funcţionale a achiziţiilor publice, care trebuie sã fie finalizatã pânã la finalul anului 2011. Ulterior va fi elaborat un plan de acţiuni, cu repere temporale, în prima parte a anului 2012, plan ce va fi ulterior pus în aplicare.
Pieţele muncii
● Implementarea de reforme ale sistemelor de stabilire a salariilor care sã permitã reflectarea mai bunã a evoluţiei productivitãţii pe termen mediu, respectând în acelaşi timp autonomia partenerilor, tradiţiile şi practicile naţionale.
● Diversificarea situaţiilor în care sunt folosite contracte de muncã pe duratã determinatã (pânã în toamna anului 2011), asigurându-se în acelaşi timp cã nu se sporeşte segmentarea pieţei muncii. În paralel, legislaţia de protecţie a ocupãrii va fi îmbunãtãţitã şi se vor adapta principiile flexicuritãţii.
● Creşterea perioadei în care orele suplimentare pot fi compensate cu zile libere plãtite la 3 luni (pânã în toamna anului 2011).
Pensii
● Asigurarea sustenabilitãţii pe termen lung a sistemului de pensii
Absorbţia fondurilor UE
● Contribuţia fondurilor structurale şi de coeziune ale UE la cheltuielile eligibile totale certificate Comisiei pânã la datele indicate, este cel puţin egalã cu:
30 iunie 2011: 900 milioane euro
31 decembrie 2011: 2.000 milioane euro
30 iunie 2012: 3.800 milioane euro
31 decembrie 2012: 5.700 milioane euro
Plãţile în avans nu sunt considerate parte a cheltuielilor certificate. Valorile-ţintã sunt calculate pe bazã cumulativã cu începere din 2007.
Pe perioada implementãrii programului de asistenţã financiarã se va monitoriza performanţa în urmãtoarele domenii:
Stabilitatea preţurilor şi gestionarea rezervelor
● Politica monetarã va continua sã se canalizeze pe asigurarea stabilitãţii preţurilor şi pe atingerea ţintelor de inflaţie stabilite de BNR (3,0% ± 1 punct procentual la finele lui 2011 şi finele lui 2012).
● Pierderile de rezerve ce depãşesc douã miliarde euro pe parcursul unei perioade de 30 de zile pe parcursul programului vor atrage consultarea cu experţii Comisiei.
ANEXA II
--------
la memorandum
-------------
Sistemul de monitorizare şi raportare
Pe parcursul implementãrii asistenţei din partea Comunitãţii Europene, autoritãţile competente vor pune cu regularitate la dispoziţia Comisiei urmãtorii indicatori şi rapoarte. În general, informaţiile de raportare furnizate altor instituţii multilaterale şi bilaterale creditoare implicate în programul de asistenţã financiarã din care face parte şi asistenţa asiguratã de Comisie vor fi furnizate şi Comisiei, dacã nu se indicã în mod expres de cãtre Comisie cã nu este obligatoriu acest lucru.
Furnizarea de date cãtre Comisie
