Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,
Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
În sensul prezentei ordonanţe de urgenta, expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii:
a) frontiera de stat - linia realã sau imaginara care trece, în linie dreapta, de la un semn de frontiera la altul ori, acolo unde frontiera nu este marcata în teren cu semne de frontiera, de la un punct de coordonate la altul; la fluviul Dunarea şi celelalte ape curgãtoare frontiera de stat este cea stabilitã prin acordurile, convenţiile şi înţelegerile dintre România şi statele vecine, cu luarea în considerare a faptului ca principiul general acceptat de dreptul internaţional fluvial este acela ca frontiera trece pe mijlocul senalului navigabil principal, iar la apele curgãtoare nenavigabile, pe la mjlocul panzei de apa; la Marea Neagra frontiera de stat trece pe la limita exterioarã şi limitele laterale ale marii teritoriale a României;
b) culoar de frontiera - fasia de teren situata de o parte şi de alta a frontierei de stat, stabilitã în baza acordurilor şi convenţiilor de frontiera încheiate de România cu statele vecine în scopul evidenţierii şi protejãrii semnelor de frontiera;
c) fasie de protecţie a frontierei de stat - fasia de teren constituitã de-a lungul frontierei de stat în scopul protejãrii semnelor de frontiera şi asigurãrii controlului accesului în apropierea liniei de frontiera;
d) frontiere interne - frontierele comune terestre ale României cu fiecare dintre statele vecine cu care s-au încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind eliminarea controlului la frontiera comuna, precum şi aeroporturile pentru zborurile externe, curse regulate şi neregulate, porturile maritime şi fluviale pentru liniile regulate de pasageri şi mãrfuri care au ca punct de plecare sau ca destinaţie exclusiva alte aeroporturi sau porturi de pe teritoriile statelor sau comunitãţilor de state cu care România a încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind eliminarea controalelor la frontiera, fãrã escale în aeroporturi sau porturi din afarã teritoriului acestora;
e) frontiere externe - frontiera terestra şi maritima, precum şi aeroporturile şi porturile maritime şi fluviale, dacã acestea nu reprezintã frontiere interne;
f) zbor intern - orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaţie teritoriul României, precum şi orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaţie exclusiva teritoriile statelor sau comunitãţilor de state cu care România a încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind eliminarea controlului la frontiera, fãrã escala pe teritoriul unui stat terţ;
g) stat terţ - orice alt stat decât statele cu care România a încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind eliminarea controlului la frontiera;
h) strãin semnalat ca inadmisibil - persoana care nu îndeplineşte condiţiile de intrare în ţara prevãzute de legislaţia în vigoare privind regimul strãinilor şi persoana care nu îndeplineşte condiţiile pentru acordarea unei forme de protecţie, conform dispoziţiilor referitoare la statutul şi regimul refugiatilor;
i) punct de trecere a frontierei - orice loc organizat şi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat;
j) punct de mic trafic şi punct destinat trecerilor simplificate - orice loc organizat şi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontiera, într-o forma simplificata, convenitã prin convenţii şi acorduri încheiate cu statele vecine;
k) control la frontiera - activitatea desfasurata de personalul autoritãţilor competente pentru asigurarea respectãrii condiţiilor prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi a altor bunuri;
l) infracţiune de frontiera - fapta prevãzutã de lege ca infracţiune, sãvârşitã în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor sau altor bunuri;
m) trecere ilegala a frontierei de stat - trecerea peste frontiera de stat în alte condiţii decât cele prevãzute de legea romana;
n) transportator - orice persoana fizica sau juridicã care asigura, cu titlu profesional, transportul de persoane şi bunuri pe cale aerianã, navala sau terestra;
o) regim de control al poliţiei de frontiera - totalitatea normelor prevãzute de lege cu privire la verificãrile desfãşurate de poliţiştii de frontiera asupra persoanelor, activitãţilor sau imobilelor aflate în zonele de competenta ale poliţiei de frontiera, pentru constatarea şi sancţionarea faptelor de încãlcare a normelor prevãzute de lege.
CAP. 2
Frontiera de stat a României
ART. 2
(1) Frontiera de stat a României delimiteaza teritoriul statului roman de teritoriul fiecãruia dintre statele vecine şi marea teritorialã a României de zona contigua. În plan vertical frontiera de stat delimiteaza spaţiul aerian şi subsolul statului roman de spaţiul aerian şi subsolul fiecãruia dintre statele vecine.
(2) Frontiera de stat se stabileşte prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale, convenţiilor sau înţelegerilor încheiate de statul roman cu statele vecine.
(3) Frontiera de stat a României este marcata, de regula, în teren prin semne de frontiera, ale cãror date topogeodezice sunt prevãzute în documentele de demarcare bilaterale, încheiate de statul roman cu statele vecine.
ART. 3
(1) Pentru protecţia frontierei de stat şi a semnelor de frontiera se constituie culoarul de frontiera şi fasia de protecţie a frontierei de stat.
(2) Culoarul de frontiera şi lãţimea acestuia se convine de cãtre statul roman cu fiecare dintre statele vecine, astfel încât sa asigure vizibilitatea şi protecţia semnelor de frontiera.
(3) Fasia de protecţie a frontierei de stat se stabileşte de la linia de frontiera cãtre interior şi are o latime de 20 metri. La frontiera de apa sau în locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlastinoase, supuse erodarilor sau avalanselor, fasia de protecţie a frontierei de stat se constituie mai în adancime. Fasia de protecţie a frontierei de stat se constituie şi se marcheaza prin grija administraţiei publice locale în colaborare cu Poliţia de Frontiera Romana.
(4) Nu se constituie fasie de protecţie a frontierei de stat la frontierele interne, la tarmul Marii Negre, la Dunare, pe cãile de comunicaţie şi în zonele cu lucrãri hidrotehnice situate la frontiera.
ART. 4
(1) Pentru asigurarea executãrii pazei şi controlului trecerii frontierei de stat se constituie zona de frontiera.
(2) Zona de frontiera cuprinde teritoriul aflat pe o adancime de 30 km fata de frontiera de stat şi tarmul Marii Negre, cãtre interior.
(3) În judeţele din interiorul tarii unde funcţioneazã aeroporturi şi porturi deschise traficului internaţional suprafata aeroportului sau a portului cu platformele, imobilele şi instalaţiile aferente reprezintã zona supusã regimului de control al poliţiei de frontiera.
(4) Fasiile de teren, situate pe o adancime de 10 km de o parte şi de cealaltã a malurilor Dunãrii interioare, deschisã navigaţiei internaţionale, sunt supuse regimului de control al poliţiei de frontiera.
CAP. 3
Regimul juridic al frontierei de stat
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 5
(1) Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevãzute de legislaţia interna care privesc frontiera de stat şi desfãşurarea diferitelor activitãţi în zona de frontiera, în zona aeroporturilor şi porturilor deschise traficului internaţional.
(2) Asigurarea respectãrii regimului juridic al frontierei de stat revine autoritãţilor care au atribuţii privind controlul la trecerea frontierei de stat şi autoritãţilor administraţiei publice locale.
ART. 6
(1) Frontiera de stat a României poate avea regim de frontiera interna sau frontiera externa.
(2) Regimul de frontiera interna se poate stabili pentru toate acţiunile de trecere a frontierei de stat sau numai pentru o parte din ele.
(3) În situaţia în care România semneazã un document internaţional privind eliminarea controlului la frontiera cu un stat sau cu o comunitate de state cu care nu are frontiere comune, se considera ca are frontiera interna cu acel stat sau cu acea comunitate de state prin frontierele aeroportuare sau portuare, dupã caz.
ART. 7
(1) Culoarul de frontiera şi fasia de protecţie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului şi se administreazã de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Administraţia publica localã asigura curatarea şi întreţinerea culoarului de frontiera, întreţinerea şi repararea semnelor de frontiera sau, la nevoie, înlocuirea acestora, conform prevederilor documentelor bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste activitãţi se desfãşoarã la termenele stabilite prin acordurile, convenţiile sau înţelegerile de frontiera încheiate cu statele vecine sau, ori de câte ori este nevoie, la cererea şi sub supravegherea nemijlocitã a Poliţiei de Frontiera Romane.
(3) În fasia de protecţie a frontierei de stat poliţiştii de frontiera au dreptul sa instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontiera şi de supraveghere a liniei de frontiera. Dacã situaţia o impune, pentru termene limitate, pana la disparitia stãrii care determina necesitatea, în fasia de protecţie a frontierei de stat se pot face şi alte lucrãri necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor de cãtre poliţiştii de frontiera.
(4) Suprafeţele de teren cuprinse între fasia de protecţie a frontierei de stat şi culoarul de frontiera sau malul apelor, dupã caz, se administreazã de cãtre persoanele fizice sau juridice cãrora le aparţin, cu respectarea normelor prezentei ordonanţe de urgenta.
(5) Accesul persoanelor în fasia de protecţie a frontierei de stat pana la culoarul de frontiera sau malul apelor, dupã caz, este permis în baza documentelor de identitate, cu aprobarea administraţiei publice locale şi cu avizul şefului formatiunii locale a poliţiei de frontiera.
(6) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitãţi dincolo de fasia de protecţie a frontierei de stat, în situaţia în care aceasta se constituie mai în adancime, precum şi în insulele şi ostroavele aparţinând statului roman, situate în apele de frontiera, este permis numai prin locurile şi în condiţiile stabilite de administraţia publica localã şi cu avizul şefului formatiunii locale a poliţiei de frontiera.
(7) Accesul persoanelor în insulele şi ostroavele de formaţiune noua din apele de frontiera este permis numai dupã determinarea apartenentei acestora, pe baza înţelegerilor încheiate între statul roman şi statul vecin.
ART. 8
(1) Trecerea frontierei de stat a României de cãtre persoane, mijloace de transport, mãrfuri şi alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional, denumite în continuare puncte de trecere.
(2) Trecerea frontierei de stat a României se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu statele vecine.
(3) Trecerea frontierei de stat de cãtre persoane se face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta.
(4) Trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementeazã regimul vamal.
ART. 9
(1) Deschiderea de noi puncte de trecere sau închiderea temporarã ori definitiva a celor existente se face prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Guvernul României va da publicitãţii lista cuprinzând punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional, punctele de mic trafic şi de treceri simplificate.
(3) Denumirea punctului de trecere, suprafata pe care o cuprinde, specificul de activitate şi orarul de funcţionare se afişeazã la loc vizibil, la intrarea în punctul de trecere.
(4) Deschiderea ocazionala a unor puncte de trecere în vederea desfãşurãrii unor activitãţi cu caracter festiv sau religios şi orarul lor de funcţionare se efectueazã cu aprobarea inspectorului general al poliţiei de frontiera.
(5) Punctele de trecere, punctele de mic trafic şi cele destinate trecerilor simplificate funcţioneazã în subordinea Ministerului de Interne.
ART. 10
(1) Administratorii aeroporturilor şi porturilor în care funcţioneazã puncte de trecere, precum şi cei ai punctelor de trecere rutiere care au doua sau mai multe fluxuri pe sens vor asigura în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta separarea fluxurilor de pasageri prin amenajarea unor puncte de control separate, individualizate astfel:
a) pentru cetãţenii romani sau aparţinând statelor cu care România a încheiat documente bilaterale de eliminare a controlului la frontiera, punctul de control va fi individualizat cu drapelul României şi al/ale statului/statelor parte la înţelegerea internationala, urmate de denumirea în clar a acestora, în limba romana şi în limbile de circulaţie internationala;
b) pentru cetãţenii altor state punctul de control va fi individualizat cu inscripţia "ALTE STATE", în limba romana şi în limbile de circulaţie internationala.
(2) Imobilele în care funcţioneazã punctele de trecere şi terenurile aferente acestora, care constituie domeniu public al statului ori domeniu privat şi se administreazã de cãtre una dintre autoritãţile sau instituţiile prevãzute la art. 12 alin. (1) ori de alte persoane juridice, se pun în mod gratuit la dispoziţie celorlalte autoritãţi cu competente de control la trecerea frontierei de stat.
(3) În situaţia în care trecerea frontierei se efectueazã temporar prin alte puncte de trecere care nu sunt deschise traficului internaţional de persoane şi mãrfuri, solicitantul asigura, dupã aprobarea deschiderii temporare a punctului de trecere, condiţii corespunzãtoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: punerea la dispoziţie a spaţiilor de lucru şi a utilitãţilor, transportul personalului, spaţii de cazare şi indemnizaţiile de deplasare, conform legii.
ART. 11
(1) În punctele de trecere se organizeazã şi se efectueazã controlul de frontiera al persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi al altor bunuri atât la intrarea, cat şi la ieşirea din ţara.
(2) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat are ca scop verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor prevãzute de lege pentru intrarea şi ieşirea în/din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri.
ART. 12
(1) În punctele de trecere îşi desfãşoarã activitatea personalul tuturor autoritãţilor publice care au, potrivit legii, competente pe linia controlului la trecerea frontierei de stat.
(2) Atribuţiile personalului prevãzut la alin. (1) se stabilesc de autoritãţile publice în structura cãrora acesta funcţioneazã, potrivit prevederilor legale.
(3) Autoritãţile publice prevãzute la alin. (1) colaboreazã şi rãspund, în limita competentelor legale, de desfãşurarea în bune condiţii a traficului de cãlãtori, mijloace de transport, mãrfuri şi de alte bunuri.
ART. 13
(1) În baza documentelor bilaterale încheiate de statul roman cu statele vecine se pot organiza puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre pãrţile semnatare ale acestora.
(2) Regulile de lucru ale personalului fiecãreia dintre pãrţi şi modul de cooperare în punctul de trecere comun se stabilesc prin documentul de înfiinţare a acestora.
(3) Functionarii romani care îşi desfãşoarã activitatea în punctele de trecere comune aplica prevederile legii romane cu privire la controlul trecerii frontierei de stat.
ART. 14
(1) Şeful punctului de trecere este poliţist de frontiera şi coordoneazã intreaga activitate din punctul de trecere; acesta împreunã cu şefii unitãţilor tuturor autoritãţilor care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat organizeazã modul de desfãşurare a activitãţii echipelor de control.
(2) Şeful punctului de trecere verifica şi ia mãsurile corespunzãtoare pentru respectarea legalitãţii, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, de cãtre personalul propriu şi al celorlalte autoritãţi cu competente de control pentru trecerea frontierei care îşi desfãşoarã activitatea în punctul de trecere.
(3) Politistul de frontiera care îşi desfãşoarã activitatea în punctul de trecere este obligat sa se sesizeze din oficiu asupra încãlcãrii prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat şi la controlul trecerii frontierei de stat de cãtre participanţii la traficul de frontiera şi personalul prevãzut la art. 12 alin. (1).
(4) Şeful punctului de trecere poate dispune efectuarea supracontrolului dupã încheierea controlului de frontiera, atât la intrarea, cat şi la ieşirea din ţara.
(5) Accesul persoanelor în punctul de trecere, altele decât persoanele aparţinând autoritãţilor publice care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat, se stabileşte de şeful acestuia.
ART. 15
Regulile de exploatare şi întreţinere privind podurile, cãile ferate şi rutiere, liniile de comunicaţii şi apele care intersecteazã linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenţii şi înţelegeri încheiate de statul roman cu statele vecine.
ART. 16
(1) Pentru soluţionarea problemelor rezultate din înţelegerile bilaterale de frontiera se numesc, prin hotãrâre a Guvernului, reprezentanţi/împuterniciţi de frontiera şi loctiitori ai acestora, precum şi delegaţi în comisiile mixte interguvernamentale, din rândul funcţionarilor Poliţiei de Frontiera Romane, precum şi al altor reprezentanţi ai unor autoritãţi interesate.
(2) Atribuţiile şi modul de lucru ale funcţionarilor prevãzuţi la alin. (1) se stabilesc prin acordurile, convenţiile şi înţelegerile de frontiera încheiate de România cu statele vecine.
SECŢIUNEA a 2-a
Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei de stat
ART. 17
(1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat romane se efectueazã, de regula, în echipa constituitã din personalul autoritãţilor prevãzute la art. 12 alin. (1). Şeful echipei de control este poliţist de frontiera.
(2) În punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte şi reprezentantul cãpitãniei portului. O data cu echipa de control au acces pe navele de mãrfuri şi reprezentanţii agenţiei de navlosire, precum şi alte persoane autorizate, conform legii.
(3) În punctele de trecere aeroportuare echipa de control va fi însoţitã de un reprezentant al companiei aeriene reprezentate pe aeroport.
(4) În situaţiile în care controlul nu se poate efectua în echipa constituitã potrivit alin. (1), personalul autoritãţii care trebuie sa îşi desfãşoare activitatea separat de restul echipei îl va informa, la terminarea controlului, pe şeful de tura al poliţiei de frontiera despre rezultatul controlului.
ART. 18
(1) Controlul paşapoartelor şi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat romane, eliberate de autoritãţile romane, precum şi al celor eliberate de autoritãţile strãine, recunoscute sau acceptate de statul roman, potrivit legii, se face de cãtre politistul de frontiera.
(2) La controlul de frontiera cetãţenii strãini sau apatrizii care intra în România trebuie sa facã dovada ca îndeplinesc condiţiile şi formalitãţile de intrare şi de şedere stabilite de statul roman.
(3) În cazurile în care se constata ca documentele de cãlãtorie prevãzute la alin. (1) nu întrunesc condiţiile prevãzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora sa între ori sa iasa în/din ţara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, şeful punctului de trecere va dispune clarificarea situaţiei şi luarea mãsurilor prevãzute de lege.
(4) Şeful punctului de trecere poate dispune întreruperea cãlãtoriei unei persoane dacã s-a constatat ca aceasta nu îndeplineşte cerinţele prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat romane.
ART. 19
La trecerea frontierei de stat, dupã efectuarea controlului documentelor privind identitatea persoanelor autoritatea vamalã efectueazã controlul vamal, potrivit reglementãrilor vamale.
ART. 20
(1) În punctul de trecere a frontierei de stat controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar, fitosanitar şi cel privind protecţia mediului se organizeazã şi se executa potrivit normelor stabilite de legislaţia în vigoare, în condiţiile prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta, înainte de efectuarea celorlalte tipuri de control.
(2) Controlul pentru protecţia sanitarã a teritoriului României şi cel privind protecţia mediului se executa, potrivit legii, asupra persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri, indiferent de provenienta şi destinaţia lor. Persoanei care nu se supune controlului sanitar nu i se permite trecerea frontierei de stat.
(3) Autoritãţile publice centrale care rãspund de administraţia publica, agricultura, alimentaţie şi silvicultura, de transport şi de protecţia mediului stabilesc prin ordin comun al ministrilor punctele de trecere a frontierei de stat prin care se efectueazã importul, exportul şi tranzitul de animale şi produse animale, vegetale şi produse vegetale, deşeuri şi substanţe chimice periculoase. Trecerea mijloacelor de transport destinate acestor transporturi prin alte puncte de trecere este interzisã.
(4) În funcţie de volumul traficului, de situaţia epizootiilor, epifitilor şi de convenţiile încheiate cu alte state, în punctul de trecere se pot executa numai controlul documentelor de trecere a frontierei, al documentelor insotitoare ale mãrfii şi controlul fizic al mijloacelor care transporta animale sau produse animale, vegetale ori produse vegetale şi deşeuri sau substanţe chimice periculoase. Controlul sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru protecţia mediului în detaliu se efectueazã la locul de destinaţie al transportului, potrivit legii.
(5) În situaţia în care punctul de trecere este deschis şi pentru trecerea persoanelor, a altor mijloace de transport, mãrfuri şi bunuri, pentru efectuarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru protecţia mediului se stabileşte în perimetrul punctului de trecere un spaţiu anume destinat. Acesta va fi situat în lateral sau separat de spaţiul pentru controlul persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi bunurilor care nu fac obiectul acestui tip de control.
(6) În situaţia în care animalele şi produsele animale sau vegetalele şi produsele vegetale, deşeurile sau substantele chimice periculoase nu corespund standardelor prevãzute pentru trecerea frontierei de stat, personalul specializat al Poliţiei Sanitare-Veterinare, al Poliţiei Fitosanitare sau al autoritãţii de protecţie a mediului va interzice trecerea acestora peste frontiera, informandu-i despre aceasta pe şeful punctului de trecere şi pe şeful biroului vamal de control şi vamuire la frontiera.
(7) În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaţii care nu suferã amânare, autoritatea publica centrala care rãspunde de sãnãtate şi/sau autoritatea publica centrala care rãspunde de agricultura, alimentaţie şi silvicultura iau/ia primele mãsuri de prevenire şi combatere a acestora, potrivit legii, pe care le comunica de îndatã celorlalte autoritãţi interesate. În aceste cazuri controlul sanitar de specialitate şi mãsurile de preventie sanitarã se efectueazã în detaliu asupra tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi bunurilor. Cu sprijinul administraţiei publice locale se stabilesc spaţiile în care se aplica mãsurile de profilaxie sanitarã, sanitarã veterinata şi fitosanitara.
(8) În spaţiul destinat controlului sanitar-veterinar se organizeazã şi se aplica mãsurile de prevenire a rãspândirii bolilor de la animale la om, stabilite de inspectorii sanitari veterinari, conform legii. În acest spaţiu agenţii economici autorizaţi sa efectueze serviciile prevãzute de legea sanitarã veterinara organizeazã şi dispun instalaţiile necesare.
ART. 21
(1) Trecerea peste frontiera de stat de cãtre persoane fizice a armelor de vanatoare, de tir şi muniţiilor aferente acestora, a armelor cu aer comprimat, precum şi a armelor de panoplie este permisã numai dacã acestea sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei, de cãtre autoritãţile care au eliberat aceste documente sau au acordat viza romana.
(2) Persoanele care la intrarea în România au asupra lor arme şi muniţii, altele decât cele prevãzute la alin. (1), au obligaţia sa le depunã la poliţia de frontiera, urmând sa fie restituite proprietarului, potrivit legii.
(3) Insotitorii delegatiilor strãine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum şi militarii pot avea asupra lor şi pot introduce în ţara arme de autoaparare şi munitiile aferente, pe baza de reciprocitate, dacã acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, Ministerul Apãrãrii Naţionale sau Ministerul de Interne.
(4) La trecerea frontierei de stat militarii romani participanţi la operaţiuni în sprijinul pãcii sau în scopuri umanitare, la exercitii militare comune cu unitãţi din alte state, precum şi forţele militare strãine care participa la activitãţi ce implica intrarea, stationarea sau tranzitarea teritoriului României conform tratatelor şi înţelegerilor internaţionale la care România este parte, pot avea asupra lor armamentul, tehnica de lupta şi munitiile necesare, dacã acestea sunt notificate prin Ministerul Apãrãrii Naţionale sau Ministerul de Interne.
ART. 22
(1) Armele de vanatoare, de tir, cu aer comprimat, munitiile pentru acestea, precum şi armele de panoplie aflate asupra cãlãtorilor în tranzit, pe care aceştia le-au declarat, se sigileaza la intrarea în ţara de cãtre personalul poliţiei de frontiera.
(2) Pe timpul tranzitarii teritoriului României cãlãtorilor le este interzis sa înstrãineze armele şi munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieşirea din ţara se verifica integritatea şi autenticitatea sigiliilor şi dacã datele de identificare a armelor şi muniţiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacã sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat sau armele şi munitiile au fost înstrãinate integral ori în parte, cãlãtorilor în cauza li se întrerupe cãlãtoria pana la clarificarea situaţiei de cãtre autoritãţile competente.
(3) Tranzitarea prin România a armelor de vanatoare sau de tir şi a muniţiilor corespunzãtoare, aparţinând unor persoane juridice strãine, se face cu aprobarea prealabilã a şefului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontiera competente.
ART. 23
(1) Armele şi munitiile prevãzute la art. 21 alin. (1) şi (2), care nu au fost declarate, precum şi alte arme şi muniţii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se reţin în vederea confiscãrii şi se predau pe baza de proces-verbal autoritãţilor competente.
(2) Persoanele în cauza se reţin şi se predau autoritãţilor competente în vederea clarificarii situaţiei lor.
ART. 24
Dispoziţiile art. 21 şi 23 se aplica şi în cazul substanţelor explozive, al materialelor biologice cu potenţial de contaminare în masa, al substanţelor stupefiante sau psihotrope şi al medicamentelor care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope în cantitãţi mai mari decât cele necesare pentru tratamentul personal, precum şi al dispozitivelor sau recipientelor încãrcate cu substanţe toxice sau radioactive aflate asupra persoanelor sau, dupã caz, în mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale ori aeriene care trec frontiera de stat romana.
ART. 25
(1) La autoturismele, autobuzele, autocarele, automarfarele şi celelalte mijloace de transport rutiere care intra sau ies din ţara controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în punctele de trecere rutiere.
(2) În punctele de trecere, în cazul transporturilor multimodale, controlul mijloacelor prevãzute la alin. (1) se efectueazã înainte de imbarcarea/debarcarea în/de pe mijlocul de transport naval, aerian sau feroviar.
ART. 26
Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectueazã în statia de frontiera sau, pe parcurs, între statia de frontiera şi o statie interioarã.
ART. 27
(1) La navele care intra sau ies din porturile româneşti în/din curse externe controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în punctele de trecere portuare.
(2) La navele care urmeazã sa opreascã în porturile situate pe Dunare, în care nu funcţioneazã puncte de trecere, controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în primul port, situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcţioneazã un punct de trecere. La ieşirea din ţara controlul se efectueazã în portul de unde pleacã nava în cursa externa, în situaţia în care în acesta exista un punct de trecere; în caz contrar, navele respective sunt obligate sa opreascã pentru control în unul dintre porturile Galaţi, Sulina, Tulcea, Constanta-Sud sau Moldova Veche.
(3) La navele sub pavilion strãin care navigheaza în sectorul Dunãrii de Jos, între porturile Sulina şi Brãila, controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã la intrare în portul Sulina, iar la ieşire, în unul dintre porturile Brãila, Galaţi, Tulcea sau Sulina, dacã din aceste porturi navele pleacã direct în cursele externe. Controlul navelor care navigheaza prin canalul Dunare-Marea Neagra se efectueazã la intrare în portul Constanta-Sud, iar la ieşire, în ultimul port romanesc din care navele pleacã în cursa.
(4) În portul Cernavoda se controleazã numai acele nave care sosesc sau pleacã în cursa externa din portul Basarabi, Poarta Alba, Medgidia sau Cernavoda.
(5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în portul Sulina asupra tuturor navelor care navigheaza prin acesta spre porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina nu sunt supuse controlului navele româneşti şi strãine care vin din aceste porturi şi nu se opresc într-un port romanesc, precum şi navele de mãrfuri şi pasageri sub pavilion romanesc care navigheaza între porturile Constanta, Sulina, Galaţi şi Brãila, la intrarea şi la ieşirea din sectorul Dunãrii de Jos.
(6) Navele sub pavilion strãin care navigheaza în aval pe Dunarea interioarã şi urmeazã sa o tranziteze cu oprire efectueazã controlul la intrarea în ţara în portul Calarasi, iar pentru ieşirea din ţara, în ultimul port din care pleacã, dacã este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Galaţi. Pentru navigaţia în amonte de acest sector al Dunãrii controlul la intrarea în ţara se efectueazã în portul Galaţi, iar pentru ieşirea din ţara, în ultimul port din care pleacã nava, dacã este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Calarasi.
(7) Navele sub pavilion strãin care navigheaza în tranzit fãrã oprire pe Dunarea interioarã sau pe canalul Dunare - Marea Neagra sunt supuse controlului în portul Calarasi, respectiv în portul Galaţi.
ART. 28
(1) În cazul în care în rada portului a eşuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare sau cele desemnate sa intervinã pentru salvare pot sa iasa în rada pentru acordare de ajutor, fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaţii se aduc la cunostinta şefului punctului de trecere, de îndatã, de cãtre cãpitãnia portului.
(2) Când în port a izbucnit un incendiu sau a apãrut un pericol iminent care afecteazã siguranta navelor ori care pune în pericol siguranta navelor, acestora li se permite ieşirea din port în rada, fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei.
ART. 29
(1) Activitatea de cãutare şi salvare a vieţii omeneşti în marea teritorialã se organizeazã şi se desfãşoarã pe baza acordurilor bilaterale dintre statele riverane Marii Negre, încheiate în conformitate cu prevederile Convenţiei internaţionale (SAR) din 1979 privind cãutarea şi salvarea pe mare, adoptatã la Hamburg la 27 aprilie 1979.
(2) Delimitarea regiunilor de cãutare/salvare între statele riverane Marii Negre nu este legatã de delimitarea liniei de frontiera.
(3) Serviciile de cãutare şi salvare se desfãşoarã în conformitate cu principiul primului sosit la locul unde are loc activitatea de cãutare şi salvare, dacã prin acordurile bilaterale ale României cu statele riverane Marii Negre nu se stabileşte altfel. Salvatorul este obligat sa îşi anunţe prezenta şi motivul acesteia în apele teritoriale ale României sau deasupra acestora, prin statia radiocoasta care va informa imediat cãpitãnia portului în a carei zona de jurisdicţie se afla salvatorul şi inspectoratul judeţean al poliţiei de frontiera.
(4) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) şi numai în scopul cautarii locului de producere a accidentelor maritime şi al salvãrii supravietuitorilor, cu excepţia cazurilor în care statele riverane Marii Negre convin altfel, se autorizeaza intrarea imediata în/deasupra marii teritoriale a României a unitãţilor de salvare aparţinând celorlalte state riverane.
ART. 30
(1) Controlul documentelor privind identitatea strãinilor, membri ai echipajelor navelor care executa voiaje internaţionale, şi a pasagerilor pentru trecerea frontierei se efectueazã cu respectarea prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.335/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenţiei privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) La navele româneşti de transport de mãrfuri care, din motive justificate, sunt obligate sa staţioneze în rada portului, accesul la uscat al membrilor echipajelor este permis cu aprobarea şefului punctului de trecere. În acest caz controlul navelor se executa dupã intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectueazã la coborârea pe uscat.
ART. 31
(1) Membrilor echipajelor navelor aflate în rada portului, asupra cãrora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistenta medicalã cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava şi cu aprobarea şefului punctului de trecere.
(2) În baza avizului organelor sanitare competente debarcarea marinarilor strãini în vederea internãrii în unul dintre spitalele oraşului portuar se aproba de şeful punctului de trecere, la cererea cãpitãniei portului.
ART. 32
(1) Marinarii rãmaşi pe teritoriul României dupã plecarea navei se vor prezenta la agenţia companiei de navigaţie de care aparţine nava, pentru a li se rezolva situaţia. Dacã în localitatea portuara nu exista agenţie de navigaţie, şeful punctului de trecere permite marinarilor plecarea din ţara cu alta nava.
(2) Marinarilor strãini aflaţi pe nave în porturile româneşti, care urmeazã sa se deplaseze în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legatura cu misiunea diplomaticã sau cu oficiul consular al statului ai cãrui cetãţeni sunt, li se acorda, la cerere, viza de intrare. Cererea de viza se rezolva prin agenţia de navlosire sau prin agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava ori de cãtre şefii punctelor de trecere. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state li se acorda vize de tranzit.
(3) Trecerea oricãrui membru al echipajului unei nave strãine în echipajul altei nave strãine, aflatã în unul dintre porturile româneşti, se face prin modificarea corespunzãtoare de cãtre comandantii celor doua nave a listelor cuprinzând echipajul acestora, cu acordul agenţilor navelor. Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate la cãpitãnia portului, la şeful punctului de trecere a frontierei la biroul vamal şi la biroul direcţiei de sãnãtate publica din port de cãtre agenţii navelor.
ART. 33
(1) La navele de pasageri sub pavilion romanesc sau sub pavilion strãin, precum şi la pasagerii aflaţi pe navele de mãrfuri care vin sau pleacã în/din România controlul documentelor la trecerea frontierei se efectueazã asupra persoanelor şi bunurilor la debarcarea şi, respectiv, imbarcarea la/de pe nave.
(2) Accesul pasagerilor strãini la uscat este permis numai dupã îndeplinirea formalitãţilor legale pentru trecerea frontierei de stat.
ART. 34
Şefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum şi şefii reprezentantelor organizaţiilor internaţionale aflate pe teritoriul României, în limitele convenţiilor la care statul roman este parte, au acces la bordul navelor de comerţ strãine aflate în porturile sau apele teritoriale româneşti, în baza cãrţilor de identitate eliberate de Ministerul Afacerilor Externe.
ART. 35
Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor strãini imbarcati pe navele aflate în porturile româneşti care navigheaza între porturile Constanta, Sulina şi Moldova Veche se face pe baza paşapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei şi cu avizul şefului punctului de trecere.
ART. 36
(1) În aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea şi la sosirea aeronavelor în/din curse internaţionale. Când din cauze de forta majorã o aeronava de transport internaţional nu îşi poate continua cursa şi cãlãtorii în tranzit nu au legãturi imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în localitate pana la imbarcarea în prima aeronava sau tranzitarea teritoriului României cu alte mijloace de transport, în baza vizei de tranzit acordate în punctul de trecere, potrivit legii.
(2) În cazul în care aeronavele care efectueazã curse internaţionale aterizeaza din cauze de forta majorã pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internaţional, situate în afarã zonei de frontiera, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de cãtre unitatea de poliţie şi autoritatea vamalã cele mai apropiate.
(3) Cãlãtorilor în tranzit, cu escala în România, nu li se efectueazã controlul paşapoartelor dacã nu pãrãsesc aerogara, cu excepţia situaţiilor deosebite ce reclama efectuarea acestui control.
ART. 37
Avioanele militare româneşti şi strãine şi echipajele lor, atunci când aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi româneşti deschise traficului internaţional, se supun regulilor prevãzute la art. 36.
SECŢIUNEA a 3-a
Accesul, circulaţia şi alte activitãţi ce se desfãşoarã în zona de frontiera şi în punctele de trecere a frontierei de stat
ART. 38
(1) Zborurile aeronavelor civile care executa operaţiuni aeriene în spaţiul aferent zonei de frontiera vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera de cãtre operatorii aerieni care efectueazã zborurile respective, cu cel puţin o ora înainte de decolare, cu precizarea tipului şi înmatriculãrii aeronavei, a itinerarului şi a orarului de zbor.
(2) Zborurile având drept scop acordarea asistenţei medicale sau a ajutorului umanitar de urgenta, efectuate în spaţiul aerian aferent zonei de frontiera, se comunica Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera de cãtre operatorii aerieni care executa zborurile respective, înainte de decolare, cu precizarea tipului şi înmatriculãrii aeronavei, a itinerarului şi a orarului de zbor.
(3) Zborurile menţionate la alineatele precedente, pentru care, conform reglementãrilor aeronautice în vigoare, este necesarã obţinerea unei autorizaţii de survol, se comunica Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera de cãtre Autoritatea Aeronautica Civilã Romana în momentul emiterii autorizaţiei respective.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul zborurilor efectuate pe cãile aeriene alocate traficului aerian internaţional.
ART. 39
În zona de frontiera, pe adâncimea de 500 metri de la linia de frontiera cãtre interior, cu avizul direcţiei teritoriale a poliţiei de frontiera competente, se pot executa activitãţi cum sunt: mineritul, exploatãrile de ţiţei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatãrile forestiere, balastiere sau de cariere, lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare şi irigaţii, indiguirile, lucrãrile sau construcţiile pe cursurile de apa, lucrãri de asigurare a condiţiilor de navigaţie, construcţiile şi amenajãrile turistice, de agrement sau de alta natura, cercetãrile sau prospectarile geologice.
ART. 40
Pescuitul industrial şi sportiv în apele de frontiera, apele maritime interioare şi în marea teritorialã se efectueazã, în condiţiile legii, în locurile şi sectoarele stabilite de autoritãţile competente, cu avizul prealabil al şefului inspectoratului judeţean al poliţiei de frontiera.
ART. 41
Barcile şi ambarcatiunile înmatriculate potrivit legii, aflate în apele de frontiera şi apele maritime interioare, se pãstreazã în locurile stabilite de capitaniile de port sau, dupã caz, de autoritãţile administraţiei publice locale, cu avizul sefilor sectoarelor poliţiei de frontiera, luându-se mãsuri de cãtre cei care le deţin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activitãţi ilicite.
ART. 42
(1) Activitãţile de agrement şi sportive în apele de frontiera se pot desfasura cu aprobarea cãpitãniei de port sau, dupã caz, a administraţiei publice locale şi cu avizul şefului sectorului poliţiei de frontiera.
(2) În apele de frontiera, în marea interioarã şi în marea teritorialã navele cu excursionisti, precum şi orice alta nava sau ambarcatiune nu au voie sa acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de forta majorã acostarea se poate face în orice punct de pe malul romanesc, anunţându-se cea mai apropiatã formaţiune localã a poliţiei de frontiera sau, în lipsa acesteia, a poliţiei. Dispoziţiile acestui alineat nu se aplica cetãţenilor romani posesori de barci.
(3) Avizul direcţiei teritoriale a poliţiei de frontiera competente este obligatoriu pentru navele şi ambarcatiunile strãine care navigheaza pe Dunarea interioarã, pe bratul Tulcea şi bratul Sulina.
ART. 43
Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei pana la fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau pana la culoarul de frontiera, la frontiera interna, iar noaptea, pana la 500 metri fata de acestea, cãtre interior, în locurile stabilite de autoritãţile administraţiei publice locale şi cu avizul şefului sectorului poliţiei de frontiera.
ART. 44
(1) Vânãtoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 metri de la fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontiera, la frontiera interna, cãtre interior, pentru frontiera de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, este interzisã.
(2) Vânãtoarea organizatã a animalelor de prada, pe adâncimea prevãzutã la alin. (1), este admisã numai ziua şi numai de la fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontiera, la frontiera interna, cãtre interior, pe baza hotãrârilor consiliilor locale şi cu avizul prealabil al şefului sectorului poliţiei de frontiera.
ART. 45
(1) Orice activitate în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontiera, se poate desfasura numai dupã obţinerea prealabilã a avizului din partea şefului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontiera competente sau a şefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, a autoritãţilor administraţiei publice locale şi a altor autoritãţi prevãzute de lege, dupã caz.
(2) Încãlcarea condiţiilor prevãzute în avizul eliberat conform alin. (1) poate duce la retragerea avizului şi la sancţionarea contravenţionalã a titularului acestuia.
ART. 46
(1) Persoanelor care se deplaseaza sau care desfãşoarã diferite activitãţi în apropierea frontierei de stat le este interzis:
a) sa traga cu arma peste frontiera de stat;
b) sa deterioreze sau sa distruga semnele de frontiera, instalaţiile sau mijloacele tehnice de paza ale poliţiei de frontiera;
c) sa utilizeze focul deschis fãrã luarea mãsurilor pentru împiedicarea propagarii focului la vecinãtãţi;
d) sa fixeze pe banda magnetica, pe hârtie sau alt suport imagini care sa redea porţiuni din teritoriul statelor vecine;
e) sa facã schimb de obiecte sau corespondenta peste frontiera de stat, în alte puncte decât cele destinate prin lege acestui scop;
f) sa desfãşoare activitãţi care pot polua apele, marea, aerul sau solul în zona de frontiera, precum şi apele maritime aflate sub jurisdicţia statului roman;
g) sa poarte convorbiri neautorizate peste linia de frontiera;
h) sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetãţenilor acestuia.
(2) Restricţiile prevãzute la alin. (1) lit. d), e) şi g) sunt aplicabile doar în situaţia în care acestea sunt prevãzute în acordurile sau convenţiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine.
ART. 47
În situaţii deosebite, pe timpul unor acţiuni ale poliţiei de frontiera, se poate opri temporar accesul şi desfãşurarea unor activitãţi în apropierea frontierei de stat în afarã localitãţilor. Aceste mãsuri vor fi aduse la cunostinta autoritãţilor administraţiei publice locale şi populaţiei în timp util.
CAP. 4
Sistemul de Informare Naţional privind circulaţia persoanelor şi bunurilor prin frontiera (SIF)
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii privind înfiinţarea, scopul functionarii şi gestionarea SIF
ART. 48
Se înfiinţeazã Sistemul de Informare Naţional privind circulaţia persoanelor şi bunurilor prin frontiera, denumit în continuare SIF, sistem unitar la nivel naţional, prin care se tine evidenta, se prelucreaza şi se valorifica informaţiile cu privire la criminalitatea transfrontaliera şi infracţiunile de frontiera, la persoane şi bunuri.
ART. 49
(1) Scopul functionarii SIF consta în sprijinirea acţiunilor de menţinere a ordinii publice şi siguranţei naţionale şi aplicarea prevederilor legale cu privire la circulaţia persoanelor şi bunurilor pe teritoriul României.
(2) Autoritatea publica centrala care gestioneazã şi rãspunde de SIF este Ministerul de Interne.
ART. 50
(1) SIF cuprinde acele categorii de date referitoare la persoane fizice şi bunuri care sunt furnizate de autoritãţile publice, denumite în continuare autoritãţi semnalante, necesare asigurãrii respectãrii regimului juridic al frontierei de stat, precum şi altor interese legitime ale statului.
(2) Autoritãţile semnalante rãspund de veridicitatea datelor introduse sau transmise pentru a fi introduse în SIF.
ART. 51
Utilizarea SIF se face cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia datelor, precum şi protecţia persoanei impotriva prelucrãrii automate neautorizate a datelor referitoare la persoane.
SECŢIUNEA a 2-a
Funcţionarea SIF
ART. 52
În SIF pot sa introducã date, sa le modifice, sa le stearga şi sa le prelucreze autoritãţile cu atribuţii în domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cele cu atribuţii în domeniul respectãrii regimului juridic al frontierei de stat, precum şi autoritatea judecãtoreascã, potrivit competentelor legale, pe baza protocoalelor încheiate de Ministerul de Interne cu fiecare autoritate.
ART. 53
(1) Cu privire la persoane sunt introduse urmãtoarele date:
a) numele şi prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual înregistrate separat;
b) semnele fizice particulare, obiective şi inalterabile;
c) prima litera a celui de-al doilea prenume;
d) data şi locul naşterii;
e) sexul;
f) cetãţenia;
g) menţiunea ca persoanele în cauza sunt inarmate, dupã caz;
h) menţiunea ca persoanele în cauza sunt violenţe, dupã caz;
i) motivul semnalarii;
j) mãsura care trebuie luatã.
(2) Includerea altor date cu privire la persoane se face potrivit legii.
ART. 54
Datele privind strãinii semnalati ca inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul unei comunicãri fãcute de o autoritate administrativã sau judecãtoreascã, potrivit legii.
ART. 55
(1) Datele privind persoanele cautate în vederea extrãdãrii sau expulzãrii se introduc sau se transmit de cãtre autoritatea care a dispus mãsura, potrivit legii.
(2) În situaţia în care motivul semnalarii este sãvârşirea unei infracţiuni, autoritatea semnalanta comunica, o data cu semnalarea, documentele şi urmãtoarele informaţii care privesc cazul:
a) autoritatea care a emis cererea;
b) începerea urmãririi penale, existenta unui mandat de arestare, a unui mandat de aducere ori a unei hotãrâri judecãtoreşti executorii;
c) natura şi calificarea juridicã a infracţiunii;
d) descrierea circumstanţelor sãvârşirii infracţiunii, inclusiv momentul, locul, gradul de participare la infracţiuni a persoanei semnalate;
e) consecinţele infracţiunii, în mãsura posibilitãţilor.
ART. 56
(1) Datele privind persoanele dispãrute se introduc de organele abilitate ale Ministerului de Interne şi ale Ministerului Justiţiei.
(2) În SIF pot fi introduse, de cãtre autoritãţile autorizate sau la solicitarea autoritãţilor interesate, şi date referitoare la persoanele care necesita o forma de protecţie, potrivit legii.
ART. 57
(1) Pentru a preveni sãvârşirea infracţiunilor de frontiera şi amenintarilor la ordinea publica în SIF pot fi introduse date provizorii referitoare la persoane sau bunuri, în scopul urmãririi lor şi al controlului la frontiera, dacã:
a) exista indicii temeinice ca persoana în cauza intenţioneazã sa comita sau comite infracţiuni;
b) aprecierea persoanei în cauza permite, în temeiul faptelor sancţionate de lege, comise pana în prezent, sa se presupunã ca aceasta va comite şi în viitor alte asemenea fapte.
(2) O semnalare poate fi introdusã în SIF de cãtre sau la cererea autoritãţilor responsabile pentru siguranta nationala, dacã permite sa se presupunã ca informaţiile prevãzute la alin. (4) sunt necesare pentru prevenirea unei ameninţãri grave din partea persoanei în cauza sau a altor ameninţãri grave pentru siguranta interna şi externa a României.
(3) În cadrul supravegherii sub acoperire urmãtoarele informaţii pot fi culese şi introduse în SIF, în totul sau în parte, cu ocazia controlului la frontiera sau a altor controale poliţieneşti şi vamale efectuate în interiorul tarii:
a) faptul ca persoana sau vehiculul semnalat a fost gãsit;
b) locul, momentul sau motivul verificãrii;
c) itinerarul şi destinaţia cãlãtoriei;
d) persoanele care însoţesc persoana în cauza sau ocupantii vehiculului;
e) vehiculul utilizat;
f) obiectele transportate;
g) circumstanţele în care a fost gasita persoana sau vehiculul.
(4) Cu ocazia culegerii informaţiilor se iau mãsuri pentru a nu pune în pericol caracterul discret al supravegherii.
(5) În cadrul controlului specific menţionat la alin. (1) persoanele, vehiculele şi bunurile transportate pot fi perchezitionate, pentru realizarea scopului prevãzut la alin. (2) şi (3); dacã controlul specific nu este autorizat, acesta se va transforma, în mod automat, în supraveghere.
ART. 58
(1) Datele privind bunurile cautate pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate ca probe într-un proces penal se introduc în SIF.
(2) Dacã în urma unei cautari se descoperã existenta unei semnalari privind un bun gãsit, poliţia de frontiera contacteaza autoritatea semnalata pentru a conveni asupra mãsurilor necesare; în acest scop pot fi transmise şi date cu caracter personal, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.
(3) În SIF se introduc date referitoare la urmãtoarele categorii de bunuri:
a) vehiculele cu motor cu o capacitate cilindrica mai mare de 50 cmc, furate sau pierdute;
b) remorcile şi rulotele care au o masa neta mai mare de 750 kg, furate sau pierdute;
c) armele de foc furate sau pierdute;
d) formulare cu regim special, în alb, furate sau pierdute;
e) documentele care atesta identitatea persoanei (documente de identitate, paşapoarte, permise de conducere), care au fost furate sau pierdute;
f) bancnotele sau titlurile de valoare suspecte;
g) alte bunuri cu regim special, potrivit legii, furate sau pierdute.
ART. 59
(1) În afarã autoritãţilor prevãzute la art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele introduse în SIF şi alte autoritãţi publice, în baza protocolului încheiat cu Ministerul de Interne.
(2) Autoritãţile prevãzute la alin. (1) şi cele prevãzute la art. 52 alin. (1), stabilite sa utilizeze baza de date a SIF, vor comunica Ministerului de Interne, pentru autorizare, structurile proprii desemnate sa utilizeze SIF. Autorizarea va cuprinde datele care se pot cauta şi scopul pentru care poate fi efectuatã cãutarea.
(3) Mijloacele tehnice şi costurile necesare realizãrii accesului se asigura de fiecare autoritate interesatã, cu respectarea cerinţelor de natura tehnica impuse de gestionarul SIF.
SECŢIUNEA a 3-a
Controlul
ART. 60
(1) Orice autoritate dintre cele prevãzute la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) poate reproduce date introduse în SIF de alta autoritate numai cu acordul acesteia şi numai pentru îndeplinirea atribuţiilor legale.
(2) Semnalarile autoritãţilor altor state, care au un sistem similar de informare, la care Poliţia de Frontiera Romana, Poliţia Romana sau Direcţia Generalã a Vamilor are acces conform unui document bilateral, se utilizeazã în conformitate cu prevederile acelui document.
ART. 61
(1) Orice modificare a scopului utilizãrii datelor din SIF se face cu acordul autoritãţii romane sau strãine semnalate şi numai pentru a preveni o ameninţare grava şi iminenta pentru interesul public, ordinea publica şi siguranta nationala ori sãvârşirea altor fapte grave.
(2) Datele nu pot fi utilizate în scopuri administrative; fac excepţie datele privind strãinii semnalati ca inadmisibili.
ART. 62
(1) Autoritãţile prevãzute la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) sunt responsabile pentru exactitatea, actualitatea şi legalitatea introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea în cauza are dreptul sa modifice, din proprie initiativa sau la solicitarea gestionarului SIF, sa adauge sau sa stearga datele pe care le-a introdus.
(2) Dacã o alta autoritate, un alt organ al administraţiei de stat sau o alta persoana, alta decât cea semnalata, deţine probe ca unele date introduse în SIF nu corespund stãrii de fapt, informeazã fãrã întârziere gestionarul SIF, care are obligaţia sa ceara autoritãţii semnalate corectarea sau ştergerea datelor în cauza.
ART. 63
Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) desemneazã un organ de control însãrcinat sa verifice corectitudinea introducerii datelor proprii în SIF sau dacã prelucrarea şi utilizarea acestor date nu incalca drepturile persoanei la care se referã. În acest scop organul de control are acces la secţiunea de date proprii introduse în SIF.
ART. 64
(1) Datele introduse în SIF, referitoare la persoanele prevãzute la art. 56, se pãstreazã numai pe durata necesarã atingerii scopului pentru care au fost furnizate. Necesitatea pãstrãrii acestor date se examineazã periodic, la un interval de cel mult 3 ani de la introducerea lor, de cãtre autoritatea semnalata. Datele referitoare la bunuri şi obiecte se examineazã periodic, la un interval de cel mult 1 an.
(2) Organul de control poate stabili, dupã caz, termene de examinare mai scurte, dacã împrejurãrile sau faptele semnalate permit acest lucru.
(3) Gestionarul SIF informeazã autoritãţile prevãzute la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) despre stergerile de date programate în sistem, acordand un preaviz de o luna.
(4) Autoritatea semnalanta poate decide în termenul de examinare sa menţinã semnalarea, dacã menţinerea ei este necesarã scopurilor pentru care a fost facuta. Orice prelungire facuta trebuie comunicatã gestionarului SIF. Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi pentru semnalarile care au fost prelungite.
ART. 65
(1) Celelalte date, altele decât cele prevãzute la art. 64, sunt pãstrate cel mult 10 ani, datele referitoare la documentele de identitate eliberate şi la bancnotele înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare la vehiculele cu motor, remorci şi rulote cel mult 3 ani.
(2) Dupã intervalul de timp prevãzut la alin. (1) datele respective se mai pãstreazã timp de un an într-o arhiva constituitã la gestionarul SIF. Arhiva se va putea consulta numai în scopul verificãrii ulterioare a exactitatii şi legalitãţii introducerii datelor în SIF. Dupã trecerea acestui interval datele vor fi distruse.
ART. 66
Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) rãspunde pentru orice prejudiciu cauzat unei persoane prin utilizarea fisierului SIF.
ART. 67
(1) Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52 alin. (1) şi art. 59 alin. (1) adopta, în ceea ce priveşte domeniul sau de responsabilitate din cadrul SIF, mãsurile necesare pentru:
a) a preveni accesul oricãrei persoane neautorizate la instalaţiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale;
b) a preveni citirea, copierea, modificarea sau eliminarea suporturilor de date de cãtre persoane neautorizate;
c) a preveni introducerea neautorizata a unor date în fisier şi orice consultare, modificare sau ştergere neautorizata a unor date personale introduse în fisier;
d) a preveni utilizarea sistemului de prelucrare automatã a datelor de cãtre persoane neautorizate prin intermediul echipamentelor de transmitere a datelor;
e) a garanta ca, în ceea ce priveşte utilizarea unui sistem automat de prelucrare a datelor, persoanele autorizate au acces numai la datele pentru care sunt responsabile;
f) a garanta ca se pot controla şi stabili autoritãţile cãrora li s-au transmis date personale prin echipamentul de transmitere a datelor;
g) a garanta ca se poate controla şi stabili, ulterior, care date personale au fost introduse în sistemul de prelucrare automatã a datelor, precum şi momentul şi persoanele care le-au introdus;
h) a preveni citirea, copierea, modificarea sau ştergerea datelor personale în timpul transmiterii lor sau al transportului suporturilor de date.
(2) Pentru prelucrarea datelor în secţiunea sa fiecare autoritate poate desemna numai persoane cu calificare specialã, supuse controalelor de securitate la accesul în spaţiile de lucru şi la instalaţiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale.
CAP. 5
Raspunderi şi sancţiuni
ART. 68
Încãlcarea dispoziţiilor prevãzute în prezenta ordonanta de urgenta atrage, dupã caz, rãspunderea penalã, civilã, contravenţionalã sau administrativã a persoanei vinovate.
ART. 69
Pentru faptele prevãzute la art. 46 lit. f) poliţiştii de frontiera şi organele specializate ale administraţiei publice centrale şi locale aplica prevederile dispoziţiilor legale privind protecţia mediului.
ART. 70
(1) Intrarea sau ieşirea din ţara prin trecerea ilegala a frontierei de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a fost sãvârşitã în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
ART. 71
(1) Fapta persoanei care racoleaza, indruma sau calauzeste una sau mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum şi a celei care organizeazã aceasta activitate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta de a se asocia sau a iniţia constituirea unei asocieri în scopul sãvârşirii faptei prevãzute la alin. (1) ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.
ART. 72
Tentativa la infracţiunile prevãzute la art. 70 şi 71 se pedepseşte.
ART. 73
Bunurile şi valorile care au servit sau care au fost destinate sa serveascã la sãvârşirea infracţiunilor prevãzute la art. 70 şi 71 ori care au fost obţinute prin sãvârşirea acestor infracţiuni, dacã sunt ale infractorului, se confisca.
ART. 74
Orice utilizare a datelor din SIF care nu este conformã cu dispoziţiile legii constituie abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi se pedepseşte conform Codului penal.
ART. 75
Sunt contravenţii, dacã potrivit legii penale nu sunt considerate infracţiuni, urmãtoarele fapte:
a) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontiera, a instalaţiilor sau mijloacelor tehnice de paza, supraveghere şi control ale Poliţiei de Frontiera Romane, utilizarea focului deschis fãrã luarea mãsurilor pentru împiedicarea propagarii focului la vecinãtãţi, în apropierea liniei de frontiera;
b) aducerea în România de cãtre transportatorii aerieni, navali sau terestri a cetãţenilor strãini sau apatrizi fãrã documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate, sau ascunsi în mijloacele de transport;
c) refuzul sub orice forma de a permite autoritãţilor de frontiera vizitarea aeronavelor, navelor, mijloacelor de transport rutiere sau feroviare, a magaziilor, hambarelor şi a altor locuri ce prezintã interes pentru controlul de frontiera;
d) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identitãţii sale, de a se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor poliţiei de frontiera sau ale poliţiei;
e) accesul la uscat fãrã aprobarea şefului punctului de trecere al membrilor echipajelor navelor româneşti de transport de mãrfuri care din motive justificate sunt obligate sa staţioneze în raza portului; neprezentarea dupã plecarea navei a marinarilor rãmaşi pe teritoriul României, la agenţia companiei de navigaţie de care aparţine nava, pentru a li se rezolva situaţia; accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor strãini imbarcati pe navele aflate în porturile româneşti care navigheaza între porturile Constanta, Sulina şi Moldova Veche fãrã pasaport ori alte documente de trecere a frontierei sau fãrã avizul şefului punctului de trecere; desfãşurarea oricãrei activitãţi în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontiera, fãrã avizul şefului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontiera competente, al şefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, al administraţiei publice locale sau al altei autoritãţi prevãzute de lege, dupã caz;
f) accesul persoanelor în fasia de protecţie a frontierei de stat pana la culoarul de frontiera sau malul apelor, dupã caz, fãrã documente de identitate sau fãrã aprobarea administraţiei publice sau avizul şefului formatiunii locale a poliţiei de frontiera; accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitãţi dincolo de fasia de protecţie a frontierei de stat, în situaţia în care aceasta se constituie mai în adancime, precum şi în insulele şi ostroavele aparţinând statului roman, situate în apele de frontiera, prin alte locuri sau în alte condiţii decât cele stabilite de administraţia publica localã sau fãrã avizul şefului formatiunii locale a poliţiei de frontiera; accesul persoanelor în insulele şi ostroavele de formaţiune noua din apele de frontiera înainte de determinarea apartenentei acestora; desfãşurarea activitãţilor prevãzute la art. 39 fãrã avizul direcţiilor teritoriale ale poliţiei de frontiera; efectuarea pescuitului în apele de frontiera în alte locuri sau alte sectoare decât cele stabilite de autoritãţile competente; pãstrarea barcilor şi ambarcatiunilor aflate în apele de frontiera sau în apele maritime interioare în alte locuri decât cele stabilite de autoritãţile competente sau neluarea de cãtre cei care le deţin a mãsurilor necesare pentru a preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activitãţi ilicite; desfãşurarea activitãţilor de agrement şi sportive în apele de frontiera fãrã aprobarea cãpitãniei de port sau, dupã caz, a administraţiei publice locale sau fãrã avizul şefului sectorului poliţiei de frontiera; acostarea fãrã drept a navelor ambarcatiunilor cu excursionisti în alte locuri decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop sau lipsa avizului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontiera competente în cazul navelor şi ambarcatiunilor strãine care navigheaza pe Dunarea interioarã pe bratul Tulcea şi bratul Sulina; pasunatul animalelor în timpul zilei dincolo de fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa sau dincolo de culoarul de frontiera, la frontiera interna; pasunatul animalelor în timpul nopţii în alte locuri decât cele stabilite de autoritãţile administraţiei publice locale sau fãrã avizul şefului sectorului poliţiei de frontiera; vânãtoarea de-a lungul frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontiera, la frontiera interna, cãtre interior, pentru frontiera de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa; desfãşurarea vanatorii, prevãzutã la art. 44 alin (2), fãrã avizul prealabil al şefului sectorului poliţiei de frontiera; fixarea pe banda magnetica, pe hârtie sau pe alt suport a imaginilor care redau porţiuni din teritoriul statelor vecine, de cãtre persoanele care se deplaseaza sau care desfãşoarã diferite activitãţi în apropierea frontierei de stat, dacã acest lucru este prevãzut în acordurile sau convenţiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine; purtarea de convorbiri neautorizate peste linia de frontiera, dacã acest lucru este prevãzut în acordurile sau convenţiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de cãtre persoanele care se deplaseaza sau desfãşoarã activitãţi în apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetãţenilor acestuia, dacã acestea sunt prevãzute în acordurile sau convenţiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine.
ART. 76
(1) Contravenţiile prevãzute la art. 75 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu închisoare contravenţionalã de la 15 zile la 3 luni sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei cele de la lit. a);
b) cu amenda de la 30.000.000 lei la 150.000.000 lei cele de la lit. b);
c) cu amenda de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei cele de la lit. e);
d) cu amenda de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei cele de la lit. c) şi d);
e) cu amenda de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei cele de la lit. f).
(2) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) lit. b) se aplica transportatorului pentru fiecare persoana transportatã.
(3) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenta se completeazã cu dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Fac excepţie contravenţiile prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b), cãrora nu li se aplica dispoziţiile art. 25-27.
(4) Cuantumul amenzilor se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 77
(1) Contravenţiile prevãzute la art. 75 se constata şi sancţiunile se aplica, potrivit legii, dupã caz, de cãtre personalul Poliţiei de Frontiera Romane, al Poliţiei Romane sau de cãtre împuterniciţii autoritãţilor administraţiei publice locale.
(2) În cazul sancţiunilor cu amenda contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, la instanta de judecata, potrivit legii.
(3) În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 75 lit. a), dacã agentul constatator apreciazã ca sancţiunea amenzii este îndestulãtoare, aplica amenda. În caz contrar procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndatã judecãtoriei în a carei raza teritorialã a fost sãvârşitã contravenţia. Impotriva hotãrârii pronunţate de instanta se poate face cerere de reexaminare, în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacã contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacã a lipsit de la dezbateri.
(4) Sancţiunea închisorii contravenţionale poate fi aplicatã minorilor numai dacã au împlinit varsta de 16 ani; în acest caz limitele sancţiunii prevãzute în prezenta ordonanta de urgenta se reduc la jumãtate.
(5) În cazul minorilor care nu au împlinit varsta de 16 ani se aplica prevederile legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.
ART. 78
Din sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 76, precum şi din valorificarea bunurilor de contrabanda sau a altor bunuri supuse confiscãrii, conform legii, o cota de 50% va reveni Poliţiei de Frontiera Romane, Poliţiei Romane sau autoritãţii publice locale din care face parte agentul constatator. Aceasta suma se retine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, şi va fi repartizata astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit sãvârşirea faptei şi au aplicat sancţiunea, iar 80% pentru finanţarea cheltuielilor materiale şi de capital; sumele rãmase necheltuite la sfârşitul fiecãrui an se reporteazã în anul urmãtor, având aceeaşi destinaţie.
ART. 79
Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice strãine pot fi plãtite şi în valuta liber convertibilã, prin transformarea amenzilor din lei în valuta convertibilã, la cursul valutar oficial în vigoare la data sãvârşirii contravenţiei.
CAP. 6
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 80
Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenta se completeazã cu prevederile acordurilor, convenţiilor şi altor înţelegeri internaţionale în materie, încheiate de România cu terţe state, ratificate potrivit legii.
ART. 81
Ministerul de Interne va elabora normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta, pe care le va supune Guvernului spre adoptare în termen de 40 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta.
ART. 82
La intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta se abroga <>Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul de interne,
Nicolae Berechet,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
