Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANŢĂ nr. 7 din 18 ianuarie 2023 privind calitatea apei destinate consumului uman

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDONANŢĂ nr. 7 din 18 ianuarie 2023 privind calitatea apei destinate consumului uman

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 63 din 25 ianuarie 2023

Comenteaza legea

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. V.4 din Legea nr. 365/2022 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
    ART. 1
    Prezenta ordonanţă reglementează calitatea apei destinate consumului uman şi are ca obiective:
    a) protejarea sănătăţii umane împotriva efectelor adverse ale contaminării apei destinate consumului uman, prin asigurarea calităţii ei de apă sanogenă şi curată;
    b) îmbunătăţirea accesului la apă potabilă.

    ART. 2
    În sensul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) apă destinată consumului uman/apă potabilă - orice tip de apă, fie în starea sa iniţială/naturală, fie după tratare, destinată băutului, gătitului, preparării alimentelor sau oricărui alt scop casnic atât în spaţii publice, cât şi în spaţii private, indiferent de originea acesteia şi indiferent dacă este furnizată dintr-o reţea de distribuţie sau dintr-o cisternă ori este îmbuteliată în recipiente, inclusiv ape de izvor, precum şi orice tip de apă folosită în orice unitate de tip alimentar pentru producerea, prelucrarea, conservarea sau comercializarea produselor sau substanţelor destinate consumului uman;
    b) sistem de distribuţie interioară - totalitatea conductelor, fitingurilor şi dispozitivelor instalate între robinetele folosite pentru apa potabilă şi reţeaua de distribuţie, atât în spaţii publice, cât şi în spaţii private, în situaţia în care componentele sistemului de distribuţie interioară nu constituie responsabilitatea furnizorului de apă, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    c) furnizor de apă - entitate care furnizează apă destinată consumului uman, în calitate de producător şi/sau distribuitor;
    d) spaţii prioritare - spaţii nerezidenţiale, publice şi private, de mari dimensiuni, cu mulţi utilizatori posibil expuşi unor riscuri legate de apă, în special spaţiile de mari dimensiuni de utilizare publică, precum: unităţi sanitare, cămine pentru bătrâni, structuri de îngrijire a copiilor, unităţi şi instituţii de învăţământ şi spaţii destinate educaţiei şi formării profesionale, tabere şcolare, unităţi penitenciare, clădiri cu capacităţi de cazare, respectiv hoteluri şi pensiuni, aeroporturi, restaurante, centre sportive şi comerciale, infrastructuri pentru petrecerea timpului liber şi de agrement, precum ştranduri, piscine, centre wellness, spaţii expoziţionale, festivaluri şi campinguri;
    e) întreprinderea cu profil alimentar reprezintă întreprinderea cu profil alimentar astfel cum este definită la art. 3 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare;
    f) operatorul în sectorul alimentar reprezintă un operator în sectorul alimentar astfel cum este definit la art. 3 pct. 3 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;
    g) pericol - agent biologic, chimic, fizic sau radiologic prezent în apă sau un alt aspect al stării apei susceptibil de a fi dăunător sănătăţii umane;
    h) eveniment periculos - eveniment care determină pericole sau care nu permite înlăturarea acestor pericole din sistemul de aprovizionare cu apă potabilă;
    i) riscul - combinaţia dintre probabilitatea unui eveniment periculos şi gravitatea consecinţelor, în cazul în care pericolul şi evenimentul periculos apar într-un sistem de aprovizionare cu apă potabilă;
    j) substanţa iniţială - substanţă care a fost adăugată în mod intenţionat pentru producţia unor materiale organice sau a unor mixturi pentru materiale pe bază de ciment;
    k) compoziţia - structura chimică a unui metal sau compoziţia unui email, a unui material ceramic sau a altui material anorganic.

    ART. 3
    (1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe nu se aplică:
    a) apelor minerale naturale recunoscute de către Autoritatea Naţională a Resurselor Minerale, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    b) apelor care au proprietăţi terapeutice, în sensul prevederilor legale în vigoare;
    c) apelor destinate exclusiv acelor scopuri pentru care Ministerul Sănătăţii, prin unităţile aflate în subordine, constată că nu există nicio influenţă, directă sau indirectă, a calităţii apei asupra sănătăţii consumatorilor vizaţi;
    d) apei destinate consumului uman care provine dintr-un sistem individual de aprovizionare care furnizează în medie sub 10 mc pe zi sau care deserveşte mai puţin de 50 de persoane, cu excepţia cazurilor în care apa este furnizată în cadrul unei activităţi comerciale sau publice;
    e) apei folosite de operatorii din sectorul alimentar, alta decât cea utilizată în scopuri specifice ale întreprinderii cu profil alimentar.

    (2) Pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d), direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti informează, prin autoritatea administraţiei publice locale, populaţia vizată asupra exceptării, precum şi cu privire la orice măsură necesară pentru a proteja sănătatea umană împotriva efectelor adverse rezultate din orice contaminare a apei destinate consumului uman. În situaţia în care apare un potenţial pericol pentru sănătatea umană generat de calitatea acestor ape, populaţia vizată va primi îndrumările corespunzătoare din partea direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, potrivit Normelor de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1).
    (3) Navelor maritime care desalinizează, înmagazinează, transportă sau furnizează apă ori transportă pasageri li se aplică numai prevederile art. 1-6, 9, 10, 13 şi 14 şi anexele nr. 1-3.
    (4) Producătorii de apă potabilă îmbuteliată în recipiente respectă art. 1-5, precum şi tabelele A1 şi B din anexa nr. 1 la prezenta ordonanţă. Cerinţele minime prevăzute în tabelul A din anexa nr. 1 nu se aplică apei de izvor care intră sub incidenţa Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.020/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) Furnizorilor de apă care distribuie în medie mai puţin de 10 mc pe zi sau deservesc mai puţin de 50 de persoane în cadrul unei activităţi comerciale sau publice li se aplică prevederile art. 1-6, 13, 14 şi 15 şi anexele nr. 1-3 din prezenta ordonanţă.

    ART. 4
    (1) Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată şi să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să nu conţină microorganisme, paraziţi şi orice alte substanţe care, prin numărul sau concentraţia lor, constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană;
    b) să fie în conformitate cu cerinţele minime prevăzute în tabelele A, B şi D din anexa nr. 1;
    c) să respecte prevederile art. 5-14.

    (2) Măsurile de aplicare a prezentei ordonanţe nu conduc în nicio situaţie, direct sau indirect, la deteriorarea calităţii apei destinate consumului uman ori la creşterea poluării apelor folosite pentru producerea apei potabile şi se bazează pe principiul precauţiei.
    (3) În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 11 alin. (3) şi ale art. 36^7 alin. (3) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare ANRSC, realizează o evaluare a nivelurilor pierderilor de apă la nivel naţional şi a potenţialului de îmbunătăţire a reducerii pierderilor de apă, prin utilizarea „indexului pierderilor din infrastructură“ (ILI) sau a unei alte metode adecvate, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală nr. 65/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare, în cazul serviciilor furnizate/prestate prin sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare realizate din fonduri asigurate de la bugetul local şi/sau din fondurile proprii ale operatorilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 230/2022 privind aprobarea Metodologiei de ajustare tarifară a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de tarifare aferente planului de afaceri şi ale Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 231/2022 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a modului de implementare a strategiilor de tarifare elaborate în conformitate cu Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investiţiile în structura de apă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 677/2017.
    (4) Evaluarea prevăzută la alin. (3) are în vedere aspectele relevante de sănătate publică, de mediu, precum şi de natură tehnică şi economică şi vizează cel puţin furnizorii de apă care furnizează minimum 10.000 mc pe zi sau care deservesc minimum 50.000 de persoane, iar rezultatele acesteia sunt transmise Comisiei Europene până la data de 12 ianuarie 2026.
    (5) Furnizorii de apă au obligaţia să elaboreze planuri de acţiune pentru reducerea pierderilor de apă în cazul în care nivelul acestor pierderi depăşeşte pragul stabilit de către Comisia Europeană până la 12 ianuarie 2028.
    (6) În termen de 2 ani de la adoptarea pragului european pentru pierderile de apă conform alin. (4), ANRSC va prezenta Comisiei Europene un plan de acţiune cuprinzând setul de măsuri care vor fi luate pentru a reduce rata pierderilor care depăşesc pragul stabilit de Comisia Europeană.
    (7) Autoritatea competentă în domeniul supravegherii, monitorizării şi controlului calităţii apei potabile este Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, şi Institutul Naţional de Sănătate Publică.
    (8) Autoritatea competentă de gospodărire a apelor este Administraţia Naţională „Apele Române“ şi unităţile aflate în subordinea acesteia.
    (9) Alte autorităţi cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniile reglementate de prezenta ordonanţă sunt Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin instituţiile aflate în coordonare sau în subordine, respectiv: Administraţia Naţională „Apele Române“, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, ANRSC, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de deţinătoare ale sistemului de aprovizionare cu apă, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, precum şi furnizorii de apă, în calitate de producători şi/sau distribuitori.

    ART. 5
    (1) Apa potabilă trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1. În ceea ce priveşte parametrii prevăzuţi în tabelul C din anexa nr. 1, valorile sunt stabilite în scopul monitorizării şi îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 14.
    (2) Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti aprobă, cu acordul Institutului Naţional de Sănătate Publică, valori pentru parametrii suplimentari, care nu sunt incluşi în anexa nr. 1, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) acolo unde măsurile de protecţie a sănătăţii publice pe teritoriul unui judeţ sau al municipiului Bucureşti ori pe o parte din teritoriul acestora o impun, potrivit Normelor de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile şi Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile.
    (3) Institutul Naţional de Sănătate Publică propune adoptarea unui/unor parametru/parametri suplimentar(i) la nivel naţional, în cazul în care protecţia sănătăţii publice impune o astfel de măsură pe teritoriul naţional.
    (4) Parametrii suplimentari prevăzuţi la alin. (2) şi (3) se aprobă prin hotărâre a Guvernului având ca obiect completarea anexei nr. 1.

    ART. 6
    (1) Valorile parametrilor stabilite potrivit prevederilor art. 5 pentru parametrii de calitate prevăzuţi în tabelele A-D ale anexei nr. 1 trebuie respectate în următoarele puncte:
    a) în cazul apei potabile furnizate printr-o reţea de distribuţie, în punctul din interiorul unei incinte sau al unei unităţi în care apa este furnizată din robinetele folosite în mod normal pentru apa potabilă;
    b) în cazul apei potabile furnizate dintr-o cisternă, în punctul în care apa curge din cisternă;
    c) în cazul apei potabile îmbuteliate în sticle sau în recipiente, în punctul în care apa este îmbuteliată în sticle sau în recipiente;
    d) în cazul apei potabile folosite într-o întreprindere cu profil alimentar, în punctul în care apa este utilizată în întreprinderea respectivă.

    (2) Dacă se constată, prin analize de laborator, că pentru apa potabilă recoltată în punctul de conformitate prevăzut la alin. (1) lit. a) valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite în conformitate cu art. 5, având drept cauză sistemul de distribuţie interioară sau întreţinerea acestuia, se consideră că au fost îndeplinite obligaţiile care revin furnizorului de apă potabilă în temeiul prezentului articol şi art. 14 alin. (2), fără a aduce atingere art. 10 în ceea ce priveşte spaţiile prioritare.
    (3) În cazul situaţiei prevăzute la alin. (2), dacă se constată că există riscul ca apa potabilă să nu respecte valorile parametrilor de calitate stabilite în conformitate cu art. 5, se aplică următoarele măsuri:
    a) furnizorii de apă potabilă iau măsuri pentru reducerea sau eliminarea riscului de nerespectare a valorilor parametrilor precum consilierea utilizatorilor cu privire la măsurile de remediere posibile pe care le pot lua sau alte măsuri adecvate de tratare pentru a modifica natura sau proprietăţile apei înainte să fie furnizată, astfel încât să se reducă sau să se elimine riscul ca apa potabilă să nu respecte valorile parametrilor după furnizare;
    b) direcţiile se sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti informează şi consiliază consumatorii vizaţi cu privire la eventualele măsuri suplimentare pe care ar trebui să le întreprindă.

    ART. 7
    (1) Furnizarea, tratarea şi distribuţia apei destinate consumului uman fac obiectul unei abordări bazate pe riscuri care acoperă întregul lanţ de aprovizionare cu apă, de la bazinul hidrografic, trecând prin captarea, tratarea, înmagazinarea şi distribuţia apei până la punctul de conformitate prevăzut la art. 6 alin. (1).
    (2) Abordarea bazată pe riscuri include:
    a) evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman, potrivit prevederilor art. 8;
    b) evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează fiecare sistem de aprovizionare, care cuprinde captarea, tratarea, înmagazinarea şi distribuţia apei destinate consumului uman până la punctul de furnizare, efectuată de către furnizorii de apă în cadrul planurilor de siguranţă a apei, potrivit prevederilor art. 9;
    c) evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuţie interioară, în conformitate cu art. 10.

    (3) În cazurile în care există constrângeri specifice determinate de situaţia geografică, precum distanţa sau accesibilitatea limitată a zonei de aprovizionare cu apă, furnizorii de apă pot prezenta direcţiei de sănătate publică judeţene planuri de siguranţă a apei adaptate condiţiilor specifice, însoţite de prezentarea condiţiilor limitatoare particulare, potrivit Normelor de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile şi Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1).
    (4) Responsabilităţile pentru implementarea abordării bazate pe riscuri sunt repartizate conform prevederilor alin. (5)-(7).
    (5) Evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman se realizează de către autoritatea competentă de gospodărire a apelor până la data de 1 iulie 2027. Evaluarea şi gestionarea riscurilor se reanalizează la fiecare 6 ani, în conformitate cu prevederile art. 2^6 şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi se actualizează ori de câte ori este necesar.
    (6) Evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, având la bază evaluarea şi gestionarea riscurilor prevăzute la alin. (5), se realizează până la data de 1 ianuarie 2029 de către furnizorul de apă în cadrul planurilor de siguranţă ale apei şi este avizată de direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2.721/2.551/2.727/2022 privind aprobarea Cadrului general pentru planurile de siguranţă a apei, precum şi pentru stabilirea responsabilităţilor autorităţilor competente şi ale producătorilor şi/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea şi avizarea planurilor de siguranţă a apei. Evaluarea şi gestionarea riscurilor se reanalizează la interval de 6 ani şi se actualizează ori de câte ori este necesar.
    (7) Evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuţie interioară se realizează până la data de 1 ianuarie 2029 de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Institutul Naţional de Sănătate Publică. Evaluarea riscurilor se reanalizează o dată la 6 ani şi se actualizează ori de câte ori este necesar.
    (8) Termenele prevăzute la alin. (5)-(7) nu împiedică furnizorii de apă să adopte de îndată măsuri, pentru orice risc identificat şi evaluat, cu sprijinul autorităţilor cu atribuţii şi responsabilităţi prevăzute la art. 4 alin. (7)-(9), după caz.

    ART. 8
    (1) Fără a încălca prevederile art. 2^1, 2^6, art. 5 alin. (1), art. 5^1, 35, art. 43 alin. (1^1) şi (1^4) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că se efectuează evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman.
    (2) Evaluarea şi gestionarea riscurilor prevăzută la alin. (1) includ următoarele elemente:
    a) caracterizarea bazinelor hidrografice aferente punctelor de captare, cuprinzând:
    1. identificarea şi reprezentarea cartografică a bazinelor hidrografice aferente punctelor de captare;
    2. reprezentarea cartografică a zonelor de protecţie, în cazul în care au fost instituite astfel de zone de protecţie sanitară în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    3. referinţele geografice ale tuturor punctelor de captare din bazinele hidrografice; autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că aceste informaţii sunt protejate şi comunicate numai autorităţilor responsabile şi furnizorilor de apă vizaţi;
    4. descrierea destinaţiei terenurilor, a apei de şiroire şi a proceselor de realimentare în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;

    b) identificarea pericolelor şi a evenimentelor periculoase în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare şi o evaluare a riscurilor pe care acestea le pot prezenta pentru calitatea apei destinate consumului uman, în scopul determinării posibilelor riscuri care ar putea duce la deteriorarea calităţii apei, astfel încât aceasta să poată constitui un risc pentru sănătatea umană;
    c) o monitorizare adecvată în apele de suprafaţă şi/sau în apele subterane din bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută, a parametrilor, substanţelor sau poluanţilor relevanţi selectaţi dintre următoarele:
    1. parametrii din tabelele A şi B din anexa nr. 1 sau parametrii suplimentari stabiliţi potrivit art. 5 alin. (2);
    2. poluanţii din apele subterane prevăzuţi în anexa nr. 1 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi poluanţii şi indicatorii de poluare pentru care au fost definite valori-prag potrivit anexei nr. 2 la acelaşi plan;
    3. substanţele prioritare şi alţi poluanţi prevăzuţi în anexa nr. 1 la Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru principalii poluanţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 570/2016;
    4. poluanţi specifici bazinului hidrografic al unui râu, stabiliţi de autoritatea competentă de gospodărire a apelor în conformitate cu prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    5. alţi poluanţi relevanţi pentru apa destinată consumului uman, stabiliţi de autoritatea competentă de gospodărire a apelor pe baza informaţiilor colectate potrivit lit. b);
    6. substanţe prezente în mod natural care ar putea să constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană prin utilizarea apei destinate consumului uman;
    7. substanţe şi compuşi incluşi pe lista de supraveghere prevăzută la art. 13 alin. (8).

    (3) În scopurile prevăzute la alin. (2) lit. a), autoritatea competentă de gospodărire a apelor poate utiliza informaţiile colectate în conformitate cu art. 2^6, art. 5 alin. (1) şi art. 43 alin. (1^4) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) În scopurile menţionate la alin. (2) lit. b), autoritatea competentă de gospodărire a apelor poate utiliza analiza privind impactul activităţilor umane, realizată în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) şi (1^5) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi informaţiile privind presiunile semnificative colectate în conformitate cu pct. 1.4, 1.5 şi 2.3-2.5 din anexa nr. 1^3 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) Autoritatea competentă de gospodărire a apelor selectează, din categoriile menţionate la alin. (2) lit. c), parametrii, substanţele sau poluanţii care sunt consideraţi relevanţi în vederea monitorizării din perspectiva pericolelor şi a evenimentelor periculoase identificate la alin. (2) lit. b) ori în baza informaţiilor puse la dispoziţie de către furnizorii de apă în conformitate cu alin. (7).
    (6) În vederea unei monitorizări adecvate, astfel cum este prevăzută la alin. (2) lit. c), inclusiv pentru detectarea unor noi substanţe care sunt dăunătoare sănătăţii umane prin utilizarea apei destinate consumului uman, autoritatea competentă de gospodărire a apelor utilizează, după caz, monitorizarea efectuată în conformitate cu art. 2^6 şi art. 35 alin. (1), alin. (1^1)-(1^6) şi alin. (2)-(5) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu cea efectuată în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru principalii poluanţi, Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România.
    (7) Furnizorii de apă care efectuează monitorizări în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută au obligaţia să informeze autorităţile competente de gospodărire a apelor, direcţiile de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti şi autoritatea administraţiei publice locale cu privire la tendinţele sau concentraţiile neobişnuite ale parametrilor, substanţelor sau poluanţilor monitorizaţi.
    (8) Pe baza rezultatului evaluării riscurilor efectuate în conformitate cu alin. (2), autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că se aplică următoarele măsuri de gestionare a riscurilor în vederea prevenirii sau a controlului riscurilor identificate, acolo unde este relevant, începând cu măsurile preventive:
    a) definirea şi punerea în aplicare de măsuri preventive în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, suplimentare faţă de măsurile prevăzute sau aplicate în conformitate cu art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) şi anexa nr. 3 pct. C din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile în care acestea sunt necesare pentru a proteja calitatea apei destinate consumului uman, astfel:
    1. măsurile preventive trebuie să fie incluse în programele de măsuri prevăzute la art. 5 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
    2. după caz, autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că poluatorii, în cooperare cu furnizorii de apă şi cu autorităţile prevăzute la art. 4 alin. (9), adoptă astfel de măsuri preventive, în conformitate cu Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

    b) definirea şi punerea în aplicare de măsuri de atenuare în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, suplimentar faţă de măsurile prevăzute sau aplicate în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile în care acestea sunt necesare pentru a proteja calitatea apei destinate consumului uman, astfel:
    1. măsurile de atenuare prevăzute la prezenta literă trebuie să fie incluse în programele de măsuri menţionate la art. 5 şi art. 43 alin. (1^8) şi (1^9) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
    2. după caz, autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că poluatorii, în cooperare cu furnizorii de apă şi cu alte părţi interesate relevante, respectiv cele menţionate la art. 4 alin. (9), adoptă astfel de măsuri de atenuare în conformitate cu prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

    c) asigurarea unei monitorizări adecvate a parametrilor, substanţelor sau poluanţilor în apele de suprafaţă şi/sau în apele subterane, în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută care ar putea reprezenta un risc pentru sănătatea umană prin consumul de apă sau pot conduce la o deteriorare inacceptabilă a calităţii apei destinate consumului uman şi care nu au fost luaţi în considerare în activităţile de monitorizare desfăşurate în conformitate cu art. 2^6 şi art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Această monitorizare este inclusă, după caz, în programele de monitorizare menţionate la art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) stabilirea sau adaptarea zonelor de protecţie pentru apele subterane şi apele de suprafaţă, astfel cum este prevăzut la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, precum şi a oricărei alte zone relevante.

    (9) Autoritatea competentă de gospodărire a apelor asigură că eficacitatea oricărei măsuri prevăzute la alin. (8) este evaluată la intervale de 3 ani de la data realizării evaluării riscurilor şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman, în conformitate cu prevederile art. 44^1 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
    (10) Autoritatea competentă de gospodărire a apelor, furnizorii de apă şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se asigură că au acces la informaţiile prevăzute la alin. (2)-(7). Furnizorii de apă care au obligaţia de a realiza evaluarea şi gestionarea riscurilor din sistemul de aprovizionare au acces la rezultatele monitorizării obţinute în temeiul alin. (2) lit. c).
    (11) Pe baza informaţiilor prevăzute la alin. (2)-(7), direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pot:
    a) să impună furnizorilor de apă să desfăşoare activităţi suplimentare de monitorizare sau de tratare a anumitor parametri;
    b) să permită furnizorilor de apă să reducă frecvenţa de monitorizare a unui parametru sau să elimine un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizaţi de către furnizorul de apă în conformitate cu art. 13 alin. (4) lit. a), fără ca aceştia să fie obligaţi să efectueze o evaluare a riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, cu condiţia ca:
    1. parametrul respectiv să nu fie un parametru-cheie prevăzut în cap. II secţiunea 1 din anexa nr. 2;
    2. niciun factor care poate fi anticipat în mod rezonabil de autoritatea competentă de gospodărire a apelor să nu fie susceptibil să cauzeze deteriorarea calităţii apei destinate consumului uman.

    (12) În situaţia în care unui furnizor de apă i se permite să reducă frecvenţa de monitorizare a unui parametru sau să elimine un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizaţi, în condiţiile prevăzute la alin. (11) lit. b), autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că este efectuată o monitorizare adecvată a parametrilor respectivi în momentul reanalizării evaluării şi gestionării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, în conformitate cu art. 7 alin. (5).

    ART. 9
    (1) Furnizorii de apă realizează periodic evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare cu apă potabilă, în cadrul planurilor de siguranţă a apei în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2.721/2.551/2.727/2022 privind aprobarea cadrului general pentru planurile de siguranţă a apei, precum şi pentru stabilirea responsabilităţilor autorităţilor competente şi ale producătorilor şi/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea şi avizarea planurilor de siguranţă a apei.
    (2) În cadrul evaluării riscurilor sistemului de aprovizionare sunt luate în considerare:
    a) rezultatele evaluării şi gestionării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare efectuate în conformitate cu art. 8;
    b) descrierea sistemului de aprovizionare de la punctul de captare, cuprinzând tratarea, înmagazinarea şi distribuţia apei, până la punctul de furnizare;
    c) identificarea pericolelor şi evenimentelor periculoase din sistemul de aprovizionare şi evaluarea riscurilor pe care acestea le-ar putea prezenta pentru sănătatea umană prin utilizarea apei potabile, luând în considerare riscurile generate de schimbările climatice, de pierderi de apă şi de conductele avariate.

    (3) Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor efectuate în conformitate cu alin. (2), furnizorii de apă adoptă următoarele măsuri de gestionare a riscurilor:
    a) identificarea şi implementarea măsurilor de control pentru prevenirea şi atenuarea riscurilor identificate în sistemul de aprovizionare, care ar putea afecta calitatea apei destinate consumului uman;
    b) identificarea şi implementarea, în sistemul de aprovizionare, a unor măsuri de control suplimentare faţă de măsurile preventive, de atenuare şi de monitorizare prevăzute la art. 8 alin. (8) din prezenta ordonanţă sau la art. 5 alin. (1) şi art. 17 lit. a^2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru riscurile care provin din bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, care ar putea compromite calitatea apei potabile;
    c) implementarea unui program operaţional de monitorizare specific aprovizionării, în conformitate cu art. 13;
    d) asigurarea unei dezinfecţii eficiente, evidenţiată prin monitorizarea dezinfectantului rezidual liber, menţinerea contaminării cu produse secundare rezultate din dezinfecţie la cel mai scăzut nivel posibil, fără a compromite eficienţa dezinfecţiei, menţinerea contaminării generată de substanţele chimice de tratare la cel mai scăzut nivel posibil, îndepărtarea eventualelor substanţe reziduale prezente în apă, astfel încât să nu deterioreze calitatea apei destinate consumului uman;
    e) verificarea respectării prevederilor art. 11 şi 12 pentru materialele, substanţele chimice de tratare şi mediile filtrante care vin în contact cu apa potabilă utilizate în sistemul de aprovizionare.

    (4) Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor efectuate în conformitate cu alin. (2), furnizorii de apă, cu avizul direcţiei de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti:
    a) pot reduce frecvenţa de monitorizare a unui parametru sau pot elimina un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizaţi, cu excepţia parametrilor-cheie cuprinşi în anexa nr. 2 cap. II secţiunea 1 pct. 1, dacă direcţia de sănătate publică judeţeană şi/sau a municipiului Bucureşti, în urma analizei istoricului de monitorizare şi a evaluării riscurilor, apreciază că reducerea frecvenţei de monitorizare nu compromite calitatea apei destinate consumului uman:
    1. pe baza analizei unui parametru în apa brută, în conformitate cu evaluarea riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, astfel cum este prevăzut la art. 8 alin. (1)-(6);
    2. în cazul în care un parametru poate rezulta numai din utilizarea unei anumite tehnici de tratare sau a unei metode de dezinfecţie, iar tehnica sau metoda respectivă nu este utilizată de furnizorul de apă;
    3. pe baza specificaţiilor prevăzute la pct. 2 cap. III din anexa nr. 2;

    b) extind lista de parametri care trebuie monitorizaţi în apa potabilă în conformitate cu art. 13 sau cresc frecvenţa de monitorizare, după caz, astfel:
    1. pe baza apariţiei unui parametru în apa brută, în conformitate cu evaluarea riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, astfel cum este prevăzută la art. 8 alin. (1)-(6); sau
    2. pe baza specificaţiilor prevăzute la pct. 1 al cap. III din anexa nr. 2.

    (5) Evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare are în vedere parametrii enumeraţi în anexa nr. 1, tabelele A, B şi C, parametrii suplimentari stabiliţi în conformitate cu art. 5 alin. (2), precum şi substanţele sau compuşii incluşi pe lista de supraveghere stabilită de Comisia Europeană.
    (6) Direcţia de sănătate publică judeţeană şi/sau a municipiului Bucureşti poate excepta furnizorii de apă care furnizează în medie între 10 şi 100 mc/zi sau deservesc între 50 şi 500 de persoane de la obligaţia de a realiza evaluarea şi gestionarea riscurilor din sistemul de aprovizionare, dacă consideră că o astfel de exceptare nu compromite calitatea apei destinate consumului uman şi se asigură că furnizorii exceptaţi efectuează monitorizarea periodică în conformitate cu art. 13.

    ART. 10
    (1) Evaluarea riscurilor care includ sistemele de distribuţie interioară vizează următoarele elemente:
    a) analiza generală a riscurilor potenţiale asociate sistemelor de distribuţie interioară şi produselor şi materialelor conexe şi o analiză a posibilităţii ca riscurile potenţiale respective să afecteze calitatea apei în punctul în care aceasta este furnizată la robinetele folosite pentru apa potabilă, fără a implica o analiză a proprietăţilor individuale, realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică;
    b) monitorizarea parametrilor enumeraţi în tabelul D din anexa nr. 1, în spaţiile în care au fost identificate riscuri specifice pentru calitatea apei şi sănătatea umană, în timpul analizei generale efectuate în temeiul lit. a). În ceea ce priveşte Legionella sau plumbul, monitorizarea va fi concentrată asupra spaţiilor prioritare.

    (2) În ceea ce priveşte riscul determinat de plumb, informaţiile necesare analizei se realizează într-o primă etapă pe bază de eşantionare statistică în raport cu reglementările tehnice în construcţii şi cu privire la materialele de construcţii existente. Pe baza caracterizării realizate pe date statistice se estimează numărul general de clădiri pentru care trebuie realizată o analiză/expertiză tehnică de către inginerii de instalaţii.
    (3) Proprietarii clădirilor private/Asociaţiile de proprietari, după caz, şi administratorii clădirilor publice au obligaţia să identifice existenţa componentelor din plumb utilizate la sistemele de apă potabilă aferente clădirii şi să transmită informaţiile către autoritatea administraţiei publice locale care centralizează situaţiile pentru fiecare unitate administrativ- teritorială şi le comunică Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
    (4) Autorităţile administraţiei publice centrale transmit informaţiile prevăzute la alin. (2) direct către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
    (5) Formatul de culegere a datelor se stabileşte prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.
    (6) Realizarea bazei de date şi informaţiile cu privire la utilizarea componentelor de plumb în sistemele de distribuţie interioară a apei potabile se realizează până în anul 2027, pe baza datelor culese progresiv, furnizate de asociaţiile de proprietari şi administratorii clădirilor publice şi transmise de către autorităţile administraţiei publice locale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, care le centralizează şi propune Guvernului implementarea de programe de finanţare pentru înlocuirea acestora.
    (7) În cazul în care Institutul Naţional de Sănătate Publică apreciază, pe baza analizei generale realizate în condiţiile alin. (1) lit. a), că există un risc pentru sănătatea umană generat de sistemele de distribuţie interioară sau de produsele şi materialele care sunt utilizate în contact cu apa potabilă din sistemele de distribuţie interioară sau în cazul în care monitorizarea efectuată în conformitate cu alin. (1) lit. b) pentru Legionella şi plumb demonstrează că parametrii valorici nu sunt îndepliniţi se stabilesc măsurile corespunzătoare pentru a elimina sau a reduce riscul legat de nerespectarea valorii parametrilor prevăzuţi în tabelul D din anexa nr. 1. În cazul parametrului Legionella, măsurile de remediere vizează cel puţin spaţiile prioritare.
    (8) Pentru reducerea riscurilor legate de distribuţia interioară sunt luate în considerare şi se aplică următoarele măsuri:
    a) proprietarii/administratorii sau utilizatorii clădirilor publice, respectiv clădirilor folosite în scop public, după caz, vor realiza o evaluare a riscurilor care vizează sistemul de distribuţie interioară, iar proprietarii clădirilor private, respectiv ai celor cu destinaţia de locuit, vor fi informaţi de către furnizorii de apă şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti asupra posibilităţii de a realiza această evaluare. În acest sens, Ministerul Sănătăţii aprobă, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, prin ordin al ministrului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, un ghid pentru evaluarea riscurilor care vizează sistemul de distribuţie interioară;
    b) proprietarii/administratorii spaţiilor publice şi private vor fi informaţi de către furnizorii de apă, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi/sau evaluatorii stabiliţi conform ghidului prevăzut la lit. a), cu privire la măsurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor de nerespectare a standardelor de calitate a apei potabile induse de sistemul de distribuţie interioară;
    c) consumatorii vor fi informaţi şi consiliaţi de către evaluatorii stabiliţi conform ghidului prevăzut la lit. a) cu privire la condiţiile de consum şi utilizare a apei potabile, precum şi cu privire la acţiunile pentru evitarea reapariţiei riscurilor respective;
    d) lucrătorii care realizează lucrări de execuţie sau reparare a sistemelor de distribuţie interioară responsabili cu instalarea produselor pentru construcţii şi a materialelor care sunt utilizate în contact cu apa potabilă au obligaţia de a participa la programe de specializare sau perfecţionare organizate de furnizori de formare profesională autorizaţi potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate de către angajatori conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Programele vor conţine module specifice privind utilizarea materialelor în contact cu apa potabilă; programele se realizează pe baza standardelor ocupaţionale, aprobate conform legislaţiei în vigoare, care cuprind competenţe referitoare la utilizarea materialelor care sunt utilizate în contact cu apa potabilă;
    e) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti stabilesc măsuri de control şi de gestionare eficace şi proporţionale cu riscurile privind contaminarea cu Legionella, având drept scop combaterea eventualelor focare de legionelloză.

    ART. 11
    (1) Pentru asigurarea unei ape sanogene şi curate pentru consumul uman, materialele utilizate în contact cu apa potabilă folosite în instalaţiile noi sau cele utilizate în lucrări de reparaţii sau de reconstrucţie la instalaţiile existente de captare, tratare, înmagazinare sau distribuţie a apei destinate consumului uman îndeplinesc următoarele cerinţe:
    a) nu compromit în mod direct sau indirect protecţia sănătăţii umane;
    b) nu afectează negativ culoarea, mirosul sau gustul apei;
    c) nu favorizează creşterea microbiană;
    d) nu eliberează contaminanţi în apă la niveluri mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost creat materialul respectiv.

    (2) Cerinţele minime de igienă specifice pentru materialele utilizate în contact cu apa potabilă vor fi stabilite prin acte de punere în aplicare ale Comisiei Europene potrivit art. 11 alin. (2) din Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman.
    (3) În scopul includerii sau eliminării de pe listele pozitive europene a unor substanţe iniţiale, compoziţii sau constituenţi, operatorii economici sau autorităţile relevante trimit cereri către Agenţia Europeană pentru Produse Chimice, denumită în continuare ECHA, potrivit procedurilor stabilite prin acte delegate adoptate de Comisia Europeană.
    (4) Comitetul pentru evaluarea riscurilor din cadrul ECHA, instituit în temeiul art. 76 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare, adoptă un aviz cu privire la orice cerere depusă în temeiul alin. (3) în conformitate cu actele delegate ale Comisiei Europene prevăzute la art. 11 alin. (4)-(6) din Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman.
    (5) Produsele aprobate în conformitate cu cerinţele minime de igienă specifice prevăzute la alin. (2) îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (1).
    (6) Comisiile pentru produse, materiale, substanţe chimice/amestecuri şi echipamente utilizate în contact cu apa potabilă, stabilite potrivit Ordinului ministrului sănătăţii nr. 275/2012 privind aprobarea Procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piaţă a produselor, materialelor, substanţelor chimice/amestecurilor şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură că sunt puse pe piaţă numai produse care intră în contact cu apa destinată consumului uman ce utilizează materiale finale aprobate în conformitate cu prezenta ordonanţă şi actele de punere în aplicare prevăzute în Directiva (UE) 2020/2.184.
    (7) Produselor care fac obiectul prezentului articol li se aplică Regulamentul (UE) 2019/1.020 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor şi de modificare a Directivei 2004/42/CE şi a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 şi (UE) nr. 305/2011 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor, cu modificările şi completările ulterioare.
    (8) Până la adoptarea actelor de punere în aplicare prevăzute la alin. (2) se aplică Procedura de reglementare sanitară pentru punerea pe piaţă a produselor, materialelor, substanţelor chimice/amestecurilor şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 275/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 12
    (1) Substanţele chimice de tratare şi mediile filtrante care sunt utilizate în contact cu apa destinată consumului uman îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) nu compromit în mod direct sau indirect protecţia sănătăţii umane;
    b) nu afectează negativ culoarea, mirosul sau gustul apei;
    c) nu favorizează în mod neintenţionat creşterea microbiană;
    d) nu contaminează apa mai mult decât este necesar pentru scopul de tratare sau filtrare;

    (2) Fără a încălca Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide şi Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/368/11/2010 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piaţă pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile pentru produse, materiale, substanţe chimice/amestecuri şi echipamente utilizate în contact cu apa potabilă, pe baza standardelor relevante pentru substanţe chimice de tratare sau medii filtrante specifice, evaluează puritatea substanţelor chimice de tratare şi a mediilor de filtrare şi se asigură de calitatea acestora, potrivit prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 275/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Evaluarea substanţelor chimice de tratare şi mediilor filtrante care sunt utilizate în contact cu apa destinată consumului uman se realizează conform principiului precauţiei, astfel încât să nu se producă, direct sau indirect, deteriorarea calităţii apei destinate consumului uman ori o creştere a poluării apelor folosite pentru producerea apei potabile, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2).

    ART. 13
    (1) Monitorizarea calităţii apei potabile se realizează periodic de către furnizorul de apă şi de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prezentul articol şi cap. I şi II din anexa nr. 2, cu scopul de a verifica dacă apa furnizată consumatorilor respectă cerinţele stabilite în prezenta ordonanţă şi valorile parametrilor stabiliţi în conformitate cu art. 5. Probele de apă prelevate trebuie să fie reprezentative pentru calitatea acesteia pe întreg parcursul unui an, iar prelevarea se realizează conform Normelor de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile şi Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, prevăzute la art. 23 alin. (1).
    (2) Furnizorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate, monitorizarea operaţională şi finanţarea monitorizării de audit a calităţii apei potabile.
    (3) Monitorizarea calităţii apei potabile se realizează prin instituirea de programe de monitorizare în conformitate cu cap. I din anexa nr. 2, pentru apa destinată consumului uman.
    (4) Programele de monitorizare prevăzute la alin. (3) sunt specifice furnizării, se întocmesc pe baza rezultatelor evaluării riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare şi pentru sistemele de aprovizionare şi cuprind următoarele elemente:
    a) monitorizarea parametrilor cuprinşi în tabelele A, B şi C din anexa nr. 1 şi a parametrilor suplimentari aprobaţi în conformitate cu art. 5 alin. (2) şi cu anexa nr. 2. În cazul în care se realizează evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, monitorizarea se realizează în conformitate cu art. 9 şi cap. III din anexa nr. 2. Se exceptează parametrul/ parametrii pentru care direcţiile de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti decid/decide că poate/pot fi eliminat/eliminaţi din lista parametrilor care trebuie monitorizaţi dintr-o zonă de aprovizionare cu apă potabilă în condiţiile art. 8 alin. (11) lit. b), în baza informaţiilor furnizate de autoritatea competentă de gospodărire a apelor către furnizorul de apă şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, sau ale art. 9 alin. (4) lit. a) pct. 2, după caz;
    b) monitorizarea parametrilor prevăzuţi în tabelul D din anexa nr. 1, în vederea evaluării riscurilor care vizează sistemele de distribuţie interioară conform art. 10 alin. (1) lit. b);
    c) monitorizarea substanţelor şi compuşilor incluşi pe lista de supraveghere, prevăzută la alin. (8) lit. b);
    d) monitorizarea destinată identificării pericolelor şi a evenimentelor periculoase, potrivit art. 8 alin. (2) lit. c);
    e) programele operaţionale de monitorizare realizate în conformitate cu cap. I pct. 3 din anexa nr. 2.

    (5) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti stabilesc locaţiile pentru punctele de conformitate prevăzute la art. 6 alin. (1), cu respectarea cerinţelor prevăzute în cap. IV din anexa nr. 2.
    (6) Analiza parametrilor de calitate ai apei potabile se realizează de către laboratoare înregistrate la Ministerul Sănătăţii, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, respectând specificaţiile din anexa nr. 3, în conformitate cu următoarele criterii:
    a) pentru parametrii microbiologici prevăzuţi la pct. I din anexa nr. 3 se pot utiliza metode de analiză diferite de cele precizate la respectivul punct, cu condiţia să se poată demonstra că rezultatele obţinute sunt cel puţin la fel de fiabile precum cele obţinute prin metodele specificate la respectivul punct din anexa nr. 3, prin transmiterea către Comisia Europeană a tuturor informaţiilor relevante privind astfel de metode şi echivalenţa acestora;
    b) pentru parametrii menţionaţi la pct. II din anexa nr. 3 se poate utiliza orice metodă de analiză, cu condiţia ca aceasta să îndeplinească cerinţele prevăzute în respectiva anexă.

    (7) În situaţia în care substanţe sau microorganisme pentru care nu sunt stabiliţi parametri valorici în conformitate cu art. 5 se suspectează că sunt prezente într-o concentraţie sau un număr care să constituie un potenţial pericol pentru sănătatea umană, se vor stabili monitorizări suplimentare de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti, în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, autoritatea competentă de gospodărire a apelor şi/sau Agenţia judeţeană de protecţia mediului, după caz.
    (8) Suplimentar faţă de parametrii monitorizaţi în conformitate cu art. 5 şi anexa nr. 1 se vor monitoriza substanţele sau compuşii incluşi pe lista de supraveghere întocmită, actualizată şi adoptată de Comisia Europeană în conformitate cu prevederile art. 13 alin. 8 din Directiva (UE) 2020/2.184 şi care conţine substanţe sau compuşi care reprezintă un motiv de preocupare pentru public sau comunitatea ştiinţifică, precum perturbatori endocrini, microplastice şi substanţe farmaceutice, atunci când este probabil ca acestea să se regăsească în apa destinată consumului uman şi ar putea prezenta un risc potenţial pentru sănătatea umană, după cum urmează:
    a) beta estradiolul şi nonilfenolul fac parte din lista de supraveghere adoptată de Comisia Europeană prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/679 a Comisiei din 19 ianuarie 2022 de stabilire a unei liste de supraveghere a substanţelor şi compuşilor ce reprezintă un motiv de preocupare legat de apa destinată consumului uman, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European şi a Consiliului şi se regăsesc în tabelul E din anexa nr. 1;
    b) Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor stabilesc, prin ordin comun, punctele relevante ale lanţului de aprovizionare cu apă şi cerinţele de monitorizare pentru substanţele incluse pe lista de supraveghere, luând în considerare informaţiile rezultate din evaluarea riscurilor din bazinele hidrografice realizată în temeiul art. 8 alin. (1)-(7), precum şi datele de monitorizare, colectate în conformitate cu Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 570/2016;
    c) rezultatele monitorizării substanţelor şi compuşilor incluşi în lista de supraveghere vor fi incluse în seturile de date privind calitatea apei potabile prevăzute la art. 19 alin. (2), împreună cu rezultatele monitorizării efectuate conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c);
    d) în situaţia în care o substanţă sau un compus inclus pe lista de supraveghere este identificat ca urmare a evaluării riscurilor, realizată conform art. 8 alin. (2)-(6) sau în temeiul lit. b), în concentraţii care depăşesc valorile stabilite în lista de supraveghere, autoritatea de gospodărire a apelor şi direcţia de sănătate publică judeţeană şi/sau a municipiului Bucureşti vor identifica şi vor aplica cele mai adecvate dintre următoarele măsuri:
    1. măsuri preventive, măsuri de atenuare sau o monitorizare adecvată în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută, astfel cum este prevăzut la art. 8 alin. (8) lit. a)-c);
    2. impunerea obligaţiei către furnizorii de apă de a monitoriza substanţele sau compuşii respectivi în conformitate cu art. 8 alin. (11) lit. a);
    3. impunerea, de către direcţia de sănătate publică judeţeană şi/sau a municipiului Bucureşti, a obligaţiei către furnizorii de apă de a verifica dacă tratarea este adecvată pentru atingerea valorii pentru parametrul respectiv sau de a îmbunătăţi tratarea apei în acest scop;
    4. măsuri de remediere în conformitate cu art. 14 alin. (8) în cazul în care există pericolul de afectare a sănătăţii umane;

    e) metodologia pentru măsurarea microplasticelor în vederea includerii lor pe lista de supraveghere şi orientările tehnice privind metodele de analiză pentru monitorizarea substanţelor perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate în cadrul parametrilor PFAS total şi suma PFAS vor fi adoptate/elaborate conform dispoziţiilor art. 13 alin. (6) şi (7) ale Directivei (UE) 2020/2.184.

    ART. 14
    (1) Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuţi la art. 5 şi anexa nr. 1 este analizată de îndată de către furnizorul de apă în scopul identificării cauzei şi stabilirii măsurilor de remediere, precum şi de direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, care stabileşte măsurile preventive pentru populaţia deservită.
    (2) Dacă prin toate măsurile de remediere aplicate pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) apa potabilă nu întruneşte valorile stabilite pentru parametri în conformitate cu art. 5, exceptând situaţia prevăzută la art. 6 alin. (2), direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti dispune adoptarea de urgenţă a măsurilor de remediere necesare restabilirii calităţii apei, acordând prioritate acţiunilor corective pentru parametrii al căror grad de neconformare reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.
    (3) În cazul nerespectării valorii parametrilor specifici distribuţiei interioare, prevăzuţi în tabelul D din anexa nr. 1, măsurile de remediere le includ şi pe cele stabilite la art. 10 alin. (8).
    (4) Direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti dispune interzicerea sau restricţionarea utilizării apei potabile, indiferent dacă s-au înregistrat sau nu neconformităţi faţă de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană, precum şi adoptarea oricărei alte măsuri necesare pentru protejarea sănătăţii umane.
    (5) Nerespectarea cerinţelor minime referitoare la valorile parametrilor stabilite în tabelele A şi B din anexa nr. 1 sau orice alt parametru considerat de direcţia de sănătate publică judeţeană şi/sau a municipiului Bucureşti cu impact asupra sănătăţii populaţiei aprovizionate este considerată drept un pericol potenţial pentru sănătatea umană, cu excepţia cazurilor în care direcţia de sănătate publică consideră că nivelul de depăşire a valorii parametrilor este nesemnificativ.
    (6) În cazurile prevăzute la alin. (2)-(5), dacă nerespectarea valorilor parametrilor este constatată de direcţia de sănătate publică ca fiind un pericol potenţial pentru sănătatea publică, se impun următoarele măsuri de informare şi consiliere a populaţiei aprovizionate:
    a) furnizorul de apă, cu avizul direcţiei de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti, informează toţi consumatorii afectaţi cu privire la pericolul potenţial pentru sănătatea umană şi cu privire la cauza sa, la parametrul/ parametrii neconform/neconformi şi la măsurile de remediere întreprinse, care pot include măsuri de interdicţie, de restricţie a utilizării sau orice altă măsură;
    b) furnizorul de apă, cu avizul direcţiei de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti, oferă consumatorilor consilierea necesară şi actualizează periodic informaţiile furnizate cu privire la condiţiile de consum şi utilizare a apei, ţinând seama, în special, de grupurile populaţionale cu risc crescut de afectare a sănătăţii în relaţie cu apa;
    c) furnizorul de apă, cu avizul direcţiei de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti, informează consumatorii asupra eliminării oricărui pericol asupra sănătăţii şi reluării furnizării de apă potabilă în condiţii de siguranţă.

    (7) Direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, împreună cu furnizorul de apă, decide măsurile pe care urmează să le adopte în temeiul alin. (4) şi (5), ţinând cont de riscurile pentru sănătatea umană care ar putea fi provocate de o întrerupere a aprovizionării cu apă sau de restricţii în utilizarea acesteia.
    (8) În cazul nerespectării valorilor sau a specificaţiilor pentru parametrii indicatori stabilite în anexa nr. 1 tabel C, direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti analizează dacă neconformitatea respectivă reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei, iar furnizorul de apă întreprinde măsurile de remediere pentru restabilirea calităţii apei destinate consumului uman, astfel încât să se asigure protejarea sănătăţii umane.

    ART. 15
    (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pot acorda, la solicitarea furnizorului de apă, derogări de la valorile parametrilor chimici prevăzuţi în anexa nr. 1 tabel B sau ale parametrilor stabiliţi în conformitate cu art. 5 alin. (2), până la o valoare maximă care să nu constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană şi numai în cazul în care nu există nicio alternativă de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei în zona respectivă, pentru următoarele situaţii:
    a) este utilizat un nou punct de captare a apei destinate consumului uman, cu bazinul hidrografic aferent;
    b) o nouă sursă de poluare detectată în cadrul bazinului hidrografic pentru captarea apei destinate consumului uman sau parametri care au fost identificaţi recent;
    c) o situaţie neprevăzută şi excepţională într-o arie de captare pentru extracţia apei destinate consumului uman existentă, care ar putea duce la depăşiri limitate în timp ale parametrilor valorici.

    (2) Derogările prevăzute la alin. (1) se acordă pe o perioadă cât mai scurtă, care nu va depăşi 3 ani. Cu 60 de zile înainte de expirarea perioadei de derogare, furnizorul de apă prezintă la direcţia de sănătate publică judeţeană şi/sau a municipiului Bucureşti un bilanţ pe baza căruia direcţia de sănătate publică constată dacă s-a înregistrat un progres semnificativ.
    (3) În cazuri excepţionale, stabilite în Normele de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1), furnizorul de apă poate solicita direcţiei de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti acordarea unei noi derogări în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b). În cazul în care, direcţia de sănătate publică, în urma consultării cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, decide acordarea celei de-a doua derogări, Ministerul Sănătăţii transmite Comisiei Europene decizia de acordare a celei de-a doua derogări, însoţită de motivele care justifică decizia şi bilanţul prevăzut la alin. (2) întocmit la finalul perioadei de derogare iniţiale. Cea de-a doua derogare nu poate avea o durată mai mare de 3 ani.
    (4) Orice derogare acordată conţine următoarele informaţii:
    a) motivele derogării;
    b) parametrul pentru care se acordă derogarea, rezultatele relevante ale monitorizărilor anterioare şi valoarea maximă permisă în temeiul derogării;
    c) zona geografică, cantitatea de apă furnizată exprimată în mc/zi, populaţia vizată, eventualii operatori relevanţi din sectorul alimentar care ar putea fi vizaţi;
    d) un program de monitorizare corespunzător care să prevadă, după caz, o frecvenţă mai ridicată a monitorizării;
    e) un rezumat al planului de măsuri de remediere ce urmează să fie întreprinse, propus de furnizorul de apă şi aprobat de direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, care să cuprindă un calendar al lucrărilor şi o estimare a costurilor, precum şi dispoziţii în materie de bilanţ;
    f) durata derogării.

    (5) În cazul în care direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti consideră că nerespectarea parametrului valoric în cauză este nesemnificativă şi dacă acţiunile întreprinse potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) permit remedierea situaţiei în termen de cel mult 30 de zile, informaţiile prevăzute la alin. (4) nu trebuie precizate în derogare. În acest caz, direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti stabilesc numai valoarea concentraţiei maxime admise a parametrilor pentru care se solicită derogarea şi intervalul de timp acordat pentru remedierea situaţiei.
    (6) În cazul în care valoarea pentru orice parametru chimic prezent într-o sursă de aprovizionare cu apă nu a fost respectată pe o perioadă mai lungă de 30 de zile cumulate pe parcursul ultimelor 12 luni, nu se mai poate acorda derogare în condiţiile alin. (5).
    (7) Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti informează, prin furnizorul de apă şi/sau autoritatea administraţiei publice locale, în cel mai scurt termen şi în mod corespunzător, populaţia rezidentă în zona de aprovizionare cu apă pentru care se acordă derogarea cu privire la derogare şi la condiţiile care o reglementează, şi oferă consiliere, dacă este cazul, grupurilor de populaţie vulnerabile pentru care derogarea ar putea prezenta un risc deosebit. Aceste obligaţii nu se aplică situaţiei prevăzute la alin. (5), cu excepţia cazului în care direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti decide altfel.
    (8) Pentru apa îmbuteliată în sticle sau recipiente nu se acordă derogări.
    (9) Condiţiile privind acordarea derogărilor se regăsesc în Normele de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1).

    ART. 16
    (1) Ţinând cont de principiul recuperării costurilor serviciilor de apă prevăzut la art. 80 alin. (1^1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, de principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, de perspectivele şi circumstanţele locale, regionale şi culturale privind distribuţia apei, autorităţile administraţiei publice locale şi operatorii regionali de apă adoptă măsurile necesare pentru a îmbunătăţi sau a menţine accesul întregii populaţii la apa potabilă, în special a grupurilor vulnerabile şi marginalizate, astfel cum sunt reglementate de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, cu modificările ulterioare.
    (2) În scopul prevăzut la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii:
    a) identifică persoanele care nu au acces sau care au acces limitat la apă potabilă, inclusiv grupurile vulnerabile şi marginalizate, precum şi motivele pentru o lipsă de acces şi transmit periodic informaţiile către ANRSC care le centralizează şi le transmite Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei care integrează informaţiile în Observatorul teritorial naţional;
    b) evaluează posibilităţile de îmbunătăţire a accesului pentru persoanele prevăzute la lit. a);
    c) informează persoanele prevăzute la lit. a) cu privire la posibilităţile de conectare la reţeaua de distribuţie sau cu privire la mijloacele alternative de acces la apa potabilă;
    d) adoptă măsurile pe care le consideră necesare şi adecvate pentru a asigura accesul la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile şi marginalizate.

    (3) Pentru a promova utilizarea apei potabile furnizate la robinet autorităţile administraţiei publice locale în colaborare cu furnizorii de apă instalează în spaţiile publice echipamente de exterior şi interior, atunci când este fezabil din punct de vedere tehnic, într-un mod care să fie proporţional cu necesitatea unor astfel de măsuri şi ţinând cont de condiţiile locale specifice, cum ar fi clima şi geografia.
    (4) Pentru promovarea utilizării apei potabile furnizate la robinet, unităţile administrativ-teritoriale şi furnizorii de apă vor implementa următoarele măsuri:
    a) creşterea gradului de conştientizare cu privire la cele mai apropiate echipamente de exterior sau de interior prin care se furnizează apă potabilă;
    b) lansarea de campanii de informare a cetăţenilor cu privire la calitatea apei potabile furnizate prin reţeaua de distribuţie, prin furnizorii de apă în colaborare cu direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi cu unităţile administrativ-teritoriale;
    c) încurajarea furnizării apei potabile în administraţii şi clădiri publice prin montarea de dozatoare conectate la reţeaua publică de aprovizionare cu apă;
    d) încurajarea furnizării gratuite sau la un preţ redus, aferent serviciului, a apei potabile furnizate prin reţeaua de distribuţie, pentru clienţii din restaurante, cantine şi servicii de catering.

    (5) Îmbunătăţirea accesului întregii populaţii la apă potabilă, inclusiv a grupurilor vulnerabile se realizează prin implementarea programelor şi proiectelor de alimentare cu apă potabilă finanţate din fonduri de la bugetul de stat şi fonduri europene şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 17
    (1) Furnizorii de apă şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pun la dispoziţia populaţiei informaţii privind calitatea apei potabile, informează consumatorii despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere adoptate sau care se impun a fi adoptate de către furnizor, de autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată, în conformitate cu anexa nr. 4;
    (2) Toate persoanele care beneficiază de servicii de alimentare cu apă potabilă primesc la intervale regulate, cel puţin o dată pe an, de la furnizorul de apă, într-o formă potrivită şi cât mai uşor accesibilă, precum facturile sau aplicaţiile inteligente dezvoltate de furnizorul de apă, următoarele informaţii:
    a) informaţii cu privire la calitatea apei potabile, inclusiv parametrii indicatori;
    b) preţul pe litru şi pe metru cub al apei potabile furnizate;
    c) volumul de apă consumat de o gospodărie, cel puţin anual sau la fiecare perioadă de facturare, precum şi tendinţele anuale de consum în gospodării, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, în situaţia în care aceste date sunt deţinute de furnizorul de apă;
    d) informaţii comparative privind consumul anual de apă al gospodăriei şi consumul mediu al unei gospodării, acolo unde este fezabil şi posibil;
    e) site-ul/site-urile web care conţine/conţin informaţiile menţionate în anexa nr. 4.

    (3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu încalcă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată.

    ART. 18
    Sursele care asigură apa în mediul rural, respectiv fântâni, puţuri de mică adâncime şi captări de apă exploatate în sistem local, vor fi controlate prin prelevare de probe şi analize de laborator conform Normelor de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, prevăzute la art. 23 alin. (1).

    ART. 19
    (1) Până la data de 1 ianuarie 2029, pe baza datelor furnizate de către autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele de linie care implementează programe de investiţii publice, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu suportul, după caz, al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ANRSC şi al Institutului Naţional de Statistică, pune la dispoziţie şi actualizează din 6 în 6 ani un set de date care cuprinde informaţii privind măsurile adoptate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pentru îmbunătăţirea accesului la apă potabilă şi pentru promovarea utilizării acesteia, potrivit art. 16, şi privind procentul de populaţie care are acces la apa destinată consumului uman. Setul de date nu include apa îmbuteliată în sticle sau recipiente.
    (2) Până la data de 1 iulie 2027, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională „Apele Române“, stabileşte şi apoi actualizează la 6 ani un set de date care conţine informaţii legate de evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, potrivit art. 8, care includ:
    a) informaţii cu privire la bazinele hidrografice aferente punctelor de captare în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a);
    b) rezultatele monitorizărilor efectuate în temeiul art. 8 alin. (2) lit. c);
    c) informaţii concise cu privire la măsurile adoptate în temeiul art. 8 alin. (8).

    (3) Până la data de 1 ianuarie 2029, Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi cu suportul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, stabileşte şi actualizează la 6 ani un set de date care conţine informaţii legate de evaluarea riscurilor pentru sistemele de distribuţie interioară, efectuată potrivit art. 10, şi care includ:
    a) rezultatele monitorizărilor efectuate în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b);
    b) informaţii concise cu privire la măsurile adoptate în conformitate cu art. 10 alin. (7) şi (8), inclusiv informaţii privind tipul de măsuri de înlocuire a componentelor de plumb adoptate şi progresele realizate în conformitate cu art. 10 alin. (6).

    (4) Ministerul Sănătăţii şi, după caz, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională „Apele Române“, stabilesc şi actualizează anual un set de date care conţine rezultatele monitorizării în cazul depăşirii valorilor parametrilor prevăzute în tabelele A şi B din anexa nr. 1, colectate în conformitate cu art. 9 şi 13, precum şi informaţii cu privire la măsurile de remediere întreprinse în conformitate cu art. 14.
    (5) Ministerul Sănătăţii şi, după caz, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională „Apele Române“, stabilesc şi actualizează anual un set de date care conţine informaţii privind incidentele legate de apa destinată consumului uman care au reprezentat un risc potenţial pentru sănătatea umană, indiferent dacă au fost respectaţi sau nu parametrii valorici, în cazul în care pericolul s-a menţinut timp de peste 10 zile consecutive şi a afectat cel puţin 1.000 de persoane. Setul de date va cuprinde inclusiv cauzele incidentelor şi măsurile de remediere întreprinse în conformitate cu art. 14.
    (6) Ministerul Sănătăţii stabileşte şi actualizează anual un set de date care conţine informaţii privind toate derogările acordate în conformitate cu art. 15 alin. (1), inclusiv informaţiile prevăzute la art. 15 alin. (4).
    (7) Pentru seturile de date prevăzute la alin. (1)-(6) pot fi folosite servicii de date spaţiale în sensul art. 3 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată.
    (8) Formatul şi modalităţile de prezentare a informaţiilor furnizate în conformitate cu alin. (1)-(6) vor respecta modelul elaborat de Comisia Europeană prin acte de punere în aplicare, cu asigurarea accesului la date pentru Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu şi Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.
    (9) Accesul public la seturile de date prevăzute în prezentul articol poate fi limitat în temeiul prevederilor art. 14 alin. (12) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată.

    ART. 20
    Revizuirea anexelor nr. 1-3, precum şi a valorii parametrului bisfenol A se realizează conform actelor delegate prevăzute la art. 20 din Directiva (UE) 2020/2.184.

    ART. 21
    (1) Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a populaţiei se aplică conform dispoziţiilor cap. IV din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Prin Normele de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1) se stabilesc contravenţiile şi cuantumul sancţiunilor pentru nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe.

    ART. 22
    (1) Până la 1 ianuarie 2026, autorităţile competente prevăzute la art. 4 alin. (7)-(9) şi furnizorii de apă adoptă măsurile necesare, potrivit atribuţiilor, pentru a se asigura că apa destinată consumului uman respectă valorile prevăzute în tabelul B din anexa nr. 1 pentru parametrii bisfenol A, clorat, clorit, acizi haloacetici, microcistină LR, PFAS total şi suma PFAS şi uraniu.
    (2) Până la 1 ianuarie 2026, parametrii prevăzuţi la alin. (1) vor fi monitorizaţi pentru a se stabili dacă sunt prezenţi în concentraţii care impun măsuri de remediere şi vor fi asigurate mijloacele necesare pentru respectarea valorii parametrilor respectivi.

    ART. 23
    (1) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe vor fi aprobate, prin hotărâre a Guvernului, norme de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile şi procedura de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile.
    (2) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc punctele relevante ale lanţului de aprovizionare cu apă şi cerinţele de monitorizare pentru substanţele incluse pe lista de supraveghere, precum şi cerinţele de monitorizare pentru parametrii microcistină LR, uraniu, PFAS total şi/sau suma PFAS.
    (3) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc modalităţile de organizare a cursurilor de formare prevăzute la art. 10 alin. (8) lit. d).

    ART. 24
    (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă:
    a) Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 12 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.390/2018 privind constituirea Comisiei pentru avizarea metodelor alternative de analiză a parametrilor de calitate ai apei potabile, folosite în controlul oficial al apei potabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 7 noiembrie 2018.

    (2) Trimiterile la Legea nr. 458/2002 se consideră făcute la dispoziţiile corespunzătoare din prezenta ordonanţă.

    ART. 25
    Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.

    Prezenta ordonanţă transpune Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 435 din 23 decembrie 2020.

                    PRIM-MINISTRU
                    NICOLAE-IONEL CIUCĂ
                    Contrasemnează:
                    Ministrul sănătăţii,
                    Alexandru Rafila
                    Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
                    Tánczos Barna
                    Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
                    Cseke Attila-Zoltán
                    Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene,
                    Marcel-Ioan Boloş
                    Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
                    Marius-Constantin Budăi
                    p. Ministrul afacerilor externe,
                    Iulian Fota,
                    secretar de stat

    Bucureşti, 18 ianuarie 2023.
    Nr. 7.
    ANEXA 1

    CERINŢE MINIME
    privind valorile parametrilor utilizaţi pentru a evalua calitatea apei potabile

    Tabel A
    Parametri microbiologici


┌────────────────┬─────────┬───────────┐
│Parametru       │Valoare  │Unitate de │
│                │admisă   │măsură     │
├────────────────┼─────────┼───────────┤
│Enterococi      │0        │număr/100  │
│intestinali     │         │ml         │
├────────────────┼─────────┼───────────┤
│Escherichia coli│0        │număr/100  │
│(E. coli)       │         │ml         │
└────────────────┴─────────┴───────────┘

Tabel A1
Parametrii microbiologici pentru apa comercializată în sticle sau în alte recipiente


┌────────────────┬─────────┬───────────┐
│Parametru       │Valoare  │Unitate de │
│                │admisă   │măsură     │
├────────────────┼─────────┼───────────┤
│Escherichia coli│0        │număr/250  │
│(E. coli)       │         │ml         │
├────────────────┼─────────┼───────────┤
│Enterococi      │0        │număr/250  │
│                │         │ml         │
├────────────────┼─────────┼───────────┤
│Pseudomonas     │0        │număr/250  │
│aeruginosa      │         │ml         │
├────────────────┼─────────┼───────────┤
│Nr. de colonii  │100      │număr/ml   │
│la 22°C         │         │           │
├────────────────┼─────────┼───────────┤
│Nr. de colonii  │25       │număr/ml   │
│la 37°C         │         │           │
└────────────────┴─────────┴───────────┘

Tabel B
Parametri chimici


┌───────────────┬───────┬────────┬─────┐
│               │Valoare│Unitate │     │
│Parametru      │admisă │de      │Note │
│               │       │măsură  │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Acrilamida     │0,1    │μg/l    │Nota │
│               │       │        │1    │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Arsen          │10     │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Benzen         │1,0    │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Benzo(a)piren  │0,01   │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Bisfenol A     │2,5    │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Bor            │1,5    │mg/l    │Nota │
│               │       │        │2    │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Bromaţi        │10     │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Cadmiu         │5,0    │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Clorat         │0,25   │mg/l    │Nota │
│               │       │        │3    │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Clorit         │0,25   │mg/l    │Nota │
│               │       │        │3    │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Acizi          │60     │μg/l    │Nota │
│haloacetici    │       │        │4    │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Crom total     │25     │μg/l    │Nota │
│               │       │        │5    │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Cupru          │2,0    │mg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Cianuri totale │50     │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│1,2 dicloretan │3,0    │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Epiclorhidrină │0,1    │μg/l    │Nota │
│               │       │        │1    │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Fluoruri       │1,5    │mg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Plumb          │5      │μg/l    │Nota │
│               │       │        │6    │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Mercur         │1,0    │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Microcistină-LR│1,0    │μg/l    │Nota │
│               │       │        │7    │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Nichel         │20     │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Nitraţi        │50     │mg/l    │Nota │
│               │       │        │8, 9 │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Nitriţi        │0,5    │mg/l    │Nota │
│               │       │        │8, 9 │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│               │       │        │Nota │
│Pesticide      │0,1    │μg/l    │10,  │
│               │       │        │11   │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Pesticide total│0,5    │μg/l    │Nota │
│               │       │        │12   │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│PFAS total     │0,5    │μg/l    │Nota │
│               │       │        │13   │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Suma PFAS      │0,1    │μg/l    │Nota │
│               │       │        │14   │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Hidrocarburi   │       │        │Nota │
│aromatice      │0,1    │μg/l    │15   │
│policiclice    │       │        │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Seleniu        │20     │μg/l    │Nota │
│               │       │        │16   │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Stibiu         │10     │μg/l    │     │
│(Antimoniu)    │       │        │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Tetracloretenă │10     │μg/l    │Nota │
│şi tricloretenă│       │        │17   │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Trihalometani  │100    │μg/l    │Nota │
│total          │       │        │18   │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Uraniu         │30     │μg/l    │     │
├───────────────┼───────┼────────┼─────┤
│Clorură de     │0,50   │μg/l    │Nota │
│vinil          │       │        │19   │
└───────────────┴───────┴────────┴─────┘

    NOTE:
    1. Valoarea de 0,1 μg/l se referă la concentraţia reziduală de monomer din apă, calculată conform specificaţiilor privind eliberarea maximă din polimerul corespondent în contact cu apa.
    2. O valoare de 2,4 mg/l se admite de către direcţia de sănătate publică judeţeană în cazul în care administraţia bazinală de apă confirmă că niveluri ridicate de bor în apele subterane se datorează condiţiilor geologice sau în cazul în care sursa predominantă de apă a sistemului de aprovizionare în cauză este apa desalinizată.
    3. O valoare de 0,7 mg/l se aplică în cazul în care se foloseşte pentru dezinfecţia apei destinate consumului uman o metodă care generează clorat, în special dioxid de clor. Dacă este posibil, se urmăreşte atingerea unei valori mai scăzute, fără însă a afecta operaţiunea de dezinfecţie. Parametrul clorat se măsoară numai în cazul în care se folosesc astfel de metode de dezinfecţie.
    4. Acest parametru se măsoară numai când se folosesc metode de dezinfecţie care pot genera acizi haloacetici. Acest parametru reprezintă suma următoarelor cinci substanţe reprezentative: acid monocloracetic, dicloracetic, tricloracetic şi acid monobromoactic şi dibromoacetic.
    5. Valoarea de 25 μg/l trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2036. Până la data respectivă, valoarea aplicabilă este de 50 μg/l.
    6. Valoarea de 5 μg/l trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2036. Până la data respectivă, valoarea maximă admisă este de 10 μg/l. Începând cu 1 ianuarie 2026 trebuie să fie atinsă valoarea de 5 μg/l cel puţin la punctul de furnizare al sistemului de distribuţie casnică. Pentru materialele care vin în contact cu apa potabilă se aplică valoarea de 5 μg/l la robinet, începând cu ianuarie 2025, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) lit. b) din Directiva (UE) 2020/2.184.
    7. Acest parametru se măsoară doar în cazul unor înfloriri potenţiale în sursa de apă (creşterea densităţii de celule cianobacteriene sau potenţial de înflorire).
    8. În plus faţă de valoarea parametrului se respectă condiţia:
    [nitrat]/50 + [nitrit]/3 ≤ 1, unde concentraţia în mg/l pentru nitrat (NO_3) şi nitrit (NO_2) este indicată între paranteze pătrate.

    9. La ieşirea din staţia de tratare valoarea admisă pentru parametrul nitriţi este de 0,1 mg/l.
    10. „Pesticide“ reprezintă:
    - insecticide organice;
    – erbicide organice;
    – fungicide organice;
    – nematocide organice;
    – acaricide organice;
    – algicide organice;
    – rodenticide organice;
    – produse organice de combatere a mucegaiului;
    – produse conexe (printre altele, regulatori de creştere),
    împreună cu metaboliţii lor, astfel cum sunt definiţi la art. 3 pct. 32 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt consideraţi relevanţi pentru apa destinată consumului uman.
    Un metabolit al unui pesticid este considerat relevant pentru apa destinată consumului uman dacă există motive să se presupună că acesta are proprietăţi intrinseci comparabile cu cele ale substanţei-mamă din punctul de vedere al activităţii sale pesticide ţintă sau că fie acesta, fie produsele sale de transformare generează un risc asupra sănătăţii consumatorilor.

    11. Valoarea de 0,1 μg/l se aplică fiecărui pesticid în parte.
    Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor şi heptaclor epoxid se aplică valoarea 0,030 μg/l.
    Pentru gestionarea prezenţei metaboliţilor nerelevanţi în apa destinată consumului uman se va stabili o valoare orientativă în Normele de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile.
    Numai pesticidele, care este probabil să fie prezente într-o anumită aprovizionare de apă, trebuie monitorizate.
    Pe baza datelor raportate de statele membre, Comisia poate înfiinţa o bază de date a pesticidelor şi metaboliţilor relevanţi, ţinând seama de prezenţa lor posibilă în apa destinată consumului uman.

    12. „Pesticide total“ reprezintă suma tuturor pesticidelor, astfel cum sunt definite la nota 10, detectate şi cuantificate în cadrul monitorizării.
    13. „PFAS total“ reprezintă totalitatea substanţelor perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate. Acest parametru va fi monitorizat începând cu 2024, pe baza orientărilor tehnice elaborate de Comisia Europeană. Pot fi analizaţi ambii parametri „PFAS total“ şi „Suma PFAS“ sau doar unul dintre aceştia.
    14. „Suma PFAS“ înseamnă suma substanţelor perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate care sunt considerate un motiv de îngrijorare din perspectiva apei destinate consumului uman şi care sunt enumerate în anexa nr. 3 pct. III. Acesta este un subset al substanţelor „PFAS total“ care conţin o grupare perfluoroalchil cu 3 sau mai mulţi atomi de carbon (-CnF2n- unde n ≥ 3) sau o grupă perfluoroalchileter cu 2 sau mai mulţi atomi de carbon (-CnF2nOCmF2m-, n şi m ≥1).
    15. Suma următorilor compuşi specificaţi: benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, benzo(ghi)perilen, indeno (1,2,3-cd)piren.
    16. O valoare de 30 μg/l se admite în cazul regiunilor în care condiţiile geologice ar putea duce la niveluri ridicate de seleniu în apele subterane.
    17. Suma concentraţiilor acestor 2 parametri
    18. Concentraţia totală a THM trebuie să fie cât mai mică, fără a compromite dezinfecţia.
    Acest parametru reprezintă suma concentraţiilor compuşilor individuali specificaţi: cloroform, bromoform, dibromoclormetan şi bromdiclormetan.

    19. Parametrul valoric de 0,5 μg/l se referă la concentraţia reziduală de monomer în apă, calculată conform specificaţiilor privind eliberarea maximă din polimerul corespondent în contact cu apa.

    Tabel C
    Parametri indicatori


┌──────────────┬───────────┬───────┬────┐
│              │Valoare    │Unitate│    │
│Parametru     │admisă     │de     │Note│
│              │           │măsură │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Aluminiu      │200        │μg/l   │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Amoniu        │0,50       │mg/l   │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Cloruri       │250        │mg/l   │Nota│
│              │           │       │1   │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Clostridium   │           │număr/ │Nota│
│perfringens,  │0          │100 ml │2   │
│inclusiv spori│           │       │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│              │Acceptabilă│       │    │
│              │pentru     │       │    │
│Culoare       │consumatori│       │    │
│              │şi fără    │       │    │
│              │modificări │       │    │
│              │anormale   │       │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Conductivitate│2.500      │μS/cm  │Nota│
│              │           │la 20°C│3   │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Clor rezidual │≥ 0,1 - ≤  │mg/l   │Nota│
│liber         │0,5        │       │4, 5│
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Concentraţia  │           │       │    │
│ionilor de    │≥ 6,5 şi ≤ │unităţi│Nota│
│hidrogen,     │9,5        │pH     │3, 6│
│respectiv pH  │           │       │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Fier total    │200        │μg/l   │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Mangan        │50         │μg/l   │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│              │Acceptabil │       │    │
│              │pentru     │       │    │
│Miros         │consumatori│       │    │
│              │şi fără    │       │    │
│              │modificări │       │    │
│              │anormale   │       │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Oxidabilitate │5,0        │mg/l   │Nota│
│              │           │       │7   │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Sulfat        │250        │mg/l   │Nota│
│              │           │       │1   │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Sodiu         │200        │mg/l   │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│              │Acceptabil │       │    │
│              │pentru     │       │    │
│Gust          │consumatori│       │    │
│              │şi fără    │       │    │
│              │modificări │       │    │
│              │anormale   │       │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Număr de      │Fără       │       │    │
│colonii la    │modificări │       │    │
│22°C          │anormale   │       │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Număr de      │Fără       │       │    │
│colonii la    │modificări │       │    │
│37°C          │anormale   │       │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Bacterii      │0          │număr/ │Nota│
│coliforme     │           │100 ml │8   │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Carbon organic│Fără       │       │Nota│
│total         │modificări │       │9   │
│              │anormale   │       │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│              │Acceptabilă│       │    │
│              │pentru     │       │    │
│Turbiditate   │consumatori│       │    │
│              │şi fără    │       │    │
│              │modificări │       │    │
│              │anormale   │       │    │
├──────────────┼───────────┼───────┼────┤
│Duritate      │≥ 5        │grade  │Nota│
│totală        │           │germane│10  │
├──────────────┴───────────┴───────┴────┤
│Apa nu ar trebui să fie agresivă sau   │
│corozivă. Acest lucru este valabil în  │
│special pentru apa care suportă un tip │
│de tratare precum demineralizare,      │
│dedurizare, tratare prin membrană,     │
│osmoză inversă etc.)                   │
├───────────────────────────────────────┤
│Când apa destinată consumului uman este│
│obţinută printr-o tratare care         │
│demineralizează sau dedurizează        │
│semnificativ apa, ar putea fi adăugate │
│săruri de calciu şi magneziu pentru a  │
│condiţiona apa în vederea reducerii    │
│oricărui potenţial impact negativ      │
│asupra sănătăţii, precum şi a reducerii│
│caracterului coroziv sau agresiv al    │
│apei şi pentru a îmbunătăţi gustul.    │
│Direcţiile de sănătate publică pot     │
│stabili concentraţii minime de calciu  │
│şi magneziu sau de solide dizolvate    │
│totale în apa dedurizată sau           │
│demineralizată, ţinând seama de        │
│caracteristicile apei care intră în    │
│procesele respective.                  │
└───────────────────────────────────────┘

    NOTE:
    1. Apa nu ar trebui să fie corozivă.
    2. Se măsoară când sursa de apă este de suprafaţă, mixtă sau sub directa influenţă a apelor de suprafaţă, precum şi în cazul în care evaluarea riscurilor indică faptul că este oportună monitorizarea.
    3. Apa nu ar trebui să fie agresivă.
    4. Sau orice alt parametru considerat reprezentativ pentru procedeul de dezinfecţie
    5. Intervalul valoric al CMA trebuie respectat în reţeaua de distribuţie (branşament, capăt de reţea).
    6. În cazul apei potabile îmbuteliate în sticle sau recipiente, valoarea minimă a pH-ului poate fi de 4,5 unităţi pH. În cazul apei îmbuteliate în sticle sau recipiente care are în mod natural un conţinut ridicat de dioxid de carbon sau care este îmbogăţită artificial cu acesta, valoarea minimă poate fi mai scăzută.
    7. Nu se analizează în situaţia în care se monitorizează parametrul COT.
    8. În cazul apei îmbuteliate în sticle sau recipiente, unitatea este numărul/250 ml.
    9. Acest parametru se măsoară numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10.000 mc/zi.
    10. Pentru apa supusă dedurizării. Nu se aplică pentru apa potabilă îmbuteliată.
    Programele de monitorizare pentru substanţele radioactive din apa potabilă se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 301/2015 privind stabilirea cerinţelor de protecţie a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa potabilă.

    Tabel D
    Parametri relevanţi pentru evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuţie casnică


┌──────────┬─────────┬────────────┬────┐
│Parametru │Valoare  │Unitate de  │Note│
│          │admisă   │măsură      │    │
├──────────┼─────────┼────────────┼────┤
│Legionella│< 1.000  │UFC/l       │1   │
├──────────┼─────────┼────────────┼────┤
│Plumb     │10       │μg/l        │2   │
└──────────┴─────────┴────────────┴────┘

    NOTE:
    1. Această valoare este stabilită în sensul art. 10 şi 14 din ordonanţă. Măsurile prevăzute la respectivele articole ar putea fi avute în vedere chiar şi dacă valoarea se situează sub nivelul stabilit, de exemplu, în cazul infecţiilor izolate şi în focare. În astfel de cazuri, ancheta epidemiologică trebuie să identifice/confirme sursa infecţiei, iar specia de Legionella ar trebui identificată.
    2. Această valoare este stabilită în sensul art. 10 şi 14 din ordonanţă. Măsurile întreprinse trebuie să conducă la atingerea valorii de 5 μg/l până la 1 ianuarie 2036.

    Tabel E
    Parametri incluşi în lista de supraveghere potrivit Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/679 a Comisiei din 19 ianuarie 2022 de stabilire a unei liste de supraveghere a substanţelor şi compuşilor ce reprezintă un motiv de preocupare legat de apa destinată consumului uman, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European şi a Consiliului [notificată cu numărul C(2022)142]


┌─────────────────┬─────────────┬───────┬────────────┬────────┐
│Denumirea        │             │Unitate│Limita de   │Posibilă│
│substanţei sau a │Valoare ghid │de     │cuantificare│metodă  │
│compusului       │(orientativă)│măsură │^1          │de      │
│                 │             │       │            │analiză │
├─────────────────┼─────────────┼───────┼────────────┼────────┤
│17-beta-estradiol│1            │ng/l   │≤ 1         │-       │
│^2               │             │       │            │        │
├─────────────────┼─────────────┼───────┼────────────┼────────┤
│Nonilfenol^3     │300          │ng/l   │≤ 300       │EN ISO  │
│                 │             │       │            │18857-2 │
└─────────────────┴─────────────┴───────┴────────────┴────────┘

    ^1 Limita de cuantificare, astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 570/2016.
    ^2 Numărul CAS: 50-28-2, numărul UE: 200-023-8.
    ^3 Numărul CAS: 84852-15-3, numărul UE: 284-325-5. Aceste substanţe au fost identificate anterior ca, respectiv, CAS 25154-52-3 şi 104-40-5.

    ANEXA 2

    MONITORIZAREA
    CAP. I
    Obiective generale şi programe de monitorizare pentru apa destinată consumului uman
    1. Programele de monitorizare instituite în temeiul art. 13 alin. (4) din ordonanţă sunt întocmite astfel încât să asigure:
    a) verificarea eficacităţii măsurilor instituite pentru a controla riscurile la adresa sănătăţii umane pe tot parcursul lanţului de aprovizionare cu apă din bazinul hidrografic, de la captare la tratare, înmagazinare şi distribuţie, precum şi îndeplinirea obiectivului la punctul de conformitate, respectiv că apa este sanogenă şi curată;
    b) furnizarea informaţiilor cu privire la calitatea apei potabile pentru a demonstra că sunt respectate obligaţiile prevăzute la art. 4 alin. (1)-(6) din ordonanţă şi că sunt respectate valorile parametrilor stabiliţi în conformitate cu art. 5 din ordonanţă;
    c) identificarea celor mai adecvate mijloace de reducere a riscului pentru sănătatea umană.

    2. Programele de monitorizare instituite în conformitate cu art. 13 din ordonanţă, fie că sunt incluse în planurile de siguranţă a apei întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2.721/2.551/2.727/2022 privind aprobarea cadrului general pentru planurile de siguranţă a apei, precum şi pentru stabilirea responsabilităţilor autorităţilor competente şi ale producătorilor şi/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea şi avizarea planurilor de siguranţă a apei sau sunt întocmite ca atare de furnizorul de apă, includ unul sau mai multe din următoarele elemente:
    a) planul de prelevare şi analiză a probelor de apă pentru fiecare zonă de aprovizionare cu apă;
    b) parametrii pentru care se înregistrează măsurători în cadrul unui proces continuu de monitorizare, după caz;
    c) în plus, programele de monitorizare pot include inspectarea de către furnizorul de apă a înregistrărilor privind funcţionalitatea şi întreţinerea echipamentelor din staţia de tratare, rezervorul de înmagazinare şi reţeaua de distribuţie a apei, în conformitate cu procedurile tehnice/instrucţiunile de lucru prevăzute în sistemul de management al calităţii, precum şi inspectarea de către furnizorul de apă a zonei de captare a apei şi a infrastructurii aferente tratării, depozitării şi distribuţiei, fără a aduce atingere cerinţelor de monitorizare prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c) şi art. 10 alin. (1) lit. b) din ordonanţă.

    3. Programele de monitorizare includ un program operaţional de monitorizare, care oferă o înţelegere rapidă a problemelor legate de performanţa operaţională şi de calitatea apei şi care permite aplicarea rapidă a măsurilor de remediere preplanificate. Programele operaţionale trebuie să fie specifice aprovizionării cu apă potabilă, ţinând cont de rezultatele identificării pericolelor şi evenimentelor periculoase, precum şi de rezultatele evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, scopul acestora fiind de a confirma eficacitatea tuturor măsurilor de monitorizare legate de captare, tratare, distribuţie şi înmagazinare.
    Programul operaţional de monitorizare include monitorizarea parametrului turbiditate pentru a controla la intervale regulate eficacitatea îndepărtării fizice prin procesele de filtrare, în conformitate cu valorile de referinţă şi frecvenţele indicate în tabel. Cerinţele nu se aplică apelor subterane în cazul în care turbiditatea este cauzată de fier şi mangan.


┌───────────────────────┬──────────────┐
│Parametru indicator al │Valoare de    │
│funcţionării           │referinţă     │
├───────────────────────┼──────────────┤
│                       │0,3 UNT în 95%│
│Turbiditate la staţia  │din probe şi  │
│de aprovizionare cu apă│niciuna care  │
│                       │să depăşească │
│                       │1 UNT         │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Volumul (mc) de apă    │Frecvenţa     │
│distribuit sau produs  │minimă de     │
│în fiecare zi în       │prelevare şi  │
│interiorul unei zone de│analiză       │
│aprovizionare          │              │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Mai puţin sau egal cu  │săptămânal    │
│1.000 mc               │              │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Între 1.000 şi 10.000  │zilnic        │
│mc                     │              │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Peste 10.000 mc        │continuu      │
└───────────────────────┴──────────────┘

Programul operaţional de monitorizare include şi monitorizarea următorilor parametri în apa brută pentru a controla eficacitatea proceselor de tratare împotriva riscurilor microbiologice:


┌─────────┬─────────┬──────────┬─────────────┐
│         │Valoare  │Unitate de│             │
│Parametru│de       │măsură    │Notă         │
│         │referinţă│          │             │
├─────────┼─────────┼──────────┼─────────────┤
│         │         │          │Acest        │
│         │         │          │parametru    │
│         │         │          │trebuie      │
│         │         │          │măsurat în   │
│         │         │          │cazul în care│
│         │         │          │evaluarea    │
│         │         │          │riscurilor   │
│         │         │          │indică       │
│         │         │          │oportunitatea│
│         │         │          │acestei      │
│         │         │          │monitorizări.│
│         │         │          │În cazul în  │
│         │         │          │care prezenţa│
│         │         │          │sa este      │
│         │         │          │constatată în│
│         │         │          │apa brută în │
│         │         │          │concentraţii │
│         │50       │Unităţi   │> 50 UFP/100 │
│Colifagi │(pentru  │formatoare│ml, ar trebui│
│somatici │apa      │de plăci  │analizat după│
│         │brută)   │(UFP/100  │treptele de  │
│         │         │ml)       │tratare      │
│         │         │          │pentru a se  │
│         │         │          │determina    │
│         │         │          │reducerea    │
│         │         │          │logaritmică  │
│         │         │          │de către     │
│         │         │          │barierele    │
│         │         │          │existente şi │
│         │         │          │pentru a se  │
│         │         │          │evalua dacă  │
│         │         │          │riscul de    │
│         │         │          │pătrundere a │
│         │         │          │virusurilor  │
│         │         │          │patogene este│
│         │         │          │ţinut sub    │
│         │         │          │control în   │
│         │         │          │mod          │
│         │         │          │suficient.   │
└─────────┴─────────┴──────────┴─────────────┘

    4. Programele de monitorizare sunt evaluate în mod continuu de către furnizorii de apă şi sunt actualizate ori de câte ori este nevoie şi sunt avizate de către direcţiile de sănătate publică cel puţin o dată la 6 ani.
    CAP. II
    Parametri şi frecvenţe de prelevare
    SECŢIUNEA 1
    Lista parametrilor
    1. Grupul A de parametri
    Următorii parametri sunt monitorizaţi de furnizorul de apă cu frecvenţele de monitorizare prevăzute în tabelul 1 din secţiunea 2:
    a) Escherichia coli (E. coli), enterococi intestinali, bacterii coliforme, număr de colonii la 22°C, Clostridium perfringens (inclusiv sporii), acest parametru analizându-se în cazul sistemelor de aprovizionare cu apă din surse de suprafaţă sau mixte, culoare, turbiditate, gust, miros, pH, conductivitate, amoniu, nitriţi, clor rezidual liber, duritate;
    b) alţi parametri identificaţi ca fiind relevanţi în cadrul programului de monitorizare, respectiv parametrii suplimentari stabiliţi în conformitate cu art. 5 alin. (2) din ordonanţă, şi, dacă este cazul, parametri identificaţi prin evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, astfel cum se prevede la art. 9 din ordonanţă şi capitolul III din prezenta anexă;
    c) amoniu şi nitriţi în cazul în care este folosită tratarea cu cloramină;
    d) aluminiu şi fier dacă sunt utilizate ca substanţe chimice de tratare a apei;
    e) producătorul şi/sau distribuitorul de apă asigură prelevarea şi analizarea periodică a unei probe de apă de la ieşirea fiecărui rezervor de înmagazinare în funcţiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme, E. coli, enterococi, număr de colonii la 22°C, turbiditate şi clor rezidual liber.

    Escherichia coli şi enterococii intestinali sunt consideraţi parametri-cheie şi nu pot face obiectul unei reduceri a frecvenţei de monitorizare în virtutea evaluării riscurilor sistemului de aprovizionare. În schimb frecvenţa de monitorizare poate fi crescută dacă se constată situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (4) lit. b) din ordonanţă.

    2. Grupul B de parametri
    Pentru a determina conformitatea tuturor parametrilor la valorile stabilite în ordonanţă, toţi ceilalţi parametri care nu sunt analizaţi în cadrul grupului A de parametri şi care sunt stabiliţi în conformitate cu art. 5 din ordonanţă, cu excepţia parametrilor Legionella şi plumb, sunt monitorizaţi conform frecvenţelor indicate în tabelul 1 din secţiunea 2, cu excepţia cazului în care este fixată o frecvenţă diferită de prelevare pe baza evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare realizate în conformitate cu art. 9 din ordonanţă şi capitolului III din prezenta anexă, în cadrul planurilor de siguranţă a apei.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Frecvenţele de prelevare
    Tabelul 1. Frecvenţa minimă de prelevare şi de analiză pentru monitorizarea conformităţii


┌───────────────┬────────────┬────────────┐
│Volumul de apă │            │            │
│distribuit sau │            │            │
│produs zilnic  │Parametrii  │Parametrii  │
│într-o zonă de │din grupul  │din grupul  │
│aprovizionare  │A, nr. de   │B, nr. probe│
│cu apă (ZAP)   │probe/an    │/an         │
│exprimat în mc │            │            │
│(a se vedea    │            │            │
│notele 1 şi 2) │            │            │
├───────┬───────┼────────────┼────────────┤
│       │       │2 (a se     │1 la 2 ani  │
│       │< 10   │vedea nota  │(a se vedea │
│       │       │4)          │nota 4)     │
├───────┼───────┼────────────┼────────────┤
│       │       │            │1 (a se     │
│≥ 10   │≤ 100  │2           │vedea nota  │
│       │       │            │5)          │
├───────┼───────┼────────────┼────────────┤
│> 100  │≤ 1.000│4           │1           │
├───────┼───────┼────────────┼────────────┤
│       │       │            │1 pentru    │
│       │       │            │primii 1.000│
│       │       │            │mc/zi + 1   │
│       │       │            │pentru      │
│       │       │            │fiecare     │
│       │       │            │tranşă      │
│       │≤      │            │suplimentară│
│> 1.000│10.000 │            │de 4.500 mc/│
│       │       │            │zi şi       │
│       │       │            │fracţiune de│
│       │       │            │tranşă din  │
│       │       │            │volumul     │
│       │       │            │total       │
│       │       │            │(a se vedea │
│       │       │            │nota 3)     │
├───────┼───────┤            ├────────────┤
│       │       │4 pentru    │3 pentru    │
│       │       │primii 1.000│primii      │
│       │       │mc/zi + 3   │10.000 mc/zi│
│       │       │pentru      │+ 1 pentru  │
│       │       │fiecare     │fiecare     │
│       │       │tranşă      │tranşă      │
│>      │≤      │suplimentară│suplimentară│
│10.000 │100.000│de 1.000 mc/│de 10.000 mc│
│       │       │zi şi       │/zi şi      │
│       │       │fracţiune de│fracţiune de│
│       │       │tranşă din  │tranşă din  │
│       │       │volumul     │volumul     │
│       │       │total (a se │total       │
│       │       │vedea nota  │(a se vedea │
│       │       │3)          │nota 3)     │
├───────┼───────┤            ├────────────┤
│       │       │            │12 pentru   │
│       │       │            │primii      │
│       │       │            │100.000 mc/ │
│       │       │            │zi + 1      │
│       │       │            │pentru      │
│       │       │            │fiecare     │
│       │       │            │tranşă      │
│>      │       │            │suplimentară│
│100.000│       │            │de 25.000 mc│
│       │       │            │/zi şi      │
│       │       │            │fracţiune de│
│       │       │            │tranşă din  │
│       │       │            │volumul     │
│       │       │            │total       │
│       │       │            │(a se vedea │
│       │       │            │nota 3)     │
└───────┴───────┴────────────┴────────────┘

    NOTE:
    1. O zonă de aprovizionare este o zonă geografică determinată în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse şi în care calitatea apei poate fi considerată aproximativ uniformă.
    2. Volumele se calculează ca medii pe parcursul unui an calendaristic. Numărul de locuitori dintr-o zonă de aprovizionare poate fi folosit în loc de volumul de apă pentru a determina frecvenţa minimă, pe baza unui consum de apă estimat de 200 l/(zi*persoană).
    3. Frecvenţa indicată se calculează după cum urmează: de exemplu, 4.300 mc/zi = 16 probe/an pentru parametrii din grupul A (4 pentru primii 1.000 mc/zi + 12 pentru 3.300 mc/zi suplimentari).
    4. Frecvenţele se aplică pentru furnizorii de apă individuali care furnizează mai puţin de 10 m^3/zi în situaţia în care apa este produsă ca parte ori în scopul unei activităţi comerciale sau publice şi atât timp cât parametrii sunt conformi cu valorile din anexa nr. 1.
    5. Frecvenţa prelevării poate fi redusă în condiţiile în care 2 ani consecutivi toţi parametrii stabiliţi în conformitate cu art. 5 din ordonanţă sunt conformi cu valorile din anexa nr. 1, cu condiţia ca toţi parametrii să fie monitorizaţi apoi cu frecvenţa din prezentul tabel, cel puţin o dată la 6 ani. În situaţiile în care este integrată o nouă sursă de apă în sistemul de aprovizionare sau se efectuează modificări ale sistemului respectiv, se aplică din nou monitorizarea pentru 2 ani consecutivi după care se poate decide scăderea frecvenţei de monitorizare în condiţiile de mai sus.
    Normele de supraveghere, monitorizare şi inspecţie a calităţii apei potabile stabilesc frecvenţele de monitorizare pentru monitorizarea operaţională efectuată de furnizorul de apă şi monitorizarea de audit efectuată de direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti.

    CAP. III
    Evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare cu apă
    1. Pe baza rezultatului evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, astfel cum este menţionată la art. 9 din ordonanţă, parte a planurilor de siguranţă ale apei, direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti decide extinderea listei parametrilor avuţi în vedere pentru monitorizare şi mărirea frecvenţei de prelevare indicate la capitolul II din prezenta anexă, pentru una sau mai multe aprovizionări cu apă potabilă, în cazul în care apare oricare dintre următoarele situaţii:
    a) dacă se constată că lista parametrilor sau frecvenţa de monitorizare nu sunt suficiente pentru a îndeplini obligaţiile impuse în temeiul art. 13 alin. (1) şi (2);
    b) dacă se constată că este necesară o monitorizare suplimentară în sensul art. 13 alin. (7) din ordonanţă;
    c) este necesar să se furnizeze garanţii că măsurile de control al riscurilor asupra sănătăţii sunt eficace, aşa cum este prevăzut la pct. 1 lit. a) din capitolul I al prezentei anexe;
    d) este necesar să se mărească frecvenţele de prelevare în temeiul art. 8 alin. (8) lit. a) din ordonanţă.

    2. Pe baza rezultatului evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, parte a planurilor de siguranţă ale apei, furnizorii de apă pot să reducă lista parametrilor de monitorizat şi/sau pot reduce frecvenţa de prelevare indicată la capitolul II din prezenta anexă, pentru una sau mai multe zone de aprovizionare cu apă, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
    a) locul şi frecvenţa de prelevare se stabilesc în funcţie de originea parametrului, precum şi în funcţie de variabilitatea şi tendinţele pe termen lung privind concentraţia acestuia, ţinând seama de cerinţele de conformare la punctele de conformitate, aşa cum sunt prevăzute la art. 6 din ordonanţă;
    b) pentru a reduce frecvenţa minimă de prelevare a unui parametru, rezultatele obţinute pe baza probelor prelevate în conformitate cu frecvenţa de prelevare prevăzută în normele în vigoare, pe o perioadă de cel puţin 3 ani, de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de aprovizionare sunt toate mai mici de 60% din valoarea parametrului prevăzută în anexa nr. 1;
    c) pentru a elimina un parametru din lista de parametri care trebuie monitorizaţi, rezultatele obţinute pe baza probelor prelevate în conformitate cu frecvenţa de prelevare prevăzută în normele în vigoare, pe o perioadă de cel puţin 3 ani, de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de aprovizionare, sunt toate mai mici de 30% din parametrul valoric; pentru o evaluare a tendinţei pe termen lung, cel puţin o dată la 6 ani se monitorizează din nou parametrul/parametrii eliminat/eliminaţi, în conformitate cu dispoziţia de la nota 5 la tabelul 1 din secţiunea a 2-a a prezentei anexe;
    d) pentru a elimina un parametru din lista de parametri care trebuie monitorizaţi, decizia se bazează pe rezultatul evaluării riscurilor care ţine cont de rezultatele monitorizării surselor de apă destinate consumului uman şi care confirmă că sănătatea umană este protejată împotriva efectelor negative ale oricărei contaminări a apei destinate consumului uman;
    e) pentru a reduce frecvenţa prelevării unui parametru sau pentru a elimina un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizaţi, evaluarea riscurilor trebuie să confirme că niciun factor care poate fi anticipat în mod rezonabil nu este susceptibil să provoace o deteriorare a calităţii apei destinate consumului uman.

    3. În cazul în care rezultatele monitorizării care demonstrează că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 2 lit. b)-e) sunt disponibile până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, respectivele rezultate ale monitorizării pot fi luate în considerare începând cu această dată, pentru a adapta monitorizarea, ca urmare a evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare. Reducerea frecvenţelor de monitorizare sau eliminarea unui/unor parametru/parametri pe baza evaluării riscurilor este avizată de direcţia de sănătate publică judeţeană şi/sau a municipiului Bucureşti.
    CAP. IV
    Metodele de prelevare a probelor şi punctele de prelevare
    1. Punctele de prelevare se stabilesc astfel încât să se asigure corespondenţa cu punctele de conformitate definite la art. 6 alin. (1) din ordonanţă.
    Pentru anumiţi parametri pot fi prelevate probe din zona de aprovizionare sau de la staţia de tratare dacă se demonstrează că nu există modificări nefavorabile ale valorilor măsurate ale parametrilor în cauză. Stabilirea planului de prelevare va avea în vedere, în măsura posibilităţilor, distribuţia egală în timp şi spaţiu a probelor prelevate.

    2. Prelevarea de probe la punctul de conformitate îndeplineşte următoarele cerinţe:
    a) probele de conformitate pentru anumiţi parametri chimici (în special, cupru, plumb şi nichel) se iau din primul fir de apă al robinetului consumatorului. Pe durata unei zile trebuie să se preleveze, în mod aleatoriu, o probă cu un volum de 1 litru. Se pot utiliza metode alternative care necesită o perioadă fixă de stagnare şi care reflectă mai bine situaţia la nivel naţional, cum ar fi cantitatea medie săptămânală utilizată de către consumatori, cu condiţia ca, la nivelul zonei de aprovizionare, acest lucru să nu conducă la un număr mai redus de cazuri de neconformare decât cel obţinut prin metoda momentului ales în mod aleatoriu pe durata unei zile;
    b) probele de verificare a conformităţii parametrilor microbiologici la punctul de conformitate se prelevează şi se manipulează potrivit scopului de prelevare B corespunzător standardului SR EN ISO 19458, Calitatea apei. Prelevare pentru analiză microbiologică.

    3. Prelevările pentru depistarea bacteriei Legionella în sistemele de distribuţie casnică sunt efectuate la punctele cu risc de proliferare ale bacteriei Legionella, la punctele reprezentative pentru expunerea sistemică la Legionella sau la ambele. Institutul Naţional de Sănătate Publică elaborează un ghid privind metodele de prelevare a probelor, inclusiv pentru Legionella, disponibil pe pagina web a instituţiei.
    4. Prelevarea de probe din reţeaua de distribuţie, cu excepţia prelevării probelor de la robinetele consumatorilor, respectă standardul SR ISO 5667-5 Calitatea apei. Prelevare. Partea 5: Ghid pentru prelevarea apei potabile din staţiile de tratare şi reţeaua de distribuţie. Pentru parametrii microbiologici, prelevarea de probe din reţeaua de distribuţie se realizează şi se manipulează potrivit scopului de prelevare A corespunzător standardului SR EN ISO 19458 Calitatea apei. Prelevare pentru analiză microbiologică.

    ANEXA 3

    SPECIFICAŢII
    pentru analiza parametrilor
    Metodele de analiză utilizate de laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătăţii pentru monitorizarea calităţii apei potabile în scopul monitorizării şi demonstrării conformităţii cu prevederile ordonanţei, cu excepţia turbidităţii, trebuie să fie validate şi documentate în conformitate cu standardul SR EN ISO/CEI 17025 „Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări“ sau cu standarde echivalente acceptate la nivel internaţional şi adoptate la nivel naţional şi aplică practicile sistemului de management al calităţii în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025 sau cu alte standarde echivalente acceptate la nivel internaţional.
    În scopul evaluării echivalenţei dintre metodele alternative şi metodele prevăzute în prezenta anexă, evaluatorul prevăzut conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 764/2005, cu modificările şi completările ulterioare, va utiliza standardul SR EN ISO 17994 (Calitatea apei. Cerinţe pentru compararea recuperării relative a microorganismelor prin două metode cantitative) stabilit ca standardul pentru echivalenţa metodelor microbiologice, standardul SR EN ISO 16140 [Microbiologia lanţului alimentar. Validarea metodelor. Partea 2: Protocol pentru validarea metodelor alternative (supuse dreptului de proprietate) în raport cu o metodă de referinţă] sau orice alt protocol similar acceptat pe plan internaţional pentru a stabili echivalenţa metodelor bazate pe alte principii decât utilizarea de culturi, care sunt în afara domeniului de aplicare a SR EN ISO 17994.
    În lipsa unei metode de analiză care să îndeplinească caracteristicile minime de performanţă stabilite la pct. II, evaluatorul prevăzut conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 764/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură că monitorizarea este efectuată utilizându-se cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive.
    I. Metodele de analiză pentru determinarea parametrilor microbiologici
    Metodele de analiză pentru parametrii microbiologici sunt:
    a) Escherichia coli (E. coli) şi bacterii coliforme (SR EN ISO 9308-1 Calitatea apei. Numărarea Escherichia coli şi a bacteriilor coliforme. Partea 1: Metoda filtrării prin membrană pentru ape cu conţinut scăzut de bacterii sau SR EN ISO 9308-2 Calitatea apei. Numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coliforme. Partea 2: Metoda numărului cel mai probabil);
    b) enterococi intestinali (SR EN ISO 7899-2 Calitatea apei. Identificare şi numărare a enterococilor intestinali. Partea 2: Metoda prin filtrare pe membrană);
    c) numărul de colonii sau de colonii microbiene heterotrofe la 22°C (SR EN ISO 6222 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de cultură. Numărarea coloniilor prin însămânţare în mediu de cultură nutritiv agar);
    d) enumerarea microorganismelor care pot fi obţinute în cultură - număr de colonii la 36°C (SR EN ISO 6222 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de cultură. Numărarea coloniilor prin însămânţare în mediu de cultură nutritiv agar);
    e) Clostridium perfringens, inclusiv sporii (SR ISO 14189 Calitatea apei - Numărarea Clostridium perfringens - Metoda filtrării prin membrană);
    f) Legionella (SR EN ISO 11731 Calitatea apei. Numărarea Legionella, pentru conformitatea cu valoarea stabilită în anexa nr. 1 tabel D);
    Pentru monitorizarea aferentă evaluării riscurilor care vizează sistemul de distribuţie şi pentru completarea metodelor de cultură pot fi utilizate metode suplimentare, precum ISO/TS 12869 [Calitatea apei. Detectarea şi cuantificarea Legionella spp şi/sau Legionella pneumophila prin concentrare şi amplificare genică prin reacţie cantitativă în lanţ a polimerazei (qPCR)], metode de cultură rapidă, metode care nu sunt bazate pe cultură şi metodele moleculare, în special qPCR.

    g) Colifagi somatici;
    Pentru monitorizarea operaţională prevăzută în anexa nr. 2 cap. I pot fi folosite SR EN ISO 107052 Detectarea şi numărarea bacteriofagilor. Numărarea colifagilor somatici şi EN ISO 10705-3 Detectarea şi numărarea bacteriofagilor. Validarea metodelor de concentrare a bacteriofagelor din apă.

    II. Parametrii chimici şi parametrii indicatori pentru care sunt specificate caracteristicile de performanţă
    Parametri chimici şi parametri indicatori
    Pentru parametrii care figurează în tabelul 1 caracteristicile de performanţă specificate constau în faptul că metoda de analiză utilizată trebuie să aibă cel puţin capacitatea de a măsura concentraţii egale cu valoarea parametrului stabilită în anexa nr. 1 cu o limită de cuantificare mai mică sau egală cu 30% din valoarea-limită a parametrului în cauză, stabilită în anexa nr. 1, şi o incertitudine de măsurare astfel cum se specifică în tabelul 1. Limita de cuantificare este definită la art. 4 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 570/2016. Rezultatul se exprimă folosind cel puţin acelaşi număr de zecimale semnificative, ca în cazul valorii parametrilor analizaţi din tabelele B şi C ale anexei nr. 1.
    Incertitudinea de măsurare prevăzută în tabelul 1 nu se utilizează ca o toleranţă suplimentară la valorile parametrilor stabiliţi în anexa nr. 1.

    Tabelul 1. Caracteristica minimă de performanţă „incertitudinea de măsurare“


┌───────────────┬─────────────────┬────┐
│               │Incertitudinea de│    │
│               │măsurare (vezi   │    │
│Parametri      │nota 1) % din    │Note│
│               │parametrul       │    │
│               │valoric (cu      │    │
│               │excepţia pH-ului)│    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Aluminiu       │25               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Amoniu         │40               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Acrilamidă     │30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Antimoniu      │40               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Arsen          │30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Benzo(a)piren  │50               │Nota│
│               │                 │2   │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Benzen         │40               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Bisfenol A     │50               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Bor            │25               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Bromaţi        │40               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Cadmiu         │25               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Cloruri        │15               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Clorat         │40               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Clorit         │40               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Crom           │30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Cupru          │25               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Cianuri totale │30               │Nota│
│               │                 │3   │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│1,2-dicloretan │40               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Epiclorhidrină │30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Fluoruri       │20               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Acizi          │                 │    │
│haloacetici    │50               │    │
│(AHA)          │                 │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│pH             │0,2              │Nota│
│               │                 │4   │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Fier           │30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Plumb          │30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Mangan         │30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Mercur         │30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Microcistină-LR│30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Nichel         │25               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Nitraţi        │15               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Nitriţi        │20               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Oxidabilitate  │50               │Nota│
│               │                 │5   │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Pesticide      │30               │Nota│
│               │                 │6   │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│PFAS           │50               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Hidrocarburi   │                 │Nota│
│aromatice      │40               │7   │
│policiclice    │                 │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Seleniu        │40               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Sodiu          │15               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Sulfat         │15               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Tetracloretenă │40               │Nota│
│               │                 │8   │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Tricloretenă   │40               │Nota│
│               │                 │8   │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Trihalometani -│40               │Nota│
│total          │                 │7   │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Carbon organic │30               │Nota│
│total (COT)    │                 │9   │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Turbiditate    │30               │Nota│
│               │                 │10  │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Uraniu         │30               │    │
├───────────────┼─────────────────┼────┤
│Clorură de     │50               │    │
│vinil          │                 │    │
└───────────────┴─────────────────┴────┘

    NOTE:
    1. Incertitudinea de măsurare este valoarea absolută a parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite unei mărimi măsurabile, pe baza informaţiilor utilizate. Criteriul de performanţă pentru incertitudinea de măsurare (k = 2) este procentajul din valoarea parametrului, prevăzut în tabel, sau din orice valoare mai strictă. Incertitudinea de măsurare se estimează la nivelul valorii stabilite pentru parametru, cu excepţia cazului în care se prevede altfel.
    2. În cazul în care valoarea incertitudinii de măsurare nu poate fi atinsă ar trebui selectate cele mai bune tehnici disponibile (până la 60%).
    3. Metoda determină cantitatea totală de cianuri sub toate formele.
    4. Valoarea incertitudinii de măsurare este exprimată în unităţi de pH.
    5. Metoda de referinţă: SR EN ISO 8467 Calitatea apei - determinarea indicelui de permanganat.
    6. Caracteristicile de performanţă pentru fiecare pesticid sunt furnizate cu titlu orientativ. În cazul mai multor pesticide se pot obţine valori ale incertitudinii de măsurare care coboară până la 30%, iar pentru câteva pesticide se pot admite valori mai mari, de până la 80%.
    7. Caracteristicile de performanţă se aplică fiecărei substanţe specificate la 25% din valoarea parametrului care figurează în tabelul B din anexa nr. 1 la ordonanţă.
    8. Caracteristicile de performanţă se aplică fiecărei substanţe specificate la 50% din valoarea parametrului care figurează în tabelul B din anexa nr. 1 la ordonanţă.
    9. Incertitudinea de măsurare ar trebui să fie estimată la nivelul de 3 mg/l din carbonul organic total (COT). Pentru specificarea incertitudinii metodei de testare se utilizează SR EN 1484 Linii directoare pentru determinarea TOC şi a carbonului organic dizolvat (COD).
    10. Incertitudinea de măsurare ar trebui să fie estimată la nivelul de 1,0 NTU (unităţi de turbiditate nefelometrică), în conformitate cu SR EN ISO 7027 Calitatea apei - determinarea turbidităţii.

    III. Suma PFAS
    Următoarele substanţe relevante trebuie analizate pe baza orientărilor tehnice privind metodele de analiză pentru monitorizarea substanţelor perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate elaborate conform art. 13 alin. (8) lit. e) din ordonanţă:
    - Acid perfluorobutanoic (PFBA)
    – Acid perfluoropentanoic (PFPeA)
    – Acid perfluorohexanoic (PFHxA)
    – Acid perfluoroheptanoic (PFHpA)
    – Acid perfluorooctanoic (PFOA)
    – Acid perfluorononanoic (PFNA)
    – Acid perfluorodecanoic (PFDA)
    – Acid perfluoroundecanoic (PFUnDA)
    – Acid perfluorododecanoic (PFDoDA)
    – Acid perfluorotridecanoic (PFTrDA)
    – Acid perfluorobutansulfonic (PFBS)
    – Acid perfluoropentansulfonic (PFPeS)
    – Acid perfluorohexansulfonic (PFHxS)
    – Acid perfluoroheptansulfonic (PFHpS)
    – Acid perfluorooctansulfonic (PFOS)
    – Acid perfluorononansulfonic (PFNS)
    – Acid perfluorodecansulfonic (PFDS)
    – Acid perfluoroundecansulfonic
    – Acid perfluorododecansulfonic
    – Acid perfluorotridecansulfonic
    Substanţele respective sunt monitorizate atunci când se concluzionează că este posibil să fie prezente într-o zonă de aprovizionare cu apă, ca urmare a evaluării şi gestionării riscurilor realizate pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare în conformitate cu art. 8.

    ANEXA 4

    INFORMAREA PUBLICULUI
    A. Furnizorii de apă vor posta pe paginile lor web următoarele informaţii destinate publicului, consumatorii putând obţine accesul la aceste informaţii si prin alte mijloace, pe baza unei cereri justificate:
    1. Câteva date generale cu privire la furnizorul de apă, zona/zonele de aprovizionare cu apă, numărul de persoane aprovizionate, metoda de producere a apei, informaţii generale privind tipurile de tratare şi de dezinfecţie aplicate apei. Pot fi exceptate informaţiile stabilite în temeiul art. 11 al Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată.
    2. Cele mai recente rezultate ale monitorizării efectuate pentru parametrii din anexa nr. 1 tabelele A, B, şi C aflaţi în portofoliul furnizorului de apă, inclusiv frecvenţa de monitorizare, împreună cu valorile parametrilor stabilite în conformitate cu art. 5 din ordonanţă; rezultatele monitorizării nu trebuie să fie mai vechi de un an.
    3. Informaţii cu privire la următorii parametri care nu sunt enumeraţi în tabelul C din anexa nr. 1 şi valorile asociate:
    a) duritate;
    b) minerale, anioni, cationi dizolvaţi în apă:
    - calciu (Ca);
    – magneziu (Mg);
    – potasiu (K).

    4. În cazul unui pericol potenţial pentru sănătatea umană, confirmat de direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti ca urmare a depăşirii valorilor parametrilor stabiliţi în conformitate cu art. 5 din ordonanţă pentru unul sau mai mulţi parametri de calitate ai apei potabile, vor fi publicate informaţii privind pericolul potenţial pentru sănătatea umană şi recomandările transmise de direcţia de sănătate publică legate de sănătate şi consum sau un link către un site care să ofere acces la astfel de informaţii.
    5. Informaţii relevante privind evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare.
    6. Recomandări pentru consumatori cu privire la utilizarea apei în mod responsabil, în funcţie de condiţiile locale, inclusiv cu privire la modul în care se poate reduce consumul de apă unde/când este cazul, precum şi recomandări cu privire la modul în care se pot evita riscurile pentru sănătate cauzate de stagnările de apă.
    7. Furnizorii de apă care distribuie cel puţin 10.000 m^3/zi sau care deservesc cel puţin 50.000 de persoane vor pune la dispoziţia consumatorilor informaţii anuale cu privire la:
    a) performanţa globală a sistemului de apă din punctul de vedere al eficienţei şi ratele de pierdere, de îndată ce aceste informaţii sunt disponibile sau cel târziu la 1 ianuarie 2026;
    b) regimul proprietăţii sistemului de aprovizionare cu apă în funcţie de furnizorul de apă;
    c) informaţii privind structura tarifului pe metru cub de apă, în cazul în care costurile sunt recuperate printr-un sistem tarifar, inclusiv costurile fixe şi variabile, precum şi costurile legate de măsurile luate cu privire la îmbunătăţirea accesului la apă potabilă şi promovarea consumului apei de la robinet, potrivit art. 16 din ordonanţă, în cazul în care furnizorii de apă au luat astfel de măsuri;
    d) un rezumat şi statistici privind sesizările primite de furnizorii de apă de la consumatori, referitoare la aspecte care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei ordonanţe.

    8. Pe baza unei cereri justificate, consumatorii pot primi informaţiile prevăzute la pct. 1-7 prin alte mijloace în afara celor online, precum şi acces la datele istorice cu vechime de până la 10 ani pentru informaţiile prevăzute la pct. 2 şi 3 şi care nu sunt anterioare anului 2023, dacă sunt disponibile.

    B. Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor posta pe paginile web ale instituţiei raportul anual al calităţii apei potabile, precum şi informaţiile prevăzute la lit. A pct. 4.

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Alte Institutii, ORDONANŢĂ nr. 7 din 18 ianuarie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ ORDONANŢĂ nr. 7 din 18 ianuarie 2023 privind calitatea apei destinate consumului uman

Comentarii

Atentie, Juristi!

ORDONANŢĂ nr. 7 din 18 ianuarie 2023 privind calitatea apei destinate consumului uman