Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ nr. 22 din 29 ianuarie 1999 (*republicată*) privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare*)
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 511 din 22 iulie 2010
___________
──────────
*) Republicată în temeiul art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 18 septembrie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 108/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 8 iunie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.──────────
Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 3 februarie 2003.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta ordonanţă reglementează administrarea şi utilizarea infrastructurii de transport naval, modul de organizare şi funcţionare a administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare, precum şi modul de autorizare şi de desfăşurare a activităţilor de transport naval.
ART. 2
Prevederile prezentei ordonanţe se aplică în porturi şi pe căi navigabile interioare, tuturor navelor şi tuturor activităţilor de transport naval care se desfăşoară în aceste zone.
ART. 3
Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică navelor militare, navelor din dotarea Poliţiei de Frontieră Române, Poliţiei Române şi Autorităţii Naţionale a Vămilor, porturilor militare, precum şi în zonele în care se desfăşoară în exclusivitate activităţi militare, de ordine publică şi securitate naţională.
ART. 4
(1) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, denumit în continuare minister, este autoritatea de stat în domeniul transporturilor navale care elaborează şi coordonează politica şi programele de dezvoltare a sistemului de transport naval şi, ca autoritate de reglementare, elaborează şi promovează actele normative şi normele specifice privind siguranţa navigaţiei, administrarea, utilizarea şi concesionarea infrastructurii de transport naval, desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturile şi apele naţionale navigabile ale României şi asigură ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
(2) Ministerul îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la alin. (1) direct sau prin Direcţia generală infrastructură şi transport naval, denumită în continuare direcţie, sau, prin delegare de competenţă, după caz, prin instituţiile publice, regiile autonome şi companiile naţionale sau societăţile comerciale aflate în subordinea ori sub autoritatea sa.
(3) Direcţia coordonează instituţiile publice, regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale din domeniul transportului naval prevăzute la alin. (2) şi controlează administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe.
ART. 5
(1) Asigurarea funcţionalităţii porturilor şi a infrastructurii de transport naval, administrarea acestora, urmărirea sau asigurarea furnizării serviciilor de siguranţă prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 şi asigurarea desfăşurării activităţilor auxiliare prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se fac de către administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare, denumite în continuare administraţii.
(2) Administraţiile îndeplinesc funcţia de autorităţi portuare şi/sau de căi navigabile interioare, iar, după caz, şi funcţia de administrator al zonei libere.
CAP. II
Infrastructura de transport naval
ART. 6
Infrastructura de transport naval este constituită din infrastructura portuară, apele naţionale navigabile, zonele de siguranţă maritimă sau de siguranţă ale căilor navigabile interioare, ecluzele, apărările şi consolidările de maluri şi taluzuri, şenalele de acces spre porturi, drumurile tehnologice şi căile ferate din lungul şenalelor de acces în porturi, indiferent de forma de proprietate.
ART. 7
(1) Porturile sunt suprafeţe delimitate din teritoriul naţional, situate la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, construite şi echipate astfel încât să permită primirea şi adăpostirea navelor, efectuarea activităţilor de transport naval prevăzute la art. 19, precum şi a altor activităţi reglementate.
(2) Portul cuprinde infrastructura portuară, respectiv totalitatea acvatoriilor, terenurilor, construcţiilor hidrotehnice destinate acostării navelor şi/sau aferente porturilor, şenalelor de acces, radelor, platformelor, căilor ferate, drumurilor tehnologice, instalaţiilor şi echipamentelor aflate în perimetrul acestuia.
(3) Porturile se clasifică după cum urmează:
a) din punctul de vedere al formei de proprietate asupra terenurilor portuare:
1. porturi a căror infrastructură aparţine domeniului public al statului;
2. porturi a căror infrastructură aparţine domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale;
3. porturi a căror infrastructură este proprietate privată;
b) din punctul de vedere al aşezării geografice:
1. porturi situate pe malul mării;
2. porturi situate pe căi navigabile interioare;
c) din punctul de vedere al obiectului de activitate principal:
1. porturi comerciale, destinate în principal derulării traficului comercial de mărfuri şi de pasageri;
2. porturi de agrement, destinate în principal navelor şi ambarcaţiunilor de agrement;
3. porturi pescăreşti, destinate în principal navelor de pescuit;
4. porturi militare;
d) din punctul de vedere al accesului:
1. porturi deschise accesului public;
2. porturi închise accesului public.
ART. 8
Lista cuprinzând porturile, locurile de operare deschise accesului public şi limitele acestora, precum şi lista cuprinzând punctele şi locurile de operare din afara acestora se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
ART. 9
(1) Radele portuare sunt acvatorii destinate adăpostirii sau staţionării navelor în vederea intrării în port ori, în cazuri speciale, operării navelor.
(2) Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor.
ART. 10
Ministerul stabileşte limitele radelor portuare.
ART. 11
(1) Constituie zonă de siguranţă maritimă sau zonă de siguranţă a căilor navigabile interioare fâşia de teren, indiferent de forma de proprietate asupra terenului, situată în lungul ţărmului mării sau al apelor interioare navigabile, pe o lăţime de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. În cazul apelor cu nivel variabil, marginea apei se consideră linia apelor medii.
(2) În cazuri de utilitate publică, pe anumite porţiuni, prin hotărâre a Guvernului, se pot decide alte limite ale zonei de siguranţă maritime sau ale zonei de siguranţă a căii navigabile interioare.
(3) În porturi, zona de siguranţă maritimă sau zona de siguranţă a căii navigabile interioare coincide cu incinta portuară.
(4) Zona de siguranţă maritimă sau zona de siguranţă a căii navigabile interioare este destinată:
a) instalării semnelor şi semnalelor de navigaţie necesare desfăşurării navigaţiei în condiţii de siguranţă;
b) accesului pentru supraveghere şi intervenţii vizând siguranţa navigaţiei;
c) asigurării vizibilităţii semnelor şi semnalelor de navigaţie şi pentru desfăşurarea navigaţiei în condiţii de siguranţă;
d) lucrărilor de consolidare şi protecţie a căilor navigabile interioare.
ART. 12
(1) Dezvoltarea porturilor ale căror terenuri aparţin domeniului public al statului sau al unităţilor administrativteritoriale se realizează în concordanţă cu politica şi cu programele de dezvoltare elaborate de către minister sau de către unităţile administrativ-teritoriale, după caz.
(2) Investiţiile, precum şi lucrările de modificare şi modernizare a infrastructurii de transport naval existente în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 1 se aprobă de către minister.
(3) Investiţiile, precum şi lucrările de modificare şi modernizare a infrastructurii de transport naval existente în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 2 se aprobă de către consiliile unităţilor administrativ-teritoriale, cu avizul ministerului.
(4) Investiţiile, precum şi lucrările de modificare şi modernizare a infrastructurii de transport naval existente în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 3 se aprobă de către proprietarul infrastructurii, cu avizul ministerului.
ART. 13
(1) Planurile de construire de noi porturi deschise accesului public, precum şi planurile de dezvoltare sau de schimbare totală ori parţială a destinaţiei celor existente se aprobă/avizează, după caz, de către minister, indiferent de natura proprietăţii asupra infrastructurii.
(2) Operarea mărfurilor şi/sau îmbarcarea/debarcarea de persoane în puncte izolate, altele decât cele prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. d) pct. 1, se fac/face numai cu avizul Autorităţii Navale Române, pe de o parte şi, pe de altă parte, al Regiei Autonome "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi sau al administraţiilor de căi navigabile interioare în funcţie de zonele de competenţă ale acestora, după caz, şi se aprobă de către minister, indiferent de forma de proprietate asupra terenului pe care se face amenajarea respectivă.
ART. 14
În zona de siguranţă maritimă sau în zona de siguranţă a căilor navigabile interioare, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor, lucrările de investiţii, construcţii sau amenajări ori montarea de instalaţii se pot executa numai cu avizul prealabil al ministerului.
ART. 15
(1) În zona de siguranţă maritimă sau în zonele de siguranţă a căilor navigabile interioare administraţiile instalează semne şi semnale de navigaţie, de zi şi de noapte, în punctele necesare pentru siguranţa navigaţiei. În acest scop administraţiile pot solicita, potrivit dispoziţiilor legale, efectuarea defrişărilor necesare menţinerii vizibilităţii semnelor şi semnalelor de navigaţie.
(2) Proprietarii sau, după caz, administratorii terenurilor aflate în zona de siguranţă maritimă sau în zonele de siguranţă a căilor navigabile interioare au obligaţia de a permite instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie, de a evita obturarea acestora şi de a permite accesul persoanelor care efectuează operaţiuni de verificare şi reparare a acestora, de consolidare şi de protecţie a căilor navigabile interioare, precum şi al utilajelor folosite la aceste operaţiuni.
(3) Cheltuielile de instalare şi de întreţinere a semnelor şi semnalelor de navigaţie sunt suportate de administraţiile respective.
(4) La cercetarea evenimentelor de navigaţie în urma cărora au fost avariate mijloace de semnalizare plutitoare sau costiere, lucrări hidrotehnice aferente căii navigabile sau porturilor, pe lângă organele abilitate va participa şi un reprezentant al administraţiilor interesate.
ART. 16
(1) Lucrările în acvatoriile portuare sau în albia căilor navigabile interioare, dragajele de extracţie şi altele asemenea se pot executa, în condiţiile legii, cu avizul Autorităţii Navale Române şi al administraţiilor respective, precum şi cu autorizarea ministerului.
(2) Pe perioada efectuării lucrărilor prevăzute la alin. (1), executantul are obligaţia, în conformitate cu cerinţele impuse de Autoritatea Navală Română şi de administraţiile respective, să asigure semnalizarea zonei şi să o menţină în funcţiune pe cheltuiala sa.
ART. 17
Construirea de poduri sau instalarea de conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile interioare ori în porturi se face în condiţiile legii şi cu autorizarea ministerului. Proprietarii sau administratorii acestor instalaţii şi construcţii au obligaţia de a le marca şi de a le semnaliza conform regulilor privind semnalizarea de navigaţie, de a asigura vizibilitatea semnalelor şi a marcajelor respective şi de a le menţine în funcţiune pe cheltuiala lor.
ART. 18
(1) Distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal şi a digurilor de pe căile navigabile interioare este interzisă.
(2) Depozitarea mărfurilor, a altor produse sau a deşeurilor pe coronamentul apărărilor de mal, al digurilor de pe căile navigabile interioare, al cheiurilor şi pe drumurile de acces în porturi este interzisă.
(3) Accesul în incintele portuare se reglementează prin regulamentul de funcţionare al portului respectiv.
CAP. III
Activităţi de transport naval
ART. 19
(1) În sensul prezentei ordonanţe, activităţile de transport naval care se desfăşoară în porturi şi pe apele naţionale navigabile interioare sunt clasificate astfel:
a) activităţi de transport de mărfuri şi/sau de persoane cu nave, care cuprind:
1. transporturile publice de persoane şi/sau de mărfuri, efectuate de persoane juridice sau fizice autorizate în condiţiile legii;
2. transporturile de persoane şi/sau de mărfuri în folos propriu, efectuate de persoanele juridice ori fizice autorizate în condiţiile legii, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activităţii lor, iar persoanele transportate fiind angajaţii lor;
3. transporturile de bunuri şi/sau de persoane în interes personal, pe apele naţionale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerinţelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement;
b) activităţi conexe activităţilor de transport naval, care cuprind:
1. serviciile de siguranţă în porturi şi pe căi navigabile interioare, denumite în continuare servicii de siguranţă, precum: pilotajul navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele aceluiaşi port şi pe căile navigabile interioare şi remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi;
2. activităţile în legătură cu operarea navelor, cum ar fi: încărcarea/descărcarea navelor, depozitarea, stivuirea, amararea, sortarea, marcarea, paletizarea, pachetizarea, containerizarea, însăcuirea şi alte activităţi privind mărfurile, agenturarea, curăţarea magaziilor navelor, buncherajul, curăţarea şi degazarea tancurilor navelor, legarea-dezlegarea navelor maritime şi fluvio-maritime;
c) activităţi auxiliare activităţilor de transport naval, care cuprind:
1. activităţile privind întreţinerea şi repararea infrastructurii de transport naval, semnalizarea costieră şi plutitoare pentru navigaţie, dragajul de întreţinere pentru asigurarea adâncimilor în porturi şi pe căile navigabile interioare, asistenţa navelor la operarea mărfurilor periculoase, preluarea reziduurilor şi a apelor uzate de la nave, preluarea gunoiului şi a resturilor menajere de la nave;
2. alte activităţi, cum ar fi: executarea de construcţii hidrotehnice specifice transportului naval, lucrările de scafandrerie realizate în apele naţionale navigabile interioare şi în porturi, supravegherea navelor fără echipaj, serviciile pentru nave de agrement şi turism, dragajul de extracţie, refurnizarea de apă, de energie electrică şi de energie termică, asistenţa, salvarea şi ranfluarea navelor, reparaţiile la nave, aprovizionarea navelor.
(2) Activităţile de transport naval care pot fi efectuate numai de către operatori economici autorizaţi, precum şi modul şi criteriile de autorizare se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
(3) Nu se supun autorizării Autoritatea Navală Română, administraţiile, precum şi operatorii economici care desfăşoară respectivele activităţi în interes propriu, cu excepţia activităţilor în legătură cu operarea navelor prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2.
(4) Activităţile de încărcare/descărcare prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 a navelor fluviale care transportă mărfuri pe căile navigabile interioare ale României se desfăşoară după cum urmează:
a) pentru încărcarea mărfurilor dintr-un port românesc având ca destinaţie un port dintr-un stat membru al Uniunii Europene se pot utiliza numai nave care sunt înregistrate într-un stat membru al Uniunii Europene sau care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al acesteia;
b) pentru încărcarea mărfurilor dintr-un port românesc având ca destinaţie un port dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, se pot utiliza:
- nave care sunt înregistrate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al acesteia;
- nave care arborează pavilionul statului pe teritoriul căruia se află portul de destinaţie;
- nave care posedă o autorizaţie eliberată în conformitate cu legislaţia românească privind transportul în trafic direct dintre România şi alte state;
c) pentru mărfurile care au fost încărcate într-un port aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene având ca destinaţie un port românesc, sunt acceptate la descărcare numai navele care sunt înregistrate într-un stat membru al Uniunii Europene ori care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al acesteia sau navele, indiferent de pavilion, care transportă marfă ce urmează să fie transbordată în nave maritime.
ART. 20
(1) Activităţile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se asigură de administraţii, direct sau prin intermediul unor operatori economici, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi sub controlul respectivelor administraţii.
(2) Se interzice administraţiilor portuare din porturile unde infrastructura portuară aparţine domeniului public sau domeniului privat, care aparţine majoritar statului ori unităţilor administrativ-teritoriale, efectuarea activităţilor:
a) prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 2;
b) de dragaj de extracţie;
c) de reparaţii de nave, cu excepţia navelor proprii;
d) de aprovizionare a navelor, cu excepţia navelor proprii.
ART. 21
(1) Activităţile de încărcare/descărcare mărfuri şi îmbarcare/debarcare pasageri se desfăşoară numai în porturile, în locurile şi în punctele de operare aprobate în conformitate cu art. 8.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1):
a) încărcarea/descărcarea mărfurilor destinate proceselor tehnologice ale unor unităţi industriale, care se pot desfăşura numai în danele respectivelor unităţi, cu condiţia ca acestea să facă dovada că respectivele mărfuri sunt destinate exclusiv proceselor tehnologice proprii;
b) încărcarea/descărcarea în puncte izolate, pentru perioade limitate de timp, a unor cantităţi şi categorii de mărfuri, care din motive economice nu pot fi operate în porturile, în locurile şi în punctele de operare prevăzute la art. 8;
c) încărcarea/descărcarea unor mărfuri în danele unor unităţi industriale în cazul în care în porturile din zonă nu există instalaţii adecvate.
(3) Aprobarea pentru operaţiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se acordă de către minister, prin direcţie, iar pentru cazurile prevăzute la lit. c) de către Autoritatea Navală Română pentru fiecare caz, la solicitarea unităţilor industriale sau a operatorilor de marfă.
(4) Solicitarea aprobării se face cu cel puţin 7 zile înainte de data începerii operaţiunilor, iar răspunsul se dă în 3 zile de la primirea solicitării.
CAP. IV
Administrarea porturilor şi a căilor navigabile interioare
ART. 22
Administraţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) pot fi instituţii publice, regii autonome, companii naţionale sau societăţi comerciale, aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului sau, după caz, a autorităţilor administraţiei publice locale.
ART. 23
(1) În porturile în care infrastructura portuară aparţine domeniului public sau privat al statului, administraţiile portuare se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului.
(2) În porturile unde infrastructura portuară aparţine domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, administraţiile portuare se înfiinţează prin hotărâri ale consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.
(3) În porturile unde infrastructura portuară aparţine domeniului privat, altul decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), administraţia portuară este o persoană juridică desemnată de proprietarul infrastructurii portuare.
(4) În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), administraţiile portuare respective funcţionează numai cu autorizarea ministerului.
ART. 24
(1) Administraţiile portuare prevăzute la art. 23 au în principal următoarele atribuţii:
a) să pună infrastructura portuară la dispoziţia tuturor utilizatorilor, în mod liber şi nediscriminatoriu;
b) să repare, să întreţină şi să menţină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare;
c) să urmărească sau să asigure, după caz, furnizarea serviciilor de siguranţă prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1;
d) să asigure în permanenţă adâncimile minime în bazinele portuare şi la dane şi semnalizarea pe şenalele de acces şi în porturi;
e) să asigure semnalizarea în mare largă, activitate pentru care pot percepe tarife;
f) să ţină evidenţa muncitorilor portuari care efectuează activităţile specifice prevăzute la art. 60 alin. (1) pe bază de contracte individuale de muncă;
g) să permită accesul în danele de operare pentru operaţiuni de încărcare/descărcare doar a navelor fluviale care respectă prevederile art. 19 alin. (4).
(2) Administraţiile au obligaţia să întocmească regulamente portuare, pe baza regulamentului-cadru elaborat de direcţie şi aprobat prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
(3) La elaborarea regulamentelor portuare administraţiile se vor consulta cu instituţiile abilitate ale administraţiei publice centrale, cu asociaţiile patronale şi profesionale, precum şi cu federaţiile sindicale reprezentative care îşi desfăşoară activitatea în respectivul port.
(4) Regulamentele portuare vor fi avizate din punctul de vedere al siguranţei navigaţiei de Autoritatea Navală Română.
(5) Regulamentele portuare intră în vigoare după avizarea lor de către direcţie şi respectarea lor este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea în portul respectiv.
(6) Urmărirea aplicării şi respectării regulamentelor portuare se face de către administraţii.
ART. 25
(1) Administrarea căilor navigabile interioare se face de către administraţiile de căi navigabile interioare, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1).
(2) Administraţiile prevăzute la alin. (1) se pot organiza ca instituţii publice, regii autonome, companii naţionale sau societăţi comerciale aflate în subordinea ori sub autoritatea ministerului sau a autorităţilor administraţiei publice locale, după caz.
(3) În cazul în care căile navigabile aparţin domeniului public al statului, administraţiile de căi navigabile interioare se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului.
(4) În cazul în care o cale navigabilă interioară sau un sector al acesteia aparţine domeniului public al unei unităţi administrativ-teritoriale sau mai multor unităţi administrativ-teritoriale, se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului o singură administraţie de cale navigabilă interioară care are atribuţiile prevăzute la art. 26 alin. (1).
ART. 26
(1) Administraţiile de căi navigabile interioare au următoarele atribuţii:
a) să pună infrastructura de căi navigabile interioare la dispoziţia tuturor utilizatorilor în mod nediscriminatoriu;
b) să asigure repararea şi întreţinerea infrastructurii de cale navigabilă interioară;
c) să asigure adâncimile minime de navigaţie la nivelul valorilor comunicate oficial;
d) să asigure semnalizarea costieră şi plutitoare necesară;
e) să asigure sau să furnizeze serviciile de siguranţă prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1.
(2) Prin delegare de competenţă, în condiţiile legii, administraţiile pot duce la îndeplinire şi unele obligaţii ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
(3) Pentru desfăşurarea activităţilor având ca scop ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, administraţiile primesc fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului sau prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, după caz.
ART. 27
(1) Administraţiile porturilor şi căilor navigabile interioare stabilesc anual:
a) programul de întreţinere şi reparaţie;
b) programul de semnalizare;
c) programul de dragaj pentru asigurarea adâncimilor minime, cu consultarea operatorilor portuari;
d) programul de investiţii.
(2) Programele prevăzute la alin. (1) sunt elaborate de către administraţiile portuare şi de căi navigabile interioare şi se aprobă de către consiliul de administraţie în cazul administraţiilor aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, iar în cazul celor aflate în subordinea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice locale, se aprobă de către consiliul local.
(3) Lucrările necesare pentru derularea programelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către administraţii cu personalul propriu sau prin atribuirea respectivelor lucrări unor operatori economici specializaţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 28
Administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare pot desfăşura şi alte activităţi în conformitate cu prevederile actelor normative de organizare şi funcţionare a acestora.
CAP. V
Utilizarea infrastructurilor de transport naval care aparţin domeniului public
ART. 29
Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 6, care face parte din domeniul public, cu excepţia apelor naţionale navigabile, poate fi concesionată, subconcesionată, închiriată ori dată în administrare, după caz, în condiţiile legii.
ART. 30
(1) Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 29 poate fi:
a) dată în administrare administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare, organizate ca instituţii publice sau regii autonome;
b) dată în administrare autorităţilor administraţiei publice locale;
c) concesionată administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare, organizate ca societăţi comerciale sau companii naţionale aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, respectiv a autorităţilor administraţiei publice locale, după caz.
(2) Concesionarea infrastructurii de transport naval în condiţiile prevederilor alin. (1) lit. c) şi ale art. 29 se face pe bază de contract de concesiune încheiat între minister, respectiv autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de concedenţi, şi administraţiile respective, în calitate de concesionari.
(3) Titularii contractelor de concesiune, subconcesiune sau închiriere nu au dreptul să cesioneze, în tot sau în parte, aceste contracte fără acordul scris al Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, care este opozabil administraţiilor.
(4) Administraţiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval, prin încheierea unor contracte de asociere, în condiţiile legii.
(5) Pentru utilizarea infrastructurii de transport naval concesionate, respectiv subconcesionate, utilizatorii vor plăti o redevenţă al cărei nivel se stabileşte prin contractele corespunzătoare. Nivelul redevenţei se calculează pe baza veniturilor obţinute prin punerea la dispoziţia utilizatorilor a infrastructurii de transport naval.
(6) Administraţiile vor plăti concedenţilor o redevenţă calculată pe baza veniturilor obţinute prin punerea la dispoziţia utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune.
(7) În cazul în care infrastructura de transport naval aparţine domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, toate veniturile obţinute din utilizarea infrastructurii vor fi folosite pentru a acoperi cheltuielile de dezvoltare, funcţionare, întreţinere şi reparaţie a infrastructurii respective.
(8) În cazul în care veniturile obţinute din utilizarea infrastructurii prevăzute la alin. (7) nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de dezvoltare, funcţionare, întreţinere şi reparaţie a infrastructurii respective, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure acoperirea acestor cheltuieli din bugetele proprii.
(9) Bugetele anuale de venituri şi cheltuieli ale administraţiilor prevăzute la alin. (6) se avizează de către minister.
ART. 31
(1) Punerea la dispoziţia utilizatorilor de către administraţii a terenurilor portuare care aparţin domeniului public se face numai prin contracte de concesiune, subconcesiune sau închiriere, în condiţiile legii.
(2) Utilizatorii prevăzuţi la alin. (1) nu au dreptul să subconcesioneze sau să închirieze terenurile portuare ce le-au fost concesionate sau subconcesionate.
ART. 32
(1) Caietele de sarcini ale concesiunii se elaborează de către concendenţi, iar în cazul subconcesiunii prevăzute la art. 29 şi art. 31 alin. (1) se elaborează de către concesionarii prevăzuţi la art. 30 alin. (2) şi se aprobă de către minister sau de autorităţile administraţiei publice locale, după caz.
(2) Caietele de sarcini vor cuprinde în mod obligatoriu cel puţin:
a) scopul/destinaţia/activităţile pentru care se concesionează/ subconcesionează infrastructura respectivă;
b) valoarea redevenţei;
c) măsurile de protecţie a mediului;
d) volumul minim de marfă anual ce va fi operat în/din nave prin danele aferente respectivei infrastructuri;
e) sumele cu care se va diminua, respectiv se va majoră redevenţa, în cazul în care volumul de marfă operat în danele aferente respectivei infrastructuri este mai mare, respectiv mai mic, decât volumul minim de marfă stabilit prin caietul de sarcini;
f) regimul bunurilor realizate prin programele de investiţii pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune.
ART. 33
Criteriile de atribuire a contractelor de concesiune/subconcesiune vor fi:
a) valoarea redevenţei;
b) programul şi valoarea investiţiilor pe care ofertantul propune să le efectueze pe durata contractului;
c) volumul minim de mărfuri ce trebuie operat anual în/din nave prin danele aferente infrastructurii concesionate/ subconcesionate, după caz;
d) programul şi valoarea investiţiilor pentru măsurile de protecţie a mediului, după caz.
ART. 34
Contractele de concesiune/subconcesiune vor cuprinde cel puţin:
a) perioada pentru care se concesionează/subconcesionează infrastructura. În cazul în care în oferta câştigătoare s-a prevăzut efectuarea programelor de investiţii, perioada contractului se stabileşte ţinându-se cont de valoarea şi de perioada de amortizare a investiţiei. Perioada contractului de subconcesiune nu poate depăşi perioada pentru care concesionarul prevăzut la art. 30 alin. (2) a primit în concesiune respectiva infrastructură. În cazul în care în oferta câştigătoare nu este prevăzută efectuarea unor programe de investiţii corespunzătoare, perioada contractului nu poate depăşi 5 ani;
b) valoarea redevenţei stabilită prin ofertă;
c) modul de plată a redevenţei;
d) programul şi valoarea investiţiilor, precum şi graficul de execuţie;
e) volumul minim de mărfuri prevăzut în ofertă ce urmează a fi operat anual în/din nave prin danele aferente infrastructurii, după caz;
f) procentul de creştere, respectiv de scădere, a volumului de mărfuri prevăzut la lit. e), pentru care se aplică un procent de scădere, respectiv de creştere, a redevenţei prevăzute la lit. b);
g) programul şi valoarea investiţiilor privind protecţia mediului şi graficul de execuţie, după caz;
h) condiţia de reziliere unilaterală de către concedent fără notificare prealabilă în cazul nerespectării graficului de execuţie a programului de investiţii prevăzut la lit. d), dacă modificarea graficului nu a fost aprobată de respectivul concedent, iar cauzele de nerespectare a graficului îi sunt imputabile operatorului economic, sau în cazul neplăţii redevenţei pe o perioadă de 3 luni consecutive, din cauze imputabile operatorului economic;
i) regimul bunurilor realizate prin programul de investiţii pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune.
ART. 35
Închirierea infrastructurii de transport naval se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii, respectiv prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale, după caz. Prin regulament se stabilesc categoriile de infrastructură care pot fi închiriate, modalitatea de atribuire a acestora, contractul-cadru de închiriere şi cerinţele minime conform acestuia.
ART. 36
Utilizarea de către nave a cheiurilor, danelor, instalaţiilor portuare, a căilor navigabile interioare şi a ecluzelor se face pe bază de comandă/contract de prestări de servicii încheiat între administraţii şi proprietarii/operatorii navelor sau agenţii acestora.
ART. 37
(1) Tarifele prevăzute în contractele de prestări servicii, percepute pentru utilizarea infrastructurii de transport naval în conformitate cu prevederile art. 36, precum şi tarifele pentru alte activităţi şi servicii prestate de administraţii se stabilesc de către administraţii, în mod nediscriminatoriu.
(2) Stabilirea tarifelor se face pe baza unor norme de fundamentare întocmite de administraţii.
ART. 38
Sumele obţinute din chirii, redevenţe şi din tarifele prevăzute la art. 37 constituie venituri proprii ale administraţiilor şi se utilizează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 39
Prevederile prezentului capitol se completează cu prevederile corespunzătoare ale legislaţiei specifice în vigoare.
ART. 40
(1) Administraţiile sunt obligate să facă publice tarifele prevăzute la art. 37.
(2) Administraţiile pot, cu aprobarea consiliilor de administraţie, să acorde facilităţi sau reduceri la tarifele prevăzute la art. 37.
(3) Facilităţile sau reducerile prevăzute la alin. (2) se aplică tuturor utilizatorilor în mod nediscriminatoriu şi se fac publice.
ART. 41
(1) Operatorii economici care desfăşoară activităţi de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare au obligaţia să transmită administraţiilor în a căror zonă îşi desfăşoară activitatea toate datele solicitate de către acestea privind volumul de marfă operat, portul de încărcare/descărcare a mărfurilor, numărul de nave operate şi normele de operare.
(2) Administraţiile au obligaţia să centralizeze aceste date şi să le publice anual.
ART. 42
(1) Ministerul are dreptul de a controla administraţiile în ceea ce priveşte modul de administrare şi de utilizare a infrastructurii de transport naval, modul în care respectă regulamentul portuar, precum şi modul de îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, pe care administraţiile au fost mandatate să le ducă la îndeplinire.
(2) Din organele de conducere ale administraţiilor vor face parte reprezentanţi ai ministerului şi, după caz, ai acţionarilor, iar în cazul în care infrastructura portuară este administrată de autorităţile administraţiei publice locale, şi reprezentanţii acestora, dacă prin lege nu se prevede altfel.
CAP. VI
Exercitarea activităţii de control de către administraţii
ART. 43
Procedurile ce trebuie îndeplinite pentru intrarea şi ieşirea navelor în/din porturi, precum şi documentele aferente acestor proceduri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART. 44
(1) Administraţiile alocă danele în care navele urmează să acosteze şi să opereze, stabilesc ordinea de intrare pentru navele care intră în port, avizează buletinul de pilotaj sau de manevră, după caz, şi dau acceptul portuar.
(2) Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează permisul de acostare pe baza acceptului portuar dat de administraţie.
(3) Alocarea danelor şi ordinea intrării în port se stabilesc în funcţie de solicitările operatorilor economici care desfăşoară activităţi de încărcare/descărcare nave şi îmbarcare/debarcare pasageri. Au prioritate în aceste alocări operatorii economici ale căror elemente de suprastructură se află în danele respective sau cărora le-au fost impuse condiţii de trafic/performanţă la încheierea contractelor de închiriere/concesiune/subconcesiune.
ART. 45
Administraţiile urmăresc şi iau măsurile necesare pentru ca traficul de mărfuri în port şi modul de depozitare a acestora şi, în special, a mărfurilor periculoase să nu afecteze siguranţa şi securitatea infrastructurii portuare şi operarea navelor.
ART. 46
În porturile sau în zonele din porturi în care nu s-a instituit obligativitatea pilotajului sau a remorcajului administraţia poate impune ca navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, să ia un pilot şi/sau să fie asistate în timpul manevrelor de un remorcher, în cazurile în care:
a) navele sau încărcătura acestora constituie o ameninţare iminentă pentru mediu; aceste categorii de nave şi de mărfuri trebuie făcute publice în prealabil prin regulamentul de exploatare a portului sau prin avize către navigatori;
b) navele au corpul, maşinile sau echipamentele deteriorate şi acestea influenţează în mod substanţial siguranţa navigaţiei, caz în care se va solicita şi avizul căpităniei de port.
CAP. VII
Serviciile de siguranţă în porturi şi pe căi navigabile
ART. 47
(1) Serviciile de siguranţă se desfăşoară sub controlul statului, prin minister.
(2) Sunt considerate servicii de siguranţă pilotajul navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele aceluiaşi port şi pe căile navigabile interioare, şi remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi.
ART. 48
Serviciile de siguranţă sunt prestate tuturor utilizatorilor care apelează la ele, pe o bază permanentă, nediscriminatorie, uniformă şi continuă, în condiţii egale în ceea ce priveşte calitatea, timpul şi preţul.
ART. 49
Ministerul stabileşte porturile, căile navigabile interioare, zonele sau porţiunile din aceste zone, precum şi categoriile de nave, pentru care serviciul de pilotaj este obligatoriu.
ART. 50
(1) Pilotajul navelor maritime în porturile unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu se asigură de către administraţiile portuare:
a) prin corpul de piloţi aparţinând administraţiei;
b) prin intermediul unor operatori economici specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administraţie şi respectivii operatori economici;
c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în condiţiile legii, de către administraţie către operatori economici specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2).
(2) În cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care poate să efectueze serviciul de pilotaj prevăzut sau în situaţia imposibilităţii derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea acestor servicii va fi asigurată de către administraţii şi de către operatori economici autorizaţi conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contracte atribuite în condiţiile legii.
(3) În cazul în care pilotajul este realizat de operatori economici autorizaţi, aceştia comunică administraţiilor tarifele de pilotaj şi facilităţile acordate.
(4) Administraţiile fac publice lista operatorilor economici autorizaţi cu care au încheiat contracte pentru pilotaj, tarifele practicate şi facilităţile acordate de aceştia.
(5) Pentru folosirea infrastructurii portuare, operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) plătesc un tarif stabilit de administraţie.
(6) Modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
ART. 51
(1) Pilotajul navelor maritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe şi cu prevederile Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, ratificată de România prin Decretul nr. 298/1948.
(2) Tarifele de pilotaj pentru pilotajul navelor maritime prevăzut la alin. (1) se propun de către Regia Autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
(3) Pilotajul navelor maritime prevăzut la alin. (1), precum şi manevrele de sosire şi plecare din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila se asigură de către Regia Autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi:
a) prin corpul propriu de piloţi;
b) prin piloţi autorizaţi de către Regia Autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi, pe bază de contract de prestări de servicii încheiat în baza criteriilor impuse prin contractul-cadru de către Regia Autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi cu respectivii piloţi ca persoane fizice sau ca operatori economici autorizaţi în condiţiile art. 19 alin. (2);
c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în condiţiile legii, către operatorii autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2).
(4) Modul de desfăşurare a serviciului de pilotaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (3), piloţii, persoane fizice sau operatorii economici autorizaţi, sunt obligaţi să plătească un tarif de utilizare a infrastructurii stabilit de către Regia Autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi.
(6) Manevrele şi pilotajul navelor maritime în porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, cu excepţia celor prevăzute la alin. (3), se efectuează de către administraţiile portuare în conformitate cu prevederile art. 50.
ART. 52
(1) Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi prevăzut la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 se asigură de către administraţiile portuare:
a) direct, cu remorchere şi personal propriu al administraţiei;
b) prin intermediul operatorilor economici specializaţi, autorizaţi conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administraţie şi respectivii operatori economici, pe baza criteriilor impuse prin contractul-cadru;
c) prin concesionarea serviciului de remorcaj de către administraţie, în condiţiile legii, către operatorii economici specializaţi, autorizaţi conform prevederilor art. 19 alin. (2).
(2) În cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care să efectueze serviciile de remorcaj de manevră, furnizarea acestui serviciu va fi asigurată de administraţii, prin remorchere şi personal proprii. În situaţia imposibilităţii derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea serviciului va fi asigurată de operatori economici autorizaţi conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contracte atribuite în condiţiile legii.
(3) În cazul în care serviciul de remorcaj de manevră a navelor maritime se execută prin operatori economici autorizaţi, aceştia comunică administraţiilor portuare tarifele practicate, precum şi facilităţile acordate.
(4) Administraţiile fac publice lista operatorilor economici autorizaţi cu care au încheiat contracte în conformitate cu alin. (1), tarifele practicate şi facilităţile acordate de aceştia, prevăzute la alin. (3).
(5) Pentru utilizarea infrastructurii, operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia să plătească administraţiei un tarif de utilizare a infrastructurii portuare stabilit de către aceasta, în condiţiile art. 37.
(6) Modul de desfăşurare a serviciului de remorcaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
CAP. VIII
Mărfuri periculoase
ART. 53
Toţi operatorii economici care transportă, operează sau depozitează mărfuri periculoase în apele naţionale navigabile ori în porturile româneşti au obligaţia să respecte prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. Aceste operaţiuni se execută sub supravegherea unor persoane specializate în manipularea mărfurilor periculoase, care pot fi angajate de operatorii economici ca personal propriu sau pe bază de contract încheiat cu operatorii economici specializaţi în manipularea mărfurilor periculoase.
ART. 54
Orice navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care urmează să încarce sau să descarce mărfuri periculoase în porturile româneşti ori să tranziteze cu substanţe periculoase apele naţionale navigabile, are obligaţia să respecte prevederile legislaţiei naţionale, ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte şi să informeze corespunzător administraţiile.
CAP. IX
Agenturarea navelor
ART. 55
Agenturarea navelor se efectuează numai de operatori economici specializaţi şi autorizaţi, denumiţi în continuare agenţi, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 56
(1) Agentul reprezintă nava, precum şi pe comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia în faţa autorităţilor publice, a administraţiilor, a tuturor operatorilor economici care prestează servicii pentru navă, echipaj, proprietar sau operator şi acţionează în limitele mandatului de împuternicire dat de aceştia.
(2) Agentul are obligaţia să asiste nava şi pe comandantul acesteia în toate acţiunile sale, de la sosirea şi până la plecarea din port.
(3) În cazul navelor maritime care tranzitează porturile Dunării, agentul asistă nava până la bara Sulina.
ART. 57
Agentul are obligaţia să aducă la cunoştinţă comandantului navei agenturate prevederile legale aplicabile din domeniul transportului naval, activitatea autorităţilor publice şi administraţiilor, precum şi ordinele şi dispoziţiile autorităţilor locale care acţionează în porturi şi pe căile navigabile interioare.
ART. 58
Pentru navele pe care le agenturează agentul garantează plata tarifelor, a taxelor şi a celorlalte cheltuieli portuare către autorităţile publice, administraţiile şi operatorii economici care prestează servicii de siguranţă, stabilite în conformitate cu reglementările în vigoare sau prevăzute în contractele încheiate.
CAP. X
Munca în porturi
ART. 59
Munca în porturi este reglementată de prezenta ordonanţă, de legislaţia muncii şi de acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
ART. 60
(1) Constituie muncă specifică în porturi operaţiunile de încărcare/descărcare a mărfurilor şi/sau a containerelor în şi din nave, de manipulare în şi din magaziile portuare sau în şi din alte mijloace de transport, de depozitare, stivuire, amarare, sortare, paletizare, pachetizare, containerizare, slinguire, însăcuire a mărfurilor, precum şi operaţiunile de curăţare a hambarelor şi a magaziilor navelor, efectuate manual sau mecanizat.
(2) Munca specifică în porturi este prestată de muncitorii portuari.
ART. 61
(1) Poate fi muncitor portuar orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani şi îndeplineşte criteriile de sănătate şi de pregătire profesională în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Sistemul de calificare a muncitorilor portuari se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 62
(1) Muncitorii portuari îşi desfăşoară activitatea în port numai dacă sunt înregistraţi şi dacă deţin carnet de lucru.
(2) Administraţiile portuare înregistrează fiecare muncitor portuar în baza unei solicitări scrise din partea agenţiei prevăzute la art. 64 sau a angajatorului cu care respectivul muncitor portuar are contract de muncă înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă.
(3) Angajatorii prevăzuţi la alin. (2) sunt operatori economici care efectuează munca specifică portuară şi sunt autorizaţi în acest sens.
(4) Metodologia de eliberare a carnetelor de lucru în port şi de înregistrare a muncitorilor portuari se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
(5) Pentru eliberarea carnetului de lucru în port se percep tarife stabilite de administraţii.
(6) Carnetul de lucru eliberat este valabil numai în portul respectiv, pe perioada în care muncitorul portuar are încheiat contract individual de muncă cu operatorul economic care a solicitat înregistrarea sa sau pentru perioada în care acesta este înscris în cadrul agenţiei înfiinţate potrivit art. 64.
(7) În cazul încetării contractului individual de muncă sau retragerii din cadrul agenţiei prevăzute la art. 64, operatorul economic sau agenţia este obligat(ă) să înştiinţeze în scris administraţia şi să predea carnetul de lucru al respectivului muncitor portuar.
(8) Carnetele de lucru predate se păstrează de către administraţii.
(9) În cazul în care muncitorul portuar prevăzut la alin. (7) încheie un contract individual de muncă cu un alt operator economic care îşi desfăşoară activitatea în portul respectiv, administraţia va elibera carnetul de lucru, la cerere, noului angajator.
ART. 63
(1) Operatorii economici sunt obligaţi să înregistreze la administraţii muncitorii portuari cu care au încheiat contracte individuale de muncă, în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (2).
(2) Operatorii economici prevăzuţi la art. 62 alin. (3) sunt obligaţi să utilizeze numai muncitori portuari cu care au încheiat contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, dacă aceştia:
a) sunt înregistraţi la administraţii; şi
b) posedă carnet de lucru.
ART. 64
(1) Pentru asigurarea necesarului de forţă de muncă portuară de rezervă şi pentru optimizarea folosirii acesteia în funcţie de variaţia traficului portuar, în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia se înfiinţează o agenţie de ocupare şi formare profesională a muncitorilor portuari, denumită în continuare agenţia. Agenţia este asociaţie profesională şi se înregistrează şi funcţionează conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Agenţia este constituită din reprezentanţii operatorilor economici şi/sau ai organizaţiilor acestora, precum şi ai federaţiei sindicale a lucrătorilor portuari cu cel mai mare număr de membri cotizanţi din porturile Constanţa, Midia şi Mangalia.
ART. 65
(1) Agenţia are, în principal, următoarele atribuţii:
a) întocmeşte programul de dezvoltare a forţei de muncă portuară de rezervă, în funcţie de dinamica activităţii portuare;
b) ţine evidenţa muncitorilor portuari de rezervă din cadrul agenţiei angajaţi cu contracte individuale de muncă;
c) gestionează forţa de muncă de rezervă, în vederea asigurării unui echilibru între cerere şi ofertă, la nivelul portului respectiv;
d) păstrează carnetele de lucru pentru muncitorii de rezervă;
e) asigură furnizarea muncitorilor portuari din forţa de muncă de rezervă, la solicitarea operatorilor economici;
f) desfăşoară activităţi de calificare, perfecţionare, policalificare şi reconversie profesională a muncitorilor portuari, la cererea acestora sau a angajatorilor, pe bază de contract;
g) colaborează cu administraţia portuară, cu autoritatea administraţiei publice locale sau cu alte instituţii de autoritate, pentru rezolvarea problemelor specifice vizând forţa de muncă de rezervă, precum şi pentru rezolvarea deficienţelor semnalate vizând utilizarea forţei de muncă din porturi;
h) acţionează în vederea asigurării unui venit minim pentru muncitorii portuari de rezervă pentru perioada când nu li se poate asigura de lucru din motive neimputabile acestora;
i) urmăreşte ca operatorii economici să nu utilizeze muncitori portuari decât în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă.
(2) Furnizarea forţei de muncă de rezervă conform alin. (1) lit. e) se realizează pe bază de contract încheiat între operatorul economic şi agenţie.
(3) Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a agenţiei va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
ART. 66
(1) Sursele de venituri ale agenţiei sunt următoarele:
a) cotizaţii lunare ale muncitorilor portuari înscrişi la agenţie;
b) cotizaţii lunare ale asociaţilor pentru constituirea fondului destinat plăţii indemnizaţiilor personalului de rezervă;
c) contribuţii ale operatorilor economici, în cuantum de 0,05 lei/tona manipulată sau 0,1 lei/container de 20' (TEU) plătite lunar;
d) contribuţii de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru programele de calificare, perfecţionare, reconversie profesională şi policalificare a muncitorilor portuari, în condiţiile legii;
e) venituri din activităţile pentru care a fost autorizată, în conformitate cu prevederile legale;
f) alte venituri provenite din donaţii;
g) veniturile încasate de agenţie din contractele încheiate conform prevederilor art. 65 alin. (1) lit. f);
h) alte surse prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Cotizaţiile muncitorilor portuari înscrişi la agenţie se stabilesc anual de adunarea generală a asociaţilor agenţiei.
CAP. XI
Contravenţii
ART. 67
Constituie contravenţii la normele prezentei ordonanţe următoarele fapte:
a) construirea unui port în apele navigabile naţionale fără avizele şi autorizaţiile corespunzătoare;
b) efectuarea de lucrări sau construirea de instalaţii şi amenajări care împiedică navigaţia;
c) executarea de lucrări de dezvoltare a porturilor ale căror terenuri aparţin domeniului public fără avizele şi autorizaţiile corespunzătoare;
d) executarea de lucrări de modificare a infrastructurii portuare existente fără avizele şi autorizaţiile corespunzătoare;
e) realizarea de construcţii şi de instalaţii noi, precum şi orice modificări aduse construcţiilor hidrotehnice sau capacităţilor portuare existente şi destinaţiei acestora fără aprobarea ministerului;
f) deschiderea unor puncte şi locuri de operare din afara porturilor deschise accesului public pentru operarea de mărfuri şi/sau îmbarcarea/debarcarea de persoane fără aprobările corespunzătoare;
g) efectuarea încărcării/descărcării mărfurilor şi a îmbarcării/debarcării pasagerilor în afara locurilor autorizate;
h) încărcarea/descărcarea unei nave fluviale cu nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (4);
i) distrugerea sau deteriorarea semnelor şi semnalelor de navigaţie;
j) refuzul de a permite accesul pentru instalarea, repararea sau verificarea semnelor şi semnalelor de navigaţie;
k) executarea de lucrări în acvatoriile portuare sau în albia căilor navigabile interioare, dragaje de extracţie şi altele asemenea fără avizele corespunzătoare;
l) instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile interioare ori în porturi fără avizele corespunzătoare;
m) distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal şi a digurilor de pe căile navigabile interioare;
n) depozitarea mărfurilor pe coronamentul apărărilor de mal şi al digurilor de pe căile navigabile interioare;
o) depozitarea mărfurilor pe coronamentul cheiurilor şi pe căile de acces în porturi;
p) efectuarea de activităţi de transport naval fără autorizare;
r) efectuarea serviciilor de siguranţă fără a avea încheiate contracte cu administraţiile;
s) nerespectarea interdicţiei de oprire a operaţiunilor de încărcare/descărcare;
t) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 41 şi la art. 62 alin. (7);
u) folosirea de muncitori portuari neînregistraţi la administraţii şi/sau fără carnet de lucru;
v) accesul fără forme legale în incinta portului;
w) staţionarea mijloacelor de transport sau a utilajelor în locuri nepermise;
x) prestarea de către persoane fizice a unor activităţi în legătură cu încărcarea/descărcarea navelor, fără a fi înregistrate la agenţie şi fără a deţine carnet de lucru;
y) nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (2);
z) nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (2);
aa) nerespectarea prevederilor art. 53;
ab) nerespectarea prevederilor art. 56 alin. (2);
ac) nerespectarea prevederilor art. 57;
ad) încălcarea de către operatorii economici a prevederilor art. 63.
ART. 68
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 67 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. j), w), ab) şi ac);
b) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. i), r) şi v);
c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. g), p), s), t), u), x) şi ad);
d) cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. d), e), f), h), k), m), n) şi o);
e) prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 100.000 lei la 500.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. a), b), c), l), y), z) şi aa).
(2) Avizele şi autorizaţiile emise fără respectarea procedurilor prevăzute de prezenta ordonanţă şi de legislaţia în vigoare sunt lovite de nulitate.
(3) Orice investiţie realizată fără obţinerea de avize şi autorizaţii în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta ordonanţă şi de legislaţia în vigoare, precum şi investiţiile realizate fără respectarea reglementărilor legale în vigoare se desfiinţează pe cheltuiala proprietarului investiţiei.
ART. 69
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite de minister, de Autoritatea Navală Română, de administraţii sau de autorităţile administraţiei publice locale, astfel:
a) de către persoanele împuternicite de minister, în cazul faptelor prevăzute la art. 67 lit. a), c) şi z);
b) de către persoanele împuternicite de Autoritatea Navală Română, în cazul faptelor prevăzute la art. 67 lit. b), d), e), f), g), h), k), l), m), n), o), p), r), s), aa), ab) şi ac);
c) de către persoanele împuternicite de autoritatea administraţiei publice locale competente, în cazul faptei prevăzute art. 67 lit. c);
d) de către persoanele împuternicite de administraţii, în cazul faptelor prevăzute la art. 67 lit. i), j), t), u), v), w), x), y) şi ad).
ART. 70
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, conform reglementărilor legale în vigoare.
ART. 71
Dispoziţiile art. 67 şi 68 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 72
Aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute în prezentul capitol nu înlătură dreptul administraţiilor şi al Autorităţii Navale Române de a retrage sau de a suspenda autorizaţiile acordate operatorilor economici.
NOTĂ:
Reproducem mai jos art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007, astfel cum au fost aprobate şi modificate prin Legea nr. 108/2010, precum şi art. II şi III din Legea nr. 108/2010, care nu sunt încorporate în forma republicată a Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale acestora:
- Art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007:
"Art. II. - (1) Contractele de concesiune a serviciilor de siguranţă, încheiate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi operatorii economici, înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, rămân în vigoare până la data expirării.
(2) Până la expirarea contractelor prevăzute la alin. (1), serviciile de siguranţă se efectuează numai de către concesionari.
(3) Contractele de închiriere a terenurilor portuare aparţinând domeniului public, încheiate între administraţiile portuare şi de căi navigabile interioare şi operatorii economici înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, rămân valabile până la data expirării.
(4) Contractele prevăzute la alin. (3) pot fi renegociate, în vederea prelungirii, cu 30 de zile înainte de data expirării.
(4^1) Contractele prevăzute la alin. (3) pot fi transformate în contracte de subconcesiune, în interiorul aceluiaşi termen de expirare, la solicitarea operatorilor economici respectivi, în condiţiile legii.
(4^2) Contractele de asociere prevăzute la art. 27^2 alin. (4)*) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi transformate în contracte de închiriere/ subconcesiune, la solicitarea operatorilor economici, în condiţiile legii.
_________
──────────
*) Conform prezentei forme republicate art. 27^2 alin. (4) s-a renumerotat şi a devenit art. 30 alin. (4).──────────
(5) În cazul în care pe terenurile portuare sunt construite elemente de suprastructură, cum sunt platformele, magaziile, depozitele şi altele asemenea, care sunt utilizate legal de operatorii economici, iar pentru terenurile aferente nu sunt încheiate contracte de închiriere sau subconcesiune între operatorii economici şi administraţii, aceştia sunt obligaţi să încheie cu respectivele administraţii contracte de închiriere sau subconcesiune a terenurilor portuare respective, care vor cuprinde cel puţin condiţiile prevăzute la art. 27^7, respectiv la art. 27^6**) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
_________
──────────
**) Conform prezentei forme republicate art. 27^7 şi art. 27^6 s-au renumerotat şi au devenit art. 35 şi art. 34.──────────
(6) Valoarea chiriei/redevenţei ce va fi prevăzută în contractele de închiriere/subconcesiune a terenului portuar care vor fi încheiate în conformitate cu alin. (5), cumulată cu valoarea chiriei pentru utilizarea elementelor de suprastructură respective, nu vor depăşi valoarea cumulată a sumelor pe care operatorii economici o plăteau înainte de încheierea contractelor de închiriere/subconcesiune a terenurilor portuare.
(6^1) În cazul în care elementele de suprastructură aparţin operatorilor economici, valoarea chiriei/redevenţei stabilită în contractele de închiriere/subconcesiune a terenurilor portuare ce se vor încheia în conformitate cu prevederile alin. (5) va avea aceeaşi valoare pentru aceeaşi categorie de terenuri, cu chiria/redevenţa stabilită în contractele prevăzute la alin. (6).
(7) Contractele prevăzute la alin. (5) se vor încheia într-o perioadă de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(8) În cazul în care operatorii economici refuză să încheie contracte de închiriere/subconcesiune, în conformitate cu prevederile alin. (5), aceştia nu mai pot utiliza terenurile portuare şi celelalte elemente de infrastructură portuară care aparţin domeniului public, urmând ca eventualele contracte de închiriere/subconcesiune pe care le-ar avea încheiate cu administraţiile referitoare la suprastructura aparţinând acestora să se rezilieze. Situaţia suprastructurii aparţinând operatorilor economici se va rezolva de la caz la caz, în condiţiile legii.
Art. III - În termen de 90 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Transporturilor***) va modifica şi va completa Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 287/2003 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de transport naval, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 24 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare."
_________
──────────
***) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, Ministerul Transporturilor a fost reorganizat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.──────────
- Art. II şi III din Legea nr. 108/2010:
"Art. II. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, din cuprinsul anexelor nr. 5 şi 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se elimină sintagma «servicii de ecluzare a navelor pe canale navigabile».
Art. III - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 15 octombrie 2002, cu modificările ulterioare."
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
