Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 95 din 28 iunie 2024 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi a Legii învăţământului superior nr. 199/2023
Având în vedere faptul că interesul superior al elevului presupune adaptarea cadrului legal la realităţile sociale astfel încât să asigure un mediu educaţional sigur şi sănătos, iar demersurile întreprinse de unităţile de învăţământ, prin aplicarea acestuia, vor avea ca efect prevenirea şi reducerea activităţilor şi comportamentelor care încalcă sau care favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, inclusiv violenţă verbală, fizică şi psihologică - bullying, având în vedere faptul că în foarte multe situaţii intervenţia autorităţilor se realizează după consumarea faptelor de violenţă verbală, fizică şi psihologică - bullying, multe dintre acestea nefiind sesizate de persoanele vătămate şi având un impact negativ asupra dezvoltării armonioase a beneficiarului direct, este necesar să se întărească măsurile de prevenţie a acestora, pentru asigurarea mediului educaţional sigur şi sănătos. Ţinând cont de faptul că luarea măsurilor de reglementare a supravegherii audio-video în spaţiul şcolar este o măsură urgentă şi necesară, care impune adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă, având în vedere faptul că pentru a exista continuitate în educaţia copiilor cu cerinţe educaţionale speciale aceştia trebuie să fie şcolarizaţi în unităţi de învăţământ special, respectiv înscrişi în clasa pregătitoare, după finalizarea nivelului de învăţământ preşcolar special, ţinând cont de faptul că pentru a asigura continuitatea în educaţia elevilor este necesar ca înscrierea în clasa pregătitoare din învăţământul special să se facă şi pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani împliniţi până la data de 31 decembrie a anului în care se face înscrierea, deoarece, pentru beneficiarii primari identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale, se urmăreşte asigurarea unei abordări multidisciplinare a intervenţiilor specifice, centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională va putea constitui echipe multidisciplinare care vor asigura atât elaborarea unui plan educaţional personalizat, cât şi servicii psihologice şi servicii de sprijin în învăţare şi sprijin pentru familie, astfel încât beneficiarul primar să acceseze în condiţii echitabile şi adecvate procesul educaţional, având în vedere faptul că până la înfiinţarea Centrului Naţional pentru Educaţie Incluzivă Ministerul Educaţiei trebuie să eficientizeze funcţionarea comisiilor responsabile la nivel judeţean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, aceasta se va realiza prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, care sunt structuri deconcentrate ale ministerului. Cunoscând faptul că există elevi din învăţământul special care nu se pot deplasa la şcoală cu mijloacele de transport în comun, pentru asigurarea dreptului la educaţie, este necesară completarea cadrului legal prin prezenta ordonanţă de urgenţă, astfel încât aceştia să poată beneficia de suma forfetară acordată elevilor din învăţământul de masă. Având în vedere numeroasele sesizări venite din partea părinţilor, atât la Ministerul Educaţiei, cât şi la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, sesizări care au relevat nevoia de îmbunătăţire a prevederilor legale în vigoare în sensul eliminării condiţiilor de medie minimă pentru acordarea burselor de merit, păstrând totuşi regula de stimulare a progresului şcolar pentru un procent de 30% dintre elevii fiecărei clase, în ceea ce priveşte acordarea burselor, au fost propuse o serie de modificări ale condiţiilor de acordare şi a fost introdusă bursa de rezilienţă pentru a motiva elevii cu rezultate medii să obţină rezultate mai bune, în timp ce bursa de merit va fi acordată doar elevilor care obţin performanţe şcolare. Având în vedere nevoia de estimare a impactului bugetar, ţinând seama de faptul că valoarea burselor acordate în perioada septembrie-decembrie a anului şcolar 2024-2025 este prevăzută în bugetul anului calendaristic 2024, s-a propus menţinerea şi în anul şcolar 2024-2025 a cuantumului burselor la nivelul cuantumului din anul şcolar curent, ştiind că acordarea burselor se realizează pe an şcolar, se impune reglementarea de urgenţă, astfel încât până la data de 1 septembrie 2024 beneficiarii primari să cunoască condiţiile de acordare a burselor în anul şcolar următor. Având în vedere faptul că îndeplinirea condiţiilor de studii necesare pentru ocuparea funcţiilor didactice în învăţământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile art. 176 din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, va fi posibilă începând cu anul 2029, este necesară şi urgentă modificarea termenelor prevăzute la art. 249 alin. (5)-(7), (9) şi (23) din legea respectivă, pentru toate specializările şi programele de studii care asigură pregătirea iniţială pentru cariera didactică în învăţământul preuniversitar, aferente atât învăţământului preuniversitar, cât şi învăţământului superior, până la promoţia anului 2029, astfel fiind asigurate condiţiile pentru încadrarea în creşe a personalului didactic de predare. În contextul în care, începând cu data de 1 noiembrie 2023, a intrat în vigoare Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, cu modificările şi completările ulterioare, care a reglementat condiţiile în care instituţiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea, subordonarea sau autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale îşi pot desfăşura activitatea, stabilind data de 1 ianuarie 2025 ca termen de finalizare a procesului de desfiinţare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate pentru aceste instituţii, dar şi condiţii legate de numărul de posturi sau numărul de funcţii de conducere necesare pentru desfăşurarea activităţilor acestei instituţii, ţinând cont de faptul că, pentru o corelare în aplicabilitate a Legii nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, cu Legea nr. 296/2023, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât procedura de cercetare disciplinară să se desfăşoare potrivit prevederilor Legii nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se impune adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă care să cuprindă şi reglementarea de urgenţă a procedurii de urmat până la înfiinţarea şi funcţionarea efectivă a Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară din cadrul Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar. În considerarea faptului că, pentru asigurarea unei evidenţe complete a unităţilor de învăţământ care au parcurs procedurile de verificare a calităţii actului educaţional este necesar ca modelul şi conţinutul acestor documente să fie reglementate unitar, se impune crearea în legea organică a cadrului legal care să justifice demersul Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar. Având în vedere faptul că prin Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, a fost introdusă o nouă denumire a diplomelor conferite absolvenţilor programelor de studii universitare de masterat - diplomă de masterat (în loc de diplomă de master), aspect ce generează interpretări neunitare şi confuzii la nivelul instituţiilor în procesul de ocupare a posturilor, atât la angajare, cât şi la promovare, deoarece pentru absolvenţi ai aceluiaşi program de studii universitare de masterat, cu aceeaşi denumire şi acelaşi număr de credite de studii transferabile, sunt emise acte de studii cu titulatură diferită (diplomă de master, respectiv diplomă de masterat), ştiind că, încă din anul 2016, instituţiile de învăţământ superior, respectiv instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat din România recunosc, în baza metodologiilor proprii, calitatea de conducător de doctorat sau abilitarea obţinută în străinătate şi în corelare cu recunoaşterea diplomei de doctor şi a funcţiei didactice, pe care o asigură în baza expertizei şi a autonomiei universitare, întrucât se impune a fi realizată armonizarea prevederilor cu domeniile de studii din Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, care sunt corelate cu domeniile din Clasificarea internaţională standard a educaţiei ISCED-F 2013 şi cu prevederile care reglementează ciclul III de studii universitare - doctorat, dat fiind că, pentru a se evita blocarea accesului la concursurile de promovare în cariera didactică, concursuri care se organizează de către instituţiile de învăţământ superior conform unui calendar planificat de fiecare instituţie, şi pentru a asigura un mecanism unitar de recunoaştere de către instituţiile de învăţământ superior în baza expertizei şi a autonomiei universitare, este necesară modificarea cadrului legal, având în vedere faptul că Ministerul Educaţiei poate acorda studenţilor români, anual, prin concurs organizat la nivel naţional, burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop, este necesară adoptarea la nivelul legislaţiei primare a cadrului legal, astfel încât cuantumul burselor să fie stabilit prin hotărâre a Guvernului, iar metodologia-cadru de acordare a acestora să fie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Ştiind că la nivelul instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, studenţii români de pretutindeni au performanţe academice foarte bune, ţinând cont de contextul politicii Guvernului României de sprijinire a comunităţilor de români de pretutindeni şi considerând importanţa politicii de internaţionalizare a învăţământului superior este necesară completarea cadrului legal în ceea ce priveşte acordarea burselor. Cunoscând faptul că în lipsa unui cadru legal de reglementare, în această perioadă, elevii înmatriculaţi în unităţile de învăţământ preuniversitar din subordinea instituţiilor de învăţământ superior de stat nu beneficiază de dreptul de a primi burse şi alte forme de sprijin prevăzute de legislaţia în vigoare, având în vedere faptul că instituţiile de învăţământ superior au accesat şi implementează proiecte de infrastructură cu finanţare din fonduri externe nerambursabile sau din venituri proprii pentru dezvoltarea acestora fiind necesară luarea unor măsuri care să ajute la implementarea proiectelor respective, ştiind că resursa umană reprezintă cheia dezvoltării unui învăţământ de calitate care să contribuie la continuitatea progresului social al României, ţinând cont de lipsa de resursă umană specializată şi având în vedere importanţa activităţii personalului didactic auxiliar, în învăţământul superior românesc, pentru a nu fi generate inegalităţi de tratament în ceea ce priveşte acordarea dreptului la pensie pentru personalul didactic auxiliar care desfăşoară activitate-suport pentru procesul educaţional din instituţiile de învăţământ superior, se impune adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă prin care se corelează prevederile Legii nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. În situaţia în care nu ar fi adoptată prezenta ordonanţă de urgenţă nu ar fi posibilă elaborarea legislaţiei subsecvente până la începutul anului şcolar 2024-2025, respectiv anului universitar 2024-2025, fiind afectat dreptul beneficiarilor primar la burse, cu consecinţa iremediabilă a accesului la învăţământ de calitate, la un mediu educaţional sigur şi sănătos, precum şi afectarea categoriei elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Având în vedere că toate elementele mai sus menţionate constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, astfel că o eventuală legiferare, pe altă cale decât delegarea legislativă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată consecinţele negative identificate, fapt ce ar determina un impact suplimentar asupra dreptului la o educaţie de calitate în ansamblul său, prin raportare la numărul persoanelor afectate, fiind necesară adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. I Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 31, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(7) La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali, pot fi înscrişi în învăţământul special în clasa pregătitoare copiii cu CES, cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani împliniţi până la data de 31 decembrie a anului în care se face înscrierea."
2. La articolul 33, alineatele (7), (9) şi (12) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(7) Transferul între filierele, profilurile şi specializările din învăţământul liceal se face, de regulă, începând cu anul şcolar următor, în baza unor evaluări, în funcţie de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacităţii maxime de şcolarizare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. .................................................................................................. (9) Finalizarea a cel puţin 3 ani în filiera tehnologică sau în cea vocaţională sau a 4 ani în învăţământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale. ................................................................................................. (12) Durata studiilor în învăţământul liceal cu frecvenţă zi este, de regulă, de 4 ani, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) lit. d) şi cu planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Pentru formele de învăţământ liceal cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. Organizarea şi funcţionarea învăţământului liceal cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“"
3. La articolul 62, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Metodologiile şi programele de limbă, cultură şi civilizaţie românească, ca parte a învăţământului antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
4. La articolul 62, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) Programele prevăzute la alin. (2) sunt organizate de CNRID sau Institutul Limbii Române, după caz, potrivit ordinului ministrului educaţiei."
5. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 66 (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar poate decide, cu acordul majorităţii simple a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevilor minori şi a elevilor majori şi salariaţilor unităţii de învăţământ, cu privire la instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în scopul prevenirii actelor de violenţă fizică şi/sau psihică care pot apărea în spaţiul şcolar. (2) În situaţii excepţionale, atunci când există un risc crescut de violenţă în spaţiul şcolar, fiind înregistrat un număr semnificativ de sesizări privind săvârşirea unor acte de violenţă fizică şi/sau psihică, în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în scopul prevenirii actelor de violenţă fizică şi/sau psihică, decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere poate fi efectuată doar cu informarea persoanelor vizate, prevăzute la alin. (1). (3) Hotărârea de instalare şi/sau de punere în funcţiune a sistemelor de supraveghere audio-video, în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), se ia de către consiliul de administraţie prin decizie, avizată de director, pentru o perioadă de maximum 1 an calendaristic. Perioada de 1 an calendaristic poate fi prelungită, prin decizie a consiliului de administraţie, avizată de director, în situaţia în care circumstanţele care au stat la baza luării acesteia se menţin, cu aplicarea alin (2). Decizia de supraveghere audio-video şi decizia de prelungire a supravegherii audio-video se iau în baza consultării prealabile a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a personalului administrativ şi cu informarea persoanelor vizate, cu respectarea dispoziţiilor alin. (1). (4) Sistemele de supraveghere audio-video pot fi instalate în spaţiul şcolar, după cum urmează: în sălile de clasă, în exteriorul clădirilor, pe holuri, în sălile de festivităţi, pe holurile căminelor sau internatelor, precum şi în sălile de sport, cu excepţia vestiarelor şi a grupurilor sanitare. (5) Unitatea de învăţământ preuniversitar îşi asumă răspunderea cu privire la respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, şi în acest sens instituie garanţii care se referă la: a) respectarea modului de prelucrare a datelor cu caracter personal şi a perioadei de stocare, precum şi ştergerea acestora după expirarea perioadei de stocare; b) asigurarea securităţii şi confidenţialităţii înregistrărilor audio-video; c) stabilirea condiţiilor tehnice, astfel încât datele cu caracter personal să nu fie diseminate în spaţiul public; d) respectarea condiţiilor în care se realizează accesul la înregistrări; e) informarea persoanelor vizate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. (6) Unităţile de învăţământ preuniversitar au următoarele obligaţii: a) de a folosi înregistrările audio-video numai în scopul cercetării cazurilor de violenţă, fizică sau psihică, respectiv a cazurilor ce vizează protecţia bunurilor şi valorilor, care se produc în spaţiul şcolar; b) de a utiliza numai camere sau dispozitive de supraveghere configurate cu circuit închis, care nu permit configurarea sau accesul din afara unităţii de învăţământ; c) de a desemna o persoană cu atribuţii de monitorizare a funcţionării sistemului de supraveghere audio-video, de regulă un cadru didactic, precum şi un responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal, de regulă directorul adjunct sau un membru al consiliului de administraţie, după caz; d) de a asigura stocarea şi păstrarea, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, a înregistrărilor audio-video pentru o perioadă de 30 de zile, cu excepţia cazurilor temeinic justificate când această perioadă se prelungeşte până la finalizarea cercetărilor privind sesizările formulate, după care aceste informaţii se şterg automat; e) de a nu folosi înregistrările audio-video în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice sau în soluţionarea contestaţiilor privind evaluarea elevilor la orele de curs; f) de a asigura funcţionarea corespunzătoare a sistemelor de supraveghere audio-video; g) de a pune la dispoziţia organelor de urmărire penală înregistrările audio-video, dacă există o solicitare în acest sens. (7) Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul confidenţial şi privat al înregistrărilor audio-video. (8) Înregistrările audio-video din spaţiul şcolar prevăzut la alin. (4) nu pot fi comercializate şi nu pot fi făcute publice. (9) Accesul la înregistrările audio-video se face în baza unei cereri scrise, motivată, aprobată de directorul unităţii de învăţământ, numai prin vizualizarea acestora, de către următoarele categorii de persoane: a) părintele sau reprezentantul legal al elevului minor, elevul major sau personalul unităţii de învăţământ preuniversitar; b) reprezentaţii DJIP/DMBIP, ai Ministerului Educaţiei şi ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului; c) psihologul/consilierul şcolar din unitatea de învăţământ preuniversitar, cu acordul părintelui sau reprezentantului legal al elevului minor sau al elevului major. (10) Cererea prevăzută la alin. (9) trebuie să conţină şi perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită. (11) Persoanele care au acces la înregistrările audio-video din spaţiul şcolar prevăzut la alin. (4) nu pot publica aceste materiale şi nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integrităţii fizice sau psihice a beneficiarilor primari, a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai acestora sau a personalului angajat în unităţile de învăţământ preuniversitar. (12) În învăţământul preuniversitar, susţinerea evaluării naţionale, a admiterii la liceu, a examenelor naţionale de către elevi, respectiv a concursurilor/examenelor susţinute de către cadrele didactice presupune: a) supravegherea audio-video a probelor şi a activităţilor specifice din cadrul evaluării/examenelor naţionale susţinute de absolvenţii claselor a VIII-a, respectiv a XII-a/a XIII-a; b) supravegherea audio-video a probelor şi a activităţilor specifice din cadrul examenului naţional de definitivare în învăţământ/licenţiere, respectiv a probelor şi a activităţilor specifice concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, precum şi ale concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar. (13) Unităţile administrativ-teritoriale sau Ministerul Educaţiei pot asigura fonduri pentru achiziţionarea de sisteme de supraveghere audio-video de către unităţile de învăţământ preuniversitar. (14) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, Ministerul Educaţiei elaborează instrucţiuni privind monitorizarea audio-video care se efectuează în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi evaluarea impactului asupra protecţiei datelor, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
6. La articolul 69, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alin. (10^1), cu următorul cuprins: "(10^1) Până la înfiinţarea şi operaţionalizarea CNEI, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, prin intermediul CJRAE/CMBRAE, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învăţământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6)."
7. La articolul 69, alineatul (13) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(13) Pentru beneficiarii primari identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale se elaborează de către echipa multidisciplinară constituită de CJRAE/CMBRAE planul educaţional personalizat, care va include şi servicii pentru familie, servicii psihologice şi servicii de asistenţă psihopedagogică, servicii de sprijin în învăţare, terapii specifice, kinetoterapie şi facilitare. Planul educaţional personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educaţional al elevului. Modelul planului educaţional personalizat, precum şi modul de întocmire şi de monitorizare a acestuia se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
8. La articolul 76 alineatul (5), litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins: "j) prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (7), prioritate la transfer în cadrul unei unităţi de învăţământ care are în structură nivelul antepreşcolar pentru înscrierea copilului;"
9. La articolul 83, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins: "(8^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), de suma forfetară pot beneficia şi elevii din unităţile de învăţământ special, care nu se pot deplasa cu mijloacele de transport în comun din cadrul serviciilor publice de transport, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ special."
10. La articolul 106, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) În învăţământul liceal, regulamentul intern al unităţii de învăţământ poate interzice folosirea de către un elev a dispozitivelor prevăzute la alin. (4) în incinta unităţii de învăţământ preuniversitar sau doar într-o parte a acesteia, precum şi în timpul activităţilor care se desfăşoară în afara acesteia."
11. La articolul 108, alineatele (1), (4), (5), (8), litera a) a alineatului (11), alineatele (12), (16), literele a)-d) ale alineatului 17 şi alineatul (18) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "ART. 108 (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Metodologia-cadru de acordare a burselor se aprobă, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, denumit în continuare CNFÎP, prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Cuantumul minim al burselor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea CNFÎP. .................................................................................................. (4) Bursa de rezilienţă şi bursa de merit reprezintă forme de stimulare a elevilor, în vederea obţinerii progresului în învăţare şi a performanţei şcolare. (5) Bursa socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile sau cu situaţii medicale speciale, situaţii prevăzute în metodologia-cadru, în vederea susţinerii participării la activităţile didactice şi a prevenirii abandonului şcolar. Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se acordă burse sociale şi elevilor cu vârsta de până în 30 de ani, neangajaţi pe piaţa muncii şi înscrişi în formele de învăţământ cu frecvenţă redusă sau în programele educaţionale de tip «A doua şansă», în condiţiile prevăzute în metodologia-cadru prevăzută la alin. (1). .................................................................................................. (8) Bursele sociale se acordă în baza unor condiţii privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării, conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). Verificarea veniturilor declarate de părinţii/tutorii legal instituiţi/reprezentanţii legali ai elevilor minori, în vederea acordării dreptului la bursă socială, de către unitatea de învăţământ preuniversitar, se face prin solicitarea eliberării unui document care să ateste situaţia veniturilor declarate la organul central fiscal în a cărui rază teritorială se află situat beneficiarul. .................................................................................................. a) bursa de excelenţă olimpică I se acordă elevilor care obţin distincţii, respectiv premiile I, II, III sau menţiune ori medalii asimilate acestor distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale, respectiv elevilor care obţin locurile I, II şi III sau menţiune la campionatele sportive şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, la Jocurile Olimpice, la Jocurile Paralimpice sau la Jocurile Olimpice de Tineret. Bursele de excelenţă olimpică I se acordă lunar elevilor de gimnaziu şi liceu, pe întreaga durată a anului şcolar următor obţinerii distincţiei. De bursa de excelenţă olimpică I beneficiază şi elevii aflaţi în mobilitate internaţională, pe durata mobilităţii, dar nu mai mult de anul şcolar în care a fost acordată bursa. Prin excepţie, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an şcolar; .................................................................................................. (12) Bursele elevilor din învăţământul preuniversitar sunt alocate din bugetul Ministerului Educaţiei, după cum urmează: a) numărul burselor de merit cumulate cu numărul burselor de rezilienţă se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor şi condiţiilor stabilite prin metodologia-cadru; b) bursele de rezilienţă se acordă şi pentru elevii cu afecţiuni oncologice şi/sau cronice şcolarizaţi, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul «Şcolii din Spital» sau la domiciliu, în anul şcolar următor revenirii în unitatea de învăţământ la care au fost înmatriculaţi anterior; c) bursele sociale pentru toţi elevii care se încadrează în criteriile şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru; d) bursele tehnologice pentru elevii care frecventează învăţământul tehnologic şi care se încadrează în condiţiile stabilite prin metodologia-cadru; e) bursele de excelenţă olimpică I şi II pentru toţi elevii care au obţinut distincţiile prevăzute la alin. (11) lit. a) şi b), cu respectarea prevederilor metodologiei-cadru. .................................................................................................. (16) Printre beneficiarii burselor de merit se numără de drept şi elevii care au obţinut premiul I la concursurile şcolare naţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, câştigătorii medaliilor de aur/locului I la campionatele naţionale organizate de federaţiile sportive naţionale în sporturi olimpice/probe olimpice, precum şi alte categorii de elevi de gimnaziu şi liceu cu performanţe educaţionale, artistice sau sportive în conformitate cu prevederile metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). .................................................................................................. a) pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia; b) pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia; c) pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia; d) pentru menţiune, cuantumul lunar al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia; .................................................................................................. (18) Bursa de excelenţă, bursa de merit, bursa de rezilienţă sau bursa tehnologică este acordată şi cu condiţia ca elevul beneficiar să fi obţinut media 10 la purtare sau calificativul foarte bine la purtare la finalul anului şcolar anterior."
12. La articolul 108, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) Bursele care se acordă elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar sunt: a) bursă de excelenţă olimpică I şi II; b) bursă de merit; c) bursă de rezilienţă; d) bursă socială; e) bursă tehnologică."
13. La articolul 108, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins: "(3^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru anul şcolar 2024-2025, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează: a) bursă de merit - 450 lei/lună; b) bursă de rezilienţă - 300 lei/lună; c) bursă socială - 300 lei/lună; d) bursă tehnologică - 300 lei/lună."
14. La articolul 108, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins: "(8^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), în cazul elevilor prevăzuţi la alin. (7), al elevilor cu situaţii medicale speciale, inclusiv al elevilor cu afecţiuni oncologice şi/sau cronice şcolarizaţi, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul «Şcolii din Spital» sau la domiciliu, al elevilor care revin după şcolarizarea din cadrul «Şcolii din Spital» în unitatea de învăţământ preuniversitar la care au fost înmatriculaţi anterior, al elevilor asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie specială, precum şi al elevilor orfani de unul sau de ambii părinţi, bursa socială nu este condiţionată de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării."
15. La articolul 108, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alin. (12^1), cu următorul cuprins: "(12^1) În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite prin metodologia-cadru astfel încât, la nivelul clasei de gimnaziu sau de liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, să se acorde un număr de burse de merit, cumulate cu un număr de burse de rezilienţă egal cu procentul de 30%, aceste burse se acordă într-un procent mai mic de 30%."
16. La articolul 108, după alineatul (18) se introduce un nou alineat, alin. (18^1), cu următorul cuprins: "(18^1) În situaţia în care elevii acumulează 10 sau mai multe absenţe nemotivate într-o lună, nu primesc bursa de excelenţă, bursa de rezilienţă, bursa de merit, bursa socială, respectiv bursa tehnologică, după caz, pentru luna respectivă."
17. La articolul 113, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 113 (1) Pentru sprijinirea elevilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei organizează olimpiade, concursuri şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane şi alte activităţi specifice şi poate acorda burse şi alte forme de sprijin material şi financiar. Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor, a concursurilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor şi a altor activităţi specifice se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor, a concursurilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor şi a altor activităţi specifice, precum şi cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor, profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
18. La articolul 117, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alin. (10^1), cu următorul cuprins: "(10^1) Modelul, conţinutul şi procedura de completare a registrelor prevăzute la alin. (10) lit. r) se aprobă la propunerea ARACIIP, prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Unităţile de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate care fac parte din reţeaua şcolară sunt incluse de drept în aceste registre."
19. La articolul 120, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) Până la înfiinţarea CNEI, CJRAE/CMBRAE funcţionează în coordonarea metodologică a Ministerului Educaţiei prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti."
20. La articolul 138, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. b) şi c), statul asigură finanţarea de bază şi pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional autorizate să funcţioneze provizoriu care nu percep taxe de la beneficiarii primari."
21. La articolul 149, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(3) Prevederile art. 188 alin. (1) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, privind Cadrul naţional al calificărilor se aplică şi prezentului titlu. (4) Validarea rezultatelor învăţării realizate în contexte nonformale şi informale în sensul prezentului titlu se realizează cu respectarea art. 189 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare."
22. La articolul 152, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 152 (1) Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte formale, nonformale sau informale la nivelul de calificare prevăzut la art. 149, în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii, sunt prevăzute la art. 183 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare."
23. La articolul 153, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Formarea şi dezvoltarea competenţelor în învăţarea pe tot parcursul vieţii se fac în funcţie de categoriile de competenţe prevăzute la art. 181 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare."
24. Articolul 166 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 166 Profilul profesional al unui cadru didactic include ansamblul de competenţe necesare pentru realizarea activităţii didactice. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei şi pe niveluri de învăţământ şi determină setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială şi setul de standarde profesionale pentru funcţiile didactice. Metodologia privind profilul profesional al cadrului didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea iniţială şi continuă şi pentru managementul în cariera didactică, profilul cadrului didactic, standardele profesionale şi standardele de calitate pentru formarea iniţială se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
25. La articolul 171, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Practica pedagogică se organizează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
26. La articolul 176 alineatul (1) litera e), punctul (ii) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(ii) absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă din domeniul Ştiinţe ale educaţiei şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an, pentru posturile asociate domeniului Ştiinţe ale educaţiei;"
27. La articolul 176 alineatul (1) litera e), după punctul (iii) se introduce un nou punct, pct. (iv), cu următorul cuprins: "(iv) absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă didactică cu dublă specializare în profilul postului;"
28. La articolul 209, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: "(6) În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru fapte care constituie infracţiuni incompatibile cu funcţia didactică, pe perioada desfăşurării cercetării penale acesta nu va desfăşura activităţi didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale."
29. La articolul 248, alineatele (7) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(7) Setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială, cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate şi sprijin pentru debutul în carieră, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, prevăzut la art. 166, se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026. .................................................................................................. (9) Dispoziţiile art. 69 se aplică începând cu prima generaţie de elevi înscrişi în clasa pregătitoare în anul şcolar 2025-2026, gradual, în condiţiile existenţei infrastructurii conforme pentru integrarea preşcolarilor/elevilor cu CES şi ale încadrării resursei umane de specialitate în unitatea de învăţământ preuniversitar."
30. La articolul 249, alineatele (5)-(7), (9) şi (23) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(5) Prin excepţie de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. a), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creşe, ocuparea funcţiei didactice de educator/educatoare se poate face şi de către absolvenţi ai liceului pedagogic sau ai unei şcoli echivalente, cu specializarea învăţătoare sau învăţător-educator, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2028 cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi. (6) Prin excepţie de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. b), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creşe, ocuparea funcţiei didactice de profesor de educaţie timpurie se poate face şi de către absolvenţi cu diplomă de licenţă, specializarea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2028 cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi. (7) Persoanelor care până în anul 2028 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-puericultor sau învăţător-educator, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de educator/educatoare. .................................................................................................. (9) Persoanelor care până în anul 2028 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea învăţătoare sau învăţător-educator, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de învăţător/învăţătoare. .................................................................................................. (23) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ preuniversitar şi învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia respectării condiţiilor de ocupare prevăzute la art. 176, începând cu anul 2029."
ART. II (1) Prin derogare de la prevederile art. 212 alin. (4) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, până la înfiinţarea şi funcţionarea efectivă a Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară din cadrul Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar contestaţiile la deciziile de sancţionare aplicate persoanelor încadrate în unităţile de învăţământ se adresează direct instanţei de judecată competente. (2) Până la intrarea în vigoare a ordinului ministrului educaţiei privind reorganizarea inspectoratelor şcolare şi, respectiv, înfiinţarea direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar, aplicarea dispoziţiilor art. 213-215 din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar şi cel de îndrumare şi control se realizează de inspectoratele şcolare judeţene. (3) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.866/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele şcolare judeţene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 9 mai 2012, se abrogă. Soluţionarea contestaţiilor aflate pe rolul Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei şi al colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele şcolare judeţene se finalizează cu aplicarea prevederilor legale în vigoare la data formulării contestaţiei.
ART. III În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, modelul, conţinutul şi procedura de completare a registrelor prevăzute la art. 117 alin. (10) lit. r) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă la propunerea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. IV Legea învăţământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 17, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) Prin contractul complementar de finanţare se alocă din bugetul Ministerului Educaţiei fondurile aferente pentru plata finanţării de bază, pe baza costurilor standard stabilite de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, şi a burselor pentru elevii înmatriculaţi în unităţile de învăţământ preuniversitar din structura şi/sau subordinea instituţiilor de învăţământ superior de stat, în condiţiile legii."
2. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 45 Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii universitare de masterat şi a examenului de disertaţie aferent se numeşte diplomă de master şi cuprinde toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ."
3. La articolul 46, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 46 (1) Pentru profesiile reglementate, unde ciclul I şi ciclul II de studii universitare sunt oferite comasat într-un program de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani, se acordă diploma de licenţă şi master."
4. La articolul 61 alineatul (6), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "b) doctorat profesional, în toate domeniile, inclusiv în învăţământul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiinţifice, a reflecţiei sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creaţii artistice, asupra unor performanţe sportive de înalt nivel naţional şi internaţional sau asupra unor teme de importanţă practică şi care constituie o bază pentru cariera profesională în învăţământul superior şi în cercetare, în domeniile vizate."
5. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 66 Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenţii cu diplomă de master sau echivalentă acesteia, iar numărul cumulat de credite de studii transferabile dobândite, pentru ciclul de studii universitare de licenţă şi de masterat, să fie de cel puţin 300."
6. La articolul 69, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(8) Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate pot obţine atestatul de abilitare după cum urmează: a) specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoaşterea şi emiterea atestatului de recunoaştere a abilitării de către instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat; b) specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una dintre instituţiile de învăţământ superior din afara ţărilor prevăzute la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior ale lumii, dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoaşterea şi emiterea atestatului de recunoaştere a abilitării de către instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat. Ministerul Educaţiei stabileşte o listă a instituţiilor de învăţământ superior, din afara ţărilor prevăzute la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior ale lumii, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; c) specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituţii din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) sau b), dobândesc calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoaşterea şi emiterea atestatului de recunoaştere a abilitării de către instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat în baza unei convenţii internaţionale de recunoaştere reciprocă; d) specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituţii din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a)-c), dobândesc calitatea de conducător de doctorat în România conform prevederilor alin. (5) şi (6)."
7. La articolul 128, alineatul (13) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(13) Ministerul Educaţiei poate acorda anual burse pentru studii universitare complete şi parţiale de licenţă, de masterat şi de doctorat, pentru studii postuniversitare şi postdoctorale, precum şi pentru stagii de cercetare în străinătate, din fonduri constituite în acest scop, prin hotărâre a Guvernului. Aceste burse se obţin prin concurs organizat la nivel naţional. Numărul, domeniile, condiţiile de finanţare şi procedura de acordare a burselor se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
8. La articolul 150, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (8), cu următorul cuprins: "(8) Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţei de vară, iar beneficiarii acestora pot primi în aceleaşi condiţii cu studenţii cetăţeni români una dintre următoarele tipuri de burse: bursă de performanţă sau bursă specială."
9. La articolul 180 alineatul (4), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) formarea iniţială realizată prin programele de studii universitare, organizate pe cele patru cicluri de studii, de nivel 5-8;"
10. La articolul 219, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (5) şi (6), cu următorul cuprins: "(5) Personalul didactic auxiliar se pensionează la momentul îndeplinirii condiţiilor privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare, prevăzute de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. La cerere, personalul didactic auxiliar poate continua activitatea până la finalul anului universitar în care împlineşte vârsta de pensionare. (6) Senatul universitar din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic auxiliar după împlinirea condiţiilor de pensionare, conform legislaţiei în vigoare."
11. Articolul 264 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 264 Începând cu anul universitar 2025-2026, programele universitare de masterat didactic, organizate în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, intră în lichidare."
12. La anexă, punctul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins: "51. Programele de studii în domeniile învăţării ştiinţelor exacte, ingineriei şi matematicii, denumite STIM, sunt programe de studii din ramurile de ştiinţă: matematică, fizică, chimie şi inginerie chimică, informatică, arhitectură şi urbanism, ştiinţa mediului, biologie, biochimie şi ştiinţe inginereşti."
PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marian Neacşu Ministrul educaţiei, Ligia Deca Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Adrian-Ioan Veştea Ministrul finanţelor, Marcel-Ioan Boloş p. Ministrul afacerilor externe, Traian Laurenţiu Hristea, secretar de stat Ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Simona Bucura-Oprescu Ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, Natalia-Elena Intotero
Bucureşti, 28 iunie 2024. Nr. 95.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
