Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere că priorităţile strategice naţionale sunt determinate de implementarea volumului de investiţii alocate din fonduri europene atât prin Politica de coeziune 2021-2027 pentru infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, infrastructura educaţională, infrastructura de sănătate, dar şi implementarea prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României a proiectelor de investiţii publice în infrastructura de transport, infrastructura de sănătate, infrastructura de educaţie, precum şi implementarea măsurilor de eficienţă energetică, în considerarea Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 1/2014 este necesară reglementarea modalităţii de transfer al bunurilor aflate în administrarea consiliilor locale/judeţene din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, având în vedere faptul că acestea au folosit bunurile în speţă neîntrerupt de la data primirii în administrare, ceea ce poate însemna dobândirea interesului public judeţean/local al bunurilor în speţă şi pierderea implicită a uzului sau interesului public naţional. Transferul bunurilor din domeniul public/privat al statului în domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea de transmitere a bunurilor confiscate, are ca scop dezvoltarea de proiecte investiţionale pentru comunităţile locale, atât prin Politica de coeziune 2021-2027, pentru implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României, cât şi pentru realizarea investiţiilor din programe naţionale finanţate de la bugetul de stat sau investiţii din surse proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene. Deoarece bunurile proprietate publică şi privată a statului român, precum şi bogăţiile solului şi subsolului trebuie administrate/concesionate şi date în exploatare prin modalităţile permise de lege, astfel încât prin redevenţele încasate la valori cât mai apropiate de valorile practicate pe piaţa liberă să se asigure venituri suplimentare la bugetul de stat, contribuind parţial la realizarea de venituri nefiscale pentru a consolida financiar-bugetar, pe termen lung, sustenabilitatea financiară a României, întrucât anumite terenuri care sunt proprietatea publică a statului român şi administrarea unor entităţi publice ale statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale pot fi utilizate pentru a implementa proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile care pot contribui pe termen lung la dezvoltarea comunităţilor locale şi la îmbunătăţirea standardelor de locuire ale populaţiei, ţinând cont de faptul că din situaţia descrisă mai sus, pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar şi de sustenabilitate a finanţelor publice, precum şi pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României şi Politica de coeziune 2021-2027 sau de creştere a costului finanţărilor pentru refinanţarea datoriei publice şi pentru finanţarea deficitului bugetar, precum şi pentru realizarea investiţiilor pentru comunităţile locale, sunt necesare măsuri urgente care au ca obiectiv general gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor minerale şi naturale aflate în proprietatea statului român. Noile regulamente europene privind utilizarea fondurilor externe nerambursabile, precum şi a celor rambursabile alocate unui stat membru prevăd în cuprinsul acestora o serie de măsuri de corelare cu principiile bunei guvernanţe economice. Astfel, în cazul fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, în conformitate cu prevederile articolului 19 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social European Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize, sunt prevăzute sancţiunile aplicabile statului membru care pot duce până la suspendarea parţială a fondurilor europene. De asemenea, în conformitate cu prevederile articolului 10 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, în cazul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, Comisia Europeană prezintă Consiliului Uniunii Europene o propunere de suspendare totală sau parţială a angajamentelor sau plăţilor în cazul în care Consiliul Uniunii Europene decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-şi corecta deficitul excesiv, cu excepţia cazului în care a stabilit existenţa unei recesiuni economice grave în Uniune în ansamblul său, în înţelesul articolului 3 alineatul (5) şi al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.467/97 al Consiliului Uniunii Europene. În acest sens, pe parcursul anului 2023, începând cu luna februarie, în cadrul întâlnirilor dintre reprezentanţii Comisiei Europene - SG Recovery/DG ECFIN şi cei ai Guvernului României, respectiv Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor, a fost menţionată situaţia fiscal-bugetară a României. Conform discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei Europene din ultimele luni rezultă că este necesar un pachet de măsuri care să permită menţinerea şi reducerea deficitului bugetar, pentru evitarea unor măsuri de sancţiune ce se pot transpune în suspendarea fondurilor europene alocate României. În ceea ce priveşte implicaţiile aferente procedurii de deficit excesiv, Comisia Europeană a avertizat în discuţiile cu reprezentanţii Guvernului că, dacă situaţia nu se redresează prin măsuri suficiente, nu există altă opţiune decât să concluzioneze că România nu a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului Uniunii Europene, cu toate consecinţele asociate (pentru procedura de deficit excesiv şi, eventual, pentru accesul la fondurile Uniunii Europene). În cadrul corespondenţei purtate cu reprezentanţii Comisiei Europene, în perioada iulie-septembrie 2023 au fost transmise şi o serie de mesaje electronice prin care reprezentanţii Comisiei Europene îndeamnă autorităţile prin statuarea situaţiei de fapt să adopte în termen cât mai rapid pachetul de măsuri fiscal-bugetare prin care să se poată realiza progrese în ceea ce înseamnă revenirea în ţintele de deficit bugetar. Ca urmare a discuţiilor constructive, Guvernul împreună cu reprezentanţii a agreat să convergem către un pachet de reforme, adoptat până la sfârşitul anului 2023 (adică înainte de următoarele etape în cadrul procedurii de deficit excesiv), care ar contribui la asigurarea conformităţii cerinţelor cu Decizia de implementare a Consiliului Uniunii Europene aferentă Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României şi în readucerea deficitului bugetar al României pe o traiectorie sustenabilă. În acest context, întrucât din situaţia descrisă mai sus, pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar şi de sustenabilitate a finanţelor publice, precum şi pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României şi Politica de coeziune 2021-2027 sau de creştere a costului finanţărilor pentru refinanţarea datoriei publice, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice, dar şi pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanţarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale, dar şi pentru gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor minerale şi naturale aflate în proprietatea statului român, deoarece problemele menţionate mai sus vizează interesul public şi strategic al României pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, gestionarea fondurilor europene, administrarea eficientă a veniturilor bugetare şi a proprietăţii statului şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă. În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. I (1) Bunurile de natura clădirilor şi a terenurilor aferente, indiferent de destinaţia acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum şi orice alte bunuri imobile indiferent de natura acestora, intrate în domeniul privat al statului prin confiscare, ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, cu excepţia celor care fac obiectul unor ordine de confiscare recunoscute ca urmare a cooperării judiciare internaţionale în materie penală, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în gestionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, situate pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, pot fi transferate în domeniul privat al acestora, fără plată, prin derogare de la prevederile art. 358 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, după parcurgerea procedurii prevăzute de art. (1) alin. (1)-(3) şi (5) din Legea nr. 216/2016 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate, dacă bunurile nu au fost valorificate la 3 licitaţii publice succesive în condiţiile prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu obligativitatea beneficiarului transferului de a respecta cumulativ următoarele condiţii: a) menţinerea bunurilor în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale pe o perioadă de cel puţin 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă transferul dreptului de proprietate; b) executarea lucrărilor de reparaţii curente şi întreţinere, precum şi a lucrărilor de modernizare/reabilitare/reparaţii capitale care sunt necesare clădirilor şi terenurilor aferente indiferent de destinaţia acestora, echipamentelor încorporate în acestea, clădirilor speciale, precum şi a oricăror alte bunuri imobile; c) utilizarea bunurilor transferate din domeniul privat al statului astfel cum s-a angajat unitatea administrativ-teritorială prin cererea de transfer. (2) Bunurile prevăzute la alin. (1) aflate în procedura de licitaţie potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. (3) Pentru a beneficia de prevederile alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale/judeţene interesate depun o cerere de transfer al bunurilor aflate în domeniul privat al statului la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, aprobată prin hotărâre a consiliilor locale/judeţene, care va cuprinde: a) datele de identificare a bunurilor prevăzute la alin.(1), inclusiv identificarea printr-un număr de carte funciară şi număr cadastral sau topografic, după caz; b) justificarea transferului bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, destinaţia ulterioară a bunurilor şi perioada de timp pentru care se păstrează această destinaţie, precum şi precizarea surselor de finanţare necesare îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b); c) condiţiile care privesc transferul de proprietate asupra bunurilor potrivit alin. (1) aflate în domeniul privat al statului. (4) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în baza unei proceduri elaborate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi aprobate de Ministrul Finanţelor prin ordin, poate accepta sau respinge cererea. În situaţia în care cererea este acceptată, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală întocmeşte şi transmite Ministerului Finanţelor documentaţia necesară în vederea elaborării proiectului de hotărâre de transfer al bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, după caz. (5) Guvernul poate aproba transferul bunurilor din proprietatea statului în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, inclusiv condiţiile care privesc transferul de proprietate asupra bunurilor prevăzute la alin. (1), adoptând o hotărâre în acest sens iniţiată de Ministerul Finanţelor. (6) În baza hotărârii Guvernului adoptate potrivit prevederilor alin. (5), bunurile definite potrivit alin. (1) se predau prin protocol de predare-primire încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unitatea administrativ-teritorială în termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii şi se scot din evidenţa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la valoarea de inventar cu care bunurile imobile figurează în evidenţele contabile. (7) În baza hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (5) şi a protocolului de predare-primire asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se efectuează intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate privată asupra acestora în favoarea unităţii administrativ-teritoriale. (8) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală publică pe pagina de internet lista bunurilor care se încadrează la alin. (1), pe care o actualizează lunar. (9) În situaţia în care după parcurgerea procedurii de la alin. (1) nu există cereri ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru transferul bunurilor prevăzute la alin. (1), se aplică prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 216/2016, cu modificările şi completările ulterioare. (10) Bunurile imobile de natura celor prevăzute la alin. (1), transferate din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale prin preluarea de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) lit. a), pot fi valorificate, urmând ca o cotă de 50% din valoarea încasată, care nu poate fi mai mică de 50% din valoarea la care s-a făcut transferul, să fie datorată şi virată la bugetul de stat într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificaţia bugetară. (11) În situaţia în care bunurile prevăzute la alin. (1) se înstrăinează prin vânzare-cumpărare într-un termen mai mic de 10 ani de la data la care a avut loc transferul de proprietate, unitatea administrativ-teritorială datorează şi virează bugetului de stat o cotă de 100% din valoarea bunului stabilită la data tranzacţiei, care nu poate fi mai mică decât valoarea de piaţă a bunului la care s-a făcut transferul, într-un cont de venituri al bugetului de stat. (12) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) pe o perioadă de 10 ani de la data transmiterii, unitatea administrativ-teritorială datorează şi virează la bugetul de stat valoarea reevaluată a bunurilor înregistrate în contabilitate, care nu poate fi mai mică decât valoarea la care s-a făcut transferul, într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificaţia bugetară. (13) Structura de Inspecţie Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanţelor urmăreşte respectarea prevederilor alin. (10)-(12) de către unităţile administrativ-teritoriale şi emite titluri de creanţă prin care individualizează sumele aferente datorate. (14) Nevirarea sumelor datorate conform alin. (10)-(12) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanţele bugetare. (15) Creanţelor bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin. (10)-(12) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea şi executarea creanţelor bugetare. ART. II După articolul 292^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 292^3, cu următorul cuprins: "ART. 292^3 Trecerea bunurilor aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale (1) Bunurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene pot fi transferate, la cerere, în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora sunt situate, cu condiţia menţinerii acestora în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale pe o perioadă de cel puţin 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat transferul de proprietate. (2) În situaţia în care bunurile prevăzute la alin. (1) sunt transferate în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale şi înstrăinate prin vânzare-cumpărare într-un termen mai mic de 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat transferul de proprietate, unitatea administrativ-teritorială datorează şi virează bugetului de stat o cotă de 100% din valoarea bunului stabilită la data tranzacţiei, care nu poate fi mai mică decât valoarea de piaţă a bunului, stabilită pe bază de raport de evaluare, la data la care s-a făcut transferul dreptului de proprietate, într-un cont de venituri al bugetului de stat. (3) Se mandatează Ministerul Finanţelor pentru a pune în aplicare prevederile prezentului articol referitoare la transferul dreptului de proprietate publică asupra bunurilor prevăzute la alin. (1). (4) Pentru a beneficia de prevederile alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale/judeţene interesate care deţin bunurile în administrare depun o cerere de transfer al bunurilor din domeniul public al statului, la Ministerul Finanţelor, aprobată de consiliile locale/judeţene prin hotărâre, însoţită de documente justificative, şi care cuprinde: a) datele de identificare ale clădirii şi terenului aferent, actul administrativ prin care s-a constituit dreptul de administrare asupra bunului aflat în domeniul public în favoarea consiliului local/judeţean şi/sau numărul MF atribuit bunului în inventarul bunurilor din domeniul public al statului centralizat la Ministerul Finanţelor, valoarea de inventar actualizată conform prevederilor legale, inclusiv identificarea printr-un număr de carte funciară şi un număr cadastral sau topografic, după caz; b) justificarea transferului bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, destinaţia ulterioară a bunurilor şi perioada de timp pentru care se va păstra această destinaţie. (5) Guvernul aprobă, prin hotărâre iniţiată de Ministerul Finanţelor, transferul bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, inclusiv condiţiile care privesc transferul de proprietate asupra bunului imobil respectiv. Pentru bunurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea consiliilor locale/judeţene în baza unor acte administrative care nu sunt înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, prin hotărârea Guvernului se aprobă şi înscrierea în inventarul centralizat. (6) În baza hotărârii Guvernului adoptate potrivit prevederilor alin. (5), autorităţile administraţiei publice locale/judeţene, împreună cu Ministerul Finanţelor, operează înscrierea şi/sau scoaterea bunurilor din inventarul bunurilor din domeniul public al statului centralizat la Ministerul Finanţelor. (7) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (5), autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale/judeţene adoptă o hotărâre prin care declară bunurile de interes public local/judeţean, după caz, aprobă înscrierea acestora în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi stabilesc titularul dreptului de administrare, după caz. (8) În baza hotărârii autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale/judeţene şi a hotărârii Guvernului aprobate se intabulează în cartea funciară dreptul de proprietate publică asupra imobilelor în favoarea unităţii administrativ-teritoriale. (9) Ministerul Finanţelor publică pe pagina de internet lista bunurilor care se regăsesc în inventarul centralizat la Ministerul Finanţelor, aflate în administrarea autorităţilor publice locale/judeţene şi care fac obiectul alin. (1), pe care o actualizează lunar. (10) Structura de Inspecţie Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanţelor urmăreşte respectarea prevederilor alin. (2) de către unităţile administrativ-teritoriale şi emite titluri de creanţă prin care individualizează sumele aferente datorate. (11) Nevirarea sumelor datorate conform alin. (2) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanţele bugetare. (12) Creanţelor bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin. (2) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea şi executarea creanţelor bugetare." ART. III (1) Redevenţele pentru terenurile contractate de către Agenţia Domeniilor Statului în calitate de administrator al terenurilor cu destinaţie agricolă, proprietate publică şi privată a statului român, pe bază de contract de concesiune, arendă sau alte tipuri de contracte ce privesc exploatarea terenurilor cu destinaţie agricolă, se indexează cu indicele preţului de consum pe anul 2022, dacă nu este prevăzut altfel prin contractele deja încheiate. Termenul de plată pentru redevenţele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024, dacă nu este prevăzut altfel prin contractele deja încheiate. (2) Redevenţele datorate în baza contractelor încheiate pentru terenurile prevăzute la alin. (1) se indexează anual cu indicele preţului de consum anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior, dacă nu este prevăzut altfel prin contractele deja încheiate. (3) Agenţia Domeniilor Statului în calitate de administrator al terenurilor cu destinaţie agricolă, proprietate publică şi privată a statului român, este mandatată să ia toate măsurile legale ce se impun prin încheierea de acte adiţionale cu acordul părţilor, pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) şi (2). ART. IV (1) Tarifele şi sumele reprezentând redevenţele miniere datorate în baza art. 45 şi 48 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se indexează anual cu rata inflaţiei aferentă anului anterior, dacă nu este prevăzut altfel prin licenţele/permisele de exploatare aflate în derulare, încheiate potrivit legii. (2) Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale este autorizată să ia toate măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) referitoare la tarifele şi sumele reprezentând redevenţele miniere. ART. V Articolul 45 din Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 45 (1) Redevenţa minieră se stabileşte, la încheierea licenţei ori la eliberarea permisului de exploatare, după cum urmează: a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice; b) o cotă procentuală de 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni; c) o cotă procentuală de 6% din valoarea producţiei miniere pentru metale nobile; d) echivalentul în lei a 1,00 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru substanţe nemetalifere; e) echivalentul în lei a 0,50 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale; f) echivalentul în lei a 0,57 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase; g) echivalentul în lei a 0,78 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită; h) echivalentul în lei a 2,85 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental; i) echivalentul în lei a 3,56 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale; j) echivalentul în lei a 4,27 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale; k) echivalentul în lei a 1,14 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru săruri haIoide. (2) Redevenţele miniere prevăzute la alin. (1) se achită la cursul de schimb oficial euro/leu stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (3) Redevenţa minieră pentru ape minerale naturale se stabileşte la sursă, în echivalentul în lei a 4,55 euro/1.000 litri, la cursul de schimb oficial euro/lei stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (4) Redevenţa minieră este datorată din ziua începerii realizării producţiei şi este plătibilă trimestrial, cu scadenţă până la data de 25 a primei luni a trimestrului următor." ART. VI Tarifele şi taxele prevăzute la art. 52 din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se indexează cu rata inflaţiei aferentă anului anterior de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. ART. VII Articolul 49 din Legea petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 49 (1) Titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei redevenţe petroliere. (2) Redevenţa petrolieră se stabileşte astfel: a) o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, pentru operaţiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:
┌─────────┬────────────────────────────┐
│Redevenţa│Producţia brută │
├─────────┼────────────────────────────┤
│% │ţiţei/condensat │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │10^3 tone/trimestru │
├─────────┼──────────────────┬─────────┤
│4,5% │pentru zăcăminte │sub 10 │
│ │care produc │ │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│6% │pentru zăcăminte │între 10 │
│ │care produc │şi 20 │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│8,5% │pentru zăcăminte │între 20 │
│ │care produc │şi 100 │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│16% │pentru zăcăminte │peste 100│
│ │care produc │ │
├─────────┼──────────────────┴─────────┤
│% │gaze naturale │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │10^6 mc/trimestru │
├─────────┼──────────────────┬─────────┤
│4,5% │pentru zăcăminte │sub 10 │
│ │care produc │ │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│9% │pentru zăcăminte │între 10 │
│ │care produc │şi 50 │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│10,5% │pentru zăcăminte │între 50 │
│ │care produc │şi 200 │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│15% │pentru zăcăminte │peste 200│
│ │care produc │ │
└─────────┴──────────────────┴─────────┘
b) o cotă de 11,5% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului; c) o cotă procentuală din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât Sistemul naţional de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, cotă determinată pe baza unei metodologii elaborate de autoritatea competentă şi aprobate prin hotărâre a Guvernului; d) o cotă de 3,5% din valoarea venitului brut realizat din operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale. (3) Redevenţa petrolieră este datorată din ziua începerii operaţiunilor petroliere şi este plătibilă trimestrial, cu scadenţa la data de 25 a primei luni a trimestrului următor. (4) Calculul contravalorii redevenţei petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare se face pe baza preţurilor de referinţă stabilite de autoritatea competentă. (5) Pentru cantităţile de petrol destinate constituirii stocului minim de siguranţă nu se datorează redevenţă." ART. VIII După art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 9 octombrie 2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2019, se introduce un nou articol, art. XII^1, cu următorul conţinut: "ART. XII^1 Începând cu data de 1 noiembrie 2018 se aplică o cotă procentuală de 0% pentru apa minerală naturală utilizată pentru consumul populaţiei la buvetele publice." ART. IX Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale este mandatată să ia toate măsurile legale ce se impun pentru actualizarea redevenţelor prevăzute de art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, din contractele având ca obiect exploatarea apelor geotermale aflate în derulare, inclusiv prin încheierea de acte adiţionale, dacă nu este prevăzut altfel prin aceste contracte. ART. X Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 iunie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Prevederile prezentei legi se aplică şi societăţilor rezultate în urma divizării sau fuziunii societăţilor care deţin în exploatare terenuri cu destinaţie agricolă şi societăţilor naţionale la care statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului, este acţionar unic sau majoritar, precum şi institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă, unităţilor de învăţământ agricol şi silvic la care Agenţia Domeniilor Statului deţine în administrare terenuri cu destinaţie agricolă." 2. La articolul 4 alineatul (1), după litera h) se introduc două noi litere, lit. i) şi j), cu următorul cuprins: "i) concesionarea, prin licitaţie, a terenurilor agricole având clasele de calitate IV şi V, a terenurilor degradate/neproductive, a terenurilor având categoria de folosinţă curţi-construcţii, inclusiv canale, aflate în domeniul public şi privat al statului român şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, în scopul producerii de energie electrică din surse regenerabile;j) acordarea dreptului de superficie pe terenurile agricole având clasele de calitate IV şi V, pe terenurile degradate/neproductive, pe terenurile având categoria de folosinţă curţi-construcţii, inclusiv canale, aflate în domeniul public al statului român, dacă nu afectează uzul şi interesul public naţional, şi în domeniul privat al statului român către persoane juridice de drept public şi către autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în scopul producerii de energie electrică din surse regenerabile în vederea implementării de proiecte de infrastructură cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Dreptul de superficie se constituie cu titlu oneros, pe bază de convenţie, în condiţii financiare aprobate de Comitetul de privatizare, concesionare şi arendare la propunerea Agenţiei Domeniilor Statului." 3. După articolul 4, se introduce un nou articol, art. 4^1, cu următorul cuprins: "ART. 4^1 Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, pentru proiectele de interes strategic şi cele de siguranţă naţională din domeniul energetic, proiectele de investiţii în infrastructura energetică de interes strategic naţional se acordă drept de concesionare directă, asupra terenurilor din domeniul public şi privat al statului român către persoane juridice de drept privat la care statul român este acţionar integral/majoritar în condiţii financiare aprobate de Comitetul de privatizare, concesionare şi arendare la propunerea Agenţiei Domeniilor Statului. Contractele existente aflate în derulare pentru aceste categorii de terenuri se modifică pentru a asigura implementarea proiectelor de investiţii de interes strategic naţional prin diminuarea corespunzătoare a suprafeţelor de teren ce fac obiectul acestora, prin act adiţional, încheiat în condiţiile legii." 4. La articolul 18, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 18 (1) Iniţiativa concesionării o poate avea concedentul sau orice investitor interesat, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare." 5. La articolul 20, după alineatul (3) se introduc şase noi alineate, alin. (3^1)-(3^6), cu următorul cuprins: "(3^1) Beneficiarii contractelor de concesiune încheiate cu Agenţia Domeniilor Statului pot solicita prelungirea duratei contractelor de concesiune, aflate în desfăşurare, cu o perioadă de până la 15 ani, fără a depăşi perioada cumulată de maximum 49 de ani stabilită iniţial de părţi, prin actul de bază şi cea prelungită, cu îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative: a) contractul de concesiune are o durată de execuţie rămasă de cel puţin 3 ani la data depunerii cererii de prelungire a contractelor de concesiune; b) realizarea de investiţii în capacităţi de producere a energiei verzi, în termen de maximum 5 ani de la semnarea actului adiţional, astfel încât să asigure o independenţă energetică proprie de minimum 60% din consumul anual raportat la media ultimilor 3 ani de activitate/consum; c) realizarea obligaţiilor prevăzute în contractul de concesiune privind investiţiile până la data formulării solicitării de prelungire a contractului de concesiune; d) actualizarea redevenţei la nivelul pieţei, conform valorii stabilite anual prin hotărârea Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza propunerilor fundamentate ale Comitetului de privatizare, concesionare şi arendare din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului; e) dezvoltarea în termen de maximum 5 ani de la semnarea actului adiţional a unui lanţ de producţie complet, procesare primară, valorificarea în cultura plantelor şi zootehnie, legumicultură, pomicultură, viticultură cu o valoare de cel puţin 40% din cifra de afaceri; f) să prezinte un plan de afaceri asumat şi argumentat tehnic/economic ce va fi analizat de o comisie de specialişti ai Agenţiei Domeniilor Statului, numită de conducerea instituţiei; g) nu se află în procedura de insolvenţă, dizolvare, lichidare, reorganizare sau faliment; h) nu are datorii restante la plăţile datorate în baza contractului; i) nu există litigii înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti având ca obiect contractul de concesiune.(3^2) Modificările menţionate la alin. (3^1) se vor face prin act adiţional, la solicitarea beneficiarilor contractelor aflate în desfăşurare.(3^3) Concesionarul are dreptul de a edifica construcţii, conducte/instalaţii de irigaţii/depozite cereale, ferme zootehnice/legumicole sau/şi instalaţii de procesare şi alte investiţii de natură similară pe terenul ce face obiectul contractului de concesiune, cu respectarea prevederilor legale în domeniul construcţiilor şi cu acordul prealabil al Agenţiei Domeniilor Statului, dar numai în interesul exploataţiei agricole.(3^4) Agenţia Domeniilor Statului are obligaţia de a verifica si constata anual îndeplinirea condiţiilor asumate de beneficiarii opţiunii de prelungire a contractelor de concesiune.(3^5) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la pct. (3^1) lit. b) şi e) conduce la rezilierea contractului.(3^6) Neîndeplinirea planului de afaceri asumat conform pct. (3^1) lit. f) din culpa concesionarului atrage rezilierea contractului de concesiune pe baza constatărilor Agenţiei Domeniilor Statului, conform alin. (3^4)." 6. După articolul 21^6 se introduce un nou articol, art. 21^7, cu următorul cuprins: "ART. 21^7 Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile de stat de învăţământ superior, altele decât cele prevăzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din prezenta lege, care au secţii/facultăţi cu profil agricol pot primi în concesiune, prin metoda atribuirii directe, suprafeţe de teren cu destinaţie agricolă, din domeniul public sau privat al statului român, libere de contract, pentru dezvoltarea unor baze didactice de profil, dar nu mai mult de 10 ha." ART. XI Terenurile menţionate la art. 4 alin. (1) lit. i) şi j) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot face obiectul retrocedării, cu excepţia celor care constituie vechiul amplasament sau amplasament care a fost stabilit şi identificat prin hotărâri judecătoreşti definitive. ART. XII (1) Prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, limita de 50 ha nu se aplică pentru terenurile agricole situate în extravilan, aflate în domeniul public şi privat al statului român şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, având clasele de calitate a IV-a şi a V-a, pe care se amplasează obiectivele de investiţii de interes naţional specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile. (2) În cazul obiectivelor de investiţii prevăzute la alin. (1) scoaterea din circuitul agricol operează prin efectul actului normativ prin care se declară de interes naţional. Lista terenurilor situate în extravilan scoase din circuitul agricol pentru obiectivele prevăzute la alin. (1) se transmite la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Agenţia Domeniilor Statului în termen de 30 zile de la adoptarea actului normativ care aprobă obiectivele de interes naţional. ART. XIII Articolul XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 171/2022 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193 din 12 decembrie 2022, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi completează după cum urmează: 1. Alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) În scopul facilitării accesului la fondurile externe nerambursabile în mod descentralizat şi al implementării proiectelor privind infrastructura de interes public local, derulate din aceste fonduri de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, de către asociaţii de dezvoltare intercomunitară, prin derogare de la prevederile art. 299 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, de la prevederile art. 25 alin. (5) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la art. 3 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul cărora sau prin care s-a instituit un administrator de drept asupra unor terenuri proprietate publică sau privată a statului, precum şi de la orice alte dispoziţii legale speciale, care instituie un astfel de administrator de drept pe perioada şi în scopul implementării proiectelor de infrastructură de interes public local anterior menţionate se deleagă unităţilor administrativ-teritoriale/asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară un drept de administrare temporară asupra terenurilor proprietate publică sau privată a statului pe care se implementează proiectul. Durata dreptului de administrare temporară este egală cu durata implementării şi, după caz, cu durata de monitorizare a proiectului, iar dreptul de administrare temporară se constituie pe baza unui protocol de delegare încheiat între administratorul de drept şi unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, la solicitarea acestora. Dreptul de administrare temporară încetează în toate cazurile la data finalizării implementării, după caz, la data finalizării monitorizării proiectelor de infrastructură de interes public local." 2. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) În scopul facilitării accesului la fondurile externe nerambursabile în mod descentralizat şi al implementării proiectelor privind infrastructura de interes public local, indiferent de natura acesteia, derulate din aceste fonduri externe nerambursabile de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, de către asociaţii de dezvoltare intercomunitară, în cazul terenurilor proprietate privată a statului prevăzute la art. 2 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, la solicitarea acestora, pe bază de convenţie, în mod direct, pe o durată de maximum 49 de ani, un drept de superficie cu titlu oneros asupra terenurilor proprietate privată a statului cu destinaţie agricolă. Condiţiile financiare pentru acordarea dreptului de superficie cu titlu oneros se aprobă de Comitetul de privatizare, concesionare şi arendare la propunerea Agenţiei Domeniilor Statului." ART. XIV În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Ministerul Finanţelor publică pe pagina de internet prima listă prevăzută la art. 292^3 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marian Neacşu Ministrul finanţelor, Marcel-Ioan Boloş Secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Marin Ţole, secretar de stat Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Florin-Ionuţ Barbu Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu Bucureşti, 27 octombrie 2023. Nr. 91. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
