Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Îmbunătăţirea şi perfecţionarea continuă a activităţii administraţiei publice centrale în relaţia cu cetăţenii şi mediul de afaceri sunt o preocupare constantă a Guvernului şi reprezintă un obiectiv al Programului de guvernare.
Întărirea capacităţii instituţionale de realizare a guvernării digitale la nivelul administraţiei publice din România, prin operaţionalizarea interoperabilităţii tehnice şi semantice a sistemelor informatice în administraţia publică şi implementarea principiilor asumate de România prin adoptarea în data de 6 octombrie 2017 a Declaraţiei ministeriale de la Tallinn privind guvernarea digitală, constituie un demers obligatoriu al actului de guvernare.
Reducerea cheltuielilor la nivelul administraţiei publice printr-o acţiune coordonată în scopul dezvoltării serviciilor publice electronice, activitate ce poate fi realizată prin intermediul unor structuri guvernamentale specializate care să ofere servicii specifice către instituţiile publice care nu deţin expertiza necesară, este esenţială pentru aplicarea cu succes a măsurilor adoptate de Guvern în toate domeniile de activitate.
Crearea unui cadru instituţional eficient pentru realizarea digitalizării serviciilor publice reprezintă un instrument-cheie pentru implementarea unitară a principiilor europene, ca fundament în scopul medierii cu succes a temelor în domeniul digitalizării serviciilor publice în perioada imediat următoare exercitării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Prezenţa României ca un accelerator al implementării digitalizării serviciilor publice a fost un mesaj puternic că statul român este angajat în definirea viitorului digital al Europei.
Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare ADR, este structura responsabilă de dezvoltarea serviciilor publice electronice din România şi pentru atingerea obiectivelor asumate de către România prin Strategia naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020, strategie adoptată prin hotărâre a Guvernului, se impun măsuri urgente în vederea operaţionalizării ADR. România se află în riscul de a rata o parte din obiectivele asumate în actul legislativ amintit anterior şi, mai mult, ocupă la nivelul anului 2019 ultimul loc în Europa conform indexului DESI în privinţa e-guvernării.
Procedurile de infringement declanşate de către Comisa Europeană pot fi evitate numai şi numai printr-o coordonare unitară a tuturor actorilor implicaţi în elaborarea strategiilor şi implementarea serviciilor impuse prin directivele europene şi acest aspect justifică în mod clar necesitatea întăririi instituţionale a ADR prin cooptarea OIPSI ca structură ce poate asigura finanţarea proiectelor şi UIP-POAT ca echipă capabilă să conceapă proiecte ce vin în sprijinul atingerii obiectivelor europene.
La data emiterii ordonanţei de urgenţă există proiecte din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei (de exemplu, Platformă naţională de cloud guvernamental - PNCG) care sunt în impas datorită disfuncţionalităţilor instituţionale cauzate de lipsa de coordonare unitară sau se află în risc de a pierde finanţări din programe europene. În acest sens se impunea cu maximă urgenţă un cadru legislativ pentru Comitetul tehnico-economic pentru societatea informaţională, organism de avizarea căruia depind toate proiectele majore din sectorul public.
În privinţa CERT-RO, având în vedere că este o autoritate de reglementare NIS, se impune pentru buna funcţionare scoaterea din coordonarea oricărui furnizor de servicii esenţiale pe care îl reglementează pentru a nu crea conflicte în desfăşurarea activităţii şi a favoriza astfel apariţia unor situaţii de vulnerabilităţi la nivelul securităţii cibernetice a instituţiilor publice din România.
Implementarea Strategiei naţionale pentru transformare digitală reprezintă o prioritate maximă în vederea planificării Programului operaţional pentru creştere inteligentă şi digitalizare.
Prin urmare, efectele negative rezultate ca urmare a neadoptării ordonanţei de urgenţă constau în ratarea obiectivelor asumate prin Agenda Digitală pentru România 2020, sancţiuni ce ar urma să fie aplicate de către Comisia Europeană ca rezultat al procedurilor de infringement împotriva României, aflate în diferite faze, blocarea oricărui proiect public major din domeniul tehnologiei informaţiei şi societăţii informaţionale şi apariţia riscurilor în domeniul securităţii cibernetice.
În lipsa adoptării acestor măsuri se perpetuează stări de lucruri care contribuie la ineficienţă şi la accentuarea diferenţelor faţă de alte state membre sau ţări OECD.
Având în vedere că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) Începând cu data de 30 ianuarie 2020, Autoritatea pentru Digitalizarea României, structură cu personalitate juridică, aflată în coordonarea prim-ministrului, preia de la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor atribuţiile, posturile şi personalul Organismului intermediar pentru promovarea societăţii informaţionale şi ale Unităţii de implementare proiecte (UIP) - POAT.
(2) În condiţiile alin. (1), Organismul intermediar pentru promovarea societăţii informaţionale funcţionează în structura Autorităţii pentru Digitalizarea României la nivel de direcţie generală şi îndeplineşte atribuţiile delegate de către Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice“ şi Programul operaţional „Competitivitate“, pe baza acordurilor de delegare.
ART. 2
În scopul elaborării, integrării, corelării şi monitorizării politicii Guvernului în domeniul tehnologiei informaţiei, Autoritatea pentru Digitalizarea României este asistată de Comitetul tehnico-economic pentru societatea informaţională, organism fără personalitate juridică.
ART. 3
Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, instituţie publică cu personalitate juridică, structură independentă de expertiză şi cercetare-dezvoltare în domeniul protecţiei infrastructurilor cibernetice, funcţionează în coordonarea prim-ministrului.
ART. 4
Instituţiile publice care preiau activităţi, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, se subrogă în toate drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii sau activităţii preluate, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestora.
ART. 5
(1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările în volumul şi în structura bugetului de stat pe anul 2020, corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de protocoale de predare-preluare.
(2) Protocoalele de predare-preluare se încheie în termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi cuprind prevederile bugetare, execuţia bugetară până la data preluării, structurile de personal preluate şi drepturile salariale aferente, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii, cât şi bunurile. Predarea-preluarea patrimoniului se efectuează pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Încadrarea personalului preluat potrivit alin. (2) se realizează, în termen de 45 de zile, cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, cu menţinerea drepturilor salariale avute la data preluării.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Antonel Tănase
Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor,
Lucian Nicolae Bode
Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României,
Ioan-Sabin Sărmaş
Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
Victoria Violeta Alexandru
Ministrul fondurilor europene,
Ioan Marcel Boloş
Ministrul finanţelor publice,
Vasile-Florin Cîţu
Bucureşti, 30 decembrie 2019.
Nr. 90.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
