Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere: a) prevederile art. 3 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană care are drept obiectiv instituirea unei pieţe interne care să acţioneze pentru dezvoltarea durabilă a Europei şi să fie întemeiată, printre altele, pe o creştere economică echilibrată şi pe un nivel înalt de protecţie şi pe îmbunătăţirea calităţii mediului; b) prevederile Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, denumită în continuare „Agenda 2030“, adoptată la 25 septembrie 2015 de Adunarea Generală a ONU, care are ca element central obiectivele de dezvoltare durabilă, ODD, ce acoperă cele trei dimensiuni ale durabilităţii: economică, socială şi de mediu, precum şi angajamentul Uniunii şi al statelor membre în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Agendei 2030, într-o manieră completă, coerentă, cuprinzătoare, integrată şi eficientă, în strânsă cooperare cu partenerii şi cu alte părţi interesate; c) prevederile Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris“), încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016, ratificat prin Legea nr. 57/2017, care vizează consolidarea răspunsului la schimbările climatice şi reprezintă un pas important către obiectivul de a realiza o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050; d) prevederile Pactului Ecologic European (European Green Deal), publicat de Comisia Europeană la 11 decembrie 2019, parte integrantă a Strategiei Comisiei de punere în aplicare a Agendei 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă şi care prezintă o nouă strategie de creştere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă şi prosperă, cu o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; e) prevederile Regulamentului (UE) 2020/852 (Taxonomia UE) al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2.088, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 198 din 22 iunie 2020 şi pus în aplicare în legislaţia naţională prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.239/2021 pentru modificarea şi completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, prin care se modifică şi se completează Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, date în aplicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind raportarea informaţiilor nefinanciare, care instituie o înţelegere unitară a activităţilor economice durabile din punctul de vedere al mediului în UE, instrument-cheie al Uniunii Europene pentru a redirecţiona fluxurile de capital către investiţii sustenabile şi pentru a crea transparenţă pe piaţă; f) prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, ţinând cont de Decizia Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României nr. 608 din 27.09.2021, ţinând cont: a) de Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, aşa cum a fost modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023 - componenta 6 - Energie, reforma 3 „Bugetarea verde“ - jalonul 123, care prevede elaborarea şi, ulterior, aplicarea unei metodologii de planificare bugetară verde în domeniul fiscal-bugetar, în scopul evaluării liniilor bugetare individuale, şi care urmează a fi realizată de un comitet interministerial care se va constitui, în vederea evaluării impactului liniilor bugetare individuale asupra obiectivelor de mediu, în conformitate cu taxonomia Uniunii Europene pentru activităţile durabile şi cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“ (2021/C58/01); b) că obiectivul acestei reforme va permite autorităţilor române să monitorizeze cheltuielile bugetare şi cheltuielile fiscale cu impact favorabil sau nefavorabil şi să evalueze impactul politicii bugetare şi fiscale asupra mediului şi climei; c) de faptul că o prioritate majoră şi continuă a Guvernului o constituie reforma privind eficienţa alocărilor bugetare către investiţii verzi care să aibă o contribuţie semnificativă asupra mediului, prin protejarea şi refacerea ecosistemelor naturale, utilizarea durabilă a resurselor şi îmbunătăţirea sănătăţii umane în contextul resurselor bugetare limitate; d) că una dintre componentele de bază ale cadrului fiscal este guvernanţa fiscal-bugetară care are drept obiectiv îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice, prin creşterea transparenţei şi facilitarea identificării opţiunilor de realocare a resurselor către „înverzirea“ bugetelor publice; e) de necesitatea repoziţionării politicilor publice în materie de mediu şi aprovizionare cu energie curată în toate sectoarele economice şi industriale, de-a lungul lanţului de producţie şi de consum, pentru proiectele de infrastructură de mare anvergură, în sectorul transporturilor, al alimentaţiei şi agriculturii, al construcţiilor, al fiscalităţii şi al prestaţiilor sociale; f) de contextul procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), din „Recomandarea Consiliului privind guvernanţa bugetară“ reiese că atât membrii afiliaţi la această organizaţie, cât şi cei neafiliaţi trebuie să implementeze cadre de guvernanţă bugetară orientate către tranziţia verde, tendinţă care se conturează în economie la nivel mondial. Luând în considerare: a) necesitatea demarării lucrărilor de pregătire pentru analiza şi etichetarea cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale pentru bugetarea verde începând cu exerciţiul bugetar din anul 2024; b) că neadoptarea prezentului act normativ conduce la nerealizarea jalonului 123 din Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi, în consecinţă, la blocarea fondurilor europene alocate României prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă; c) că neadoptarea prezentului act normativ va conduce la întârzierea alocărilor din bugetul naţional către priorităţi ecologice astfel încât România să se poată conforma cadrului european de guvernanţă, în considerarea faptului că toate aceste elemente vizează interesul public general şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. 1 (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul conceptual, instituţional şi procedural pentru analiza şi etichetarea cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale în procesul bugetar. (2) Procesul de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale se realizează potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 8. ART. 2 În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) activitate economică durabilă din punctul de vedere al mediului - activitate care îndeplineşte criteriile stabilite la art. 3 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2.088, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 198 din 22 iunie 2020; b) bugetare verde - proces de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale care contribuie la atingerea obiectivelor de mediu, respectiv evaluarea impactului politicilor bugetare sau fiscale asupra mediului; c) cheltuieli bugetare - aşa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 2 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; d) cheltuieli fiscale - aşa cum sunt definite potrivit art. 3 pct. 20 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; e) etichetarea cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale - încadrarea cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale în anumite categorii din punctul de vedere al impactului asupra mediului, cu luarea în consideraţie atât a obiectivelor stabilite la art. 9 din Regulamentul (UE) 2020/852, cât şi a legislaţiei naţionale de mediu în vigoare; f) program bugetar are înţelesul prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 467/2022 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi execuţie a programelor bugetare; g) program de investiţii al unei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale - acţiunea sau ansamblul coerent de acţiuni, ce se referă la acelaşi ordonator principal de credite, proiectat pentru a realiza un obiectiv de investiţii sau un set de obiective de investiţii definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate; h) măsură are înţelesul prevăzut la pct. III.2.B din Metodologia de elaborare, monitorizare, raportare şi revizuire a planurilor strategice instituţionale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 427/2022. ART. 3 (1) Procesul de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare ale bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod etapizat. (2) Procesul de analiză şi etichetare a cheltuielilor fiscale prevăzute la art. 2 lit. d) se aplică acelor cheltuieli fiscale al căror impact asupra veniturilor bugetare poate fi cuantificat. (3) În procesul de etichetare a cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale se respectă principiile generale, precum şi obiectivele de mediu, după caz, stabilite în concordanţă cu taxonomia europeană prevăzută în normele metodologice privind reglementarea etichetării cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale pentru bugetarea verde. (4) Procesul de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare se aplică măsurilor asociate programelor bugetare întocmite de ordonatorii principali de credite, anexă la bugetele în vigoare ale acestora. (5) Cheltuielile bugetare şi cheltuielile fiscale sunt evaluate din punctul de vedere al impactului asupra obiectivelor de mediu, fiind încadrate în următoarele categorii: cheltuieli „verzi“, cheltuieli „maro“, cheltuieli „mixte“, cheltuieli „neutre“, cheltuieli „neetichetate“, de la efectul cel mai favorabil, respectiv „cheltuieli verzi“, la efectul nefavorabil, respectiv „cheltuieli maro“, care vor fi prezentate în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(6) Începând cu exerciţiul bugetar al anului 2024, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică, în prima fază, în sistem-pilot. Aspectele tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem-pilot se stabilesc prin memorandum aprobat în şedinţă a Guvernului la iniţiativa Ministerului Finanţelor, care se adoptă în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (7) Prioritizarea ordonatorilor principali de credite care vor face parte din sistemul-pilot, ale căror cheltuieli bugetare vor fi supuse analizei şi etichetării, se aprobă de către Guvern prin memorandum iniţiat de Ministerul Finanţelor. (8) Procesul de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale prevăzut la alin. (1) şi (2) şi la art. 7 alin. (1) este aliniat la specificul procedurilor, principiilor şi cerinţelor specifice procesului de construcţie bugetară. ART. 4 (1) Coordonarea procesului prevăzut la art. 3 alin. (1) şi (2) se realizează de către Ministerul Finanţelor prin Comitetul interministerial pentru etichetarea cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale, denumit în continuare Comitetul, care se înfiinţează ca organism fără personalitate juridică, fiind constituit din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi ai Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. (2) Numirea membrilor Comitetului se realizează prin ordin al ministrului finanţelor, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al secretarului general al Guvernului pentru Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. (3) Pentru sprijinirea activităţii Comitetului se înfiinţează Secretariatul tehnic, constituit din membrii desemnaţi prin ordin al ministrului finanţelor din cadrul structurilor implicate în procesul de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale. ART. 5 (1) Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, transmit Comitetului propunerea de etichetare a măsurilor aferente programelor bugetare, însoţită de justificările corespunzătoare, şi participă la activităţile acestuia, la solicitarea Comitetului, în funcţie de domeniul supus analizei. (2) Structura din cadrul Ministerului Finanţelor, responsabilă cu estimarea cheltuielilor fiscale, transmite Comitetului propunerea de etichetare a cheltuielilor fiscale, însoţită de justificările corespunzătoare, şi, la solicitarea acestuia, participă la şedinţele Comitetului. (3) Comitetul, cu sprijinul Secretariatului tehnic, avizează etichetarea cheltuielilor bugetare aferente măsurilor cuprinse în programele bugetare, pe baza propunerilor însoţite de justificările corespunzătoare furnizate de ordonatorii principali de credite potrivit alin. (1), respectiv a cheltuielilor fiscale potrivit alin. (2), în conformitate cu prevederile cuprinse în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (4) Pentru realizarea activităţilor din cadrul procesului de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale, Ministerul Finanţelor, prin Comitet, are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale ce decurg din prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, cu respectarea regimului prevăzut de reglementările în vigoare referitoare la protecţia informaţiilor clasificate. (5) În scopul realizării procesului de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale, la solicitarea Comitetului, pot fi invitaţi şi reprezentanţi din cadrul altor instituţii publice, în funcţie de domeniul analizei. ART. 6 (1) Comitetul, cu sprijinul Secretariatului tehnic, elaborează rapoarte privind rezultatele etichetării cheltuielilor bugetare ale ordonatorilor principali de credite, respectiv a cheltuielilor fiscale, potrivit prevederilor art. 5 alin. (3). (2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor, în vederea asigurării informării societăţii civile. (3) Etichetarea cheltuielilor bugetare şi a cheltuielilor fiscale se menţine pentru anii bugetari următori. (4) Prin excepţie de la alin. (3), etichetarea unei măsuri/cheltuieli fiscale se poate modifica, după caz, în următoarele situaţii: a) schimbări ale legislaţiei interne şi internaţionale în domeniul mediului şi climei; b) adoptarea unor măsuri de politică economică şi politică fiscală de către Guvern, cu impact asupra populaţiei şi activităţii mediului de afaceri; c) schimbări de politică într-un anumit domeniu cu relevanţă asupra mediului, care influenţează obiectivele de mediu şi climă; d) identificarea de noi informaţii/justificări care pot influenţa procesul de etichetare. (5) Ordonatorii principali de credite pentru care s-a realizat etichetarea finală a cheltuielilor bugetare de către Comitet şi care implementează măsuri noi aferente programelor bugetare care nu au fost etichetate au obligaţia de a prezenta Comitetului o propunere de etichetare pentru aceste măsuri în termen de 60 de zile de la aprobarea acestora prin legile bugetare. (6) În situaţia în care, după etichetarea finală a cheltuielilor fiscale de către Comitet, apar modificări de ordin legislativ care implementează cheltuieli fiscale noi, structura responsabilă cu etichetarea acestora, aşa cum este prevăzută la art. 5 alin. (2), are obligaţia de a prezenta Comitetului o propunere de etichetare a acestora până la data de aprobare a legilor bugetare din anul în care aceste cheltuieli fiscale produc efecte. ART. 7 (1) Procesul de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare ale bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2026.
(2) La nivelul administraţiei publice locale, procesul de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare vizează cheltuielile pentru investiţii publice locale care sunt cuprinse în buget, în baza programului de investiţii publice al fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, la secţiunea de dezvoltare. (3) În procesul de etichetare a cheltuielilor bugetare se respectă principiile generale, precum şi obiectivele de mediu, după caz, stabilite în concordanţă cu taxonomia europeană, prevăzute în normele metodologice menţionate la art. 1 alin. (2). (4) Cheltuielile bugetare ale bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sunt evaluate din punctul de vedere al impactului asupra obiectivelor de mediu, fiind încadrate în următoarele categorii: cheltuieli „verzi“, cheltuieli „maro“, cheltuieli „mixte“, cheltuieli „neutre“, „cheltuieli neetichetate“, care vor fi prezentate în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (5) Ordonatorii principali de credite ai unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, pe propria răspundere, etichetează obiectivele de investiţii cuprinse în programul de investiţii publice al fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, potrivit normelor metodologice. (6) Ca urmare a etichetării prevăzute la alin. (2), ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc rapoarte privind rezultatele etichetării cheltuielilor bugetare realizate, care se aprobă, odată cu bugetul, de autorităţile deliberative. (7) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligaţia publicării pe paginile de internet ale unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale a rapoartelor privind rezultatele etichetării cheltuielilor bugetare, prevăzute la alin. (6), în maximum 5 zile lucrătoare de la aprobare. (8) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligaţia să transmită direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, odată cu bugetele locale aprobate conform legii, rapoartele prevăzute la alin. (6), în termen de 5 zile de la aprobarea acestora. (9) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/ Administraţiile judeţene ale finanţelor publice, în termen de 10 zile de la primirea rapoartelor prevăzute la alin. (8), întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor, inclusiv în format electronic, rapoartele pe ansamblu ale fiecărui judeţ. (10) Rapoartele prevăzute la alin. (6) şi (9) se întocmesc potrivit formularului anexă la scrisoarea-cadru prevăzută la art. 37 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (11) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot demara simulări ale procesului de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare în vederea îndeplinirii, începând cu anul 2026, a obligaţiilor prevăzute la alin. (1). (12) Pentru realizarea activităţilor din cadrul procesului de etichetare a cheltuielilor bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot solicita, în scris, clarificări punctuale Comitetului. (13) Etichetarea cheltuielilor bugetare, prevăzută la alin. (2), se menţine pentru anii bugetari următori. (14) Prin excepţie de la alin. (13), etichetarea unei investiţii publice locale se poate modifica, după caz, în următoarele situaţii:
a) schimbări ale legislaţiei interne şi internaţionale în domeniul mediului şi climei;
b) adoptarea unor măsuri de politică economică de către Guvern, cu impact asupra populaţiei şi activităţii mediului de afaceri;
c) schimbări de politică într-un anumit domeniu cu relevanţă asupra mediului, care influenţează obiectivele de mediu şi climă.
ART. 8 (1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor elaborează normele metodologice prevăzute la art. 1 alin. (2), precum şi modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile Comitetului şi ale Secretariatului tehnic, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului pentru aprobarea normelor metodologice, prevăzută la alin. (1), se înfiinţează Comitetul. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: p. Ministrul finanţelor, Mihai Diaconu, secretar de stat p. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Luminiţa Zezeanu, secretar de stat p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Alexandru Avram, secretar general Bucureşti, 21 iunie 2024. Nr. 75. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
