Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 70 din 13 noiembrie 2019 privind unele măsuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 933 din 20 noiembrie 2019
Având în vedere invocarea la 29 martie 2017 de către Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a art. 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care a determinat iniţierea procesului de retragere a acestuia din Uniunea Europeană, denumit în continuare Brexit,
în contextul în care Acordul de retragere negociat între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, care prevede condiţiile unei retrageri ordonate a acestui stat din Uniunea Europeană, va intra în vigoare doar după ratificarea acestuia de către Parlamentul britanic şi aprobarea de către Parlamentul European,
ţinând cont de deznodământul imprevizibil al procesului de retragere, în condiţiile în care Parlamentul britanic nu a aprobat încă Acordul de retragere, sporind posibilitatea ca retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană să se desfăşoare de o manieră nereglementată, fără un acord,
având în vedere că retragerea fără acord este o ipoteză posibilă, care excedează voinţei individuale a statelor membre, a cărei materializare ar pune în pericol interesul public prin afectarea nemijlocită şi iremediabilă a drepturilor cetăţenilor, fiind necesară luarea unor măsuri urgente pentru prevenirea unor asemenea consecinţe, în considerarea faptului că protejarea drepturilor cetăţenilor a constituit prioritatea principală a României şi a Uniunii Europene în cadrul procesului Brexit,
întrucât, în absenţa unor prevederi specifice, retragerea fără acord a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra vieţii cetăţenilor români din acest stat şi a cetăţenilor britanici din România, care nu ar trebui să suporte costul procesului Brexit,
având în vedere că, în lipsa unei reglementări specifice, regimul cetăţenilor britanici din România şi al membrilor de familie ai acestora devine unul incert, inclusiv din punctul de vedere al legalităţii şederii acestora pe teritoriul României,
dată fiind necesitatea adoptării unui cadru normativ în baza căruia să fie adoptate în timp util măsurile subsecvente necesare pentru asigurarea continuităţii exerciţiului drepturilor cetăţenilor vizaţi, respectiv reglementarea coerentă a statutului juridic al acestora,
în baza angajamentului asumat de către Guvernul României prin Memorandumul cu titlul „Plan de măsuri privind reglementarea statutului cetăţenilor britanici rezidenţi în România în contextul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord“ adoptat în şedinţă de Guvern, la 19 martie 2019, care prevede o abordare generoasă faţă de cetăţenii britanici care şi-au exercitat dreptul la libera circulaţie în România, în vederea protejării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, în spiritul reciprocităţii,
în contextul adoptării de către Uniunea Europeană a unor măsuri de contingenţă în domenii specifice şi limitate care nu acoperă totalitatea aspectelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene în vigoare aplicabilă în prezent în domeniul drepturilor cetăţenilor,
în considerarea faptului că stadiul actual al retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană constituie o situaţie extraordinară, complexă şi fără precedent, a cărei reglementare nu poate fi amânată şi care impune luarea, de îndată, a tuturor măsurilor necesare pentru protejarea drepturilor cetăţenilor în eventualitatea unei retrageri fără acord, în lipsa acestor măsuri statutul juridic al acestora fiind afectat nemijlocit şi iremediabil,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează unele măsuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, fără acordul întemeiat pe art. 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
(2) Pentru scopul aplicării prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a) persoană cu statut Brexit:
(i) cetăţenii britanici şi membrii de familie ai acestora înregistraţi pe teritoriul României până la data retragerii inclusiv;
(ii) cetăţenii britanici şi membrii de familie ai acestora intraţi în România, dar neînregistraţi, până la data retragerii inclusiv;
(iii) cetăţenii britanici şi membrii de familie ai acestora care au obţinut rezidenţa permanentă pe teritoriul României până la data retragerii inclusiv;
b) membru de familie - persoanele care se află în una dintre următoarele situaţii:
(i) soţul sau soţia cetăţeanului britanic;
(ii) descendenţii în linie directă care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului britanic, precum şi cei ai soţului/soţiei;
(iii) ascendenţii în linie directă care se află în întreţinerea cetăţeanului britanic, precum şi cei ai soţului/soţiei;
(iv) persoană aflată în întreţinere - orice alt membru de familie care, în ţara de reşedinţă sau de cetăţenie, se află în întreţinerea sau gospodăreşte împreună cu cetăţeanul britanic ori se află în situaţia în care, din motive medicale grave, este necesară asistenţa personală a acestuia;
(v) partener - persoana care convieţuieşte cu cetăţeanul britanic, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii dintr-un stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau din Confederaţia Elveţiană sau înregistrat conform legii din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord anterior datei retragerii sau, în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relaţia de convieţuire poate fi dovedită;
c) persoană cu statut post-Brexit - membri de familie ai cetăţenilor britanici, prevăzuţi la lit. b) pct. (i)-(iii), care nu şi-au exercitat dreptul la liberă circulaţie până la data retragerii inclusiv, dar care aveau calitatea de membri de familie ai acestora la această dată, care intră pe teritoriul României în perioada de tranziţie pentru a se alătura cetăţeanului britanic aflat pe teritoriul României;
d) perioada de tranziţie - perioada până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv în care persoanele cu statut post-Brexit pot intra pe teritoriul României în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă şi pot beneficia de dispoziţiile relevante ale prezentei ordonanţe de urgenţă;
e) data retragerii fără acord (în continuare, data retragerii) - data la care în mod efectiv încetează statutul de membru al Uniunii Europene pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
CAP. II
Dispoziţii privind dreptul de şedere
SECŢIUNEA 1
Intrarea şi şederea pe teritoriul României
ART. 2
Prezenta ordonanţă de urgenţă utilizează termeni şi expresii având semnificaţia prevăzută în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
Persoanele cu statut Brexit şi persoanele cu statut post-Brexit se bucură, pe teritoriul României, de drepturile prevăzute la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 4
(1) Persoanele cu statut Brexit şi persoanele cu statut post-Brexit au următoarele obligaţii:
a) să respecte legislaţia română pe timpul şederii în România;
b) să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat şederea, precum şi să depună toate diligenţele necesare pentru a ieşi din România până la expirarea acestei perioade;
c) să se supună controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii;
d) să se supună, în condiţiile legii, controlului organelor de poliţie şi al celorlalte autorităţi publice competente în acest sens;
e) să declare, în termen de 30 de zile, la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care le-a acordat dreptul de şedere următoarele:
(i) orice modificare intervenită în situaţia personală, în special schimbarea numelui, a cetăţeniei, a domiciliului sau reşedinţei, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
(ii) prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat;
f) să solicite un nou document de identitate în cazul în care îşi schimbă numele, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa, odată cu declararea modificării intervenite în situaţia personală;
g) să declare, în termen de 48 de ore, la organul de poliţie competent teritorial, furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat sau a documentelor de identitate.
(2) În cazul persoanelor cu statut Brexit şi al persoanelor cu statut post-Brexit care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa, termenul prevăzut la alin. (1) lit. e) curge de la data stabilirii la noua adresă.
ART. 5
Persoanelor cu statut Brexit care au obţinut rezidenţa permanentă pe teritoriul României sau au fost înregistrate pe teritoriul României în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la data retragerii inclusiv li se recunosc până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv documentele eliberate de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
ART. 6
Intrarea persoanelor cu statut Brexit şi a celor cu statut post-Brexit în România se face cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).
SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii privind obţinerea vizei de lungă şedere
ART. 7
(1) Viza de lungă şedere pentru reîntregirea familiei pentru persoanele cu statut post-Brexit se eliberează gratuit de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care acestea îşi au reşedinţa sau domiciliul.
(2) Viza de lungă şedere se eliberează fără obligativitatea depunerii la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări a unei cereri de reîntregire a familiei de către persoana cu statut Brexit.
(3) Solicitarea de viză trebuie însoţită de următoarele documente:
a) certificatul de căsătorie sau, după caz, documentul care atestă legătura de rudenie;
b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;
c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă a străinului.
SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii privind dreptul de şedere temporară
ART. 8
(1) Persoanele cu statut Brexit intrate pe teritoriul României până la data retragerii inclusiv, dar neînregistrate în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot solicita, în termen de maximum 90 de zile de la data retragerii, prelungirea dreptului de şedere temporară în România, la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
(2) Dreptul de şedere temporară în România se prelungeşte dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) nu sunt semnalaţi de autorităţile competente că prezintă un pericol pentru apărarea şi securitatea naţională ori sănătatea publică;
b) posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, cu excepţia cazurilor în care acesta a expirat după intrarea în România şi, din motive independente de voinţa persoanei în cauză, respectivul document nu a putut fi prelungit;
c) fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit şi locuiesc efectiv la adresa la care declară că au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României;
d) fac dovada că deţin mijloace de întreţinere pentru ei şi membrii lor de familie, cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România.
(3) Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical, eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României, de dovada mijloacelor de întreţinere, precum şi, după caz, de unul dintre următoarele documente:
a) dovada legăturii de rudenie în cazul membrilor de familie;
b) documente emise de autorităţile din statul de cetăţenie sau de rezidenţă prin care se face dovada că membrul de familie al cetăţeanului britanic se află în întreţinerea sau gospodăreşte împreună cu cetăţeanul britanic sau se află în situaţia în care, din motive medicale grave, este necesară asistenţa personală a acestuia;
c) documentul prin care se atestă faptul că relaţia de parteneriat cu cetăţeanul britanic a fost înregistrată, în cazul parteneriatului înregistrat, sau documente care să ateste faptul că persoana în cauză are o relaţie de convieţuire cu cetăţeanul britanic, în cazul parteneriatului neînregistrat.
(4) Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu adeverinţă de salariu, talon de pensie, declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.
ART. 9
(1) Persoanele cu statut Brexit înregistrate până la data retragerii inclusiv, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, prelungirea dreptului de şedere temporară în România, la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
(2) Dreptul de şedere temporară în România se prelungeşte dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (2).
(3) Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară va fi însoţită de documentele prevăzute la art. 8 alin. (3).
(4) Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu documentele prevăzute la art. 8 alin. (4).
ART. 10
(1) Persoanele cu statut post-Brexit pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară în România, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării pe teritoriul României, la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
(2) Dreptul de şedere temporară în România se prelungeşte dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (2).
(3) Dreptul de şedere temporară în România se prelungeşte individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeaşi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de şedere cetăţeanului britanic.
(4) Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară va fi însoţită de documentele prevăzute la art. 8 alin. (3).
(5) Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu documentele prevăzute la art. 8 alin. (4).
ART. 11
(1) Dreptul de şedere temporară în România al persoanelor cu statut Brexit prevăzute la art. 8 şi 9 se prelungeşte pentru o perioadă de cinci ani, pentru scopul prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dreptul de şedere temporară în România al persoanelor cu statut post-Brexit se prelungeşte pentru scopul prevăzut la art. 62 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Dacă se constată că la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, prelungirea dreptului de şedere temporară se refuză cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 52 alin. (1^1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 4-a
Dispoziţii privind dreptul de şedere pe termen lung
ART. 12
(1) Persoanelor cu statut Brexit care au obţinut rezidenţa permanentă pe teritoriul României în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la data retragerii inclusiv li se recunoaşte acest drept ca drept de şedere pe termen lung acordat în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă solicită eliberarea permisului de şedere pe termen lung până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a)-c).
(2) Cererea de eliberare a permisului de şedere pe termen lung va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical, eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, şi de dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României.
ART. 13
(1) Dreptul de şedere pe termen lung se acordă, la cerere, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioadă nedeterminată, persoanelor cu statut Brexit prevăzute la art. 8 şi 9 care la data soluţionării cererii sunt titulari ai unui drept de şedere temporară, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au avut drept de şedere temporară pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, iar în această perioadă împotriva acestora nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional;
b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul venitului minim garantat în România;
c) fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;
d) nu prezintă pericol pentru securitatea naţională;
e) nu constituie o ameninţare la adresa ordinii publice. Condiţia se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.
(2) Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu adeverinţă de salariu, talon de pensie, declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.
(3) Minorii pot obţine drept de şedere pe termen lung numai dacă unul sau ambii părinţi sunt titulari ai unui drept de şedere pe termen lung. Acestor minori li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al unui drept de şedere pe termen lung, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică.
(4) La stabilirea continuităţii perioadei de şedere temporară nu sunt considerate întreruperi:
a) absenţele temporare de pe teritoriul României care nu depăşesc 6 luni în decurs de un an;
b) absenţa de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu;
c) absenţa de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate şi de naştere, boală gravă, participarea la programe de învăţământ sau pregătire profesională ori mutarea în interes de serviciu într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau o ţară terţă, pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive.
(5) Dovada continuităţii şederii temporare pe teritoriul României prevăzute la alin. (1) lit. a) cade în sarcina solicitantului şi poate fi făcută prin orice mijloc de probă.
(6) Acordarea dreptului de şedere pe termen lung se efectuează cu scutire de la plata taxei prevăzute la lit. B pct. 4 din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Dreptul de şedere pe termen lung se aprobă în condiţiile prevăzute la art. 73 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propune şefului Inspectoratului General pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 74 alin. (2) şi (5) din acelaşi act normativ.
(9) Dreptul de şedere pe termen lung încetează în una dintre următoarele situaţii:
a) persoana prezintă pericol pentru securitatea naţională;
b) persoana absentează de pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de 5 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un alt stat membru al Uniunii Europene;
c) persoana formulează o cerere în acest sens;
d) persoana dobândeşte cetăţenia română.
SECŢIUNEA a 5-a
Dispoziţii privind cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară, de recunoaştere sau de acordare a dreptului de şedere pe termen lung şi permisele de şedere eliberate
ART. 14
(1) Cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară, precum şi cele de recunoaştere sau acordare a dreptului de şedere pe termen lung se depun personal de către solicitanţi.
(2) Cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară şi cele de recunoaştere a dreptului de şedere pe termen lung vor fi soluţionate în termen de 30 de zile de la data depunerii acestora. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de prelungire a dreptului de şedere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
(3) Cererile de acordare a dreptului de şedere pe termen lung vor fi soluţionate în termen de 60 de zile de la data depunerii acestora. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de acordare a dreptului de şedere pe termen lung, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
ART. 15
(1) Prelungirea dreptului de şedere în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se efectuează cu scutire de la plata taxei prevăzute la lit. B pct. 3 din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 24/1992, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În permisele de şedere eliberate persoanelor cu statut Brexit se înscriu menţiunile „Statut Brexit“ şi „Drept de muncă“.
(3) În permisele de şedere eliberate persoanelor cu statut post-Brexit se înscrie menţiunea „Reîntregirea familiei“.
ART. 16
Fiecărei persoane cu statut Brexit şi fiecărei persoane cu statut post-Brexit căreia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară sau i s-a acordat dreptul de şedere pe termen lung i se atribuie sau i se menţine, în cazul în care a fost atribuit deja, de către Inspectoratul General pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de şedere.
ART. 17
Persoanelor cu statut Brexit şi persoanelor cu statut post-Brexit le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte regimul şederii ilegale şi documentele care se eliberează străinilor.
SECŢIUNEA a 6-a
Contravenţii
ART. 18
(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
a) neîndeplinirea de către persoanele cu statut Brexit şi persoanele cu statut post-Brexit a obligaţiei de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de şedere în România prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b);
b) nedeclararea de către persoanele cu statut Brexit şi persoanele cu statut post-Brexit a informaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. e) şi f);
c) nerespectarea de către persoanele cu statut Brexit şi persoanele cu statut post-Brexit a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. g);
d) nedepunerea solicitării de prelungire a dreptului de şedere de către persoanele cu statut Brexit în termenul prevăzut la art. 8 alin. (1), dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020 inclusiv.
(2) În temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt considerate contravenţii şi faptele prevăzute la art. 134 pct. 10 teza 1 şi pct. 13 teza 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 135 lit. a) din acelaşi act normativ.
(3) Contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă care se aplică după cum urmează:
a) de la 400 lei la 700 lei, în cazul unei şederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de şedere;
b) de la 600 lei la 1000 lei, în cazul unei şederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de şedere;
c) de la 800 lei la 1.200 lei, în cazul unei şederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de şedere.
(4) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către lucrători anume desemnaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ori, după caz, de agenţi constatatori anume desemnaţi ai altor instituţii, potrivit competenţelor.
(6) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. III
Dispoziţii privind accesul la piaţa muncii, coordonarea sistemelor de securitate socială, accesul la educaţie, recunoaşterea calificărilor profesionale şi exercitarea profesiilor
SECŢIUNEA 1
Accesul la piaţa muncii
ART. 19
(1) Persoanele cu statut Brexit şi persoanele cu statut post-Brexit au acces nerestricţionat pe piaţa muncii din România, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Persoanele cu statut Brexit beneficiază de tratament egal cu cetăţenii români sau ai altor state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte:
a) condiţiile de angajare şi de muncă, inclusiv în ceea ce priveşte salarizarea şi măsurile de protecţie împotriva concedierii sau a altor tratamente defavorabile din partea angajatorului, plăţile restante care urmează a fi efectuate de către angajatori, referitoare la eventualele remuneraţii restante, precum şi cerinţele în materie de securitate şi sănătate în muncă;
b) accesul la toate formele de pregătire profesională, potrivit legii;
c) accesul la serviciile oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.
SECŢIUNEA a 2-a
Coordonarea sistemelor de securitate socială
ART. 20
Regulamentul (UE) 2019/500 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 martie 2019 de stabilire a măsurilor de contingenţă în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2019/500, acoperă perioadele de activitate şi de asigurare realizate în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord până la data retragerii inclusiv şi se aplică tuturor ramurilor securităţii sociale prevăzute la art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
ART. 21
(1) Drepturile la prestaţii familiale şi drepturile la prestaţii de şomaj stabilite până la data retragerii inclusiv, în temeiul legislaţiei naţionale, al Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi al Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, se menţin şi după această dată, până la încetarea dreptului, în condiţiile legii, în cazul persoanelor cu statut Brexit.
(2) Drepturile la pensie în sistemul public de pensii şi sistemele neintegrate sistemului public de pensii, stabilite până la data retragerii inclusiv, în temeiul legislaţiei naţionale, al regulamentelor prevăzute la alin. (1), se menţin şi după această dată, fără discriminare, în cazul persoanelor cu statut Brexit.
(3) Drepturile la prestaţii de accidente de muncă şi boli profesionale stabilite în temeiul regulamentelor prevăzute la alin. (1) se menţin până la data retragerii inclusiv, în cazul persoanelor cu statut Brexit.
(4) Începând cu prima zi următoare datei retragerii, documentele portabile A1 emise în temeiul regulamentelor prevăzute la alin. (1), pe numele cetăţenilor trimişi pe teritoriul României cu menţinerea la sistemul de securitate socială britanic, îşi încetează valabilitatea, aceştia având obligaţia de a respecta legislaţia de securitate socială din statul unde îşi desfăşoară activitatea, respectiv România.
SECŢIUNEA a 3-a
Dreptul la prestaţii de securitate socială
ART. 22
Drepturile la alocaţie de stat pentru copii, precum şi drepturile la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, solicitate începând cu prima zi următoare datei retragerii de către persoanele cu statut Brexit şi persoanele cu statut post-Brexit, se stabilesc în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională pentru cetăţenii străini, precum şi în condiţiile prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/500.
ART. 23
Drepturile la prestaţii de şomaj solicitate începând cu prima zi următoare datei retragerii, în România, de persoanele cu statut Brexit se vor stabili în condiţiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în condiţiile prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/500.
ART. 24
Începând cu prima zi următoare datei retragerii, în sistemul de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale persoanelor cu statut Brexit le sunt recunoscute aceleaşi drepturi şi obligaţii de asigurare ca cetăţenilor români, cetăţenilor străini şi apatrizilor, în condiţiile Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 25
Începând cu prima zi următoare datei retragerii, în sistemul public de pensii şi în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, persoanelor cu statut Brexit le sunt recunoscute aceleaşi drepturi şi obligaţii de asigurări sociale ca cetăţenilor români, cetăţenilor străini şi apatrizilor, în condiţiile legislaţiei naţionale în materie de pensii şi în condiţiile prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/500.
ART. 26
Începând cu prima zi următoare datei retragerii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România, persoanelor cu statut Brexit şi persoanelor cu statut post-Brexit le sunt recunoscute aceleaşi drepturi şi obligaţii ca cetăţenilor români, cetăţenilor străini şi apatrizilor, în condiţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 4-a
Recunoaşterea calificărilor profesionale şi exercitarea profesiilor pentru persoanele cu statut Brexit
ART. 27
(1) Calificările profesionale şi experienţa profesională, definite potrivit Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 200/2004, recunoscute anterior datei retragerii, continuă să fie recunoscute pe teritoriul României ulterior datei retragerii, în vederea asigurării unei exercitări neîntrerupte a unei profesii reglementate în România.
(2) Calificările profesionale şi experienţa profesională, definite potrivit Legii nr. 200/2004, în curs de recunoaştere la data retragerii, sunt recunoscute conform normelor legale privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România aplicabile unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
(3) Recunoaşterea calificărilor profesionale şi a experienţei profesionale, definite potrivit Legii nr. 200/2004, în vederea exercitării unei profesii reglementate pe teritoriul României, iniţiate ulterior datei retragerii, pentru calificările profesionale obţinute în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord anterior datei retragerii, se realizează conform procedurii aplicabile unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
(4) Recunoaşterea calificărilor profesionale şi a experienţei profesionale, definite potrivit Legii nr. 200/2004, în vederea exercitării unei profesii reglementate pe teritoriul României, iniţiate ulterior datei retragerii, pentru calificările profesionale obţinute în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ulterior datei retragerii, având o formare începută înaintea retragerii, se realizează conform procedurii aplicabile unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
(5) Recunoaşterea calificărilor profesionale din domeniul transporturilor se realizează potrivit prevederilor alin. (1)-(4) dacă prin alte reglementări specifice ale Uniunii Europene, acte normative, convenţii şi tratate internaţionale la care România este parte nu este prevăzut altfel.
(6) Recunoaşterea calificărilor profesionale în vederea exercitării profesiei de auditor financiar se realizează potrivit prevederilor alin. (1)-(4) dacă prin alte reglementări specifice ale Uniunii Europene, acte normative, convenţii şi tratate internaţionale la care România este parte nu este prevăzut altfel.
(7) Calificările profesionale de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, moaşă, fizioterapeut, recunoscute anterior datei retragerii, continuă să fie recunoscute pe teritoriul României ulterior datei retragerii, în vederea asigurării unei exercitări neîntrerupte a unei profesii reglementate în România.
(8) Calificările profesionale de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, moaşă, fizioterapeut, în curs de recunoaştere la data retragerii, vor fi recunoscute conform procedurii reglementate privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România prin procedura aplicabilă unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene.
(9) Procedura de recunoaştere a calificărilor profesionale de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, moaşă, fizioterapeut, iniţiată ulterior datei retragerii, pentru calificările profesionale obţinute în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord anterior datei retragerii, se va derula conform procedurii reglementate privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România prin procedura aplicabilă unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene.
ART. 28
Recunoaşterea calificărilor profesionale şi a experienţei profesionale definite potrivit Legii nr. 200/2004 permite accesul la exercitarea pe teritoriul României de către persoanele cu statut Brexit a unei profesii reglementate în România în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
ART. 29
Prestarea temporară de servicii de către persoanele cu statut Brexit în cadrul unei profesii reglementate pe teritoriul României după data retragerii continuă să se realizeze în aceleaşi condiţii aplicabile unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
ART. 30
(1) Studiile recunoscute anterior datei retragerii continuă să fie recunoscute pe teritoriul României ulterior datei retragerii, în vederea asigurării unei exercitări neîntrerupte a activităţii pe care o desfăşoară pe piaţa muncii sau a continuării studiilor pe teritoriul României.
(2) Studiile aflate în curs de recunoaştere la data retragerii sunt recunoscute conform normelor legale aplicabile unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene în vederea accesului la piaţa muncii sau la continuarea studiilor pe teritoriul României.
(3) Recunoaşterea studiilor în vederea accesului la piaţa muncii sau la continuarea studiilor, iniţiată ulterior datei retragerii, în cazul în care acestea au fost absolvite sau efectuate anterior datei retragerii, se realizează conform procedurii aplicabile unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
(4) Recunoaşterea studiilor în vederea accesului la piaţa muncii sau la continuarea studiilor, iniţiată ulterior datei retragerii, în cazul în care acestea au fost absolvite sau efectuate ulterior datei retragerii şi începute anterior retragerii, se realizează conform procedurii aplicabile unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
SECŢIUNEA a 5-a
Accesul la educaţie
ART. 31
Persoanele cu statut Brexit beneficiază de aceleaşi condiţii de şcolarizare cu cele aplicabile cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, dacă prin alte acte normative sau tratate internaţionale nu este prevăzut altfel.
SECŢIUNEA a 6-a
Decontarea tratamentelor în curs
ART. 32
(1) Persoanele asigurate în sistemul de asigurări de sănătate al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi care la data retragerii se află în tratament, pe teritoriul României, la furnizori de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice şi altele asemenea, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, acordat pe baza unui card european de asigurări sociale de sănătate/certificat provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate/document de deschidere de drepturi la tratament planificat - S2, valabile, beneficiază de decontarea serviciilor medicale în continuarea tratamentului, până cel târziu la data de 31 decembrie 2020 inclusiv.
(2) Furnizorii de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice şi altele asemenea, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, au obligaţia:
a) să acorde persoanelor prevăzute la alin. (1) servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actelor normative subsecvente acesteia, precum şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
b) să întocmească evidenţe distincte pentru serviciile medicale, medicamentele, dispozitivele medicale, materialele sanitare specifice şi altele asemenea acordate şi decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele prevăzute la alin. (1);
c) să prezinte casei de asigurări de sănătate, în vederea decontării, facturile pentru serviciile prevăzute la lit. b), însoţite de copii ale documentelor care au deschis dreptul la servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice şi altele asemenea şi, după caz, de documentele justificative/documentele însoţitoare, la tarifele/preţurile de referinţă stabilite pentru cetăţenii români asiguraţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale actelor normative subsecvente.
(3) Casa de asigurări de sănătate are obligaţia să deconteze furnizorilor de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice şi altele asemenea, aflaţi în relaţii contractuale cu aceasta, contravaloarea serviciilor medicale, a medicamentelor, a dispozitivelor medicale, a materialelor sanitare specifice şi a altora asemenea, acordate persoanelor prevăzute la alin. (1), la termenele prevăzute în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în actele normative subsecvente acesteia.
(4) Casa de asigurări de sănătate are obligaţia să factureze instituţiilor competente din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord contravaloarea serviciilor medicale, a medicamentelor, a dispozitivelor medicale, a materialelor sanitare specifice şi altora asemenea, acordate persoanelor prevăzute la alin. (1), potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004 şi Regulamentului (CE) nr 987/2009, în vederea recuperării contravalorii serviciilor medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (1).
(5) Începând cu prima zi următoare datei retragerii, documentele portabile S1 - Înregistrare pentru asigurare medicală, înscrise de către casele de asigurări de sănătate, pe numele persoanelor asigurate în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în temeiul dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din data de 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi ale Regulamentului (CE) nr 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurilor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, îşi încetează valabilitatea, persoanele având obligaţia de a respecta prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 33
(1) Persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România şi care la data retragerii se află în tratament, pe teritoriul Regatului Unit al Mării Britanii şi Irlandei de Nord, la furnizori de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice şi altele asemenea, acordat pe baza unui card european de asigurări sociale de sănătate/certificat provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate/document de deschidere de drepturi la tratament planificat - S2, valabile, beneficiază de decontarea serviciilor medicale în continuarea tratamentului, până cel târziu la data de 31 decembrie 2020 inclusiv.
(2) Costurile prestaţiilor în natură prevăzute la alin. (1) se suportă de către casele de asigurări de sănătate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, la solicitarea instituţiilor competente din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sau a asiguratului, după caz, potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din data de 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurilor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 729/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind rambursarea şi recuperarea cheltuielilor reprezentând asistenţă medicală acordată în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România este parte, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Începând cu prima zi următoare datei retragerii, documentele portabile S1 - Înregistrare pentru asigurare medicală, emise de către casele de asigurări de sănătate pe numele persoanelor asigurate în România, în temeiul dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din data de 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009, de stabilire a procedurilor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, îşi încetează valabilitatea în relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, acestea având obligaţia de a respecta legislaţia de securitate socială din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
CAP. IV
Dispoziţii speciale
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii speciale privind cetăţenii români care la data retragerii au beneficiat de un drept de şedere în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
ART. 34
În cazul cetăţenilor români care au realizat perioade de asigurare în sistemul de securitate socială din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord până la data retragerii şi care, după această dată, revin în România şi solicită acordarea unor drepturi de securitate socială pentru perioadele respective, se aplică prevederile art. 5 din Regulamentul (UE) 2019/500.
ART. 35
Cetăţenii români care, începând cu prima zi următoare datei retragerii, nu mai beneficiază de drepturile similare de alocaţie de stat pentru copii în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au dreptul, în România, la alocaţie de stat pentru copii, în condiţiile prevăzute de art. 17 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 36
(1) Drepturile cetăţenilor români la prestaţii de accidente de muncă şi boli profesionale stabilite în baza prevederilor legislaţiei naţionale şi ale Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială iniţiate şi acordate înainte de data retragerii se menţin şi după această dată, respectiv până la finalizarea tratamentului.
(2) Costurile prestaţiilor în natură prevăzute la alin. (1) se suportă din sumele necesare prevăzute pentru asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat la solicitarea instituţiei competente din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
(3) Începând cu prima zi următoare datei retragerii, documentele portabile A1 emise în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 şi al Regulamentului (CE) nr. 987/2009 pe numele cetăţenilor români trimişi pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu menţinerea la sistemul de securitate socială din România, îşi încetează valabilitatea, în relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, aceştia având obligaţia de a respecta legislaţia de securitate socială din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
SECŢIUNEA a 2-a
Recunoaşterea studiilor şi a calificărilor profesionale, precum şi exercitarea profesiilor în cazul cetăţenilor români, al cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi al cetăţenilor statelor din Spaţiul Economic European şi din Confederaţia Elveţiană în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană
ART. 37
(1) Recunoaşterea, în scopul exercitării unei profesii reglementate, a calificărilor profesionale obţinute de către cetăţeni români, cetăţeni ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord până la data retragerii se realizează, după data retragerii, conform dispoziţiilor legale aplicabile în cazul în care calificarea profesională a fost obţinută într-un stat membru al Uniunii Europene.
(2) Recunoaşterea studiilor absolvite sau efectuate de către cetăţeni români, cetăţeni ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord până la data retragerii se realizează, după data retragerii, conform dispoziţiilor legale aplicabile în cazul în care studiile au fost absolvite sau efectuate într-un stat membru al Uniunii Europene.
(3) Recunoaşterea, în scopul exercitării unei profesii reglementate de către cetăţeni români, cetăţeni ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, a calificărilor profesionale a căror formare a început înainte de data retragerii, precum şi recunoaşterea studiilor începute în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, înainte de data retragerii, se realizează, după data retragerii, conform dispoziţiilor legale aplicabile calificărilor obţinute, precum şi studiilor absolvite sau efectuate într-un stat membru al Uniunii Europene.
CAP. V
Dispoziţii tranzitorii
ART. 38
Ulterior datei retragerii, cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi membrii de familie ai acestora, indiferent de cetăţenie, pot beneficia, în România, de aceleaşi condiţii de şcolarizare aplicabile persoanelor cu statut Brexit, în cazul în care se asigură condiţii reciproce de către partea britanică şi dacă prin alte acte normative sau tratate internaţionale nu este prevăzut altfel.
ART. 39
În cazul cererilor pentru eliberarea certificatelor de înregistrare şi a cărţilor de rezidenţă depuse anterior datei retragerii şi nefinalizate, se aplică dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, iar taxele percepute anterior acestei date se restituie solicitanţilor.
ART. 40
Sub rezerva reciprocităţii, în situaţia ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără încheierea unui acord de retragere, mandatele europene de arestare, precum şi celelalte cereri, ordine sau decizii în aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie penală în Uniunea Europeană transmise de către autorităţile române celor din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, respectiv primite de autorităţile române din partea celor britanice, aflate în curs de soluţionare la data ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, vor continua să fie executate potrivit legislaţiei aplicabile la data emiterii acestora.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 41
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia art. 1 alin. (1) şi alin. (2) lit. e) şi art. 34-37, intră în vigoare în prima zi următoare datei retragerii sub rezerva îndeplinirii la acea dată a condiţiei de reciprocitate, respectiv dacă la data retragerii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord acordă cetăţenilor români care şi-au exercitat dreptul la liberă circulaţie în acest stat până la data retragerii inclusiv şi membrilor acestora de familie cel puţin acelaşi regim juridic ca cel stabilit prin prezentul act normativ cetăţenilor britanici care şi-au exercitat dreptul la liberă circulaţie în România până la data retragerii inclusiv şi membrilor acestora de familie, respectiv la data îndeplinirii condiţiei de reciprocitate, dacă aceasta din urmă este ulterioară datei retragerii.
(2) Dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi alin. (2) lit. e) şi art. 34-37 intră în vigoare în prima zi următoare datei retragerii.
ART. 42
În măsura în care condiţia de reciprocitate se îndeplineşte ulterior datei retragerii, dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică de la data constatării prin decizie a prim-ministrului a îndeplinirii condiţiei de reciprocitate.
ART. 43
Ulterior punerii în aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Guvernul României se asigură de îndeplinirea constantă a condiţiei de reciprocitate şi adoptă măsurile care se impun în acest scop.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Marcel Ion Vela
p. Ministrul afacerilor externe,
Dănuţ Sebastian Neculăescu,
secretar de stat
Ministrul educaţiei şi cercetării,
Cristina Monica Anisie
Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
Victoria Violeta Alexandru
Ministrul sănătăţii,
Victor Sebastian Costache
Viceprim-ministru,
Raluca Turcan
Ministrul finanţelor publice,
Vasile-Florin Cîţu
Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor,
Lucian Nicolae Bode
Secretarul general al Guvernului,
Antonel Tănase
Bucureşti, 13 noiembrie 2019.
Nr. 70.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
