Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 66 din 13 iunie 2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 563 din 17 iunie 2024
Având în vedere necesitatea de a corecta discrepanţele legislative dintre Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concordanţă cu evoluţia legislativă şi necesităţile sistemului sanitar, precum şi pentru asigurarea clarităţii şi aplicării unitare a acestora în scopul îmbunătăţirii accesului la serviciile de sănătate, în special cu Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, cu modificările ulterioare, şi pentru a asigura o reprezentare adecvată şi justă a fizioterapeuţilor în negocierile cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,
în considerarea faptului că aceste elemente de armonizare legislativă, cu impact major în modalitatea de acordare a serviciilor medicale şi conexe actului medical în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi asupra sănătăţii populaţiei României vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,
modificarea este esenţială pentru:
- a îmbunătăţi accesul pacienţilor la serviciile de fizioterapie;
– a asigura tratamente de calitate superioară şi a promova egalitatea în reprezentarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii.
Ţinând cont că excluderea repetată a Colegiului Fizioterapeuţilor din România de la negocierea contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, şi a normelor metodologice de aplicare a acestuia a creat o situaţie de discriminare, limitând eficienţa şi diversitatea serviciilor de fizioterapie oferite în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, după cum urmează:
- încălcarea dispoziţiilor art. 230 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se dispune faptul că asiguraţii au dreptul să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare, prin:
• restricţionarea drastică a activităţilor de fizioterapie, limitându-se doar la kinetoterapie de grup şi kinetoterapie individuală şi kinetoterapie pe aparate speciale: dispozitive mecanice/dispozitive electromecanice/dispozitive robotizate în pachetul de servicii medicale de bază acordate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice neurologie şi neurologie pediatrică, psihiatrie şi psihiatrie pediatrică, reumatologie, ortopedie şi traumatologie şi ortopedie pediatrică, oncologie medicală, cardiologie, pneumologie, îngrijiri paliative, pneumologie pediatrică;
• păstrarea limitată numai a unor activităţi de fizioterapie, respectiv kinetoterapie individuală şi fizioterapie respiratorie şi masajul limfedemului în Pachetul de servicii de bază pentru îngrijiri medicale la domiciliu;
• neintroducerea unor activităţi de fizioterapie pentru anumite specialităţi precum: otorinolaringologie, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, oncologie şi hematologie pediatrică, cardiologie pediatrică, chirurgie cardiovasculară, chirurgie orală şi maxilo-facială, pediatrie, servicii de supraveghere a sarcinii şi lăuziei, a căror eficienţă este dovedită prin numeroase studii clinice;
– reducerea numărului de puncte de plată în anul 2023 de la 30 de puncte la 20 de puncte, în cadrul pachetului de servicii medicale de bază acordate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, în timp ce pentru alte activităţi conexe s-au păstrat 30 de puncte, fiind creată astfel o situaţie discriminatorie pentru serviciile/activităţile de fizioterapie;
– implementarea unui plan de proceduri specifice de medicină fizică şi de reabilitare stabilit de medicul de medicină fizică şi de reabilitare, în cadrul pachetului de servicii medicale de bază acordate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pe lângă diagnosticul clinic stabilit şi prescripţia medicului specialist, prin crearea unor întârzieri semnificative pentru consultaţiile acordate de medicii de medicină fizică şi reabilitare medicală a căror disponibilitate este deja limitată în raport cu cerinţele şi nevoile pacienţilor din România. Această procedură care creează confuzie suprasolicită sistemul de sănătate şi îngreunează accesul la activităţile de fizioterapie, mai ales în condiţiile în care dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 229/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele ale art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd accesul direct la serviciile conexe actului medical de fizioterapie în baza prescripţiei şi a recomandărilor cu caracter medical ale medicului curant. Această situaţie are un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei, tradus prin creşterea morbidităţii şi mortalităţii:
– lipsa accesului fizioterapeuţilor de a contracta cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - la nivel european, conform unei statistici realizate de Colegiul Fizioterapeuţilor din România în anul 2023, din 31 de state membre ale Uniunii Europene, în statele aparţinând Spaţiului Economic European şi în Confederaţia Elveţiană, exclusă fiind România, în 25 de state planul de tratament prin fizioterapie este întocmit de fizioterapeut la recomandarea medicului de specialitate, pentru serviciile decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Ţinând cont că prin adoptarea rapidă a acestei ordonanţe de urgenţă:
(i) se facilitează accesul pacienţilor la o gamă mai largă de activităţi/servicii de fizioterapie, absolut necesare procesului de prevenţie şi recuperare;
(ii) se urmăreşte garantarea reprezentării echitabile a fizioterapeuţilor;
(ii) se adoptă măsurile recomandate în OCDE/European Observatory on Health Systems and Policies (2019), România: Profilul de ţară din 2019 în ceea ce priveşte sănătatea, State of Health in the EU, OECD Publishing, Paris/European Observatory on Health Systems and Policies, Bruxelles, prin utilizarea eficientă a fondurilor în vederea îmbunătăţirii semnificative a accesului la asistenţa medicală ambulatorie şi implicit la serviciile de fizioterapie de înaltă calitate, care pot contribui la reducerea mortalităţii prin cauze tratabile, evidenţiind rolul crucial al fizioterapiei în managementul şi recuperarea pacienţilor;
(iv) se pot îmbunătăţi standardele de îngrijire şi alinierea la obiectivele de dezvoltare durabilă, în special obiectivul nr. 3 „Sănătate şi bunăstare“, asigurând astfel protecţia drepturilor fundamentale ale fizioterapeuţilor şi accesul nediscriminatoriu al pacienţilor la servicii medicale esenţiale;
(v) se reduc numărul de internări în unităţile sanitare cu paturi, precum şi costurile legate de intervenţii chirurgicale şi zile de spitalizare pentru pacienţii cu afecţiuni complexe, a căror limitare a capacităţii de mişcare şi a abilităţii funcţionale poate fi recuperată prin activităţi de fizioterapie.
luând în considerare că aceste măsuri sunt urgente şi de strictă necesitate pentru asigurarea unui cadrul legal cât mai unitar, corelat cu Legea nr. 229/2016, cu modificările ulterioare,
ţinând cont că aceste modificări reprezintă o prioritate în asigurarea unui cadru legislativ coerent şi eficient, care să permită o reglementare eficace a măsurilor necesare în domeniul sănătăţii, inclusiv în ceea ce priveşte negocierea nediscriminatorie cu organizaţiile profesionale a serviciilor de bază cuprinse în contractul-cadru multianual care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în concordanţă cu evoluţiile sectorului şi pentru a asigura o reprezentare echitabilă şi adecvată a tuturor profesioniştilor din domeniul sănătăţii, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului de sănătate în ansamblu,
având în vedere necesitatea de corelare a componentelor sistemelor de sănătate şi de asigurări sociale de sănătate, precum şi consecinţele negative ale nepromovării în regim de urgenţă a prezentului act normativ, s-ar perpetua această neconcordanţă legislativă, marginalizând fizioterapeuţii care, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fac parte integrantă din echipa multidisciplinară de reabilitare alături de terapeut ocupaţional, logoped, ortezist, protezist, psihologi clinicieni, medici şi asistenţi medicali; de asemenea, ar fi neglijate nevoile reale ale pacienţilor şi ar fi limitate posibilităţile de recuperare ale acestora în cadrul sistemului de sănătate.
Ţinând seama că neadoptarea acestor măsuri imediate de corectare a discrepanţelor legislative, prin ordonanţă de urgenţă, ar genera disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi în utilizarea eficientă a resurselor umane şi financiare din sistemul de sănătate,
în vederea completării adecvate a cadrului legislativ aferent nevoilor reale ale comunităţii pentru serviciile medicale sunt necesare implicarea nemijlocită a tuturor organizaţiilor profesionale relevante în îmbunătăţirea adresabilităţii şi accesibilităţii serviciilor medicale, accesul sporit al populaţiei la serviciile medicale preventive şi curative, precum şi garantarea accesului nediscriminatoriu la serviciile medicale de bază.
Ţinând cont că obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate constau în:
(i) protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident; şi
(ii) asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu,
având în vedere că asiguraţii se află sub protecţia principiului acordării unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, iar obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate nu pot fi atinse în lipsa adoptării propunerilor fizioterapeuţilor care nu beneficiază de o reprezentare corectă la momentul elaborării, ceea ce generează, printre altele:
(i) discriminarea fizioterapeuţilor, în sensul în care activitatea desfăşurată de aceştia va fi apreciată şi evaluată în lipsa unor profesionişti în domeniu, care să poată aprecia în mod echitabil, just, corect şi în cunoştinţă de cauză atât necesitatea includerii activităţilor de fizioterapie în pachetul de servicii de bază şi diversitatea acestor activităţi, cât şi reala valoare, pecuniară, a serviciilor de fizioterapie;
(ii) discriminarea pacienţilor, care nu vor beneficia de toate serviciile de fizioterapie pentru care există o reală nevoie, nevoie care ar trebui să fie identificată de către fizioterapeut, în concordanţă cu recomandările medicilor de diverse specialităţi medicale.
în vederea eliminării disfuncţionalităţilor generate de nearmonizarea legislativă şi luând în considerare necesitatea de a acoperi toate domeniile cu risc major asupra sănătăţii populaţiei şi activităţilor care pot preveni sau limita efectele cu caracter distructiv asupra stării generale de sănătate a populaţiei,
fiind necesară clarificarea decontării cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de participarea la şedinţe a membrilor comisiilor de specialitate,
având în vedere că statul român are obligaţia respectării Constituţiei, ca garant al dreptului la ocrotirea sănătăţii, iar Ministerul Sănătăţii trebuie să ia măsuri pentru ocrotirea sănătăţii publice, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public referitor la sănătatea cetăţeanului,
ţinând cont de obiectivele strategice prevăzute în Strategia naţională de sănătate pentru perioada 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.004/2023, pentru implementarea OS.2.3. Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la provocările generate de schimbările demografice şi tendinţele epidemiologice în starea de sănătate, pe parcursul vieţii se impune crearea de urgenţă a cadrului legislativ pentru asigurarea accesului persoanelor asigurate şi neasigurate la servicii de planificare familială şi de sănătate a reproducerii, inclusiv la acordarea medicaţiei contraceptive hormonale, în special în cazul categoriilor de persoane din grupe vulnerabile,
luând în considerare că, în anul 2019, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, denumită în continuare OMS, a declarat rezistenţa la antimicrobiene, denumită în continuare RAM, drept una din principalele 10 ameninţări la adresa sănătăţii publice la nivel mondial cu care se confruntă umanitatea, iar în luna iulie 2022, Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, împreună cu statele membre, a identificat RAM drept una dintre primele trei ameninţări prioritare la adresa sănătăţii,
ţinând cont de faptul că, la sfârşitul anului 2020, Comisia a adoptat Strategia farmaceutică pentru Europa cu rol de instrument de politică menit să abordeze provocările importante din domeniul sănătăţii şi care defineşte optimizarea utilizării medicamentelor antimicrobiene ca iniţiativă esenţială în combaterea rezistenţei la antimicrobiene^1,
^1 Strategia farmaceutică pentru Europa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020DC0761
mai mult, Consiliul Uniunii Europene adoptă, la data de 1 iunie 2023, Recomandarea 9581/23/1.06.2023 privind intensificarea acţiunilor UE de combatere a rezistenţei la antimicrobiene, într-o abordare „O singură sănătate“, „One Health“. Printre măsurile recomandate se regăseşte colectarea de date privind consumul de antimicrobiene la oameni prin monitorizarea prescrierii şi eliberării acestora şi furnizarea de feedback în timp util cu privire la tendinţele de prescriere şi eliberare a antimicrobienelor către profesionişti, precum medici şi farmacişti, dar şi către alte structuri interesate^2.
^2 https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9581-2023-INIT/en/pdf
În contextul în care România se află pe locul doi în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice de uz sistemic^3, ceea ce indică faptul că, la nivel naţional, situaţia este îngrijorătoare şi necesită măsuri urgente,
^3 https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/Country-visit-Romania-discuss-AMR-issues-June-2018.pdf
având în vedere că Ministerul Sănătăţii, ca urmare a celor prezentate mai sus, a implementat o măsură care să genereze o reducere a utilizării excesive a antibioticelor, dar şi o mai bună utilizare a acestora în raport cu măsurile şi acţiunile existente la nivelul Uniunii Europene prin aprobarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 63/2024 privind reglementarea metodologiei de monitorizare a prescrierii şi eliberării la nivel naţional a medicamentelor din categoria antibiotice şi antifungice de uz sistemic, cu modificările ulterioare, şi care impune colectarea de date cu caracter personal privind sănătatea, astfel cum sunt definite prin Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare,
în considerarea obligaţiei de raportare de către unităţile farmaceutice a datelor prevăzute de metodologia de monitorizare a prescrierii şi eliberării la nivel naţional a medicamentelor din categoria antibiotice şi antifungice de uz sistemic cu scopul de furnizare de informaţii în timp util cu privire la tendinţele de prescriere şi eliberare, servind astfel unui motiv de interes public major,
luând în considerare că sistemul de raportare a datelor necesare monitorizării prescrierii şi eliberării la nivel naţional a medicamentelor din categoria antibiotice şi antifungice de uz sistemic trebuie să devină operaţional începând cu data de 2 mai 2024, iar orice întârziere în aplicare poate conduce la inacţiuni de politică publică ce pot afecta interesul pacienţilor, se impune, în regim de urgenţă, reglementarea la nivel primar a acestor operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal privind sănătatea.
Ţinând seama de faptul că neadoptarea unor măsuri imediate, prin ordonanţă de urgenţă, ar conduce la imposibilitatea organizării şi desfăşurării corespunzătoare a unor activităţi specifice Ministerului Sănătăţii, în detrimentul asigurării sănătăţii populaţiei, implicând riscuri majore pentru sistemul de sănătate,
având în vedere că începând cu data de 5 mai 2023 a fost declarată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii încetarea pandemiei de COVID-19 ca urgenţă de sănătate publică, iar prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 20/2023 privind constatarea încetării stării de risc epidemiologic şi biologic generate de pandemia de COVID-19 şi a aplicabilităţii art. 1 din Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 36 din 21.07.2020 se constată încetarea stării de risc epidemiologic şi biologic generate de pandemia de COVID-19, precum şi faptul că boala COVID-19 este considerată o boală infecţioasă obişnuită,
ţinând seama că activităţile de conştientizare privind depresia postpartum, având în vedere numărul şi consecinţele acestora, necesită a fi incluse, de urgenţă, ca activităţi ale unei campanii dedicate în cadrul Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate prevăzut la art. 1 alin. (1) lit. l) din Hotărârea Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în cadrul Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 964/2022, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu în cadrul normelor de aplicare a Legii sănătăţii mintale,
având în vedere că centrele de permanenţă asigură urgenţele medicale în limita competenţelor medicului de familie, în regim de gardă, iar actualizarea, cu întârziere, a listei centrelor de permanenţă funcţionale determină îndrumări eronate, care pot fi fatale pacienţilor cu nevoi medicale urgente,
având în vedere că este necesară reglementarea de urgenţă a procedurii de eliberare a autorizaţiilor de liberă practică biologilor, biochimiştilor şi chimiştilor, în vederea exercitării activităţii de către aceşti profesionişti din domeniul sănătăţii,
având în vedere necesitatea reprezentării autorităţii de stat în cadrul Consiliului Naţional al Tehnicienilor Dentari din România în vederea asigurării respectării prevederilor Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, republicată, cu modificările ulterioare,
luând în considerare că este necesară adoptarea în regim de urgenţă a unui act normativ de nivel primar care să asigure temeiul juridic pentru punerea în practică a măsurilor propuse,
ţinând cont de faptul că neluarea acestor măsuri urgente, cu caracter excepţional, ar aduce grave prejudicii cu efecte pe termen lung asupra exercitării atribuţiilor Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte utilizarea sistemelor şi aplicaţiilor informatice, inclusiv aplicaţia informatică Corona-forms,
luând în considerare necesitatea creării de urgenţă a unei baze de date unitare în ceea ce priveşte colectarea şi raportarea datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile,
urgenţa emiterii acestei ordonanţe este, în plus, motivată de necesitatea imediată de a răspunde provocărilor actuale din sistemul de sănătate, de a îmbunătăţi calitatea şi accesibilitatea serviciilor medicale şi conexe actului medical, precum şi de a asigura o gestionare eficientă şi echitabilă a resurselor în domeniul sănătăţii, în contextul obiectivelor naţionale şi internaţionale asumate de România.
În considerarea faptului că toate elementele mai sus prezentate vizează interesul public general şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu mai poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. I
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 3
(1) Protecţia sănătăţii publice constituie o obligaţie a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
(2) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1), autorităţile competente conform dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi d) din Legea nr. 58/2023 privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative derulează activităţi pentru cunoaşterea, analizarea, prevenirea şi contracararea incidentelor şi atacurilor cibernetice la adresa infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional din domeniul de reglementare al prezentei legi."
2. După articolul 6^1 se introduce un nou articol, art. 6^2, cu următorul cuprins:
"ART. 6^2
Prin excepţie de la prevederile art. 6^1, Registrul unic de evidenţă al unităţilor sanitare, precum şi condiţiile de organizare şi funcţionare ale acestuia se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii."
3. La articolul 16, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Cheltuielile de transport şi cazare ocazionate de participarea la şedinţe a membrilor comisiilor de specialitate, subcomisiilor şi grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare, prevăzute la alin. (1) lit. f), sunt decontate în baza unui convocator aprobat de conducerea Ministerului Sănătăţii şi sunt suportate de către Ministerul Sănătăţii, în condiţiile legii. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile comisiilor de specialitate, subcomisiilor şi grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii."
4. La articolul 58, alineatele (9) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (7) şi (8), medicamentele imunologice care se acordă în vederea rezolvării problemelor de sănătate publică înregistrate la nivelul unor segmente populaţionale se aprobă prin normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pe baza ghidurilor de practică medicală sau protocoalelor naţionale de practică medicală, după caz.
(10) Medicamentele imunologice prevăzute la alin. (9) se achiziţionează conform prevederilor alin. (6), iar contravaloarea acestora se suportă din bugetul alocat pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică, la nivelul preţului de achiziţie, care nu poate depăşi preţul cu ridicata, cu TVA, aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii."
5. După articolul 117 se introduce un nou articol, art. 117^1, cu următorul cuprins:
"ART. 117^1
(1) Normativul privind asigurarea tehnică şi exploatarea mijloacelor de intervenţie din dotarea serviciilor de ambulanţă judeţene şi a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
(2) Asigurarea tehnică prevăzută la alin. (1) se realizează prin: managementul asigurării activităţii tehnice, pregătirea continuă de specialitate a personalului, dotarea cu mijloace de intervenţie, exploatarea şi repararea acestora, aprovizionarea cu materiale tehnice şi scoaterea din funcţiune a mijloacelor de intervenţie."
6. La articolul 118 alineatul (15), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"c) deţinerea unei funcţii de conducere salarizate în cadrul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Colegiului Farmaciştilor din România, Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, Colegiului Fizioterapeuţilor din România sau al filialelor locale/teritoriale ale acestora ori al organizaţiilor sindicale de profil;"
7. La articolul 140^4, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"b) caravane medicale, organizate conform normelor de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii."
8. Articolul 140^5 se abrogă.
9. La articolul 140^6, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 140^6
În structurile prevăzute la art. 140^4 se pot desfăşura următoarele activităţi:"
10. La articolul 193, alineatele (2^1) şi (2^3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2^1) Spitalele publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a celorlalte ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie, cu excepţia spitalelor publice din reţeaua Ministerului Afacerilor Interne, pot primi, în completare, sume de la bugetul de stat, prin transferuri din bugetul ordonatorului principal de credite, după caz, pentru finanţarea cofinanţării care trebuie asigurată de către beneficiari, potrivit contractelor de finanţare sau acordurilor de parteneriat în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile sau din Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României dacă actele normative în temeiul cărora se derulează astfel de proiecte nu conţin prevederi specifice.
..................................................................................................
(2^3) Fondurile necesare pentru cofinanţarea proiectelor aflate în implementare sau a proiectelor noi finanţate din fonduri externe nerambursabile sau din Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României se asigură din bugetul ordonatorului principal de credite, în cursul întregului an, prin virări de credite de angajament şi credite bugetare între titlurile, articolele şi alineatele de cheltuieli din cadrul aceluiaşi capitol sau de la alte capitole, cu încadrare în bugetul aprobat şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale legilor bugetare anuale."
11. La articolul 229, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru multianual, care se elaborează de CNAS în urma negocierii cu Colegiul Medicilor din România, denumit în continuare CMR, Colegiul Medicilor Stomatologi din România, denumit în continuare CMSR, Colegiul Farmaciştilor din România, denumit în continuare CFR, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, denumit în continuare OAMGMAMR, Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România, denumit în continuare OBBCSSR, Colegiul Fizioterapeuţilor din România, denumit în continuare CFZRO, precum şi în urma consultării cu organizaţiile patronale, sindicale şi profesionale reprezentative din domeniul medical. Proiectul se avizează de către Ministerul Sănătăţii şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, până la data de 30 iunie pentru anul în care urmează să se aprobe un nou contract-cadru. Data intrării în vigoare a contractului-cadru se stabileşte în cuprinsul hotărârii Guvernului prin care acesta se aprobă şi corespunde cu începutul unui nou trimestru calendaristic.
..................................................................................................
(4) CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, în urma negocierii cu CMR, CFR, CMSR, OAMGMAMR, OBBCSSR, CFZRO, precum şi cu consultarea organizaţiilor patronale, sindicale şi profesionale reprezentative din domeniul medical, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, până la data de 30 iunie pentru anul pentru care se aprobă noile norme metodologice. Normele metodologice intră în vigoare odată cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2) şi sunt valabile pe toată perioada de aplicabilitate a acesteia."
12. La articolul 242, alineatele (3)-(5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) În listă se pot include şi medicamente imunologice definite la art. 699 pct. 5 lit. a) subpct. (i), altele decât cele prevăzute la art. 58 alin. (9) sau care se administrează altor segmente populaţionale decât cele prevăzute la art. 58 alin. (9), precum şi medicamente contraceptive hormonale.
(4) Medicamentele prevăzute la alin. (3) nu fac obiectul prevederilor art. 243 alin. (1) şi (2). Includerea sau excluderea medicamentelor prevăzute la alin. (3) în/din lista prevăzută la alin. (1) se realizează la propunerea Comitetului Naţional de Vaccinologie, în cazul medicamentelor imunologice, respectiv la propunerea comisiei de specialitate obstetrică-ginecologie şi a comisiei de endocrinologie, în cazul medicamentelor contraceptive hormonale, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
(5) Contravaloarea medicamentelor prevăzute la alin. (3) eliberate asiguraţilor pe bază de prescripţie medicală se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Costul administrării medicamentelor imunologice prevăzute la alin. (3) exprimat prin tarif în lei per serviciu medical se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii alocat programelor naţionale de sănătate publică.
.................................................................................................
(7) Segmentele populaţionale care beneficiază de medicamentele prevăzute la alin. (3) se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii."
13. La articolul 244, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Asiguraţii beneficiază de activităţi de fizioterapie, stabilite în condiţiile art. 25 din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, cu modificările ulterioare, pe baza recomandărilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare."
14. La articolul 317, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 317
(1) Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, precum şi personalul angajat al acestor case de asigurări, indiferent de nivel, nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiilor de sănătate publică, furnizorilor de servicii medicale din sistemul de asigurări sociale de sănătate ale căror servicii se decontează din fond, unităţilor sanitare, cabinetelor medicale, funcţii alese sau numite în cadrul CMR, colegiilor judeţene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureşti, în cadrul CMSR, colegiilor judeţene ale medicilor stomatologi, respectiv al municipiului Bucureşti, în cadrul CFR, colegiilor judeţene ale farmaciştilor, respectiv al municipiului Bucureşti, organizaţiilor centrale şi locale ale OAMGMAMR, organizaţiilor centrale şi locale ale OBBCSSR, în cadrul CFZRO, colegiilor teritoriale ale fizioterapeuţilor sau funcţii în cadrul societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu profil de asigurări, farmaceutic sau de aparatură medicală. Personalului din cadrul CNAS şi caselor de asigurări, cu statut de funcţionar public, îi sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare."
15. La articolul 568 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"b) fabricarea, controlul şi asigurarea calităţii medicamentelor;"
16. La articolul 568 alineatul (2), după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins:
"g) cercetarea şi dezvoltarea în cadrul studiilor clinice cu medicamente de uz uman."
17. După articolul 804 se introduce un nou articol, art. 804^1, cu următorul cuprins:
"ART. 804^1
(1) În scopul colectării şi prelucrării datelor, inclusiv a datelor cu caracter personal, privind stocurile, operaţiunile comerciale, prescrierea şi eliberarea medicamentelor de uz uman, precum şi a datelor privind distribuţia acestora în afara teritoriului României, Ministerul Sănătăţii şi instituţiile din subordine, în calitate de operatori asociaţi sau persoane împuternicite, în exercitarea atribuţiilor legale, utilizează Sistemul electronic de raportare, denumit în continuare SER, dezvoltat şi administrat, din punct de vedere tehnic, de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(2) Ministerul Sănătăţii, în calitate de operator de date cu caracter personal şi proprietar al datelor din SER, instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, în calitate de operatori asociaţi sau persoane împuternicite, precum şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în calitate de persoană împuternicită de operator, prelucrează datele cu caracter personal colectate în SER, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679, precum şi ale Legii nr. 190/2018, cu modificările ulterioare.
(3) Prelucrarea datelor cu caracter personal din SER se realizează de către reprezentanţii anume desemnaţi din Ministerul Sănătăţii şi de către persoanele împuternicite de către operator, prin reglementări interne, strict în vederea îndeplinirii atribuţiilor funcţionale prevăzute de prezentul articol şi de legislaţia în vigoare. Pot avea calitatea de operator asociat Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(4) Datele cu caracter personal colectate şi prelucrate în SER sunt date privind identificarea persoanei: nume, prenume, CNP sau CID, respectiv codul de identificare al asiguratului, numărul paşaportului sau numărul cardului EU/CE, vârstă, sex şi date privind starea de sănătate: diagnosticul sau starea patologică.
(5) Datele cu caracter personal prevăzute la alin. (4) se păstrează pentru o perioadă de 5 ani de la data colectării în SER şi nu pot fi şterse. La expirarea termenului de 5 ani, datele cu caracter personal se anonimizează prin mijloace automatizate, în mod ireversibil.
(6) Cererile referitoare la datele din SER, precum şi cererile formulate pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate, prevăzute la art. 13-22 din Regulamentul (UE) 2016/679, în raport cu prelucrările de date cu caracter personal, realizate în condiţiile prevăzute de prezentul articol, se adresează şi se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii.
(7) Metodologia de raportare, colectare şi prelucrare a datelor prevăzute la alin. (1) şi (4), operatorii asociaţi şi persoanele împuternicite de către operator, condiţiile şi limitele de acces la datele cu caracter personal, măsurile şi garanţiile privind securitatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor din SER, precum şi modul de îndeplinire a măsurilor necesare în vederea informării persoanelor vizate asupra operaţiunilor de prelucrare şi modul de exercitare a drepturilor persoanelor vizate, în concordanţă cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679, se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale."
ART. II
La articolul IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 14 aprilie 2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 378/2023, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. IX
(1) Pentru investigaţiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, potrivit ghidurilor de practică medicală, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet zaharat, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, boală cronică renală, sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate se suplimentează după încheierea lunii în care au fost acordate investigaţiile paraclinice, prin acte adiţionale."
ART. III
La articolul 6 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 13 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Se instituie campania «Săptămâna conştientizării depresiei postpartum», perioadă ce va fi marcată în fiecare an, cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie - Ziua europeană de combatere a depresiei, ca activitate în cadrul Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate."
ART. IV
Articolul II din Legea nr. 71/2023 pentru completarea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 30 martie 2023, se abrogă.
ART. V
La articolul 4 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 28 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 4
(1) Înfiinţarea şi desfiinţarea centrelor de permanenţă se realizează cu aprobarea prealabilă a Ministerului Sănătăţii, la propunerea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi cu acordul prealabil al casei de asigurări de sănătate teritoriale; pentru înfiinţarea centrelor de permanenţă este necesar acordul administraţiei publice locale."
ART. VI
La articolul 38 alineatul (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 27 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 38
(1) Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, avizează/autorizează:"
ART. VII
Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 836 din 25 noiembrie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Monitorizarea şi controlul exercitării profesiilor de «biochimist în sistemul sanitar», «biolog în sistemul sanitar» şi «chimist în sistemul sanitar» se realizează de către Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România şi Ministerul Sănătăţii, denumite în continuare autorităţi competente române.“"
2. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 3
(1) Exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar se face pe baza autorizaţiei de liberă practică, eliberată de Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România, în baza următoarelor acte:
a) diplomă de licenţă în domeniul/profilul biologie/chimie, specializarea/programul de studii biochimie/biologie/chimie/ chimie medicală;
b) diplomă de master în domeniul laboratorului medical/clinic;
c) certificat de cazier judiciar care să ateste că nu există antecedente penale incompatibile cu profesia exercitată;
d) certificat de sănătate fizică şi psihică tip A5, valabil 3 luni, care să includă viza medicului psihiatru şi a celui de medicina muncii, în original;
e) copia actului de identitate sau a oricărui alt document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;
f) copie de pe dovada de schimbare a numelui, în cazul în care numele înscris pe documentul de studii nu mai coincide cu cel din actul de identitate;
g) adeverinţa de salariat cu ocupaţia de biochimist/biolog/ chimist în sistemul sanitar sau persoană care desfăşoară servicii publice conexe actului medical, emisă de o unitate clinică sanitară sau de cercetare biomedicală;
h) certificatul eliberat de Ministerul Sănătăţii pentru titlul profesional de biochimist/biolog/chimist medical specialist cel puţin în una dintre specialităţile pentru care Ministerul Sănătăţii eliberează titlul profesional, după caz, de biochimist/biolog/ chimist medical specialist în specialitate;
i) diploma, certificatul sau un alt titlu care atestă formarea de bază de biochimist/biolog/chimist în sistemul sanitar şi respectiv de biochimist/biolog/chimist specialist, eliberat(ă) conform normelor Uniunii Europene de către celelalte state membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană;
j) diploma, certificatul sau un alt titlu care atestă formarea de bază de biochimist/biolog/chimist în sistemul sanitar şi respectiv de biochimist/biolog/chimist specialist, dobândit(ă) într-un stat terţ şi recunoscut(ă) de unul dintre statele membre prevăzute la lit. i), de îndată ce titularul său are o experienţă profesională de 3 ani pe teritoriul statului care a recunoscut respectivul titlu de calificare, ori echivalat(ă) în România, în condiţiile legii."
3. La articolul 3, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (1^1) şi (1^2), cu următorul cuprins:
"(1^1) Autorizaţia de liberă practică prevăzută la alin. (1) se avizează anual. Avizul anual se acordă numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, valabilă pentru anul respectiv.
(1^2) Biochimiştii, biologii şi chimiştii care nu îndeplinesc condiţiile de obţinere a certificatului pentru titlul profesional de biochimist/biolog/chimist medical specialist cel puţin în una dintre specialităţile pentru care Ministerul Sănătăţii eliberează titlul profesional de biochimist/biolog/chimist medical specialist în specialitate exercită profesia reglementată de «biochimist/biolog/chimist în sistemul sanitar» cu competenţe şi atribuţii limitate, sub îndrumarea şi supravegherea unui biochimist/biolog/chimist medical specialist cu aceeaşi specialitate sau a unui medic confirmat în specialitatea medicină de laborator sau microbiologie medicală, conform prevederilor art. 12."
ART. VIII
Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 24 aprilie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 34, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 34
(1) Consiliul naţional al Ordinului Tehnicienilor Dentari din România este alcătuit din preşedinţii consiliilor judeţene ale ordinului, aleşi de adunările generale judeţene, şi un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, desemnat prin ordin al ministrului."
2. La articolul 37, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Alegerea membrilor consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, prevăzute la alin. (1) şi (2), se face de către adunarea generală judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, prin vot secret, cu majoritate simplă, prin participarea a minimum două treimi din numărul total al membrilor înscrişi în Registrul unic al Tehnicienilor Dentari din România cotizanţi care îşi exercită nemijlocit profesia. Alegerea reprezentanţilor pentru Adunarea generală naţională a Ordinului Tehnicienilor Dentari din România se face prin vot secret, cu majoritate simplă, potrivit normei de reprezentare, de către adunările generale judeţene, de un delegat la 20 de membri care îşi exercită nemijlocit profesia, înscrişi în Registrul unic al Tehnicienilor Dentari din România. Judeţele care au un număr mai mic de 20 de membri care îşi exercită nemijlocit profesia vor delega un reprezentant/ judeţ. Alegerile sunt validate în prezenţa a două treimi din numărul total al delegaţilor."
3. La articolul 47, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alin. (3)-(6), cu următorul cuprins:
"(3) Ministerul Sănătăţii desemnează observatori la procesul electoral din cadrul Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional.
(4) În situaţia în care observatorii desemnaţi de Ministerul Sănătăţii constată că nu sunt respectate condiţiile metodologice aprobate pentru desfăşurarea procesului electoral, aceştia sesizează organele de conducere ale Ordinului Tehnicienilor Dentari din România de la nivel naţional sau, după caz, de la nivel judeţean.
(5) Organele de conducere ale Ordinului Tehnicienilor Dentari din România de la nivel naţional sau, după caz, de la nivel judeţean sesizate conform alin. (4) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data înregistrării sesizării, să adopte măsurile necesare privind soluţionarea situaţiei sesizate, cu respectarea condiţiilor metodologice aprobate, şi să informeze în acest sens Ministerul Sănătăţii.
(6) În cazul nerespectării prevederilor alin. (5), Ministerul Sănătăţii se adresează instanţelor judecătoreşti competente."
ART. IX
Articolul V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 180/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri cu privire la acordarea concediilor medicale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 23 octombrie 2020, aprobată prin Legea nr. 126/2021, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. V
(1) În scopul colectării şi corelării datelor strict necesare furnizate de entităţile implicate în combaterea efectelor generate de coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi în scopul evidenţei persoanelor confirmate cu coronavirusul SARS-CoV-2 sau decedate ca urmare a infectării cu acest virus, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii şi instituţiile din subordinea acestuia, în calitate de operatori asociaţi sau persoane împuternicite, în exercitarea atribuţiilor legale, utilizează aplicaţia informatică «Corona-forms», dezvoltată şi administrată din punct de vedere tehnic de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu respectarea prevederilor legale din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal.
(2) Institutul Naţional de Sănătate Publică, în calitate de operator de date cu caracter personal şi proprietar al datelor din aplicaţia informatică «Corona-forms», Ministerul Sănătăţii, în calitate de operator asociat, şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în calitate de persoană împuternicită de operator, prelucrează datele cu caracter personal colectate în aplicaţia informatică «Corona-forms», cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
(3) Datele cu caracter personal colectate şi prelucrate în aplicaţia informatică «Corona-forms» sunt date privind identificarea persoanei: nume, prenume, CNP, seria şi numărul actului de identitate sau, după caz, numărul paşaportului sau numărul cardului EU/CE, vârstă, sex, adresa de domiciliu sau reşedinţă, numărul de telefon, adresa de e-mail şi date privind starea de sănătate: diagnostic sau stare patologică, istoric testări şi infectări cu virusul SARS-CoV-2, istoric vaccinări împotriva virusului SARS-CoV-2.
(4) Prelucrarea datelor cu caracter personal din aplicaţia informatică «Corona-forms» se realizează de către persoane anume desemnate, prin reglementări interne, dintre angajaţii Institutului Naţional de Sănătate Publică, ai Ministerului Sănătăţii şi ai instituţiilor din subordinea acestuia, în vederea îndeplinirii atribuţiilor legale.
(5) Datele cu caracter personal prevăzute la alin. (3) se păstrează pe toată perioada de viaţă a persoanei vizate şi nu pot fi şterse. La 30 de zile de la decesul persoanei vizate, datele cu caracter personal privind identificarea acesteia se anonimizează prin mijloace automatizate, în mod ireversibil, iar datele privind starea de sănătate ale acesteia se păstrează în vederea utilizării strict în scop ştiinţific sau statistic.
(6) În vederea raportării, din punct de vedere statistic, a infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, aplicaţia informatică «Corona-forms» se interconectează şi se integrează în Registrul unic de boli transmisibile, prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 657/2022 privind aprobarea conţinutului şi a metodologiei de colectare şi raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile.
(7) Metodologia de raportare, colectare şi prelucrare a datelor prevăzute la alin. (3), condiţiile şi limitele de acces la datele cu caracter personal, măsurile şi garanţiile privind securitatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor din aplicaţia informatică «Corona-forms», precum şi modul de îndeplinire a măsurilor necesare în vederea informării persoanelor vizate asupra operaţiunilor de prelucrare şi modul de exercitare a drepturilor persoanelor vizate, în concordanţă cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679, se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
(8) Cererile referitoare la datele din aplicaţia informatică «Corona-forms», precum şi cererile formulate pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate, prevăzute la art. 13-22 din Regulamentul (UE) 2016/679, în raport cu prelucrările de date cu caracter personal realizate în condiţiile prevăzute de prezentul articol, se adresează şi se soluţionează de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
(9) În vederea implementării şi utilizării funcţionalităţilor aplicaţiei informatice «Corona-forms», Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Ministerul Sănătăţii transmit, primesc, interoghează şi validează seturile de date prevăzute la alin. (3) în sistemele informatice ale instituţiilor şi autorităţilor publice care deţin sau administrează, după caz, seturile de date respective, în condiţiile prevăzute de acordul de colaborare încheiat între Ministerul Sănătăţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi entitatea care deţine seturile de date necesare."
ART. X
Mandatele actualilor manageri generali ai serviciilor de ambulanţă, care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă deţin funcţii de conducere salarizate în cadrul Colegiului Fizioterapeuţilor din România, continuă potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data ocupării funcţiilor respective.
ART. XI
Mandatele actualilor membri ai Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, precum şi mandatele personalului angajat al acestor case de asigurări, indiferent de nivel, care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă deţin funcţii de conducere salarizate în cadrul Colegiului Fizioterapeuţilor din România, continuă potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data ocupării funcţiilor respective.
ART. XII
Ordinul comun prevăzut la art. I pct. 17 se aprobă în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. XIII
(1) Autorizaţiile de liberă practică pentru exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar, prevăzute la art. VII pct. 2, emise în baza Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.992/2023 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, cu modificările şi completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, vor fi reînnoite de Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România, la data solicitării avizului anual.
(2) Solicitările pentru emiterea autorizaţiilor de liberă practică depuse la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti, aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, vor fi emise de Ministerul Sănătăţii, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.992/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi reînnoite de Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România, la data solicitării avizului anual.
ART. XIV
Membrii Consiliului naţional prevăzuţi la art. VIII pct. 2, aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care nu deţin calitatea de preşedinţi ai consiliilor judeţene, îşi continuă mandatul în cadrul Consiliului naţional până la expirarea acestuia.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
p Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Bogdan Despescu,
secretar de stat
Ministrul sănătăţii,
Alexandru Rafila
p. Ministrul apărării naţionale,
Eduard Bachide,
secretar de stat
Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării,
Bogdan-Gruia Ivan
Ministrul finanţelor,
Marcel-Ioan Boloş
Bucureşti, 13 iunie 2024.
Nr. 66.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
