Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 56 din 30 mai 2024 privind aprobarea Programului naţional pentru transformarea digitală a autorităţilor publice locale
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 520 din 4 iunie 2024
Având în vedere contextul economic şi social actual, precum şi evoluţia tehnologică rapidă, care impun necesitatea consolidării şi eficientizării proceselor administrative şi digitale ale autorităţilor administraţiei publice locale din România pentru simplificarea interacţiunii dintre cetăţean şi autorităţile publice locale, dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale şi dintre autorităţile publice locale şi alte autorităţi publice locale sau centrale,
în considerarea faptului că unul dintre obiectivele asumate prin Programul de guvernare îl reprezintă îmbunătăţirea interacţiunii cetăţeanului şi mediului de afaceri cu statul, în conformitate cu politica publică în domeniul e-guvernării, digitalizarea administraţiei publice locale fiind un obiectiv imediat şi urgent,
având în vedere faptul că, în ceea ce priveşte furnizarea de servicii digitale pentru cetăţeni, România înregistrează un scor scăzut de doar 48 de puncte, comparativ cu media UE de 77 de puncte, fiind notabilă evoluţia acestuia mai rapidă decât media UE, precum şi faptul că, în mod similar, scorul pentru serviciile publice pentru întreprinderi este de 45, sub media UE de 84, dar convergent, iar aceste punctaje se menţin scăzute şi în ceea ce priveşte indicatorii de referinţă privind guvernarea electronică: asistenţa pentru utilizatori, compatibilitatea cu dispozitivele mobile şi formularele precompletate,
deoarece România se confruntă astăzi cu provocarea de a trece de la o abordare de tip e-guvernare - axată pe utilizarea TIC pentru a promova eficienţa în sectorul public - la o guvernare digitală, adică la utilizarea tehnologiilor digitale care transformă modul în care funcţionează sectorul public şi serviciile oferite cetăţenilor, astfel încât să accelereze efortul de promovare a bunăstării, prosperităţii şi democraţiei, o abordare globală şi coerentă a transformării digitale în sectorul public putând contribui la regândirea instituţiilor publice existente şi la promovarea unei societăţi româneşti mai deschise, participative şi mai incluzive,
ţinând cont de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale, administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 179/2017, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ potrivit căruia entităţile din administraţia publică au o serie de obligaţii în relaţia cu cetăţeanul şi cu mediul privat: informaţii privind serviciile publice furnizate disponibile online şi uşor accesibile, ghiduri online detaliate pentru accesarea serviciilor publice, formulare online în format accesibil şi editabil necesare pentru accesarea serviciilor publice, informaţiile privind serviciile publice accesate disponibile în mai multe limbi,
luând în considerare dispoziţiile Legii nr. 179/2022 privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public, care transpune Directiva (UE) 2019/1.024 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public, act normativ care facilitează accesul liber la datele administraţiei publice, reutilizarea datelor pentru procesele de cercetare şi dezvoltare, precum şi pentru dezvoltarea de noi produse şi servicii de informare,
în considerarea faptului că prin finanţarea dezvoltării de soluţii, aplicaţii şi platforme digitale inovatoare autorităţile publice locale din România îşi vor îmbunătăţi calitatea serviciilor publice digitale locale oferite cetăţenilor şi întreprinderilor, a faptului că acţiunile prevăzute în program la nivelul fiecărei regiuni includ planificarea şi punerea în aplicare a platformelor digitale, a serviciilor de e-guvernare, aplicaţii şi investiţii în infrastructura informatică şi echipamente relevante, precum şi a faptului că aceste acţiuni vor spori disponibilitatea online a serviciilor publice digitale, ceea ce va ajuta România să atingă obiectivul deceniului digital de 100% disponibilitate online a serviciilor publice digitale,
deoarece situaţia descrisă generează nevoia urgentă de creştere a capabilităţilor şi rezilienţei sistemelor şi reţelelor informatice ale statului, prin uniformizarea/standardizarea platformelor informatice şi soluţiilor tehnice folosite, astfel încât sistemele să poată fi administrate şi întreţinute mai uşor,
având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a actului normativ poate avea ca efect întârzierea capacităţii de reacţie a autorităţilor administraţiei publice locale în cazul situaţiilor deosebite: inundaţii, cutremure, pandemii etc.,
întrucât creşterea gradului de încredere a cetăţenilor în serviciile publice furnizate de către administraţia publică locală şi centrală devine un obiectiv deosebit de important în contextul evoluţiei tehnologice rapide, în care capacitatea de adaptare la schimbare/reformă devine esenţială pentru bunul mers al societăţii,
în considerarea faptului că prin adoptarea Programului naţional pentru transformarea digitală a autorităţilor administraţiei publice locale rezultă beneficii imediate pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi pentru autorităţile publice, obiectivul fiind interconectarea aplicaţiilor/sistemelor informatice ale autorităţilor şi instituţiilor din administraţia publică, translatându-se în extinderea gamei de servicii electronice de care pot beneficia un număr mai mare de cetăţeni şi mediul de afaceri, un exemplu în acest sens fiind optimizarea procesului de colectare a taxelor şi impozitelor, având ca scop creşterea gradului de eficienţă în gestionarea resurselor financiare la nivel local, prin conectarea la Ghiseul.ro,
având în vedere faptul că interconectarea sistemelor informatice proprii, la nivelul autorităţilor publice locale, cu sistemul naţional ROeID devine crucială pentru consolidarea serviciilor publice electronice, această interconectare facilitând accesul cetăţenilor la diversele servicii publice online şi contribuind la creşterea gradului de securitate în utilizarea acestora, astfel cetăţenii putând beneficia de un mediu digital sigur şi transparent, în timp ce autorităţile vor putea gestiona eficient şi securizat informaţiile cu caracter sensibil,
luând în considerare faptul că interconectarea în platforma PDUro, una dintre cele mai importante platforme pentru dezvoltarea serviciilor electronice pentru cetăţeni şi întreprinderi, a instituţiilor şi autorităţilor publice pentru a emite documente precum certificate, aprobări şi alte documente electronice cu semnătură electronică calificată, cu aceeaşi valoare juridică ca documentele olografe, vizează îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la serviciile guvernamentale electronice, dezvoltarea instrumentelor de gestionare a proceselor digitale şi de interoperabilitate pentru instituţiile publice, digitalizarea şi retehnologizarea proceselor operaţionale, optimizarea operaţiunilor guvernamentale şi integrarea cu alte sisteme electronice naţionale,
în susţinerea faptului că prin această iniţiativă se facilitează posibilitatea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării de a aloca resurse financiare necesare pentru sprijinirea autorităţilor publice locale de a integra la nivel local proiectele naţionale de digitalizare dezvoltate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, precum ROeID, Ghişeul.ro şi Sistemul de interoperabilitate tehnologică cu statele membre UE, precum şi în procesul de conectare la Platforma naţională de interoperabilitate, asigurând astfel resursele financiare esenţiale pentru implementarea şi sustenabilitatea acestor demersuri, care pot contribui la modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice locale în România,
având în vedere importanţa asigurării conectivităţii şi a securităţii în sfera administraţiei publice locale, precum şi faptul că prin reglementările propuse este facilitată abordarea proactivă şi eficientă în îndeplinirea obiectivelor digitale,
întrucât, în vederea îndeplinirii obiectivelor României în domeniul digitalizării, a fost adoptată Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei naţionale de interoperabilitate, act normativ care la art. 17 alin. (1) lit. a) şi b) prevede faptul că autorităţile şi instituţiile publice au ca principale obligaţii atât luarea de măsuri pentru asigurarea interconectării şi a schimbului de informaţii şi servicii între acestea, cât şi instituirea unui registru de bază care trebuie să se integreze cu Platforma naţională de interoperabilitate în maximum 18 luni de la punerea în funcţiune a platformei şi să ofere acces la aceste date prin Platforma naţională de interoperabilitate, iar nerespectarea termenelor prevăzute de acesta de către autorităţile şi instituţiile publice locale atrage răspunderea contravenţională,
în susţinerea faptului că reglementările propuse sunt esenţiale pentru a da autorităţilor publice locale atât posibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile prevăzute în sarcina lor la art. 17 din Legea nr. 242/2022, cât şi posibilitatea evitării aplicării de sancţiuni, potrivit prevederilor art. 22 din acelaşi act normativ,
având în vedere lipsa acută a digitalizării la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, cauzată inclusiv de lipsa fondurilor necesare, precum şi iminenţa aplicării unor sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 242/2022,
luând în considerare faptul că, în era digitală, interoperabilitatea reprezintă o necesitate stringentă, dezvoltarea digitală fiind vitală pentru minima funcţionare a instituţiilor publice locale, precum şi faptul că perioada pandemică precedentă a demonstrat nevoia şi importanţa identificării unor soluţii urgente de îmbunătăţire a sistemelor digitale, în special în unităţile administrativ-teritoriale, în vederea facilitării comunicării rapide şi facile cu cetăţenii,
ţinând cont de recomandările Comisiei Europene „Digital Decade Country Report 2023: Romania“, potrivit cărora România trebuie să îşi intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice, cu beneficii semnificative atât pentru cetăţeni, cât şi pentru întreprinderi,
în considerarea faptului că elementele prezentate constituie o situaţie extraordinară, ţinând cont de faptul că tehnologiile utilizate în prezent de instituţiile publice care oferă servicii digitale au un nivel scăzut de interoperabilitate, fiind adesea depăşite din punct de vedere tehnologic, şi având în vedere atât necesitatea stringentă de creştere a gradului de digitalizare a serviciilor publice furnizate de autorităţile administraţiei publice locale, cât şi necesitatea implementării cloudului privat guvernamental, programul vizează un interes public imediat.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) Se aprobă Programul naţional pentru transformarea digitală a autorităţilor publice locale, denumit în continuare Program, finanţat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
(2) Valoarea Programului derulat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării în perioada 2024-2025 este de 200.000 mii lei.
(3) Sumele necesare implementării Programului şi evaluării şi monitorizării proiectelor ce se depun în cadrul acestuia se asigură anual de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
(4) Creditele de angajament prevăzute în fişa programului, anexă la bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, rămase neutilizate la sfârşitul exerciţiului bugetar al anului 2024, vor fi avute în vedere la elaborarea legii de aprobare a bugetului anual şi a rectificărilor bugetare din anul 2025, cu încadrarea în valoarea maximă prevăzută la alin. (2), iar creditele de angajament prevăzute în bugetul anului 2025 trebuie să fie utilizate integral până la sfârşitul exerciţiului financiar aferent anului 2025.
(5) În cadrul Programului se realizează proiecte prin care se achiziţionează aplicaţii/sisteme informatice şi servicii conexe, inclusiv servicii de integrare cu aplicaţii/sisteme ale autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi europene.
(6) Acordarea finanţării proiectelor de la bugetul de stat se face în baza contractelor de finanţare încheiate între Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi beneficiarii care sunt selectaţi în urma competiţiei, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
(7) În scopul utilizării eficiente a fondurilor alocate prin Program, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării poate dezangaja în vederea contractării sumele rămase neutilizate în urma economiilor rezultate pe parcursul derulării contractelor de finanţare, în limita creditelor de angajament aprobate pentru Program.
(8) Creditele de angajament dezangajate conform prevederilor alin. (7) se utilizează pentru finanţarea proiectelor pentru care s-au depus solicitări în termenul legal, dar pentru care nu s-au alocat fonduri din lipsa creditelor de angajament.
(9) Produsele şi serviciile prevăzute la alin. (5) sunt destinate furnizării de servicii publice. Categoriile de produse şi servicii care pot fi achiziţionate prin Program se stabilesc prin normele metodologice prevăzute la art. 4.
(10) Prin Program sunt finanţate proiecte care nu sunt eligibile la finanţare în programele derulate din fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027, prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României ori prin alte programe naţionale sau comunitare, inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituţii de credit sau instituţii financiare interne sau internaţionale.
ART. 2
(1) Beneficiarii Programului sunt autorităţile executive la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Beneficiarii sunt răspunzători de organizarea şi derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii, precum şi de modul de utilizare a sumelor alocate prin Program, potrivit destinaţiei pentru care au fost alocate.
(3) Beneficiarii au obligaţia să transmită Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării documentele necesare finanţării, implementării şi monitorizării prin Program, fiind răspunzători pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea datelor prezentate.
ART. 3
Programarea, coordonarea şi monitorizarea utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat prin Program se fac de către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării sau de către o entitate contractată în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
ART. 4
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării se aprobă normele metodologice pentru punerea în aplicare a Programului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării,
Bogdan-Gruia Ivan
Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României,
Dragoş-Cristian Vlad
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Adrian-Ioan Veştea
Ministrul finanţelor,
Marcel-Ioan Boloş
Bucureşti, 30 mai 2024.
Nr. 56.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
