Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 5 din 22 februarie 2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2014 privind stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de privatizare pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitate a activităţii operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 156 din 23 februarie 2023
Având în vedere că nu există dispoziţii legale care să permită tuturor ministerelor, atunci când împrejurările o impun, să înfiinţeze societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere că înfiinţarea unei societăţi de către statul român trebuie să reprezinte voinţa acestuia, manifestată în mod expres, se impune instituirea de reglementări potrivit cărora Guvernul poate aproba înfiinţarea, în condiţiile legii, de societăţi cu capital de stat, în România şi în străinătate.
Luând în considerare necesitatea de a stabili condiţiile în care statul român poate înfiinţa societăţi, precum şi în care poate majora capitalul social şi asigura finanţarea acestora,
întrucât evenimentele extraordinare ale anilor 2020-2022, respectiv pandemia de COVID-19, criza energetică, alimentară şi a transporturilor, precum şi războiul din Ucraina, au accentuat nevoia investiţiilor în sectoarele strategice, precum şi obligativitatea deţinerii unor societăţi care să execute necondiţionat serviciile necesare, conform cerinţelor agreate de România cu Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord,
având în vedere că ministerele de resort, specializate în domeniile aferente, duc la îndeplinire obiectivele asumate prin intermediul programului de guvernare, acestea fiind, totodată, responsabile de soluţionarea oricăror urgenţe ce intervin în sectoarele coordonate, iar înfiinţarea de companii de stat de către ministerele de resort ar putea duce la îndeplinirea obiectivelor în sectoarele specifice, precum energia, transporturile, infrastructura sau serviciile publice, şi ar putea asigura dezvoltarea durabilă a sectorului lor de activitate,
ţinând cont că dezvoltarea României prin realizarea unor programe şi proiecte esenţiale reprezintă şi obiectivul Programului naţional de redresare şi rezilienţă al României (PNRR), structurat pe „cei şase piloni“ din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, care se referă la domenii de politică de relevanţă europeană: tranziţie verde, transformare digitală, creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, coeziune socială şi teritorială, sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională şi politici pentru noua generaţie, iar implementarea acestor obiective presupune îndeplinirea unor măsuri cu termene riguroase,
întrucât reformele asumate ţin de ariile de expertiză ale unor ministere diferite, termenele de implementare fiind stricte, iar înfiinţarea unor companii de către ministerele competente ar putea accelera procesul, în contextul în care depăşirea termenelor ar putea genera pierderea de către România a fondurilor europene prevăzute.
Astfel, aceste companii ar putea să investească în proiectele şi programele specifice, cum sunt cele ce ţin de creşterea competitivităţii economice, modernizarea infrastructurii, ameliorarea serviciilor publice, dezvoltarea energiei regenerabile, contribuind la realizarea obiectivelor din PNRR. Companiile de stat ar putea gestiona proiectele şi programele finanţate prin intermediul PNRR, asigurând o implementare eficientă a acestor obiective.
Având în vedere că întreruperile în funcţionarea următoarelor servicii strategice pot genera perturbări în funcţionarea economiei naţionale: exploatarea resurselor, producţia de articole esenţiale, cum ar fi alimente, produse de consum, transporturile de bunuri şi persoane, furnizarea de servicii esenţiale, precum energie, utilităţi, sănătate, căi de comunicare,
întrucât printre serviciile strategice se află şi transporturile feroviare de bunuri şi persoane, iar întreruperea transporturilor pe cale ferată poate avea următoarele consecinţe negative:
- creşterea congestiei rutiere: în situaţia în care bunurile sau persoanele nu mai pot fi transportate pe cale ferată, se va recurge la o utilizare mai mare a autovehiculelor precum camioane, autobuze şi vehicule personale, ceea ce va genera blocaje majore în trafic;
– probleme de mobilitate: întreruperea transportului feroviar de persoane în unele zone din ţară poate crea probleme privind accesul la locurile de muncă, serviciile medicale şi alte servicii esenţiale;
– scumpirea produselor: în lipsa unui transport feroviar eficient, produsele importate se vor scumpi;
– probleme economice: întreruperea transporturilor feroviare ar afecta producţia internă, creşterea economică şi a locurilor de muncă;
– probleme de mediu: consecinţa imediată a întreruperii transporturilor pe cale ferată este utilizarea mai mare a traficului rutier, ceea ce rezultă într-o mai mare emisie de gaze cu efect de seră.
Totodată, companiile cu acţionariat de stat din sectoarele economice care sunt importante pentru asigurarea accesului la produsele şi serviciile esenţiale, precum energia, telecomunicaţiile, serviciile de sănătate, accesul la alimente.
De asemenea, unele companii de stat sunt responsabile cu asigurarea siguranţei naţionale, precum cele care activează în industria militară sau nucleară. În absenţa acestora, aceste sectoare strategice ar fi mai expuse riscurilor şi lipsite de un control adecvat.
Întrucât dezvoltarea regională poate fi direct influenţată de companiile cu acţionariat de stat, acestea fiind responsabile de asigurarea investiţiilor în infrastructură, crearea locurilor de muncă, stimularea activităţii economice şi în regiuni care ar putea fi ignorate de către antreprenori privaţi. Absenţa unor astfel de investiţii poate crea un decalaj între regiunile dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, fapt care poate cauza probleme economice şi sociale.
Având în vedere controlul exercitat de stat, ce are în vedere respectarea angajamentelor europene, companiile de stat pot fi responsabile prin investiţii în tehnologii verzi şi prin asigurarea respectării standardelor de mediu.
Ţinând cont de criza energetică cu care se confruntă România şi Europa, ca urmare a întreruperii furnizării energiei electrice din Ucraina din cauza războiului din regiune, în prezent se înregistrează o creştere a cererii pentru transportul de generatoare electrice, combustibili şi echipamente de încălzire.
Întrucât statul român trebuie să fie pregătit în orice moment pentru a deservi interesele strategice şi geopolitice în domeniile afectate de situaţiile extraordinare ce ar putea interveni, precum situaţia epidemiologică sau de pandemie, război, criză energetică,
alimentară, inclusiv deţinerea de companii apte să execute necondiţionat serviciile necesare combaterii efectelor situaţiilor menţionate anterior.
Având în vedere că elementele mai sus menţionate vizează interesul strategic, precum şi interesele majore ale economiei şi constituie o situaţie de urgenţă extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ARTICOL UNIC
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2014 privind stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de privatizare pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitate a activităţii operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 5 mai 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 123/2015, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
"ART. 15
(1) Guvernul poate aproba înfiinţarea, în condiţiile legii, în numele statului, de societăţi cu capital de stat, în România şi în străinătate, cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, la propunerea ministerelor de resort în al căror domeniu de specialitate se încadrează obiectul principal de activitate al societăţii sau sub a căror autoritate funcţionează regia autonomă, prevăzute de art. 3 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Ministerele de resort pot participa, cu respectarea cadrului legal în vigoare, la majorarea capitalului social al societăţilor, la care exercită, în numele statului, calitatea de acţionar, cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.
(3) Pentru stabilirea oportunităţii înfiinţării unei societăţi, ministerul de resort:
a) întocmeşte testul investitorului privat prudent în economie;
b) determină impactul asupra mediului concurenţial împreună cu autoritatea de concurenţă;
c) stabileşte impactul social şi asupra mediului de afaceri;
d) evaluează costurile şi beneficiile asupra domeniului economic în care se încadrează activităţile societăţii nou-înfiinţate;
e) realizează o analiză economico-financiară, tehnică, juridică şi de oportunitate care include cerinţele stabilite la lit. b)-d), fără a se limita la acestea.
(4) Documentele indicate la alin. (3) lit. a) şi e) însoţesc instrumentul de prezentare şi motivare al proiectului de hotărâre a Guvernului.
(5) Criteriile avute în vedere la înfiinţarea unei societăţi şi care vor fi incluse în analiza de la alin. (3) lit. e) sunt următoarele:
a) respectarea interesului general al statului în domeniul economic în care se încadrează activităţile societăţii nou-înfiinţate;
b) respectarea principiului eficienţei economice în stabilirea obiectului de activitate al societăţii nou-înfiinţate;
c) respectarea principiilor economiei de piaţă în funcţionarea noii societăţi;
d) garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu al operatorilor economici în dobândirea de produse sau servicii necesare desfăşurării activităţii noii societăţi;
e) transparenţa fondurilor publice alocate la înfiinţare şi utilizarea eficientă şi transparentă a acestora pe parcursul funcţionării societăţii;
f) necesităţi sociale, economice şi/sau de mediu a căror satisfacere se realizează prin noua societate.
(6) Atribuţiile privind exercitarea calităţii statului de acţionar/ asociat la societăţile înfiinţate potrivit alin. (1) se exercită de către ministerele de resort.
(7) Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (4) de către ministerele de resort se poate realiza, după caz, împreună cu alte organe ale administraţiei publice centrale sau instituţii publice."
2. La articolul 16, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"ART. 16
(1) Ministerele de resort pot prelua pe bază de justificări fundamentate, conform prevederilor art. 15 alin. (3), în numele statului, în condiţiile legii, active şi active funcţionale, definite conform art. 3 lit. d) şi d^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul valorificării acestora cu respectarea prevederilor legale în vigoare, la preţul pieţei, rezultat dintr-un raport de evaluare al unui expert independent."
3. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
"ART. 17
(1) Finanţarea cheltuielilor legate de operaţiunile prevăzute la art. 15 şi 16 se asigură din bugetele ministerelor de resort, aprobate în condiţiile legii.
(2) Costurile evaluărilor prevăzute la art. 16 alin. (2) şi (4), ale studiilor de fezabilitate necesare, precum şi orice alte costuri legate de activitatea ministerelor de resort desfăşurată în vederea administrării şi valorificării activelor preluate se sigură din bugetele acestora, aprobate în condiţiile legii.
(3) Drepturile şi obligaţiile rezultate din aplicarea art. 15 şi 16 se exercită de către ministerele de resort, cu respectarea legislaţiei în vigoare."
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Ionel Scrioşteanu,
secretar de stat
p. Ministrul economiei,
Mihai-Ion Macaveiu,
secretar de stat
Ministrul finanţelor,
Adrian Câciu
Bucureşti, 22 februarie 2023.
Nr. 5.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
