Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 14 aprilie 2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 373 din 14 aprilie 2022
Luând în considerare faptul că în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV2 au fost stabilite o serie de măsuri din domeniul sănătăţii cu aplicabilitate până la finalul lunii în care încetează starea de alertă declarată potrivit legii,
pentru asigurarea unui acces neîntrerupt şi nediscriminatoriu al asiguraţilor la servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale necesare pentru diagnosticarea, tratarea şi monitorizarea bolilor, inclusiv a celor cu impact major asupra stării de sănătate, precum şi pentru justificarea cheltuielilor astfel încât să se realizeze un control al costurilor în unităţile sanitare,
ţinând cont de necesitatea asigurării asistenţei medicale atât pentru pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19, cât şi pentru pacienţii cu alte afecţiuni acute sau cronice care necesită investigaţii, diagnosticare şi tratament în regim de spitalizare continuă sau de zi în unităţi sanitare cu paturi, pentru a asigura sustenabilitatea financiară a activităţii medicale spitaliceşti în contextul epidemiologic actual, la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în situaţia în care acestea nu sunt acoperite integral de indicatorii realizaţi de spitale,
având în vedere necesitatea asigurării continuităţii serviciilor din cadrul unor programe naţionale de sănătate curative şi, de asemenea, a investigaţiilor paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID19 în timpul bolii şi după boală, precum şi a pacienţilor diagnosticaţi cu unele boli cronice cu impact major asupra sănătăţii,
în scopul continuării acţiunilor de limitare a răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populaţiei, ţinând cont de evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional, pentru acordarea şi decontarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale, inclusiv a unor activităţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate, şi pentru asigurarea unui control al costurilor în unităţile sanitare aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate,
luând în considerare faptul că în lipsa aprobării de noi reglementări în ceea ce priveşte structurile organizate la nivelul unităţilor sanitare pentru acordarea de îngrijiri specifice pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, începând cu data de 1 aprilie 2022, toate unităţile sanitare vor reveni la structurile organizatorice dinaintea perioadei de pandemie, cu riscul iminent de a nu exista condiţiile necesare pentru internarea acestor pacienţi şi în corelare cu acest lucru imposibilitatea de contractare a serviciilor medicale acordate de unităţile sanitare, atât pentru pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19, cât şi pentru celelalte tipuri de patologii,
se impune stabilirea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate a unor măsuri prin care să se asigure tranziţia spre o situaţie similară celei anterioare contextului pandemic.
Luând în considerare faptul că, pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice, precum şi în cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, o primă etapă stabilind menţinerea în plată a drepturilor de natură salarială la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la data de 31 decembrie 2017,
întrucât sunt necesare reglementări care să clarifice conţinutul, precum şi modul de aplicare a prevederilor legale referitoare la menţinerea în plată a drepturilor salariale la nivelul lunii iunie 2017, acordate personalului încadrat în unităţile sanitare aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, astfel încât să fie asigurată precizia şi predictibilitatea normei, precum şi o interpretare unitară la nivelul autorităţilor administrative,
ţinând seama de faptul că utilizarea în mod eficient şi cu responsabilitate a fondurilor alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la titlul VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice“, în acord cu prevederile legale prin care s-au instituit majorările salariale pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice, precum şi în cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, reclamă adoptarea unor reglementări clare, iar parcurgerea procedurilor legislative de reglementare prin lege nu permite realizarea obiectivului privind asigurarea unei bune gestiuni financiare, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,
lipsa acestor reglementări ar putea conduce la un conflict juridic privind corecta aplicare a prevederilor legale care reglementează sursa de finanţare a influenţelor financiare determinate de majorările salariale acordate începând cu luna octombrie 2015 până în luna iunie 2017, pentru a motiva financiar personalul din sistemul public sanitar şi pentru stoparea migraţiei către locuri de muncă din ţară sau străinătate mai atractive financiar.
Având în vedere adresabilitatea persoanelor către centrele de vaccinare, precum şi necesitatea corelării activităţii de vaccinare desfăşurată în centrele de vaccinare organizate în cadrul unităţilor sanitare care au încheiate relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate cu modalitatea de finanţare a acestora,
ţinând cont că Institutul Naţional de Sănătate Publică şi direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sunt implicate în mod direct în organizarea şi coordonarea reţelei sanitare în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, se impune o remunerare corespunzătoare a personalului cu funcţii de conducere din cadrul acestor instituţii.
Luând în considerare că este necesară adoptarea în regim de urgenţă a unui act normativ de nivel primar care să asigure temeiul juridic pentru punerea în practică a măsurilor propuse,
întrucât măsurile care se impun a fi luate nu suportă amânare, consecinţele negative ale lipsei intervenţiei legislative în regim de urgenţă constând în îngreunarea activităţii instituţiilor care au ca principal obiectiv protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident,
luând în considerare că prin neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă se poate ajunge la afectarea în mod grav a sănătăţii asiguraţilor, în perioada imediat următoare, prin neasigurarea necesarului de servicii medicale, medicamente şi a accesului la dispozitivele medicale adecvate, precum şi faptul că aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă extraordinară, care nu poate fi amânată din perspectiva măsurilor ce se cer a fi adoptate în raport cu importanţa domeniului sănătăţii, dar şi precaritatea asigurării resursei umane adecvate în cadrul unităţilor sanitare,
ţinând cont de faptul că neluarea acestor măsuri urgente, cu caracter excepţional, ar aduce grave prejudicii cu efecte pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei,
întrucât aceste elemente vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, şi impun adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, pentru reglementarea măsurilor necesare pentru garantarea siguranţei personale a unor categorii de persoane afectate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. I
Serviciile medicale şi medicamentele pentru tratarea cazurilor de COVID-19 şi a complicaţiilor acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia celor care, potrivit legii, se suportă din alte surse.
ART. II
(1) Casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, denumite în continuare case de asigurări de sănătate, contractează suma alocată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu destinaţia servicii medicale spitaliceşti.
(2) Casele de asigurări de sănătate contractează cu unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, o sumă echivalentă cu media lunară a sumelor contractate pentru activitatea anului 2021.
ART. III
(1) Pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, după cum urmează:
a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;
b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile inclusiv pentru unităţile sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate care acordă servicii în regim de spitalizare continuă pentru afecţiuni cronice.
ART. IV
Pentru serviciile medicale spitaliceşti de chimioterapie cu monitorizare, acordate în regim de spitalizare de zi, efectuate de unităţile sanitare cu paturi, decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, dacă a fost depăşit nivelul contractat.
ART. V
(1) Pentru unităţile sanitare care derulează Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, precum şi pentru unităţile sanitare care derulează Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizat în regim de spitalizare de zi, decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, dacă a fost depăşit nivelul contractat.
(2) Actele adiţionale de suplimentare a valorii de contract pentru situaţiile prevăzute la alin. (1), pentru acoperirea serviciilor acordate peste valoarea de contract, se vor încheia în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(3) Decontarea serviciilor de dializă şi regularizarea trimestrială a acestora, precum şi a serviciilor de radioterapie se efectuează la nivelul realizat, prin încheierea de acte adiţionale de suplimentare a valorii de contract, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
ART. VI
(1) În cazul persoanelor asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care au beneficiat pe teritoriul României de servicii medicale acordate în unităţi sanitare cu paturi, recuperarea cheltuielilor se face la nivelul tarifelor aferente serviciilor medicale sau, după caz, la nivelul sumei corespunzătoare decontului de cheltuieli pentru fiecare bolnav externat.
(2) Unităţile sanitare pentru care decontarea lunară se face potrivit art. III alin. (1) lit. b) şi alin. (2) au obligaţia să transmită caselor de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală, în vederea recuperării cheltuielilor pentru serviciile prevăzute la alin. (1), pe lângă copii ale documentelor de deschidere de drepturi, şi copii ale deconturilor de cheltuieli pe fiecare pacient externat.
ART. VII
(1) Casele de asigurări de sănătate contractează şi decontează serviciile medicale acordate în centrele de evaluare organizate la nivelul unităţilor sanitare cu paturi în vederea evaluării şi tratării pacienţilor confirmaţi cu COVID-19.
(2) În centrele de evaluare se acordă servicii medicale de tip spitalicesc - spitalizare de zi pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii, prevăzut la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate din fondurile aferente asistenţei medicale spitaliceşti şi decontate prin tarif pe serviciu medical-caz, exprimat în lei. Serviciile medicale-caz şi tarifele aferente acestora se stabilesc prin Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(3) Contractarea şi decontarea activităţii desfăşurate în cadrul centrelor de evaluare se realizează în baza actelor adiţionale ce se încheie între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare cu paturi care au organizate centre de evaluare.
(4) În vederea contractării cu casele de asigurări de sănătate a serviciilor medicale acordate în centrele de evaluare, unităţile sanitare cu paturi vor transmite caselor de asigurări de sănătate următoarele documente asumate prin semnătură electronică extinsă calificată a reprezentantului legal:
a) cererea prin care solicită contractarea serviciilor medicale ce se acordă în cadrul centrului de evaluare;
b) documentul eliberat de direcţia de sănătate publică privind înfiinţarea centrului de evaluare, care atestă îndeplinirea condiţiilor de funcţionare a centrului de evaluare;
c) lista personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrului de evaluare şi programul de activitate al centrului; în situaţia în care după încheierea actelor adiţionale prevăzute la alin. (3) lista personalului şi/sau programul centrului de evaluare se modifică, reprezentantul legal al unităţii sanitare anunţă casa de asigurări de sănătate despre aceste situaţii cel târziu în ziua producerii modificării.
ART. VIII
(1) În centrele de evaluare se acordă servicii medicale tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii, prevăzut la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere, pe baza confirmării infecţiei printr-un test antigen rapid sau test NAAT/RT-PCR identificat în platforma Corona Forms la momentul prezentării în centrul de evaluare.
(2) Serviciile medicale acordate în centrele de evaluare pentru persoanele prevăzute la alin. (1) se acordă şi se decontează conform prevederilor referitoare la spitalizarea de zi din cuprinsul contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi al normelor de aplicare ale acestuia, precum şi în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
(3) Serviciile medicale acordate în centrele de evaluare se decontează numai dacă s-au efectuat toate serviciile obligatorii aferente tipului de serviciu medical-caz, prevăzute în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru.
(4) Suma contractată cu casa de asigurări de sănătate de un furnizor, pentru serviciile medicale acordate în centrele de evaluare, se determină prin înmulţirea numărului de cazuri negociat şi contractat pe tipuri de servicii medicale cu tariful aferent acestora. Suma contractată se defalcă pe trimestre şi pe luni.
(5) Decontarea lunară a serviciilor medicale acordate în centrele de evaluare se face pe baza numărului de servicii medicale-cazuri şi a tarifului pe serviciu medical-caz, în limita sumelor contractate, pe baza facturii şi a documentelor justificative transmise de furnizor la casa de asigurări de sănătate până la data prevăzută în contractul încheiat de furnizor cu casa de asigurări de sănătate. Trimestrial se fac regularizări în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru.
(6) Validarea serviciilor medicale-caz în regim de spitalizare de zi în vederea decontării se face de către casa de asigurări de sănătate conform prevederilor referitoare la spitalizarea de zi din cuprinsul contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi al normelor metodologice de aplicare ale acestuia, precum şi în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
(7) Decontarea serviciilor medicale-caz validate potrivit alin. (6) se realizează cu încadrarea în valoarea de contract pentru spitalizarea de zi sau, după caz, în suma contractată pentru serviciile medicale-caz aferentă centrului de evaluare în cazul în care unitatea sanitară cu paturi nu are încheiat contract cu casa de asigurări de sănătate pentru servicii de spitalizare de zi, având în vedere şi confirmarea serviciilor medicale-caz din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient, comunicate de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru şi ale normelor metodologice de aplicare ale acestuia.
ART. IX
(1) Pentru investigaţiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, potrivit ghidurilor de practică medicală, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, după externarea din spital sau după încetarea perioadei de izolare, precum şi a pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet zaharat, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate se suplimentează după încheierea lunii în care au fost acordate investigaţiile paraclinice, prin acte adiţionale.
(2) Efectuarea investigaţiilor paraclinice necesare pacienţilor, în vederea monitorizării afecţiunilor prevăzute la alin. (1), se realizează de către furnizorii de servicii medicale paraclinice, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării acestora.
(3) Pentru investigaţiile paraclinice prevăzute la alin. (1) furnizorii de servicii medicale paraclinice ţin evidenţe distincte.
ART. X
(1) În condiţiile stabilite prin contractul-cadru, unele consultaţii medicale acordate în asistenţa medicală primară şi în ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv unele servicii conexe necesare actului medical, prevăzute în pachetele de servicii medicale, se pot acorda la distanţă.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 337 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, consultaţiile medicale la distanţă prevăzute la alin. (1) se acordă şi se validează fără a fi necesară utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate sau a documentelor înlocuitoare ale acestuia, prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (1^1) din aceeaşi lege.
ART. XI
Prevederile art. II, III şi VI se aplică până la data de 30 septembrie 2022.
ART. XII
Prin sintagma „influenţele financiare determinate de menţinerea în plată la nivelul lunii iunie 2017 a drepturilor, care se suportă potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii, până la 31 decembrie 2017 din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate“ din cuprinsul art. 1 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare, aprobată prin Legea nr. 179/2018, se înţelege totalitatea majorărilor salariale acordate succesiv, începând cu luna octombrie 2015, personalului încadrat în unităţi sanitare publice, precum şi în cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2015, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, cu modificările ulterioare, influenţe financiare aprobate prin legile bugetare anuale.
ART. XIII
(1) Centrele de vaccinare împotriva COVID-19 organizate, potrivit prevederilor Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.031/2020, cu modificările şi completările ulterioare, în alte locaţii decât cele din cadrul unităţilor sanitare publice cu paturi îşi încetează activitatea în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Centrele de vaccinare prevăzute la alin. (1), care şi-au încetat activitatea, transmit autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială au funcţionat toate documentele aferente desfăşurării activităţii de vaccinare. Documentele existente la nivelul centrului de vaccinare se arhivează, la nivelul autorităţii publice locale, cu informarea Direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(3) Cheltuielile centrelor de vaccinare prevăzute la alin. (1) efectuate şi nedecontate până la data încetării activităţii se asigură din bugetele prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Începând cu data de 1 iulie 2022, activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 se realizează exclusiv prin cabinetele de asistenţă medicală primară organizate potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul programului naţional de vaccinare derulat de Ministerul Sănătăţii.
(5) În cazul persoanelor private de libertate, activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 se realizează exclusiv prin cabinetele medicale din cadrul unităţilor penitenciare, cu sprijinul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în cadrul programului naţional de vaccinare derulat de Ministerul Sănătăţii.
(6) Începând cu data de 1 iulie 2022, tariful pentru administrarea vaccinului de către medicii de familie se stabileşte potrivit Ordinului ministrului sănătăţii nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică.
(7) Începând cu data de 1 iulie 2022, din bugetul Ministerului Sănătăţii se asigură finanţarea activităţii de vaccinare prevăzută la alin. (4), precum şi sumele necesare achitării obligaţiilor de plată înregistrate pentru activitatea de vaccinare desfăşurată anterior în cadrul centrelor din unităţile sanitare şi în cadrul cabinetelor de asistenţă medicală primară, care se asigură prin transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
ART. XIV
(1) Pentru administrarea vaccinului de către medicii de familie aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, în cabinetele proprii, persoanelor înscrise pe lista proprie, celor care nu au un medic de familie sau pentru care medicul de familie nu asigură aceste servicii, validată ca serviciu de vaccinare în Registrul electronic naţional de vaccinare, potrivit schemei complete de vaccinare, în condiţiile stabilite prin Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.031/2020, cu modificările şi completările ulterioare, tariful este de 40 de lei/inoculare.
(2) Pentru administrarea vaccinului de către medicii de familie aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, la domiciliul persoanei, validată ca serviciu de vaccinare în Registrul electronic naţional de vaccinare, potrivit schemei complete de vaccinare, în condiţiile stabilite prin Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.031/2020, cu modificările şi completările ulterioare, tariful este de 60 de lei/inoculare.
(3) Tarifele prevăzute la alin. (1) şi (2) includ şi consultaţia medicală, precum şi raportarea şi monitorizarea reacţiilor adverse postvaccinale.
(4) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile până la data de 30 iunie 2022.
ART. XV
(1) Persoanele vaccinate împotriva COVID-19 cu schemă completă, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care nu au ridicat tichetele de masă pe suport hârtie prevăzute la art. 21^2 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de alocaţia de hrană, în valoare totală de 100 de lei, sub forma tichetelor de masă pe suport electronic, conform prevederilor Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare. Prin derogare de la prevederile art. 13 din Legea nr. 165/2018, cu modificările şi completările ulterioare, tichetele de masă se emit fără datele personale ale beneficiarilor.
(2) Cheltuielile aferente drepturilor prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul Ministerului Sănătăţii de la titlul 20 - Bunuri şi servicii.
(3) Alocaţia de hrană, sub forma tichetelor de masă, acordată potrivit prevederilor alin. (1), reprezintă venit neimpozabil pentru persoanele fizice, conform art. 62 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Tichetele de masă pe suport electronic se achiziţionează de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi se distribuie centrelor de vaccinare, cabinetelor medicilor de familie, unităţilor penitenciare, ambulatoriilor de specialitate sau autorităţilor publice locale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, care se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale distribuie tichetele de masă pe suport electronic prevăzute la alin. (1) persoanelor vaccinate împotriva COVID-19 cu schemă completă de vaccinare care nu au beneficiat de aceste tichete de masă până la data închiderii centrului de vaccinare împotriva COVID-19 unde s-a efectuat vaccinarea.
ART. XVI
La articolul 17 din Legea nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 17 martie 2014, cu completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 17
(1) Donatorii de sânge au dreptul să primească, la fiecare donare, o alocaţie de hrană sub forma tichetelor de masă, care au caracteristicile fizice şi valorice conform prevederilor Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare."
ART. XVII
Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 28 septembrie 2020, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 8, alineatul (3^3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3^3) Activitatea de monitorizare a stării de sănătate a persoanelor care au avut un rezultat pozitiv la testul efectuat pentru detecţia virusului SARS-CoV-2 se realizează de către medicii de familie cu liste proprii, inclusiv medicii de familie nou-veniţi într-o localitate, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale în asistenţa medicală primară, precum şi de către medicii din unităţile penitenciare, pentru persoanele private de libertate. În vederea identificării medicului de familie pe lista căruia este înscrisă persoana care a avut un rezultat pozitiv la testul pentru virusul SARS-CoV-2, în aplicaţia informatică «Corona-forms», pe baza CNP-ului persoanei, se transmit de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în format electronic, datele de identificare ale medicului de familie pe lista căruia aceasta este înscrisă la data rezultatului testării."
2. La articolul 8, după alineatul (3^3) se introduc şapte noi alineate, alineatele (3^4)-(3^10) cu următorul cuprins:
"(3^4) Activitatea de monitorizare a stării de sănătate a pacienţilor desfăşurată în cabinetele medicilor de familie se realizează prin fişa de monitorizare a pacientului ce se completează prin aplicaţia informatică «Corona-forms».
(3^5) În vederea realizării decontării de către casele de asigurări de sănătate a activităţii de monitorizare a pacienţilor, prevăzută la alin. (3^4), datele din fişa de monitorizare a pacientului vor fi transmise, în mod automat, în forma completată de medicul de familie, din aplicaţia informatică «Corona-forms» în sistemul informatic unic integrat.
(3^6) În vederea punerii în aplicare a prevederilor prevăzute la alin. (3^4) şi (3^5), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în calitate de administrator tehnic al aplicaţiei informatice «Corona-forms», dezvoltă şi creează posibilitatea de conectare în mod gratuit a medicilor de familie prevăzuţi la alin. (3^3) în aplicaţia informatică «Corona-forms».
(3^7) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate asigură evidenţa tuturor medicilor de familie care prestează serviciile medicale prevăzute la alin. (3^3) şi transmite periodic, către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, datele de identificare ale medicilor de familie prevăzuţi la alin. (3^3), în vederea actualizării datelor din aplicaţia informatică «Corona-forms».
(3^8) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, asigură suportul pentru medicii de familie prevăzuţi la alin. (3^3), în ceea ce priveşte solicitările acestora privind modul de realizare a activităţilor prevăzute la alin. (3^3) şi (3^5).
(3^9) Implementarea funcţionalităţilor prevăzute la alin. (3^3)-(3^6) în aplicaţia informatică «Corona-forms», cerinţele operaţionale, seturile de date, modul de prelucrare a datelor cu caracter personal, precum şi modul de asigurare a suportului, procedurile şi infrastructura folosite pentru primirea şi înregistrarea solicitărilor de suport sunt stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
(3^10) Entităţile prevăzute la alin. (3^9) ce prelucrează date cu caracter personal au obligaţia de a respecta dispoziţiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi legislaţia naţională aplicabilă protecţiei datelor cu caracter personal."
3. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 13
(1) În situaţiile de risc epidemiologic şi biologic prevăzute la art. 6, Ministerul Sănătăţii coordonează activităţile de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în cadrul unităţilor sanitare publice din sistemul de sănătate, indiferent de forma de subordonare sau coordonare a acestora. Pentru compartimentele/unităţile de primiri urgenţe şi pentru serviciile de ambulanţă, coordonarea operaţională se realizează de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă în colaborare cu Ministerul Sănătăţii.
(2) Institutul Naţional de Sănătate Publică, pe toată perioada situaţiei de risc epidemiologic şi biologic, pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul naţional, are obligaţia de a comunica zilnic numărul de cazuri noi de îmbolnăvire şi al deceselor înregistrate, la nivel naţional şi judeţean."
4. La articolul 19, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Drepturile salariale cuvenite persoanei detaşate se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele ordonatorilor principali de credite ai angajatorilor la care s-a dispus detaşarea, transportul se asigură de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar cazarea de către angajatorul la care s-a dispus detaşarea sau, după caz, de către unitatea administrativ-teritorială."
5. După articolul 21 se introduc două noi articole, articolele 21^1 şi 21^2, cu următorul cuprins:
"ART. 21^1
Medicii prevăzuţi la art. 386 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot acorda asistenţă medicală în afara specialităţii persoanelor diagnosticate cu COVID-19, în baza şi în limitele protocoalelor de practică medicală, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. g) din aceeaşi lege.
ART. 21^2
În situaţiile de risc epidemiologic şi biologic prevăzute la art. 6, pentru munca suplimentară, prin asigurarea serviciului de permanenţă în regim 24/7, prin serviciul de gardă sau prin chemări de la domiciliu, după caz, personalul Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, personalul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi personalul detaşat sau delegat în cadrul acestora, beneficiază de sporurile prevăzute la art. 21 alin. (2) şi (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabile la salariul de bază determinat conform prevederilor legale pentru luna ianuarie 2018. Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător."
ART. XVIII
Legea-cadru nr. 153/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. În anexa nr. II capitolul II - Reglementări specifice personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale, după articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 15, cu următorul cuprins:
"ART. 15
(1) În situaţiile de risc epidemiologic şi biologic prevăzute la art. 6 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, personalul care ocupă funcţii de conducere din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică beneficiază de un spor de 30% din salariul de bază.
(2) Cuantumul sporului prevăzut la alin. (1) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din prezenta lege"
2. În anexa nr. VIII capitolul I litera B - Reglementări specifice funcţionarilor publici, după articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 9, cu următorul cuprins:
"ART. 9
(1) În situaţiile de risc epidemiologic şi biologic prevăzute la art. 6 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, directorul executiv, directorii executivi adjuncţi, precum şi funcţionarii publici încadraţi în cadrul structurilor de control în sănătate publică din cadrul direcţiilor de sănătate publică beneficiază de un spor de 30% din salariul de bază.
(2) Cuantumul sporului prevăzut la alin. (1) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din prezenta lege"
ART. XIX
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, art. 21^2 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.
ART. XX
(1) Prin derogare de la prevederile art. 172 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, structura organizatorică, reorganizarea şi restructurarea unităţilor sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii, a celor din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi din reţeaua proprie a altor ministere şi instituţii publice cu reţea sanitară proprie se aprobă prin act administrativ al directorilor executivi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti, în funcţie de necesităţi, în vederea asigurării condiţiilor de izolare şi a circuitelor funcţionale care au drept scop prevenirea şi controlul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2. Reorganizarea şi restructurarea unităţilor sanitare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi din reţeaua proprie a altor ministere şi instituţii publice cu reţea sanitară proprie se vor face la solicitarea acestora.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 172 alin. (8) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, structura organizatorică, reorganizarea şi restructurarea spitalelor private care asigură asistenţa medicală pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, în vederea asigurării condiţiilor de izolare şi a circuitelor funcţionale care au drept scop prevenirea şi controlul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 se aprobă prin act administrativ al directorilor executivi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti, la solicitarea acestora.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică până la data de 31 decembrie 2022.
ART. XXI
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se emite ordinul prevăzut la art. 8 alin. (3^9) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 28 septembrie 2020, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. XXII
Raportarea activităţii desfăşurate de furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate începând cu luna următoare celei în care a încetat starea de alertă declarată potrivit legii şi decontarea acestei activităţi, care se realizează conform art. I-X, art. XIV şi art. XX, se face începând cu luna mai 2022.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
Ministrul sănătăţii,
Alexandru Rafila
p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Adela Cojan
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul apărării naţionale,
Vasile Dîncu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul finanţelor,
Adrian Câciu
Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
Marius-Constantin Budăi
Bucureşti, 14 aprilie 2022.
Nr. 44.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
