Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 35 din 17 mai 2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind domeniul străinilor şi azilului în România
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 436 din 18 mai 2023
Având în vedere operaţionalizarea, începând cu data de 7 martie 2023, a Sistemului de informaţii Schengen, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.861 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de informaţii Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen şi de modificare şi abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.987/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Regulamentului (UE) 2018/1.862 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de informaţii Schengen (SIS) în domeniul cooperării poliţieneşti şi al cooperării judiciare în materie penală, de modificare şi de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.986/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit Deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/201 a Comisiei din 30 ianuarie 2023 de stabilire a datei de punere în funcţiune a Sistemului de informaţii Schengen în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.861 al Parlamentului European şi al Consiliului şi al Regulamentului (UE) 2018/1.862 al Parlamentului European şi al Consiliului,
având în atenţie considerentul (11) al Recomandării (UE) 2017/432 a Comisiei din 7 martie 2017 cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, potrivit căruia „În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE, statele membre ar trebui să emită în mod sistematic decizii de returnare împotriva resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală pe teritoriul lor. Legislaţia şi practica din statele membre nu asigură efectul deplin al acestei obligaţii în toate circumstanţele, subminând astfel eficacitatea sistemului UE în materie de returnare. De exemplu, unele state membre nu emit decizii de returnare în urma unei decizii negative cu privire la o cerere de azil sau un permis de şedere ori nu emit decizii de returnare împotriva resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală care nu deţin un document de identitate sau de călătorie valabil.“,
ţinând cont de literele d) şi e) ale punctului 23 din cadrul Concluziilor Reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9 februarie 2023, având ca obiect oferirea impulsurilor necesare dezvoltării şi definirea orientărilor şi priorităţilor generale ale Uniunii Europene, în domeniul protejării frontierelor externe, potrivit cărora „Comisia Europeană este invitată să finanţeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE, cum ar fi proiectele-pilot de gestionare a frontierelor, precum şi la consolidarea controlului la frontiere în principalele ţări aflate pe rutele de tranzit către Uniunea Europeană“, respectiv se solicită Comisiei Europene „mobilizarea imediată a fondurilor şi a mijloacelor substanţiale ale UE pentru a sprijini statele membre în consolidarea capabilităţilor şi a infrastructurii de protecţie a frontierelor, a mijloacelor de supraveghere, inclusiv a supravegherii aeriene, şi a echipamentelor“, context ce reclamă măsuri concrete prin care statul român să contribuie la gestionarea în mod eficient a frontierei externe a Uniunii Europene, prin controlul migraţiei ilegale, în sensul emiterii sistematice a deciziilor de returnare care vor permite luarea de măsuri administrative imediate cu privire la resortisanţii ţărilor terţe generatori de mişcări secundare,
luând în considerare prezentarea de către Comisia Europeană, la data de 5 decembrie 2022, a Planului de acţiune al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, în pregătirea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din data de 8 decembrie 2022, pe agenda căruia a figurat aderarea României la Spaţiul Schengen, document ce identifică măsuri menite să abordeze situaţia migraţiei pe ruta Balcanilor de Vest, având în vedere necesitatea de a intensifica cooperarea cu partenerii terţi, precum şi punerea în aplicare a legislaţiei Uniunii Europene în mod eficient, în scopul combaterii migraţiei ilegale şi derulării unor proceduri rapide de azil,
în contextul necesităţii unei bune monitorizări şi evidenţe a străinilor aflaţi în situaţie de şedere ilegală pe teritoriul României şi al implementării cu succes a măsurilor prevăzute în documentele programatice ale Uniunii Europene, aflate inclusiv în responsabilitatea României, în marja negocierilor de aderare a ţării noastre la Spaţiul Schengen,
pentru evitarea neîndeplinirii de către România a angajamentelor privind controlul migraţiei, în contextul geopolitic marcat de conflictul armat de la graniţe, ce ar putea atrage lipsa finanţării proiectelor implementate de către Uniunea Europeană pentru protejarea frontierelor externe,
având în vedere necesitatea gestionării cu succes a fluxului de persoane strămutate, concomitent cu asigurarea climatului de ordine şi siguranţă naţională,
în vederea îndeplinirii, cât mai curând posibil, a obiectivului strategic de aderare a României la Spaţiul Schengen, astfel cum acesta a fost stabilit prin Programul de guvernare 2021-2024, prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului,
pentru conservarea Spaţiului de libertate, securitate şi justiţie ce derivă din titlul V din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, într-un context geopolitic marcat de provocări securitare majore,
pentru evitarea unor blocaje în procesul de soluţionare a cererilor de azil, de natură a conduce la incapacitatea României de a respecta angajamentele asumate prin actele normative şi documentele programatice adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul procedurilor de azil,
având în atenţie conflictul din Ucraina şi fluxul masiv de persoane strămutate care a condus la o creştere exponenţială a cererilor de protecţie depuse pe teritoriul naţional, urmată de recunoaşterea protecţiei temporare pentru mai mult de 80.000 de persoane, ceea ce a determinat ca personalul Inspectoratului General pentru Imigrări să fie supus unei presiuni semnificative, aspect ce a făcut necesar sprijinul experţilor Agenţiei Uniunii Europene pentru Azil, fiind semnat Planul operaţional de sprijin pentru România, în conformitate cu prevederile art. 18 din Regulamentul (UE) 2021/2.303 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Azil şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010,
ţinând seama de consecinţele negative care ar putea fi generate ca urmare a neimplementării de îndată a măsurilor legislative propuse, acestea fiind necesare în scopul asigurării controlului migraţiei ilegale şi reducerii mişcărilor secundare, aspecte de natură a contribui la salvgardarea climatului de ordine şi siguranţă publică,
deoarece toate aspectele prezentate reprezintă o stare de fapt obiectivă şi independentă, iar elementele vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară care necesită adoptarea unor măsuri imediate, impunându-se adoptarea în procedură de urgenţă a actului normativ care să permită aplicarea măsurilor identificate,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. I
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 17 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) dreptul de a rămâne în România până la finalizarea procedurii de azil. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează la data efectuării transferului;"
2. La articolul 19, litera j) se abrogă.
3. La articolul 36^1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
"(4) Activităţile de înregistrare a cererilor de protecţie internaţională pot fi realizate şi de către experţii Agenţiei Uniunii Europene pentru Azil, potrivit art. 16 alin. (2) lit. b) din Regulamentul (UE) 2021/2.303 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Azil şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010."
4. La articolul 48, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
"(4) Activităţile de intervievare şi analizare a motivelor invocate pot fi realizate şi de către experţii Agenţiei Uniunii Europene pentru Azil, potrivit art. 16 alin. (2) lit. c) din Regulamentul (UE) 2021/2.303."
5. La articolul 53, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Hotărârea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protecţie prevăzută la art. 23 şi 24, art. 26 sau 27."
6. Articolul 70 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 70
Decizia de returnare
(1) În cazul solicitanţilor de azil care nu au obţinut protecţie internaţională în România, Inspectoratul General pentru Imigrări emite decizia de returnare la momentul emiterii hotărârii de respingere a cererii de azil în faza administrativă.
(2) Executarea obligaţiei de returnare stabilite prin decizia de returnare emisă potrivit alin. (1) se suspendă de drept până la finalizarea procedurii de azil.
(3) Până la soluţionarea definitivă a căilor de atac, străinul prevăzut la alin. (1) beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru solicitantul de azil, iar acesta se poate prevala de orice schimbare a circumstanţelor intervenită după adoptarea deciziei de returnare, care ar fi de natură să aibă un impact semnificativ asupra aprecierii situaţiei sale, aspect a cărui verificare revine instanţei de judecată competente."
7. La articolul 81, alineatul (3) se abrogă.
ART. II
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 81 alineatul (2), litera e) se abrogă.
2. La articolul 81 alineatul (2), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"g) străinul a cărui protecţie temporară acordată prin decizia Consiliului Uniunii Europene a încetat, dacă acesta nu are un drept de şedere reglementat potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă;"
3. La articolul 81 alineatul (2), după litera g) se introduce o nouă literă, lit. h), cu următorul cuprins:
"h) străinul a cărui cerere de protecţie internaţională în România a fost respinsă în faza administrativă, dacă acesta nu are un drept de şedere reglementat potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă."
4. La articolul 83 alineatul (3), litera d) se abrogă.
5. La articolul 88 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins:
"c) străinul prevăzut la art. 81 alin. (2) lit. g) şi h)."
6. La articolul 106^4 alineatul (1) litera a), punctul (iii) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(iii) unei şederi ilegale de până la 30 de zile, pentru străinii care prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligaţiei de returnare potrivit art. 83 alin. (3) lit. e);"
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
p. Ministrul afacerilor externe,
Janina-Mirela Sitaru,
secretar de stat
Bucureşti, 17 mai 2023.
Nr. 35.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
