Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 191 din 23 martie 2015
În perioada 2015-2020, România va beneficia de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru derularea fondurilor destinate finanţării politicii agricole comune şi pentru a asigura o capacitate ridicată de absorbţie a acestor fonduri.
Având în vedere că reforma politicii agricole comune reprezintă o schimbare fundamentală a acestei politici faţă de perioada 2007-2014, cu noi reglementări de care fermierii trebuie să ţină cont cât mai urgent în activitatea lor viitoare,
luând în considerare necesitatea creării unui cadru naţional adecvat şi eficient pentru managementul şi implementarea tehnică şi financiară a fondurilor comunitare acordate României prin noua politică agricolă comună,
având în vedere cadrul general de acordare a plăţilor în agricultură, în sectoarele vegetal şi zootehnic, în conformitate cu mecanismele prevăzute de legislaţia Uniunii Europene, şi anume:
- Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;
- Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;
- Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;
- Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea,
ţinând cont de faptul că prezenta ordonanţă de urgenţă creează cadrul juridic pentru alte acte normative care reglementează condiţiile implementării schemelor de plăţi menţionate, neadoptarea acesteia ar conduce la disfuncţionalităţi în procesul de accesare a formelor de sprijin financiar.
Având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de reglementare propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va avea ca efect imposibilitatea respectării calendarului stabilit prin legislaţia comunitară din domeniu referitor la perioada de depunere a cererilor de plată, cu impact asupra celor peste un milion de beneficiari ai acestor scheme,
luând în considerare că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgenţă poate avea consecinţe nefavorabile atât în plan economic, cât şi în plan social, în principal prin neaccesarea în condiţii optime a celor circa 10,85 miliarde euro alocate României pentru perioada 2015-2020, în cadrul pilonului I al politicii agricole comune, cu impact deosebit de grav asupra sectorului agricol al României,
întrucât agricultura reprezintă una dintre priorităţile majore ale Guvernului,
deoarece toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAP. I
Domeniul de aplicare şi definiţii
ART. 1
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă aprobă schemele de plăţi, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv schemele de plăţi directe şi ajutoarele naţionale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.
(2) Schemele de plăţi directe sunt următoarele:
a) schema de plată unică pe suprafaţă;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;
f) schema simplificată pentru micii fermieri.
(3) Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal şi zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
ART. 2
(1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, următorii termeni se definesc astfel:
a) cedent înseamnă beneficiarul a cărui exploataţie este transferată unui alt beneficiar;
b) cererea unică de plată este cererea de ajutor şi/sau de sprijin, după caz, în cadrul oricăreia dintre plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) sau dintre măsurile delegate de dezvoltare rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
c) cesionar înseamnă beneficiarul căruia i se transferă exploataţia;
d) culturi permanente înseamnă culturi care nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a culturilor, altele decât pajiştile permanente, cultivate pentru o perioadă de mai mulţi ani;
e) exploataţie înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;
f) fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă;
g) iarbă sau alte plante furajere erbacee înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în mod obişnuit pe pajişti permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în amestecurile de seminţe pentru pajişti şi pot fi utilizate în hrana animalelor;
h) pajişti permanente înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
i) pârloagă înseamnă teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1 an, pe acelaşi amplasament, întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu;
j) pepiniere înseamnă următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepţia arborilor pentru nevoile proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită, pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul săditor;
k) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale reprezintă forme de organizare a desfăşurării activităţilor economice constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
l) specii forestiere cu ciclu scurt de producţie înseamnă suprafeţe plantate cu specii de arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;
m) strat de referinţă înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 25 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;
n) suprafaţă agricolă înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente;
o) terenuri arabile înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solare sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile;
p) transferul unei exploataţii înseamnă vânzarea, arendarea, moştenirea sau orice alt transfer definitiv care are drept obiect unităţile de producţie în cauză.
(2) În sensul alin. (1) lit. f) expresia "activitate agricolă" înseamnă, după caz:
a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole;
b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiţionalitate; sau
c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetaţiei prin lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puţin o dată pe an pe terenul arabil;
d) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un cosit anual pe pajiştile permanente, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe suprafeţele de pajişti permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în derulare în cadrul măsurii 214 "Plăţi de agro-mediu" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, activitatea minimă constă în păşunat cu asigurarea unei încărcături de cel puţin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care le exploatează sau un cosit anual;
e) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puţin o tăiere anuală de întreţinere ori cel puţin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi livezilor.
CAP. II
Dispoziţii generale
ART. 3
(1) Plafonul naţional anual care cuprinde plafoanele pentru plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) este stabilit în anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
(2) Plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) se încadrează în plafonul anual aprobat României cu această destinaţie de către Comisia Europeană.
(3) Sursa de finanţare pentru plata prevăzută la art. 1 alin. (3) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare aprobate anual.
ART. 4
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă care gestionează fondurile Uniunii Europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, respectiv Fondul european pentru garantare în agricultură (FEGA) şi fondurile din bugetul naţional, cu respectarea plafoanelor anuale şi a angajamentelor bugetare încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României, precum şi Fondul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală (FEADR).
(2) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA:
a) este instituţia responsabilă pentru implementarea schemelor de plăţi directe pentru agricultură, având ca sursă de finanţare FEGA, precum şi fonduri din bugetul naţional;
b) utilizează, ca instrument de derulare şi gestionare financiară, Sistemul Integrat de Administrare şi Control, aşa cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene şi naţionale destinate agriculturii pentru plăţile prevăzute în cererea unică de plată şi pentru control.
ART. 5
Începând cu 1 ianuarie 2016, beneficiarii ale căror plăţi directe depăşesc 2.000 euro intră sub incidenţa prevederilor art. 8 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
ART. 6
(1) Fermierul care în anul anterior de plată a beneficiat de plăţi directe care nu au depăşit cuantumul de 5.000 euro şi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă în cadrul exploataţiei sale, definită potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), este fermier activ şi poate beneficia de plăţi directe.
(2) Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro se pot înregistra la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 sau ca persoane juridice, care desfăşoară o activitate agricolă. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau întreprinderi familiale, rezultate ca urmare a înregistrării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, se subrogă în drepturi şi obligaţii persoanei fizice, în ceea ce priveşte patrimoniul de afectaţiune definit la art. 2 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008.
(3) Fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro şi care nu se înregistrează potrivit prevederilor de la alin. (2) trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) sau b).
(4) Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane juridice care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro sunt înregistraţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi deţin certificat de înregistrare cu activitate agricolă sau deţin actul de înfiinţare din care să reiasă activitatea agricolă. În cazul în care nu deţin documentele din care să reiasă activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) sau b).
(5) Persoanele fizice sau juridice ori grupurile de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro şi care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreere pot fi considerate fermier activ, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile;
b) veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile.
(6) Persoanele fizice sau juridice ori grupurile de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro şi care gestionează firme/companii de construcţii, administratori de păduri de stat/private, penitenciare, unităţi administrativ-teritoriale: comune, municipii, oraşe, judeţe pot fi considerate fermier activ, dacă îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) sau b).
(7) În sensul alin. (5), dovezile verificabile pentru persoanele juridice sunt reprezentate de situaţiile financiare anuale însoţite de formularul "Date informative", respectiv, raportările contabile anuale, depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, precum şi de alte documente din care să reiasă veniturile totale şi veniturile obţinute din activităţile agricole, care se prevăd prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(8) În cazul fermierilor prevăzuţi la alin. (3) care, potrivit legii, nu întocmesc situaţii financiare anuale, dovezile verificabile sunt declaraţiile privind veniturile, precum şi alte documente emise de unitatea teritorială a Ministerului Finanţelor Publice sau de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală care se prevăd prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(9) Fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăţilor directe depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor alin. (2) sau (3).
(10) Fermierii persoane juridice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăţilor directe depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor alin. (4).
(11) Prevederile alin. (6) pot fi actualizate la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin hotărâre a Guvernului.
ART. 7
(1) Beneficiarii plăţilor sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit legislaţiei în vigoare. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă.
(2) În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor sunt membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa concesionată/închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti de către fiecare membru al asociaţiei o constituie copia de pe contractul de concesionare/ închiriere şi centralizatorul care cuprinde acordul, datele de identificare şi numărul de animale pe fiecare membru al asociaţiei.
(3) Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) şi/sau împrumutat(e) spre folosinţă.
ART. 8
(1) Pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2), fermierii trebuie:
a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;
b) să depună cerere unică de plată în termen;
c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru culturile de legume cultivate în sere şi solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha;
d) fermierii persoane fizice care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată au primit plăţi directe de peste 5.000 euro potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3);
e) fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior depunerii cererii, cuantumul estimat al plăţii depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3);
f) să declare toate parcelele agricole, precum şi zonele de interes ecologic prevăzute la art. 20 alin. (1);
g) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate şi să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;
h) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;
i) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;
j) să înscrie, sub rezerva aplicării sancţiunilor prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;
k) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare şi Control, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;
l) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele şi animalele din exploataţie să facă obiectul controalelor administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;
m) să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie;
n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic, precum şi a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;
o) să furnizeze toate informaţiile solicitate motivat de către APIA în termenele stabilite de aceasta;
p) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
r) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinate;
s) să identifice, să declare, să delimiteze şi să localizeze fără echivoc parcelele agricole în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate şi să utilizeze datele cadastrale disponibile. Începând cu anul 2018, identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole se fac obligatoriu pe baza datelor cadastrale.
(2) Cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele APIA, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea şi se înregistrează în Sistemul Integrat de Administrare şi Control prevăzut în art. 67 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Cererile unice de plată pot fi depuse şi după data de 15 mai, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.
(3) Plăţile pe suprafaţă se acordă pentru suprafeţele agricole eligibile existente în stratul de referinţă din Sistemul de identificare a parcelelor agricole, gestionat de APIA. Stratul de referinţă constituie baza pentru procesul de control încrucişat.
(4) Schemele de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) şi alin. (3) se acordă pentru efectivele de animale din categoriile bovine, bubaline, ovine şi caprine, identificate şi înregistrate în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor. În cazul sprijinului cuplat pentru viermii de mătase se aplică art. 1 alin. (2) lit. e).
(5) Solicitarea de către fermieri de modificare a suprafeţei parcelelor agricole, a culturilor agricole sau a numărului de animale poate fi depusă la APIA până la data-limită de depunere cu întârziere a cererilor unice de plată, cu penalizări. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.
(6) Documentele din care reiese utilizarea legală a terenului agricol şi deţinerea efectivelor de animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi se prezintă, după caz, de către toţi solicitanţii la depunerea cererilor unice de plată. Suprafeţele sau efectivele de animale pentru care nu se prezintă aceste documente sunt neeligibile la plată.
(7) Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor menţionate la alin. (6) aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.
(8) Nu se acordă plăţi directe niciunuia dintre solicitanţi, în cazurile în care se constată că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi. La constatarea acestei situaţii, în cursul controalelor administrative încrucişate, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren sau efectivele de animale supradeclarate nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească.
ART. 9
(1) Plăţile directe se acordă cu condiţia ca suprafaţa eligibilă a exploataţiei pentru care sunt solicitate sau trebuie acordate plăţi unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 să fie de minimum 1 ha sau 0,3 ha, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c).
(2) În cazul fermierilor care primesc sprijin cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) pentru culturile de legume cultivate în sere şi solare, plăţile se acordă cu condiţia ca suprafaţa eligibilă a exploataţiei pentru care sunt solicitate sau trebuie acordate plăţi unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 să fie de minimum 0,3 ha.
(3) În cazul fermierilor care primesc sprijin cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) pentru efectivele de animale şi a căror suprafaţă eligibilă a exploataţiei se situează sub 1 ha sau 0,3 ha, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c), plăţile se acordă atunci când cuantumul total al plăţilor directe solicitate de un fermier sau care trebuie acordate unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 într-un anumit an calendaristic este de minimum 200 euro.
CAP. III
Schema de plată unică pe suprafaţă
ART. 10
(1) Hectar eligibil înseamnă suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii.
(2) Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt conforme cu definiţia hectarului eligibil prevăzută la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale.
(3) Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigaţii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole.
(4) În cazul pajiştilor permanente care conţin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj şi arbori, începând cu anul de cerere 2018 hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui sistem proporţional de reducere a suprafeţei bazat pe procentajul de suprafaţă neeligibilă în cadrul blocului fizic, definit în art. 10 al Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014. Reducerea suprafeţelor ca rezultat al aplicării acestui sistem nu constituie neconformitate în cadrul angajamentelor încheiate pentru măsurile delegate şi nu determină aplicarea de sancţiuni.
(5) Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.
ART. 11
(1) Schema de plată unică pe suprafaţă presupune acordarea unei plăţi unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producţie.
(2) Cuantumul plăţii unice pe suprafaţă se calculează prin împărţirea plafonului anual alocat schemei la numărul total de hectare eligibile declarate la nivel naţional în anul respectiv.
(3) Plafonul anual alocat schemei se stabileşte prin scăderea din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 a plafoanelor stabilite pentru plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b)-e), potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
(4) Cuantumul plăţii unice pe suprafaţă se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.
CAP. IV
Ajutoarele naţionale tranzitorii
ART. 12
(1) Ajutoarele naţionale tranzitorii, denumite în continuare ANT, reprezintă plăţi care se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăţi naţionale directe complementare în anul 2013.
(2) Condiţiile specifice de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea plăţilor naţionale directe complementare aferente anului 2013.
ART. 13
Plafonul alocat ANT în sectoarele vegetal şi zootehnic, precum şi cuantumul acestor plăţi se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.
CAP. V
Plata redistributivă
ART. 14
Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafaţă şi se acordă gradual pentru primele 30 de ha ale exploataţiei agricole, indiferent de suprafaţa acesteia.
ART. 15
(1) Pentru finanţarea plăţii redistributive se utilizează un procent minim de 5% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
(2) Cuantumul plăţii redistributive şi intervalele de suprafaţă pentru care se acordă această plată se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.
ART. 16
Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care şi-au fragmentat exploataţiile după 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă şi nici fermierii ale căror exploataţii sunt rezultatul fragmentării respective.
CAP. VI
Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu
ART. 17
(1) Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:
a) diversificarea culturilor;
b) menţinerea pajiştilor permanente existente;
c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.
(2) Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită în continuare plata pentru înverzire, se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute la alin. (1) în funcţie de specificul exploataţiei şi/sau de structura culturilor.
(3) Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1) pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei, utilizate pentru producţia ecologică.
(4) Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1).
(5) Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, au dreptul la plata menţionată în prezentul capitol, cu condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele actelor normative menţionate.
(6) În vederea finanţării plăţii pentru înverzire se utilizează 30% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
(7) Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărţirea plafonului stabilit potrivit prevederilor alin. (6) la numărul total de hectare eligibile.
ART. 18
(1) În sensul art. 17 alin. (1), diversificarea culturilor constă în existenţa mai multor culturi pe terenul arabil, în funcţie de suprafaţă, după cum urmează:
a) cel puţin două culturi diferite pe suprafeţele cuprinse între 10 ha şi 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil;
b) cel puţin trei culturi diferite pe suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil;
c) prin excepţie de la prevederile lit. a) şi b) în cazul în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas.
(2) În sensul alin. (1) sunt asimilate următoarele:
a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;
b) un teren lăsat pârloagă;
c) iarba sau alte plante furajere erbacee;
d) culturile de toamnă şi cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparţin aceluiaşi gen.
(3) Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile, în cazul în care:
a) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie;
b) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maximum 30 ha;
c) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maximum 30 ha;
d) peste 50% din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul calendaristic anterior.
ART. 19
În sensul art. 17 alin. (1), menţinerea pajiştilor permanente existente implică:
a) interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală declarate la APIA nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015;
c) în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5% la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, aşa cum este prevăzut în art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 639/2014. Această prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.
ART. 20
(1) În sensul art. 17 alin. (1), fermierii în ale căror exploataţii terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul de cerere 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat includ una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos:
a) terase;
b) elemente de peisaj - garduri vii/fâşii împădurite; arbori izolaţi, arbori în grup/pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole;
c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare;
d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
e) terenuri agricole împădurite;
f) zone cu strat vegetal;
g) zone cu culturi fixatoare de azot.
(2) Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) sunt situate pe terenul arabil al exploataţiei, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) care sunt situate pe terenul agricol al exploataţiei. Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) pot fi adiacente terenului arabil al exploataţiei declarat de fermier.
(3) Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării legale.
(4) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică exploataţiilor în următoarele situaţii:
a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maximum 30 ha;
b) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maximum 30 ha.
ART. 21
Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.
CAP. VII
Schema pentru tinerii fermieri
ART. 22
(1) Schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăţi anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafaţă şi se încadrează în prevederile art. 7 alin. (1).
(2) În sensul prezentului articol, tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:
a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă drept conducători şefi ai exploataţiei sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă; şi
b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii menţionate la lit. a).
(3) Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de maximum cinci ani. Din perioada respectivă se scade numărul de ani care au trecut între instalarea prevăzută la alin. (2) lit. a) şi prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.
(4) Persoanele juridice solicitante ale plăţii unice pe suprafaţă, indiferent de forma de organizare a acestora, primesc plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri dacă respectă următoarele condiţii:
a) sunt controlate efectiv din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare de cel puţin un tânăr fermier, în primul an când persoana juridică depune cererea unică de plată în cadrul schemei pentru tinerii fermieri, aşa cum este prevăzut în cap. 4 din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;
b) tânărul fermier respectă condiţiile prevăzute la alin. (2).
(5) Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puţin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei, menţine controlul efectiv, în condiţiile alin. (4).
ART. 23
(1) În vederea finanţării plăţii pentru tinerii fermieri se utilizează maximum 2% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
(2) Cuantumul plăţii pe hectar este de 25% din cuantumul pe hectar al plăţii unice pe suprafaţă, calculat potrivit prevederilor art. 11 alin. (2), şi se acordă pentru maximum 60 ha eligibile, declarate de fermier.
(3) Cuantumul plăţii pentru tinerii fermieri se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.
CAP. VIII
Sprijinul cuplat
ART. 24
(1) Sprijinul cuplat se poate acorda sectoarelor şi producţiilor prevăzute la art. 52 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, considerate importante din motive economice, sociale şi de mediu şi care sunt afectate de anumite dificultăţi.
(2) Pentru a beneficia de sprijinul cuplat prevăzut al art. 1 alin. (2) lit. e), fermierii trebuie să respecte prevederile art. 6-8 şi condiţiile specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3) Pentru culturile sau plantaţiile care se înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă şi material săditor certificate oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri.
ART. 25
(1) Plafonul alocat şi cuantumul plăţii pe unitatea de măsură, sectoarele şi producţiile la care se face referire la art. 24 alin. (1), culturile, suprafeţele, speciile şi efectivele de animale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea prevederilor titlului IV cap. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
(2) În vederea finanţării sprijinului cuplat se utilizează maximum 15% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, din care cel puţin 2% este utilizat pentru a sprijini producţia de culturi proteice.
(3) Decizia referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat poate fi revizuită până la 1 august 2016, în sensul prevăzut la art. 53 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu aplicabilitate în anul 2017.
CAP. IX
Schema simplificată pentru micii fermieri
ART. 26
(1) Fermierul care depune o cerere unică de plată în anul 2015 potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) este eligibil pentru schema de plată unică pe suprafaţă şi are dreptul la o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcţie de suprafaţa şi/sau numărul de animale eligibile pe care le deţine în exploataţie, se include automat în schema simplificată pentru micii fermieri.
(2) Plata acordată înlocuieşte valoarea totală a plăţilor care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an, care includ schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru înverzire şi, după caz, plata pentru tinerii fermieri şi sprijinul cuplat.
(3) Nu pot participa la schemă fermierii care au dreptul la plată anuală mai mare de 1.250 euro.
(4) Accesarea schemei simplificate pentru micii fermieri se poate face numai în anul 2015, pentru o perioadă de maximum 5 ani, cu posibilitatea retragerii în oricare dintre următorii patru ani ulteriori anului depunerii cererii unice de plată.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri în perioada 2016-2019 se poate face prin moştenire.
ART. 27
(1) Pentru anul de cerere 2015, micii fermieri:
a) sunt notificaţi de către APIA referitor la includerea automată a acestora în schemă şi la suma estimată a plăţii cuvenite până la finalul perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul 2015, prevăzută la art. 8 alin. (2);
b) au posibilitatea de a opta pentru retragerea din schemă cel târziu până la data de 15 iulie 2015, prin notificare la APIA.
(2) Pe durata participării la schemă, micii fermieri:
a) sunt exceptaţi de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu;
b) nu li se aplică sancţiuni administrative pentru nerespectarea normelor de eco-condiţionalitate;
c) păstrează cel puţin un număr de hectare eligibile care corespunde numărului de hectare eligibile declarate în 2015.
(3) În cazul efectivelor de animale, plata se calculează în funcţie de schema de plată şi numărul de animale eligibile pentru care se solicită plata în anul de cerere.
(4) Fermierii care nu au fost incluşi automat în schema de plată simplificată pentru micii fermieri şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) pot solicita includerea în această schemă până la data de 1 octombrie 2015, în urma comunicării de către APIA a calculului estimativ al sumei cuvenite.
(5) După cel puţin un an de participare în schemă, micii fermieri pot opta să treacă la schema simplificată pentru micii fermieri prevăzută la art. 19 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, în condiţiile stabilite prin măsura 6, submăsura 6.5 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
CAP. X
Transferul de exploataţie
ART. 28
(1) Dacă o exploataţie este transferată integral de la un beneficiar la altul după depunerea unei cereri de plată şi înainte să fi fost îndeplinite toate condiţiile de acordare a plăţii, cedentului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin pentru exploataţia transferată.
(2) Ajutorul solicitat sau plata solicitată de cedent se acordă cesionarului, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) în termen de 10 zile calendaristice de la efectuarea transferului de exploataţie, cesionarul notifică APIA asupra transferului şi solicită plata ajutorului şi/sau a sprijinului;
b) cesionarul furnizează toate documentele justificative solicitate de APIA referitoare la transferul de exploataţie;
c) sunt îndeplinite toate condiţiile pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului în ceea ce priveşte exploataţia transferată.
(3) După momentul în care cesionarul a informat APIA şi a solicitat plata ajutorului şi/sau a sprijinului potrivit prevederilor alin. (2) lit. a):
a) toate drepturile şi obligaţiile cedentului care decurg din raportul juridic dintre cedent şi APIA generat de cererea unică de plată sunt atribuite cesionarului;
b) toate acţiunile necesare pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului şi toate declaraţiile date de cedent înainte de transfer sunt atribuite cesionarului în scopul aplicării normelor relevante ale Uniunii;
c) exploataţia transferată este considerată o exploataţie separată pe durata anului de cerere în cauză.
ART. 29
În cazul măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală 10 şi 11 aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, se poate efectua şi transferul unor părţi ale exploataţiei, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului.
CAP. XI
Forţa majoră
ART. 30
(1) În sensul finanţării, al gestionării şi al monitorizării politicii agricole comune, "forţa majoră" şi "circumstanţele excepţionale" sunt recunoscute, în special, în următoarele cazuri:
a) decesul beneficiarului;
b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploataţia agricolă;
d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţia agricolă;
e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parţial sau integral şeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
f) exproprierea întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.
(2) În ceea ce priveşte plăţile, dacă nu a fost în măsură să respecte criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale, beneficiarul are în continuare dreptul la ajutor pentru suprafaţa eligibilă sau pentru animalele eligibile în momentul producerii cazului de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale.
(3) În situaţia în care neconformitatea rezultată ca urmare a unor astfel de cazuri de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale se referă la ecocondiţionalitate, nu se aplică sancţiunea administrativă corespunzătoare menţionată la art. 91 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.
ART. 31
(1) În termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi se află în situaţiile prevăzute la art. 30 alin. (1), notifică în scris APIA cu privire la cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale furnizând totodată dovezi relevante care atestă apariţia acestor cazuri.
(2) În cazul în care beneficiarul sau succesorul acestuia depăşeşte termenul prevăzut la alin. (1), notificarea nu se ia în considerare.
CAP. XII
Dispoziţii finale
ART. 32
(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 29 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.
(2) Măsurile de sprijin adoptate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se finalizează potrivit prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora.
ART. 33
(1) Prevederile art. 6-10 se aplică, după caz, şi măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, denumite în continuare măsuri delegate.
(2) Măsurile delegate sunt următoarele:
a) Măsura 10 - agro-mediu şi climă;
b) Măsura 11 - agricultură ecologică;
c) Măsura 13 - plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.
ART. 34
(1) Criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(2) Formularul-tip al cererii unice de plată se aprobă anual prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3) Ghidul privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(4) Sancţiunile administrative în cazul nerespectării condiţiilor de eligibilitate, a condiţiilor specifice, precum şi sancţiunile referitoare la nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate privind plăţile directe, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală şi ajutoarele naţionale tranzitorii, pe care le aplică APIA, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
ART. 35
Sumele destinate prefinanţării cheltuielilor aferente schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1 alin. (2), a măsurilor de piaţă şi intervenţie în agricultură, precum şi a ajutoarelor specifice, care se finanţează din FEGA, sunt prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la o poziţie distinctă.
ART. 36
(1) Sumele reprezentând ajutoare naţionale tranzitorii în domeniul vegetal şi zootehnic sunt cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare", la titlul 40 "Subvenţii", art. 40.15 "Sprijinirea producătorilor agricoli".
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), sumele reprezentând ajutoare naţionale tranzitorii în domeniul vegetal aferente anului 2014 sunt cuprinse la titlul 55 "Alte transferuri", articolul 55.01 "Transferuri interne", alineatul 55.01.18 "Alte transferuri curente interne".
ART. 37
În termen de 15 zile de la aprobarea legilor bugetare anuale, precum şi a rectificărilor bugetare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmite Ministerului Finanţelor Publice detalierea formelor de sprijin pe beneficiari, conform instrucţiunilor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, la solicitarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după cum urmează:
a) instituţii publice definite potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
b) instituţii publice locale definite potrivit prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
c) persoane fizice, persoane juridice sau orice alt tip de organizaţie, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b).
ART. 38
(1) Plăţile aferente schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 şi 33 se efectuează integral numai în contul bancar al beneficiarului, declarat la APIA în cererea unică de plată, potrivit prevederilor art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.
(2) Nu se mai acordă plăţi ulterior datei de 15 octombrie a anului următor anului de cerere dacă se constată că acestea nu au fost efectuate din cauze imputabile beneficiarului.
(3) Se pot acorda plăţi în cazul în care beneficiarul a contestat decizia de plată în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, numai în situaţia în care contestaţia a fost admisă.
ART. 39
(1) Sumele necuvenite acordate sub formă de ajutor şi/sau de sprijin din fondurile europene şi/sau din fondurile publice naţionale aferente acestora se recuperează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Situaţiile care necesită recuperarea plăţilor necuvenite se reglementează prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
ART. 40
(1) Nu se acordă niciun avantaj prevăzut de legislaţia Uniunii Europene care reglementează cadrul general de acordare a plăţilor în agricultură în sectoarele vegetal şi zootehnic persoanelor fizice sau juridice în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţii în vederea obţinerii de avantaje, contrar obiectivelor legislaţiei respective.
(2) Pentru a asigura protecţia eficace a intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, în cazul în care oricare dintre documentele prezentate de fermieri nu furnizează un nivel rezonabil de asigurare a controlului legalităţii şi regularităţii plăţilor, APIA este îndreptăţită să solicite documente suplimentare fermierilor.
ART. 41
Datele prevăzute la art. 111 şi 112 din regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 în legătură cu beneficiarii plăţilor se publică ex-post anual pe site-ul APIA şi pot fi prelucrate de către organisme de audit şi de investigare ale Uniunii şi ale statelor membre în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii, potrivit prevederilor art. 113 din acelaşi regulament.
ART. 42
Articolul 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 6 mai 1991, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - Formele de asociere simplă sunt asocierile dintre două sau mai multe familii în baza unui contract de societate, având ca scop exploatarea terenurilor agricole, creşterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condiţionarea, prelucrarea şi vânzarea produselor, prestarea unor servicii, precum şi alte activităţi."
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
------------------
p. Ministrul agriculturii
şi dezvoltării rurale,
George Octavian Turtoi,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Darius-Bogdan Vâlcov
Ministrul mediului,
apelor şi pădurilor,
Graţiela Leocadia Gavrilescu
p. Ministrul afacerilor externe,
George Ciamba,
secretar de stat
Bucureşti, 18 martie 2015.
Nr. 3.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Buna ziua,
Parintii mei detin o suprafata de 3 ha faneata intr-o zona de deal a jud. Buzau, care, pana anul trecut a fost incadrata ca zona defavorizata. Anul acesta nu se mai incadreaza la masura 13 – Zona cu constrangeri naturale, ci doar la Masura 10- Agro-mediu si clima. Intrebarea mea este daca mai poate beneficia de subventii pe suprafata respectiva, fara sa detina animale, respectand conditiile de ingrijire a terenului respectiv( cosit, strans, etc.).
va multumesc anticipat,
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
