Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere că: - în România sunt în prezent 360 de spitale publice (descentralizate către autorităţile locale, cu excepţia spitalelor terţiare care au rămas în jurisdicţia Ministerului Sănătăţii), de la spitale universitare care furnizează servicii terţiare de cel mai înalt nivel localizate în Bucureşti şi în alte şase centre universitare la spitale mici cu două-trei specialităţi sau chiar cu una singură; – reforma asistenţei medicale cu paturi presupune reevaluarea spitalelor, reorganizarea spitalelor pe niveluri de competenţă care să includă criteriile pentru îngrijirea integrată a pacientului critic şi a cazurilor complexe, cu spitale regionale cu înalt nivel de performanţă, cu personal, infrastructură şi finanţare adecvate şi înlocuirea ofertei de servicii spitaliceşti neperformante cu servicii alternative ambulatorii, respectiv servicii de lungă durată sigure, de calitate şi cost-eficace; – în conformitate cu obiectivele strategice stabilite prin Strategia naţională de sănătate 2014-2020, Ministerul Sănătăţii a elaborat planurile regionale privind serviciile de sănătate care urmăresc asigurarea unei distribuţii corecte şi eficiente a serviciilor medicale în regim ambulatoriu şi intraspitalicesc la nivelul întregii ţări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităţilor de îngrijire primară, secundară, terţă şi pe termen lung; – planurile susţin restructurarea reţelei actuale de unităţi şi servicii, ţinând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populaţiei, de tranziţia demografică şi epidemiologică, de oportunităţile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic şi tratament mai puţin invazive şi de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective: – îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile medicale şi creşterea, în acelaşi timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor; – reducerea discrepanţelor regionale şi judeţene în ceea ce priveşte îngrijirea primară şi serviciile din spitale existente; – creşterea nivelului de eficacitate, eficienţă, productivitate şi eficienţă a costurilor în prestarea serviciilor; – asigurarea calităţii şi a siguranţei în acordarea serviciilor medicale; – dezvoltarea coordonării şi a complementarităţii la nivelul diferiţilor furnizori de servicii medicale şi cu sectorul social; şi – promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi şi servicii ambulatorii); – planurile regionale de servicii medicale prezintă o viziune pe termen mediu şi lung şi o strategie operaţională pentru o reţea regională de servicii de asistenţă medicală eficientă, sustenabilă şi echitabilă şi servesc drept documente conceptuale cheie în direcţionarea viitoarelor investiţii în infrastructură şi echipamente; – Planul de servicii medicale aferent regiunii Bucureşti-Ilfov se adresează unei populaţii de aproximativ 2,3 milioane de locuitori (11,5% din populaţia ţării), fiind regiunea cu cel mai mare grad de urbanizare şi cea mai mare densitate a populaţiei din România, potrivit celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populaţia regiunii Bucureşti-Ilfov va creşte cu aproximativ 3,6% până în 2020 şi cu 6% până în 2030, cu precizarea că populaţia cu vârsta minimă de 65 de ani va creşte până la 16,3% din totalul populaţiei în 2020 şi până la 17,7% în 2030. Analizând datele privind morbiditatea, se constată că cele mai mari rate de prevalenţă au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiomiopatie ischemică, diabet zaharat, boli cerebrovasculare şi tulburări psihice. Cardiomiopatia ischemică şi bolile cerebrovasculare au rate mai mari de prevalenţă decât media naţională, în special determinate de cele din Bucureşti. În aceste condiţii, Strategia de reconfigurare a spitalelor în regiunea Bucureşti-Ilfov presupune restructurarea reţelei regionale de spitale, astfel încât să răspundă fragmentării şi slabei coordonări. Unităţile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu şi cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile nonacute. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătăţită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020. Starea infrastructurii sistemului de sănătate din România este precară şi necesită atenţie imediată pentru a evita viitoare situaţii de criză previzibile. În prezent, mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură, iar în ultimii 25 de ani s-a construit un singur spital public de anvergură. Reţeaua de spitale din România este formată din mai multe tipologii de spitale (pavilionar, monobloc sau mixt), care se confruntă cu probleme importante, printre care: - vechimea: o mare parte din spitalele din România au fost construite la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, după teorii şi reguli considerate în ziua de azi depăşite; majoritatea spitalelor judeţene sunt construite în anii 1970; – structura pavilionară: o mare parte din spitale au structuri de tip pavilionar, ansamblul fiind format dintr-un număr ridicat de corpuri legate între ele prin alei şi drumuri exterioare, uneori situate chiar la câţiva kilometri distanţă unele de altele. Acest tip de structură segmentează fluxurile de lucru, creşte distanţa dintre secţii şi zonele de diagnostic sau tratamente şi influenţează negativ desfăşurarea actului medical; şi – starea clădirilor: puţine din cele 366 de spitale din România au fost renovate în ultimii 50 de ani; chiar şi aceste lucrări de renovare s-au făcut pe zone izolate din spital, fără o strategie pentru întregul complex. Astfel, majoritatea construcţiilor spitaliceşti din România se află într-o stare neadecvată. Această stare de fapt duce la: - riscuri pentru pacienţi (act medical ineficient, reacţie redusă la situaţii de criză, infecţii nosocomiale etc.). – riscuri pentru personalul medical; – confort redus pentru pacienţi şi personalul medical; – scăderea motivaţiei personalului medical (medici, asistente medicale etc.); – cheltuirea ineficientă a banului public (clădiri neizolate termic, distanţe mari între clădiri etc.). Ţinând cont de standardele europene, conform cărora se recomandă înlocuirea substanţială a unei clădiri medicale după o perioadă de 30-50 de ani de funcţionare, motivele fiind multiple, printre care: - deteriorări structurale în cazul clădirilor de spital aflate în zone seismice; – deteriorări de reţele de instalaţii (media de viaţă a reţelelor de instalaţii din spitale este de 15-30 ani, în funcţie de materialele folosite şi de acurateţea execuţiei); – deteriorări ale finisajelor interioare din cauza uzurii accentuate în astfel de spaţii; – deteriorări ale echipamentelor medicale; şi – deteriorarea condiţiilor epidemiologice din cadrul spitalului (infecţiile nosocomiale devin imposibil de înlăturat, iar agenţii microbieni care le determină devin tot mai rezistenţi la soluţiile dezinfectante), în plus, dezvoltarea rapidă a tehnologiei în domeniul medical, a practicilor medicale şi implicit nevoia de adaptare a normativelor existente (normative de proiectare a spitalelor, normative de siguranţă la incendiu sau normele igienico-sanitare) la aceste noi tendinţe impun realizarea de clădiri medicale compacte, modulare şi flexibile la noi extinderi şi la dotarea cu noi echipamente, în care actul medical să fie eficient şi adaptat ultimelor standarde, iar tratarea pacientului să primeze. În România există o nevoie urgentă de spitale care pot oferi un grad ridicat de complexitate a serviciilor. Acestea sunt punctele terminale în asistenţa cazurilor grave, atât la adulţi, cât şi la copii. Pentru a putea implementa strategia de sănătate 2014-2020, precum şi acordurile internaţionale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate publică, este imperios necesară dezvoltarea unor structuri noi, planificate şi echipate conform standardelor anului 2016, Infrastructura spitalicească neadecvată atrage riscuri semnificative şi reduce capacitatea de operare a sistemului public de sănătate. Problema gradului avansat de degradare este combinată în unele cazuri cu o concentrare mare a activităţii, ceea ce creează un risc structural pentru sistemul de sănătate. Secţiile spitalelor sunt supraaglomerate cu paturi, iar unele analize care sar putea desfăşura în ambulatoriu sunt de asemenea efectuate în spital, Spitalele trebuie să aibă spaţii adecvate astfel încât să se poată asigura acordarea serviciilor medicale atât în cadrul spitalizării de zi, cât şi în cadrul spitalizării continue în secţii cu paturi decongestionate şi să fie sprijinite de ambulatorii. Mai mult, această concentrare a activităţii în clădiri neadecvate constituie un risc major pentru capacitatea sistemului de sănătate publică în caz de calamitate naturală sau de tragedie colectivă. Având în vedere faptul că, deşi în prezent în municipiul Bucureşti există un număr aparent mare de spitale, 19 administrate de Primăria Capitalei şi 32 administrate de Ministerul Sănătăţii, serviciile medicale către populaţie nu sunt prestate la nivelul aşteptărilor din ce în ce mai mari ale cetăţenilor, principalele neajunsuri constatate fiind: - specialităţi medicale deficitare: terapie intensivă, mari arşi, pneumologie, chirurgie toracică, hematologie, anatomie patologică; – prezenţa infecţiilor nosocomiale în majoritatea spitalelor; – cele mai multe spitale deţin clădiri vechi, care nu pot fi reconfigurate pentru a asigura fluxuri medicale conform standardelor actuale; – numeroase clădiri în care funcţionează spitale sau secţii ale acestora prezintă risc seismic şi necesită lucrări urgenţe de consolidare. Ţinând cont de specificul clădirilor, ce nu pot fi consolidate, reparate, reconfigurate şi modernizate decât după relocarea activităţii medicale în alte spaţii, care în momentul de faţă nu există, luând în considerare faptul că din această perspectivă construcţia unui spital metropolitan nou în Bucureşti este vitală şi prezintă avantaje multiple, deoarece în acest fel vor fi rezolvate simultan mai multe probleme endemice ale sistemului public de sănătate, respectiv: - asigurarea unei asistenţe medicale de calitate în specialităţi deficitare în prezent; – edificarea unei unităţi spitaliceşti în care toate circuitele medicale vor fi asigurate la cele mai înalte standarde în domeniu; – posibilitatea relocării unor secţii din alte spitale bucureştene care funcţionează în prezent în clădiri care necesită intervenţii imediate; – combaterea fenomenului emigrării cadrelor medicale, prin asigurarea unor condiţii de muncă la standarde europene, precum şi a locuinţelor de serviciu în imobile conexe spitalului; – posibilitatea înfiinţării unor centre de excelenţă în cardiologie şi oncologie, cu toate secţiile conexe amenajate şi dotate la cele mai înalte standarde. Având în vedere că edificarea unui asemenea complex necesită, în afara unei suprafeţe de teren suficient de mari, şi anumite condiţii privind accesibilitatea tuturor mijloacelor de transport şi proximitatea reţelelor de utilităţi, luând în considerare şi faptul că un asemenea obiectiv, care generează valori importante de trafic, nu poate fi amplasat într-o poziţie în care să afecteze traficul şi aşa congestionat al Capitalei, având în vedere faptul că Primăria Municipiului Bucureşti a început demersurile necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii „Spital Metropolitan“ - unitate medicală de excelenţă, care va dispune de dotări necesare pentru asigurarea unor servicii medicale la standarde europene, precum şi faptul că pentru realizarea acestui proiect a fost identificat un teren aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Societăţii Române de Televiziune, ale cărui caracteristici sunt optime pentru realizarea proiectului, luând în considerare faptul că terenul este prevăzut în anexa nr. 2 lit. A pct. 4 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de faptul că prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 295 din data de 19 iulie 2017 se solicită trecerea terenului menţionat din domeniul public al statului şi administrarea Societăţii Române de Televiziune în domeniul public al municipiului Bucureşti, în vederea realizării Spitalului Metropolitan, trecerea terenului respectiv în domeniul public municipiului Bucureşti putându-se realiza doar prin act normativ cu putere de lege, în acest context, construirea unui noi unităţi sanitare cu paturi, respectiv a Spitalului Metropolitan, este absolut necesară şi va contribui la îmbunătăţirea accesului la servicii medicale de calitate, acordate în sistem integrat, pentru pacienţi din regiunea Bucureşti-Ilfov, având în vedere dreptul cetăţenilor României la ocrotirea sănătăţii, precum şi obligaţia corelativă a statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, stipulate în Constituţia României, fiind necesară îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile medicale prin realizarea în regim de urgenţă a unor clădiri medicale compacte, modulare şi flexibile la noi extinderi şi la dotarea cu noi echipamente, în care actul medical să fie eficient şi adaptat ultimelor standarde, iar tratarea pacientului să primeze, având în vedere că asigurarea unor servicii medicale reprezintă un drept al tuturor cetăţenilor şi, deopotrivă, o obligaţie a statului, iar neluarea unor măsuri urgente ar avea ca efect creşterea riscurilor apariţiei unor viitoare situaţii de criză în domeniu, în considerarea faptului că această măsură vizează interesul public general, respectiv protejarea sănătăţii populaţiei şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, în vederea asigurării cadrului legal, precum şi a condiţiilor necesare realizării obligaţiilor asumate pentru realizarea obiectivului de investiţii „Spital Metropolitan“, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. 1 Se aprobă modificarea valorii de inventar pentru partea de imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Societăţii Române de Televiziune, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 1. ART. 2 Se aprobă transmiterea suprafeţei de 47.155 mp din imobilul prevăzut la art. 1 din domeniul public al statului şi administrarea Societăţii Române de Televiziune în domeniul public al municipiului Bucureşti, în vederea realizării obiectivului de investiţii „Spital Metropolitan“. ART. 3 Municipiul Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în calitate de beneficiar al obiectivului de investiţii prevăzut la art. 2, preia de la Societatea Română de Televiziune investiţii nefinalizate în valoare de 944.844 lei, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 2. ART. 4 Contravaloarea investiţiilor nefinalizate prevăzute la art. 3 se achită de beneficiar Societăţii Române de Televiziune, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, urmând ca sumele încasate să fie virate bugetelor din care au provenit. ART. 5 (1) Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 şi a investiţiilor nefinalizate prevăzute la art. 3 se face prin protocol încheiat între Societatea Română de Televiziune şi municipiul Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti în termen de maximum 15 zile de la plata integrală a sumelor prevăzute la art. 4. (2) Municipiul Bucureşti, prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti, preia toate drepturile şi obligaţiile Societăţii Române de Televiziune privind imobilul prevăzut la alin. (1). ART. 6 Societatea Română de Televiziune îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la predarea-preluarea imobilului potrivit prevederilor art. 5 alin. (1). ART. 7 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă. PRIM-MINISTRU VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ Contrasemnează: Ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Paul Stănescu Bucureşti, 21 martie 2018. Nr. 23. ANEXA 1 DATELE DE IDENTIFICARE ale părţii de imobil, aflat în domeniul public al statului şi administrarea Societăţii Române de Televiziune, pentru care se modifică valoarea de inventar potrivit reevaluării
┌──────────┬────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬─────────────┐
│Nr. de │ │ │ │ │ │
│inventar │ │ │ │ │ │
│MFP │ │ │ │ │Valoarea de │
│conform │Cod de │Denumirea │Descriere │Adresa │inventar │
│Hotărârii │clasificaţie│ │tehnică │ │(lei) │
│Guvernului│ │ │ │ │ │
│nr. 1.705/│ │ │ │ │ │
│2006 │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────────┤
│ │ │ │Suprafaţa │ │ │
│ │ │ │măsurată: │ │ │
│ │ │ │47.155 mp │ │ │
│ │ │ │Teren │ │ │
│ │ │ │împrejmuit│ │ │
│ │ │ │C1 - │ │ │
│ │ │ │cabină │ │ │
│ │ │ │poartă │ │ │
│ │ │ │S. │Bucureşti,│ │
│ │ │Teren │construită│şoseaua │75.170.417,60│
│150342 │8.30. │intravilan│la sol: 52│Pipera nr.│lei │
│ │ │ │mp │63-65, │ │
│ │ │ │C2 - │sectorul 2│ │
│ │ │ │fundaţie │ │ │
│ │ │ │S. │ │ │
│ │ │ │construită│ │ │
│ │ │ │la sol: │ │ │
│ │ │ │1.837 mp │ │ │
│ │ │ │CF 237261,│ │ │
│ │ │ │Bucureşti,│ │ │
│ │ │ │sectorul 2│ │ │
└──────────┴────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────────────┘
ANEXA 2 DATELE privind investiţiile nefinalizate la imobilul identificat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului la numărul MF 150342, a căror contravaloare va fi suportată din bugetul municipiului Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti
┌────────────┬─────────────┬───────────┐
│Denumirea │Descriere │Valoarea │
│ │tehnică │(lei) │
├────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │Total │
│ │- cabină │944.844 │
│ │poartă cu │lei, din │
│ │suprafaţa │care: │
│ │construită la│- 930.384 │
│Investiţii │sol de 52 mp │lei din │
│nefinalizate│- fundaţie în│alocaţii de│
│ │suprafaţă de │la bugetul │
│ │1.837 mp │de stat; │
│ │- împrejmuire│- 14.460 │
│ │obiectiv │lei din │
│ │Pipera │surse │
│ │ │proprii. │
└────────────┴─────────────┴───────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
