Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere necesitatea instituirii cu celeritate a unui cadru legal coerent care să permită implementarea reformelor şi investiţiilor publice, stabilite prin componenta 11 - Turism şi cultură din Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, denumit în continuare PNRR, şi că Ministerul Culturii s-a angajat să deruleze o serie de reforme în domeniul sistemului de finanţare a culturii în cadrul reformei 3,
întrucât termenul asumat de Guvernul României pentru adoptarea R3 Reformarea sistemului de finanţare a sectorului cultural, prevăzută în Planul naţional de redresare şi rezilienţă, reformă prin intermediul căreia se va actualiza/crea Statutul lucrătorilor culturali, este trimestrul I 2023,
întrucât cultura este un ecosistem cu impact social substanţial, contribuind la existenţa unei societăţi democratice, sustenabile, libere, echitabile şi incluzive care reflectă şi consolidează diversitatea, valorile, istoria şi libertăţile europene,
având în vedere că măsurile de izolare luate ca răspuns la pandemia de COVID-19 au subminat grav ecosistemul cultural şi creativ, punând astfel în pericol exerciţiul drepturilor culturale fundamentale şi slăbind contribuţia artelor şi culturii la calitatea vieţii, diversitatea culturală şi dezvoltarea economică sustenabilă,
având în vedere importanţa socială şi economică a sectoarelor culturale şi creative, denumite în continuare SCC, pentru dezvoltarea europeană a României şi contribuţia lor la produsul intern brut, ca şi la formarea şi stabilizarea pieţei forţei de muncă şi la reducerea fenomenelor de migraţie economică a specialiştilor şi prin aceasta la prezervarea identităţilor culturale şi la susţinerea diversităţi culturale,
având în vedere Raportul referitor la situaţia artiştilor şi la redresarea culturală în UE, emis de Comisia de cultură a Parlamentului European, nr. A9 - 0283/2021 şi recomandările cuprinse în acest raport,
luând în consideraţie analiza Comisiei de cultură a Parlamentului UE, care a evidenţiat că pandemia de COVID-19 a adus la lumină vulnerabilităţile preexistente ale SCC la nivel european, caracterizate prin intermitenţă, eterogenitate şi instabilitate, mijloacele de trai fragile ale artiştilor şi ale lucrătorilor din sectorul cultural, precum şi bugetele strânse ale multor instituţii culturale şi insuficienţa finanţării publice, aspecte care au plasat artiştii, profesioniştii, din sectoarele culturale şi creative, şi lucrătorii, în situaţii şi mai precare, deoarece pierderea de venituri pentru liber-profesionişti şi lucrătorii cu contracte atipice, care reprezintă majoritatea în SCC, a fost adesea agravată de insuficienţa sau chiar absenţa regimurilor naţionale de securitate socială şi a măsurilor de sprijin,
întrucât lucrătorii din domeniul cultural ar trebui să aibă acces la standarde minime garantate de securitate socială, inclusiv la indemnizaţii de şomaj, asigurări de sănătate şi fonduri de pensii, astfel încât să se poată concentra pe deplin asupra procesului şi creativităţii lor artistice,
luând în consideraţie faptul că, în Rezoluţia Parlamentului European din 7 iunie 2007 privind statutul social al artiştilor, Parlamentul a solicitat deja în mod explicit statelor membre crearea sau aplicarea unui cadru legal şi instituţional pentru susţinerea creaţiei artistice prin adoptarea sau aplicarea unui număr de măsuri coerente şi globale, care să includă contractele, securitatea socială, asigurările de sănătate, impozitarea directă şi indirectă şi respectarea normelor europene,
având în vedere că, în Rezoluţia sa din 7 septembrie 2020 referitoare la redresarea culturală a Europei, Parlamentul a subliniat din nou necesitatea de a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale lucrătorilor din sectoarele culturale şi creative şi a solicitat insistent Comisiei să stabilească un cadru european pentru condiţiile de muncă în sectoarele şi industriile culturale şi creative (SCC),
întrucât cultura are o valoare intrinsecă, în calitatea sa de expresie a umanităţii, a democraţiei şi a diversităţii, care poate fi esenţială pentru promovarea dezvoltării durabile,
întrucât cultura, artele, patrimoniul cultural şi diversitatea culturală sunt deosebit de valoroase pentru societatea europeană din punct de vedere cultural, educativ, democratic, ecologic, social şi economic, precum şi din punctul de vedere al drepturilor omului şi ar trebui să fie promovate şi sprijinite; întrucât SCC ale Europei contribuie în mod semnificativ la identitatea europeană comună şi la valorile noastre, la sănătatea noastră mentală şi la bunăstarea economică şi, pe termen lung, la crearea unui spaţiu public european,
întrucât SCC cuprind în principal microîntreprinderi, organizaţii şi întreprinderi mici şi mijlocii cu acces limitat la pieţele financiare, precum lucrători din sectorul cultural care adesea lucrează cu fracţiune de normă şi obţin venituri neregulate şi mixte, din diferite surse,
pentru asigurarea accesului la negocieri colective pentru toţi lucrătorii culturali şi pentru recunoaşterea dreptului la asociere pentru promovarea negocierilor colective,
luând în considerare necesitatea de a stabili fundamentele şi procedurile pentru reglementarea statutului financiar, fiscal şi social al lucrătorilor culturali profesionişti de pe piaţa muncii din România şi realizarea unui cadru normativ care să asigure stabilitatea profesională a acestora, în sensul de a-şi desfăşura activitatea şi de a-şi dezvolta cariera profesională independent de fluctuaţiile contractuale şi de venit inerente în sectorul cultural, reducându-se astfel incidenţa renunţării la practica artistică sau culturală,
având în vedere că dezvoltarea unui cadru legislativ coerent privind lucrătorii culturali necesită coordonarea cu politicile UE privind ocuparea forţei de muncă, concurenţa, piaţa internă, politica socială, drepturile fundamentale, egalitatea şi garantarea proprietăţii intelectuale,
ţinând cont că neluarea acestor măsuri cu caracter urgent ar conduce la neîndeplinirea de către România a obiectivelor şi neatingerea jaloanelor şi a ţintelor în materie de reforme şi investiţii, astfel cum sunt prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAP. I
Obiectul reglementării. Definiţii
ART. 1
Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează regimul juridic şi fiscal aplicabil lucrătorilor culturali profesionişti, măsurile de susţinere şi dezvoltare a carierei lor profesionale şi formele de organizare colectivă a acestora.
ART. 2
(1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) activitate culturală - creaţia unei opere literare ori artistice sau a unui obiect protejat şi/sau interpretarea ori execuţia, nefixată sau fixată, aşa cum sunt acestea definite în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, protejate sau susceptibile de a fi protejate prin drept de autor sau drepturi conexe, precum şi activităţile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă;
b) asociaţie profesională a lucrătorilor culturali profesionişti - persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită de lucrătorii culturali profesionişti pe baza dreptului la liberă asociere, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, care se completează, după caz, cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor săi şi pentru apărarea drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în înţelegerile colective, precum şi în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte;
c) beneficiar al activităţii - persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială, pentru care lucrătorul cultural profesionist desfăşoară activităţi remunerate pe bază contractuală, altele decât contractul individual de muncă;
d) conciliere - modalitatea de soluţionare amiabilă a conflictelor între partenerii de dialog, cu ajutorul unui consultant extern agreat de aceştia şi cu participarea unui delegat desemnat de Ministerul Culturii, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor;
e) conflict - situaţia de divergenţă dintre lucrătorii culturali profesionişti şi beneficiarii activităţii privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea relaţiilor lor contractuale/activităţii sau din negocierea înţelegerilor colective;
f) consultare - schimbul de opinii în cadrul dialogului;
g) depozitar al înţelegerii colective - autoritatea publică competentă să înregistreze înţelegerea colectivă;
h) dialog - procesul voluntar prin care partenerii de dialog se informează, se consultă şi negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun;
i) informare - transmiterea de date şi informaţii de către beneficiarii de activitate către asociaţia profesională, pentru a-i permite examinarea prealabilă a acestora şi formularea unor puncte de vedere informate şi fundamentate;
j) înţelegere colectivă - convenţia încheiată în formă scrisă între beneficiarul/beneficiarii de activitate şi asociaţia/asociaţiile profesionale, prin care se stabilesc clauze privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din desfăşurarea activităţii lucrătorilor culturali profesionişti. Prin încheierea înţelegerilor colective se urmăresc promovarea şi apărarea intereselor părţilor semnatare, prevenirea sau limitarea neînţelegerilor sau conflictelor;
k) lucrător cultural profesionist - autorul sau artistul interpret şi executant, aşa cum sunt aceştia definiţi în Legea nr. 8/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoana fizică ce desfăşoară o activitate culturală de suport sau auxiliară, dintre cele enumerate în anexă, care s-au înregistrat, ca atare, în scop fiscal, pentru o durată de trei ani;
l) negociere colectivă - negocierea dintre beneficiarii de activitate şi asociaţia profesională sau asociaţiile profesionale care urmăreşte stabilirea condiţiilor minimale ce privesc desfăşurarea activităţii lucrătorilor culturali profesionişti şi a relaţiilor dintre cele două părţi, precum şi orice alte acorduri în probleme de interes comun;
m) parteneri de dialog - asociaţii profesionale, beneficiari ai activităţii lucrătorilor culturali profesionişti, precum şi, după caz, reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice, care interacţionează în procesul de dialog;
n) părţi îndreptăţite să negocieze o înţelegere colectivă - beneficiari de activitate sau asociaţii profesionale care întrunesc condiţiile legale pentru a participa la negocierea unei înţelegeri colective;
o) program de mobilitate - program de finanţare nerambursabilă, aşa cum este acesta definit în Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările şi completările ulterioare, instituit în scopul de a sprijini dezvoltarea educaţională, personală şi profesională a lucrătorilor culturali profesionişti, contribuind astfel la o creştere economică durabilă, la menţinerea în activitate pe termen lung a lucrătorilor din cultură, la coeziunea socială şi la stimularea inovării;
p) recunoaştere reciprocă - acordul voluntar prin care partenerii de dialog îşi recunosc unul altuia legitimitatea în vederea stabilirii unui demers comun;
q) registrul lucrătorilor culturali profesionişti, denumit în continuare registrul - baza de date publică, administrată de Ministerul Culturii, ce cuprinde informaţiile de identificare a persoanelor fizice înregistrate ca lucrători culturali profesionişti: numărul unic de înregistrare, data înregistrării ca lucrător cultural profesionist şi data încetării acestei înregistrări, menţiunile privind suspendarea calităţii de lucrător cultural profesionist, inclusiv încetarea suspendării şi, după caz, data încetării de drept;
r) reprezentativitate - atribut al asociaţiilor profesionale dobândit potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, care conferă statutul de partener de dialog abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului dintre părţi;
s) sectoare de activitate culturală şi creativă - sectoarele sau subsectoarele economiei naţionale/socioeconomice în care îşi desfăşoară cu preponderenţă activitatea lucrătorii culturali profesionişti; lista sectoarelor de activitate culturală şi creativă este propusă de către Ministerul Culturii şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
t) soluţionare amiabilă - procedură alternativă de soluţionare a disputelor privind relaţiile contractuale/activitatea lucrătorilor culturali profesionişti prin care o a treia parte îşi asumă sarcina de a ajuta părţile în rezolvarea pe cale amiabilă a acestora şi de a face recomandări pentru încheierea lor.
(2) Lucrător cultural profesionist nu poate fi o persoană fizică care exercită o profesie reglementată sau liberală, care este funcţionar public sau care îşi desfăşoară activitatea de natură culturală sub forma prestării unei munci salariate desfăşurate în temeiul unui contract individual de muncă.
CAP. II
Organizarea activităţii lucrătorului cultural profesionist
ART. 3
(1) Pentru a fi înregistrat ca lucrător cultural profesionist, solicitantul trebuie să fi realizat, în anul fiscal anterior solicitării de înregistrare, cel puţin 50% din veniturile supuse impozitului pe venit, aşa cum sunt acestea definite în titlul IV „Impozitul pe venit“ din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cumulat, din:
a) venituri din cesiunea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe;
b) activităţi independente din categoria celor enumerate în anexă;
c) contracte individuale de muncă pe durată determinată, pentru activităţi culturale şi în domeniul cultural, ajunse la termen până la data depunerii cererii de înregistrare.
(2) În calculul definit conform alin. (1) nu intră veniturile obţinute de persoana fizică din exploatarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe dobândite prin cesiune sau moştenire şi nici din cesiunea dreptului de autor pentru opere ştiinţifice sau pentru programe de calculator.
(3) Odată cu cererea de înregistrare ca lucrător cultural profesionist, solicitantul care a obţinut, în anul fiscal anterior, venituri din drepturi de proprietate intelectuală are obligaţia de a depune o declaraţie pe propria răspundere privind respectarea condiţiilor de la alin. (2).
ART. 4
(1) Pentru a fi înregistrat ca lucrător cultural profesionist, solicitantul depune, oricând în cursul anului, o cerere la administratorul registrului, împreună cu documentele fiscale doveditoare privind realizarea pragului de 50% de venituri din activităţi culturale şi, după caz, cu declaraţia pe propria răspundere privind respectarea condiţiilor de la art. 3 alin. (2), însoţite de o declaraţie pe propria răspundere privind realitatea şi autenticitatea informaţiilor transmise.
(2) Reprezintă documente fiscale doveditoare adeverinţa de venit pentru anul fiscal anterior, emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, sau ultima declaraţie unică de venit depusă în anul fiscal anterior şi, după caz, actul administrativ de autorizare a activităţii, cuprinzând codul CAEN al acesteia, emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, şi/sau adeverinţa de venit eliberată de angajator, cu menţionarea explicită a funcţiei ocupate şi a domeniului de activitate al angajatorului.
(3) Domeniul de activitate al angajatorului, în situaţia prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. c), trebuie să se înscrie în categoria celor prevăzute în anexă.
(4) Cererea se depune, în format fizic sau prin mijloace electronice, la administratorul registrului şi se aprobă sau se respinge în termen de 30 de zile de la depunere.
(5) Administratorul registrului verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 3 şi aprobă sau, în cazul neîndeplinirii condiţiilor, respinge motivat cererea.
(6) În cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 3 şi al aprobării cererii, administratorul registrului comunică solicitantului dovada luării în evidenţă în registru.
(7) Aprobarea sau respingerea cererii se comunică, prin mijloace electronice, în termen de 30 de zile de la depunere. Necomunicarea în acest termen reprezintă aprobarea tacită a cererii.
(8) În cazul respingerii, solicitantul poate introduce plângere prealabilă, în termen de 30 de zile de la comunicare, la administratorul registrului.
(9) Plângerea prealabilă se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei.
(10) În cazul respingerii plângerii prealabile sau al nesoluţionării ei în termenul prevăzut la alin. (7), persoana vătămată poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(11) În termen de 30 de zile de la comunicarea aprobării sau, după caz, de la îndeplinirea termenului de aprobare tacită, lucrătorul cultural profesionist comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal, în format fizic sau prin mijloace electronice, o cerere de înregistrare fiscală ca lucrător cultural profesionist, însoţită de dovada luării în evidenţă în registru sau, după caz, de cererea comunicată către administratorul registrului însoţită de o declaraţie pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor de aprobare tacită.
(12) În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală de la domiciliul fiscal al solicitantului emite un certificat de înregistrare fiscală a acestuia ca lucrător cultural profesionist, care i se comunică acestuia, prin mijloace electronice, în termen de 3 zile de la emitere.
(13) Dovada luării în evidenţă în registru se face prin:
a) emiterea din oficiu, prin mijloace electronice, de către registru către lucrătorul cultural profesionist a unui număr unic de înregistrare, însoţit de numele şi prenumele persoanei căreia îi este asociat şi data înregistrării, în termen de 48 de ore de la data aprobării cererii;
b) emiterea, la cererea lucrătorului cultural profesionist, a unui extras de registru, cuprinzând numărul unic de înregistrare, numele şi prenumele şi data naşterii lucrătorului cultural profesionist, data înregistrării şi, după caz, data suspendării, a încetării suspendării şi/sau a încetării de drept a calităţii de lucrător cultural profesionist;
c) emiterea, la cererea lucrătorului cultural profesionist, a unui certificat de înregistrare în registru, cuprinzând informaţiile prevăzute la lit. b).
(14) Prin comunicarea cererii de înregistrare către administratorul registrului, prevăzută la alin. (4), lucrătorul cultural profesionist îşi dă acordul pentru ca informaţiile prevăzute la alin. (13) lit. b) să fie accesibile public în registru.
(15) Datele cu caracter personal cuprinse în registru sunt prelucrate în condiţiile prevăzute de Regulamentul general privind protecţia datelor şi legislaţia de punere în aplicare a acestuia.
(16) Verificarea realităţii şi corectitudinii informaţiilor de natură fiscală furnizate de către solicitant către registru se face de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform metodologiilor proprii de control.
(17) În cazul constatării neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2), Agenţia Naţională de Administrare Fiscală comunică această constatare registrului, în termen de 30 de zile de la emiterea actului administrativ de constatare.
(18) În situaţia prevăzută la alin. (17), registrul procedează la radierea persoanei înregistrate ca lucrător cultural profesionist, în termen de 15 zile de la comunicarea actului administrativ în cauză.
(19) Actul administrativ de constatare a neîndeplinirii condiţiilor pentru dobândirea calităţii de lucrător cultural profesionist poate fi contestat în condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(20) Admiterea contestaţiei, prin hotărâre judecătorească definitivă, se comunică de către contestatar registrului şi repune contestatarul în situaţia anterioară.
ART. 5
(1) Înregistrarea ca lucrător cultural profesionist este valabilă pe o durată de trei ani fiscali consecutivi, termen care începe să curgă de la data înregistrării în registru.
(2) La încheierea duratei de trei ani fiscali, lucrătorul cultural profesionist poate solicita prelungirea înregistrării, cu condiţia ca minimum 50% din veniturile supuse impozitului pe venit, aşa cum sunt acestea definite în titlul IV „Impozitul pe venit“ din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, realizate în acest interval, ca medie anuală, să provină din activităţi desfăşurate ca lucrător cultural profesionist.
(3) În cazul în care condiţia prevăzută la alin. (2) nu este îndeplinită, persoana fizică are dreptul de a solicita înregistrarea ca lucrător cultural profesionist în anul următor, cu respectarea condiţiei prevăzute la art. 3 alin. (1).
(4) Prelungirea înregistrării este valabilă pentru o durată de trei ani consecutivi şi poate fi solicitată ori de câte ori această durată expiră, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5) Prelungirea înregistrării se solicită cu minimum 60 de zile şi maximum 120 de zile înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), iar prelungirea începe să curgă de la data expirării respectivului termen.
(6) Cererea de prelungire cuprinde numărul de înregistrare în registru şi este însoţită de adeverinţele de venit corespunzătoare perioadei în care persoana fizică a fost înregistrată ca lucrător cultural profesionist, emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
(7) Cererea de prelungire a înregistrării se depune şi se soluţionează conform prevederilor art. 4 alin. (4)-(10).
(8) Cererea de prelungire se aprobă dacă este însoţită de documentele prevăzute la alin. (6), iar solicitantul îndeplineşte condiţia prevăzută la alin. (2).
ART. 6
(1) Înregistrarea lucrătorului cultural profesionist se suspendă de drept pentru cauză de:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
c) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
d) concediu paternal;
e) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
f) exercitarea unei funcţii de demnitate publică, pe toată durata mandatului;
g) contract individual de muncă, pentru activităţi culturale aşa cum sunt acestea definite în prezenta ordonanţă de urgenţă, pe durată determinată.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), lucrătorul cultural profesionist are obligaţia de a comunica administratorului registrului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal situaţia de suspendare de drept, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia, suspendarea fiind notată în registru începând de la data înregistrării comunicării.
(3) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) atrage încetarea înregistrării lucrătorului cultural profesionist, începând cu data la care a intervenit cauza de suspendare.
(4) Durata înregistrării se prelungeşte corespunzător cu perioada de suspendare.
(5) Încetarea cauzei de suspendare se comunică administratorului registrului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal în termen de 15 zile de la momentul în care a intervenit.
(6) Pe durata suspendării, lucrătorului cultural profesionist nu îi sunt recunoscute drepturile stabilite prin înţelegerile colective şi nici drepturile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 7
(1) Înregistrarea lucrătorului cultural profesionist încetează de drept:
a) la încheierea unui contract individual de muncă, pentru activităţi culturale aşa cum sunt acestea definite în prezenta ordonanţă de urgenţă, pe durată nedeterminată;
b) ca sancţiune pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 6 alin. (2) şi art. 10 alin. (1);
c) în caz de deces;
d) la expirarea duratei de trei ani pentru care s-a făcut înregistrarea.
(2) Înregistrarea lucrătorului cultural profesionist poate înceta la cerere, cererea fiind transmisă în scris administratorului registrului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal, încetarea operând de la data înregistrării cererii.
(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), lucrătorul cultural profesionist are obligaţia de a comunica administratorului registrului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de la domiciliul său fiscal, în termen de 15 zile de la încheierea contractului individual de muncă, situaţia de încetare de drept.
(4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), lucrătorul cultural profesionist nu va putea depune o nouă cerere de înregistrare în următorii trei ani de la data constatării de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a situaţiei de nerespectare a obligaţiei.
(5) Administratorul registrului radiază persoana a cărei calitate de lucrător cultural profesionist a încetat de drept, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de încetare sau a constatării că a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d).
CAP. III
Regimul juridic şi fiscal al lucrătorilor culturali profesionişti
ART. 8
(1) În desfăşurarea activităţii lui, lucrătorul cultural profesionist încheie contracte de cesiune a drepturilor patrimoniale, în temeiul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau contracte de desfăşurare a activităţii culturale.
(2) Contractul de desfăşurare a activităţii culturale reprezintă convenţia încheiată pentru o durată determinată între un beneficiar al activităţii culturale şi lucrătorul cultural profesionist, care are ca obiect desfăşurarea unei activităţi culturale.
(3) În cazul artiştilor interpreţi şi executanţi care realizează o interpretare sau execuţie nefixată, drepturile patrimoniale cesionate sunt prevăzute, ca obiect distinct, în contractul de desfăşurare a activităţii culturale.
(4) Contractul de desfăşurare a activităţii culturale se încheie:
a) pentru desfăşurarea unei activităţi dintre cele enumerate în anexă sau asimilabile acestora;
b) în situaţia prevăzută la alin. (2).
(5) Contractele încheiate de lucrătorii culturali profesionişti vor cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, data înregistrării lucrătorului cultural profesionist în registru şi numărul unic de înregistrare.
(6) Contractul de desfăşurare a activităţii culturale trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, condiţiile de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă pe parcursul sau în desfăşurarea activităţii.
(7) Veniturile obţinute în temeiul unor contracte de desfăşurare a activităţii culturale încheiate după înscrierea persoanei fizice în registru constituie venituri din activităţi independente.
(8) Înscrierea contribuabilului, persoană fizică, în registru este considerată criteriu de independenţă a activităţii din punctul de vedere al clasificării veniturilor.
(9) Pentru veniturile realizate, lucrătorii culturali profesionişti datorează impozit şi contribuţii sociale obligatorii, aşa cum sunt ele prevăzute pentru veniturile din activităţi independente sau din drepturi de proprietate intelectuală, după caz.
(10) Lucrătorul cultural profesionist are obligaţia depunerii declaraţiei unice şi a plăţii contribuţiilor sociale, la termenele, în condiţiile şi cu excepţiile prevăzute de legislaţia fiscală aplicabilă, atunci când, potrivit condiţiilor legale, datorează contribuţii de asigurări sociale şi/sau de asigurări sociale de sănătate.
(11) Impozitul datorat de lucrătorii culturali profesionişti pentru veniturile realizate din contracte de desfăşurare a activităţii culturale se reţine la sursă de către plătitorul de venit la momentul plăţii veniturilor şi reprezintă impozit final.
(12) Pentru venitul obţinut din contracte de desfăşurare a activităţii culturale încheiate în condiţiile alin. (4) lit. a), venitul net fiscal se calculează prin aplicarea asupra venitului brut a unei cote forfetare de deducere de 40%.
ART. 9
(1) Perioada în care persoana fizică a fost înregistrată ca lucrător cultural profesionist reprezintă vechime în muncă şi în specialitate.
(2) Contractele încheiate de lucrătorii culturali profesionişti cu beneficiarii ce au calitatea de autoritate contractantă în sensul Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt eligibile, în condiţiile în care atribuirea acestora s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice.
(3) Lucrătorul cultural profesionist care încheie un contract cu o instituţie de spectacole sau concerte şi nu are domiciliul în localitatea unde instituţia îşi desfăşoară activitatea poate primi din bugetul instituţiei o sumă lunară forfetară neimpozabilă, în cuantum de până la 50% din salariul mediu net pe economie, pentru a-şi asigura cazarea, pe toată durata contractului.
(4) Contractul de desfăşurare a activităţii culturale, încheiat conform prezentei ordonanţe de urgenţă, reprezintă cheltuială eligibilă în înţelesul legislaţiei privind finanţarea nerambursabilă de proiecte şi programe naţionale.
ART. 10
(1) Toate contractele încheiate de un lucrător cultural profesionist în exercitarea unei activităţi culturale, aşa cum este ea definită la art. 2 alin. (1) lit. a), se supun reglementărilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (1) se constată de către organele fiscale şi poate fi sesizată acestora de către orice persoană.
(3) Constatarea încetării de drept a calităţii de lucrător cultural profesionist, în condiţiile art. 7 alin. (1) lit. a) şi b), atrage recalcularea obligaţiilor fiscale ale persoanei fizice, prevederile art. 8 alin. (12) nemaifiindu-i aplicabile pentru perioada dintre data la care a intervenit încetarea de drept şi data constatării acestei încetări.
ART. 11
(1) Plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesionişti datorează o contribuţie asiguratorie reprezentând 1% din valoarea fiecărui contract încheiat cu un lucrător cultural profesionist.
(2) Contribuţia prevăzută la alin. (1) se declară şi se virează în condiţiile prevăzute pentru contribuţia asiguratorie pentru muncă, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 220^6 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesionişti au obligaţia de a depune semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului, o declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a persoanelor pentru care a fost plătită contribuţia.
(4) Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a declaraţiei prevăzute la alin. (3) sunt reglementate prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu consultarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi cu avizul Ministerului Finanţelor, al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al Ministerului Sănătăţii.
(5) Declaraţia prevăzută la alin. (4) se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, pe portalul e-România.
(6) Datele cu caracter personal cuprinse în declaraţia prevăzută la alin. (4) sunt prelucrate în condiţiile prevăzute de Regulamentul general privind protecţia datelor şi legislaţia de punere în aplicare a acestuia.
(7) Declaraţia prevăzută la alin. (4) va cuprinde cel puţin:
a) date de identificare a persoanei juridice care depune declaraţia;
b) numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal;
c) numele, prenumele, codul numeric personal şi numărul unic de înregistrare în registru al lucrătorilor culturali profesionişti cu care au fost încheiate contracte în perioada de raportare;
d) date privind veniturile aferente contractelor încheiate.
(8) Evidenţa obligaţiilor de plată a contribuţiei asiguratorii prevăzute la alin. (2) se ţine pe baza codului de identificare fiscală.
CAP. IV
Drepturile lucrătorilor culturali profesionişti
ART. 12
Lucrătorii culturali profesionişti au următoarele drepturi:
a) dreptul de participare şi reprezentare colectivă pentru ameliorarea condiţiilor de muncă şi libertatea de acţiune în apărarea drepturilor;
b) dreptul de a constitui sau de a adera la o asociaţie profesională;
c) dreptul la consultare sau de schimb de informaţii.
ART. 13
(1) Lucrătorii culturali profesionişti contribuabili la sistemele publice de asigurări sociale de sănătate au, ca asiguraţi, următoarele drepturi:
a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
d) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.
(2) Baza de calcul al indemnizaţiilor se stabileşte conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Evenimentele survenite în timpul desfăşurării activităţii lucrătorului cultural profesionist, în temeiul unui contract de desfăşurare a activităţii culturale, la sediul, filiala, punctul de lucru al beneficiarului de activitate sau în spaţiul decis de acesta, se comunică şi se cercetează conform prevederilor capitolului VI „Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor“ din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 14
(1) Lucrătorii culturali profesionişti beneficiază de indemnizaţie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii pentru indemnizaţia de şomaj;
b) nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare;
c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;
d) se înregistrează, anterior datei înregistrării cererii pentru indemnizaţia de şomaj, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa;
e) nu au încheiat niciun contract de cesiune a drepturilor patrimoniale sau de desfăşurare a activităţii culturale, în calitate de lucrător cultural profesionist, în perioada de minimum 60 de zile anterioară înregistrării cererii pentru indemnizaţia de şomaj.
(2) Indemnizaţia de şomaj se acordă începând de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1).
(3) Indemnizaţia de şomaj se acordă persoanelor prevăzute la alin. (1), pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, conform prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Se consideră stagiu de cotizare perioada de timp pentru care persoana fizică a fost înregistrată ca lucrător cultural profesionist, a fost asigurată obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru şomaj şi/sau perioada de timp pentru care persoana a fost asigurată facultativ prin încheierea unui contract de asigurare pentru şomaj şi prin plata în temeiul acestui contract de asigurare a contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj.
(5) Lucrătorii culturali profesionişti care beneficiază de indemnizaţie de şomaj au următoarele obligaţii:
a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitaţi, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistraţi;
b) să comunice în termen de 3 zile agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistraţi orice modificare a condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor;
c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistraţi;
d) să caute activ posibilităţi de reluare a activităţii culturale sau un loc de muncă;
e) să înştiinţeze în scris agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistraţi apariţia stării de incapacitate temporară de muncă şi datele de identificare, respectiv numele medicului prescriptor şi unitatea în care funcţionează acesta, în termen de 24 de ore de la data acordării concediului medical. În situaţia în care apariţia stării de incapacitate temporară de muncă a intervenit în zile declarate nelucrătoare sau împlinirea termenului de 24 de ore se realizează în zile declarate nelucrătoare, persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj au obligaţia de a înştiinţa agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate, în prima zi lucrătoare.
(6) Obligaţia prevăzută la alin. (5) lit. c) nu se aplică în situaţia în care persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj participă la programe de formare profesională, organizate în condiţiile legii, a căror finanţare este asigurată din asistenţa financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european şi Fondului de coeziune. Obligaţia nu se aplică pe perioada în care persoanele participă la aceste programe de formare profesională, în condiţiile în care, anterior includerii în cadrul acestor programe, nu au fost cuprinse în serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă şi se află în perioada de acordare a acestor servicii.
(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) au obligaţia să prezinte lunar, la data programării prevăzute la alin. (5) lit. a), agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate dovada participării lor la programe de formare profesională a căror finanţare este asigurată din asistenţa financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european şi Fondului de coeziune, sau, după caz, dovada participării la examenul de absolvire a acestora.
(8) Indemnizaţia de şomaj se plăteşte lunar în cuantumul prevăzut la alin. (3).
(9) Pentru fracţiuni de lună, indemnizaţia de şomaj se calculează proporţional cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă.
(10) Încetarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, are loc după cum urmează:
a) la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată mai mare de 12 luni;
b) la data de întâi a lunii următoare lunii în care au realizat, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare;
c) la data încheierii unui contract, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în calitate de lucrător cultural profesionist;
d) dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni;
e) la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate ori a pensiei anticipate parţiale sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă;
f) la data plecării din ţară a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
g) la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni;
h) în cazul decesului beneficiarului;
i) la data de la care îşi încep desfăşurarea activităţii în funcţii elective sau la data la care sunt numiţi în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului.
(11) Suspendarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor şi repunerea în plată au loc în condiţiile prevăzute de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(12) Sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru şomaj se recuperează prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(13) Beneficiarii de indemnizaţie de şomaj sunt asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de stat şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. V
Măsuri de susţinere a formării şi calificării lucrătorilor culturali profesionişti
ART. 15
(1) Pentru a susţine dezvoltarea carierei profesionale a lucrătorilor culturali profesionişti se instituie Programul naţional de mobilitate, care se finanţează de la bugetul de stat, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional ca autoritate finanţatoare, cu o sumă stabilită anual, până la data de 15 mai a fiecărui an, prin ordin al ministrului culturii.
(2) La nivelul autorităţilor locale se instituie programe locale de mobilitate, care se finanţează din totalul finanţărilor nerambursabile acordate proiectelor culturale, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sumă care se adaugă acestora şi reprezintă cel puţin 10% din acest total.
(3) În funcţie de situaţia specifică şi în scopul maximizării efectelor programelor locale de mobilitate, autorităţile locale pot decide, în condiţiile legii, să constituie un program judeţean sau interjudeţean de mobilitate, pentru utilizarea în comun a sumelor pe care fiecare le alocă.
ART. 16
Principiile care stau la baza Programului naţional şi a programelor locale de mobilitate sunt:
a) diversitatea culturală - susţinerea diversităţii orientărilor artistice şi/sau culturale, precum şi a circulaţiei lucrătorilor culturali profesionişti şi a rezultatelor activităţii acestora;
b) egalitatea de tratament/egalitatea de şanse - tratamentul nediscriminatoriu al solicitanţilor şi al abordărilor reprezentanţilor diferitelor comunităţi sau sectoare culturale, indiferent de apartenenţa etnică sau de gen;
c) transparenţa - punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la acordarea finanţărilor nerambursabile, prin comunicarea lor publică de către autoritatea finanţatoare şi înscrierea informaţiilor relevante în Registrul finanţărilor nerambursabile, administrat de Ministerul Culturii;
d) libera concurenţă - asigurarea condiţiilor pentru ca oricare solicitant să aibă dreptul de a deveni beneficiar;
e) predictibilitatea - punerea la dispoziţie la începutul fiecărui exerciţiu financiar de informaţii relevante şi complete privind condiţiile şi perioadele de desfăşurare a sesiunilor de selecţie;
f) mobilitatea - în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, desemnează capacitatea lucrătorului cultural profesionist de a se deplasa în scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor şi competenţelor profesionale.
ART. 17
(1) Programul naţional de mobilitate şi programele locale de mobilitate ale autorităţilor locale au ca beneficiari lucrători culturali profesionişti care solicită în mod individual finanţare nerambursabilă pentru una dintre activităţile prevăzute la alin. (2).
(2) Programele asigură finanţarea nerambursabilă a unei părţi din cheltuielile eligibile prevăzute în cererea de finanţare, astfel:
a) susţinerea cu cel mult 90% a cheltuielilor privind mobilitatea internaţională şi naţională a lucrătorilor culturali profesionişti pentru participarea la conferinţe, ateliere, expoziţii, schimburi de experienţă, tabere şi rezidenţe de creaţie, precum şi altele asemenea, pentru formare şi calificare profesională;
b) susţinerea cu cel mult 90% a cheltuielilor pentru dobândirea de noi competenţe, cu prioritate pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale lucrătorilor culturali profesionişti, pentru diversificarea formelor de expresie artistică şi de comunicare publică a operelor, prestaţiilor artistice şi a altor obiecte protejate;
c) susţinerea cu cel mult 80% a cheltuielilor de transport şi asigurare a operelor şi altor obiecte protejate, precum şi a echipamentelor necesare lucrătorului cultural profesionist în perioada în care are loc activitatea prevăzută la lit. a) şi b).
(3) Finanţarea nerambursabilă acordată prin Programul de mobilitate al unei autorităţi finanţatoare nu se poate cumula cu o altă finanţare nerambursabilă care are acelaşi obiect acordată prin Programul de mobilitate al unei alte autorităţi finanţatoare.
ART. 18
(1) Acordarea de finanţări nerambursabile în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se face pe bază de selecţie a cererilor de finanţare nerambursabilă.
(2) Autorităţile finanţatoare locale sunt obligate să organizeze anual cel puţin 2 sesiuni de selecţie de cereri de finanţare, în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, de îndată ce sunt îndeplinite condiţiile legale de angajare a cheltuielilor bugetare.
(3) Administraţia Fondului Cultural Naţional este obligată să organizeze anual 4 sesiuni de selecţie de cereri de finanţare în termen de cel mult 15 zile de la aprobarea bugetelor proprii.
(4) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a comunica public perioada în care se vor desfăşura sesiunile de selecţie cu cel puţin 30 de zile înainte de data-limită pentru depunerea cererilor de finanţare.
(5) Sesiunea de selecţie poate fi structurată pe domenii/sectoare culturale, după caz.
(6) În aplicarea dispoziţiilor alin. (2) şi (3), autorităţile finanţatoare pregătesc sesiunea de selecţie astfel:
a) elaborează ghidul solicitantului;
b) elaborează regulile şi criteriile specifice de acordare a finanţărilor nerambursabile;
c) elaborează regulamentul privind desfăşurarea activităţii comisiilor de selecţie şi a celei de soluţionare a contestaţiilor;
d) efectuează orice alte demersuri organizatorice necesare îndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (2).
(7) Documentele elaborate conform dispoziţiilor alin. (6) se aprobă prin act administrativ emis de către autoritatea finanţatoare: ordin, decizie sau hotărâre, după caz.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), documentele elaborate conform dispoziţiilor alin. (6) de către Administraţia Fondului Cultural Naţional se aprobă prin ordin al ministrului culturii.
ART. 19
(1) Sesiunea de selecţie a cererilor de finanţare se desfăşoară în următoarele etape:
a) comunicarea publică a anunţului privind sesiunea de selecţie;
b) verificarea îndeplinirii condiţiilor de participare la selecţie;
c) evaluarea şi selecţia cererilor de finanţare;
d) comunicarea publică a rezultatului selecţiei;
e) soluţionarea contestaţiilor;
f) comunicarea publică a rezultatului final al selecţiei;
g) încheierea şi executarea contractelor de finanţare;
h) acceptarea raportului final al beneficiarului şi, după caz, decontarea ultimei tranşe din finanţarea contractată.
(2) Odată cu comunicarea publică a anunţului privind sesiunea de selecţie, autoritatea finanţatoare are obligaţia de a comunica, în acelaşi mod, următoarele informaţii şi documente:
a) regulamentul privind organizarea sesiunii de finanţare nerambursabilă şi desfăşurarea activităţii comisiilor de selecţie şi a celei de soluţionare a contestaţiilor;
b) ghidul solicitantului, care trebuie să cuprindă condiţiile de participare, criteriile de eligibilitate a solicitanţilor, domeniile/ activităţile eligibile, modelul cererii de finanţare;
c) valoarea totală a fondurilor alocate sesiunii de finanţare, cu precizarea limitei superioare a finanţării nerambursabile care poate fi acordată unui solicitant;
d) criteriile de selecţie;
e) modelul contractului de finanţare.
(3) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a comunica public, în termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei etape, următoarele:
a) lista solicitanţilor, cu precizarea obiectului cererii de finanţare şi a sumelor solicitate;
b) lista beneficiarilor, cu precizarea obiectului cererii de finanţare şi a valorii finanţării nerambursabile acordate;
c) valoarea finanţării nerambursabile decontate.
(4) Componenţa nominală a comisiilor de selecţie şi a comisiei de contestaţii se comunică public la încheierea activităţii acestora, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.
(5) Autoritatea finanţatoare are obligaţia introducerii în Registrul finanţărilor nerambursabile a informaţiilor prevăzute la alin. (3) în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la comunicarea lor publică pe pagina de internet.
ART. 20
(1) Selecţia proiectelor de mobilitate pe baza cererilor de finanţare nerambursabilă se realizează de către comisii constituite la nivelul autorităţii finanţatoare.
(2) Comisiile de selecţie sunt alcătuite din reprezentanţi ai autorităţii finanţatoare şi specialişti cu experienţă de cel puţin 2 ani în domeniile pentru care se organizează sesiunea de selecţie.
(3) Specialiştii prevăzuţi la alin. (2) nu pot face parte din categoria personalului angajat prin raport de serviciu sau contract individual de muncă încheiat cu autoritatea finanţatoare, iar numărul acestora trebuie să fie mai mare decât numărul reprezentanţilor autorităţii.
(4) Stabilirea numărului de membri ai comisiei de selecţie şi numirea acestora se fac prin actul administrativ emis de către autoritatea finanţatoare.
(5) Componenţa nominală a comisiilor de selecţie se poate stabili, în funcţie de expertiza şi specializările necesare, fie pentru o singură sesiune de selecţie, fie pentru toate sesiunile de selecţie organizate în cadrul unui exerciţiu bugetar.
ART. 21
(1) Selecţia cererilor de finanţare nerambursabilă se realizează în baza clasamentului punctajelor finale, rezultate în urma evaluării cererilor, pe baza criteriilor stabilite de autoritatea finanţatoare.
(2) Punctajul final se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei care a realizat evaluarea.
ART. 22
(1) Solicitanţii au dreptul să formuleze contestaţii exclusiv asupra modului în care a fost respectată procedura privind organizarea şi desfăşurarea sesiunii şi a selecţiei şi să le depună la sediul autorităţii finanţatoare în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţa acestora a rezultatului selecţiei.
(2) Contestaţiile se soluţionează în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului pentru depunerea contestaţiilor.
(3) În vederea soluţionării contestaţiilor depuse de solicitanţi, la nivelul autorităţii se înfiinţează o comisie de soluţionare a contestaţiilor, constituită în conformitate cu prevederile art. 20 din persoane cu competenţe în domeniul administrativ, juridic şi managerial.
(4) În componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor nu pot fi numite persoane care au făcut parte din comisiile de selecţie din cadrul aceleiaşi sesiuni.
ART. 23
(1) Pentru activitatea depusă, membrii comisiilor de selecţie şi membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor primesc o remuneraţie al cărei cuantum este stabilit de autoritatea finanţatoare, cu încadrarea în bugetul alocat, în limita a cel puţin 5% şi cel mult 10% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi se aprobă prin act administrativ emis de ordonatorul de credite.
(2) Valoarea totală a remuneraţiilor acordate membrilor comisiilor de selecţie şi ai comisiei de contestaţii pentru activitatea depusă în cadrul unei sesiuni de selecţie nu poate depăşi 8% din bugetul stabilit pentru acea sesiune de selecţie.
(3) Activităţile de pregătire a sesiunilor de selecţie şi de secretariat al comisiilor de selecţie şi comisiei de soluţionare a contestaţiilor se asigură de personalul propriu al autorităţii finanţatoare, potrivit atribuţiilor prevăzute în fişa postului.
ART. 24
(1) Finanţarea nerambursabilă se acordă pentru cererile de finanţare selectate, în baza clasamentului final, în limita bugetului alocat sesiunii de finanţare, pe baza contractelor de finanţare încheiate între autoritatea finanţatoare şi solicitanţi, care devin astfel beneficiari la momentul atribuirii contractului de finanţare.
(2) Finanţarea nerambursabilă se acordă în tranşe, prin virament bancar din bugetul autorităţii finanţatoare în contul beneficiarului, pe baza cererii de plată emise de acesta pentru fiecare tranşă.
(3) Cuantumul şi eşalonarea tranşelor se stabilesc în contractul de finanţare, în funcţie de specificul activităţii/activităţilor ce fac obiectul contractului, prima tranşă fiind plătibilă la cererea beneficiarului, la semnarea contractului de finanţare.
(4) Următoarele tranşe se acordă după verificarea eligibilităţii cheltuielilor efectuate de beneficiar din tranşa anterioară, în baza unui raport al acestuia însoţit de documente justificative.
(5) Ultima tranşă nu poate fi mai mică de 10% din totalul finanţării şi se acordă după încheierea activităţii.
(6) În termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea activităţii, beneficiarul este obligat să transmită autorităţii finanţatoare raportul final de activitate şi, după caz, documentele justificative pentru ultima tranşă.
(7) Cheltuielile de transport şi cazare sunt eligibile în limita plafoanelor stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare pentru secretarii generali din ministere.
(8) Nivelul indemnizaţiilor de deplasare se stabileşte în limita plafoanelor stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru secretarii generali din ministere şi sumele corespunzătoare se virează odată cu cele prevăzute la alin. (10).
(9) Cheltuielile de cazare şi de masă, ca şi cheltuielile de transport, în limita plafoanelor stabilite, reprezintă cheltuieli forfetare şi nu necesită depunerea de documente justificative.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (2)-(5), autoritatea finanţatoare virează sumele corespunzătoare pentru taxele de participare, pentru transport şi cazare în termen de cel mult 3 zile de la depunerea de către beneficiar a solicitării de plată.
(11) Prin excepţie de la prevederile art. 76 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţiile de deplasare nu sunt impozabile şi nu sunt supuse contribuţiilor sociale.
ART. 25
(1) Nerespectarea de către beneficiari a obligaţiilor asumate prin contractele de finanţare atrage obligarea acestora la restituirea parţială sau integrală a sumelor primite, la care se adaugă dobânda legală calculată la sumele acordate, în conformitate cu prevederile contractuale, în condiţiile legii.
(2) În urma verificării documentelor justificative, autoritatea finanţatoare are obligaţia de a recupera de la beneficiar fondurile utilizate de acesta pentru acoperirea altor cheltuieli decât cele eligibile, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Constatarea de către autoritatea finanţatoare a nerespectării obligaţiilor asumate prin contract, inclusiv utilizarea fondurilor pentru acoperirea altor cheltuieli decât cele eligibile, reprezintă cauză de reziliere a contractului şi titlu executoriu pentru recuperarea sumelor acordate.
ART. 26
(1) În sprijinul dezvoltării carierei profesionale a lucrătorilor culturali profesionişti, autorităţile administraţiei publice locale pot acorda acestora, în condiţiile legii, pe un termen care nu poate depăşi 60 de zile într-un interval de 12 luni, pentru fiecare beneficiar, dreptul de utilizare a sălilor de spectacole şi concerte sau a altor spaţii, aflate în proprietatea publică sau privată a unităţii administrativ-teritoriale şi în administrarea unor instituţii publice, în scopul desfăşurării unor activităţi de pregătire profesională, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, repetiţii, exerciţii, ateliere, cursuri.
(2) Modul de atribuire a utilizării spaţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale, în condiţiile legii.
CAP. VI
Constituirea asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti
ART. 27
(1) În scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu beneficiarii activităţii lor remunerate, lucrătorii culturali profesionişti au dreptul, fără nicio îngrădire, să constituie şi/sau să adere la asociaţii profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti.
(2) Asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti, denumite în continuare asociaţii profesionale, sunt independente faţă de autorităţile publice, de partidele politice, de organizaţiile beneficiarilor de activităţi şi de orice alte organizaţii neguvernamentale, inclusiv organisme de gestiune colectivă ori uniuni de creaţie.
(3) Asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti nu pot desfăşura activităţi cu caracter politic.
(4) Constituirea sau aderarea la asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti constituite în baza prezentei ordonanţe de urgenţă nu este incompatibilă şi nu îngrădeşte dreptul lucrătorilor culturali profesionişti de asociere în alte asociaţii sau uniuni de creaţie constituite sau care vor fi constituite sau dreptul la libera asociere în orice alt scop.
ART. 28
(1) Pentru constituirea unei asociaţii profesionale este necesar acordul de voinţă liber exprimat al unui număr de cel puţin 30 de lucrători culturali profesionişti din acelaşi sector de activitate culturală sau creativă.
(2) Niciun lucrător cultural profesionist nu poate fi constrâns să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau să nu se retragă dintr-o asociaţie profesională.
(3) Un lucrător cultural profesionist poate face parte, în acelaşi timp, numai dintr-o singură asociaţie profesională într-un sector de activitate profesională şi creativă.
(4) Pe perioada în care un lucrător cultural profesionist deţine o funcţie de demnitate publică conform legii, calitatea sa de membru într-o asociaţie profesională se suspendă.
ART. 29
Constituirea, organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea activităţii unei asociaţii profesionale a lucrătorilor culturali profesionişti se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu respectarea prevederilor legale. În absenţa unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea şi încetarea activităţii asociaţiei profesionale, se vor aplica dispoziţiile Codului civil privind încetarea persoanelor juridice.
ART. 30
(1) Statutele asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti cuprind cel puţin următoarele prevederi cu privire la:
a) scopul constituirii, denumirea şi sediul asociaţiei profesionale;
b) modul în care se dobândeşte şi încetează calitatea de membru al asociaţiei profesionale;
c) drepturile şi îndatoririle membrilor;
d) modul de stabilire şi încasare a cotizaţiei;
e) organele executive de conducere, denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
f) condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a hotărârilor;
g) mărimea şi compunerea patrimoniului iniţial;
h) divizarea, comasarea sau dizolvarea asociaţiei profesionale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului;
i) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice.
(2) Clauzele statutare contrare legilor în vigoare sunt nule de drept.
(3) Asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti au dreptul de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea şi de a-şi formula programe proprii de acţiune, cu respectarea legii.
(4) Este interzisă orice intervenţie din partea autorităţilor publice, a beneficiarilor sau a oricăror alte organizaţii neguvernamentale, inclusiv organisme de gestiune colectivă ori uniuni de creaţie, de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (3).
ART. 31
Poate fi ales în organele de conducere ale asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti orice membru care are capacitate de exerciţiu deplină şi nu execută pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
ART. 32
(1) Pentru dobândirea de către asociaţia profesională a lucrătorilor culturali profesionişti a personalităţii juridice, împuternicitul special al membrilor fondatori ai asociaţiei profesionale, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul aceasta.
(2) La cererea de înscriere a asociaţiei profesionale a lucrătorilor culturali profesionişti se anexează originalul şi câte două copii certificate de reprezentantul legal de pe următoarele acte:
a) procesul-verbal de constituire a asociaţiei profesionale, semnat de membrii fondatori odată cu statutul şi care consemnează acordul membrilor fondatori privind demararea procedurilor de dobândire a personalităţii juridice;
b) statutul;
c) lista membrilor organului executiv de conducere a asociaţiei profesionale, cu menţionarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiei/meseriei şi a domiciliului acestora.
ART. 33
(1) La primirea cererii de înscriere, judecătoria competentă potrivit art. 32 alin. (1) este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia, să examineze:
a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 32 alin. (2);
b) dacă statutul asociaţiei profesionale este conform prevederilor legale în vigoare.
(2) În cazul în care constată că cerinţele legale pentru constituirea asociaţiei profesionale a lucrătorilor culturali profesionişti nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 32 alin. (1), căruia îi solicită, în scris, remedierea neregularităţilor constatate, în termen de cel mult 7 zile.
(3) În cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanţa va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai asociaţiei profesionale a lucrătorilor culturali profesionişti.
(4) Instanţa pronunţă o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotărârea judecătoriei se comunică semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.
ART. 34
(1) Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului.
(2) Termenul de apel este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 468 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
(3) Apelul se judecă cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai asociaţiei profesionale, în termen de 30 de zile. Instanţa de apel redactează decizia şi restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.
ART. 35
(1) Judecătoria este obligată să ţină un registru special al asociaţiilor profesionale, în care se înscriu: denumirea şi sediul asociaţiei profesionale a lucrătorilor culturali profesionişti, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.
(2) Înscrierea în registrul special al asociaţiilor profesionale prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de judecătorie.
(3) Certificatul de înscriere a asociaţiei profesionale în registrul special al judecătoriei se comunică acesteia în termen de 5 zile de la înscriere.
ART. 36
(1) Asociaţia profesională a lucrătorilor culturali profesionişti dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special al asociaţiilor profesionale, prevăzut la art. 35 alin. (1), a hotărârii judecătoreşti definitive.
(2) Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care judecătoria certifică înscrierea pe fiecare pagină, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie asociaţiei profesionale, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 32 alin. (2), în copii semnate pe fiecare pagină de împuternicitul special şi vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva acesteia.
ART. 37
(1) Asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti sunt obligate să aducă la cunoştinţa instanţei unde s-au înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum şi orice schimbare în componenţa organului de conducere.
(2) Instanţa prevăzută la alin. (1) este obligată să menţioneze în registrul special al asociaţiilor profesionale, prevăzut la art. 35 alin. (1), modificările din statut, precum şi schimbările din componenţa organului de conducere al asociaţiei profesionale.
(3) Cererea privind modificarea statutelor şi/sau a componenţei organelor de conducere ale asociaţiilor profesionale va fi însoţită de următoarele documente, în două exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagină de către împuternicitul special desemnat de organul de conducere:
a) procesul-verbal al şedinţei statutare a organului abilitat să hotărască modificarea statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere;
b) copie a hotărârii judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice şi copie a ultimei hotărâri judecătoreşti de modificare a statutului sau a componenţei organelor de conducere, după caz;
c) statutul, în forma modificată;
d) lista cu membrii organului de conducere, care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul şi profesia/funcţia.
ART. 38
Bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea, administrarea sau folosinţa asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor acestora, fără a putea fi împărţite între aceştia.
ART. 39
În vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti au dreptul să folosească mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin conciliere, mediere, arbitraj, petiţie, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 40
(1) Asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti apără drepturile membrilor lor, ce decurg din prezenta ordonanţă de urgenţă şi din negocierile colective în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), asociaţiile profesionale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de asociaţia profesională dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), asociaţiile profesionale au calitate procesuală activă.
(4) În exercitarea atribuţiilor lor, asociaţiile profesionale declanşează şi/sau participă la negocieri colective cu beneficiarii de activitate care urmăresc stabilirea remuneraţiilor minimale pentru diferitele categorii de activităţi ale lucrătorilor culturali profesionişti şi a condiţiilor minimale ce privesc desfăşurarea activităţii lucrătorilor culturali profesionişti şi a relaţiilor dintre cele două părţi, precum şi orice alte acorduri în probleme de interes comun.
(5) În scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor, asociaţiile profesionale reprezentative vor primi de la beneficiari informaţiile necesare pentru negocierea înţelegerilor colective în condiţiile legii.
ART. 41
(1) Asociaţia profesională a lucrătorilor culturali profesionişti poate, în condiţiile prevăzute de statut:
a) să sprijine material membrii săi în exercitarea profesiei/meseriei;
b) să editeze şi să tipărească publicaţii proprii;
c) să constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
d) să organizeze şi să sprijine material şi financiar activităţi sociale în interesul membrilor;
e) să organizeze şi să desfăşoare cursuri şi alte forme de pregătire, calificare sau reconversie profesională, în condiţiile legii;
f) să ofere, la cerere, consiliere în probleme de natură juridică sau financiar-fiscală membrilor săi;
g) să desfăşoare şi alte activităţi prevăzute prin statut, în condiţiile legii.
(2) Controlul activităţii financiare proprii a asociaţiilor profesionale se realizează prin comisia de cenzori, care funcţionează potrivit statutului şi legislaţiei în vigoare.
ART. 42
(1) Raporturile dintre asociaţiile profesionale şi membrii lor sunt reglementate prin statutele proprii şi prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Membrii unei asociaţii profesionale au dreptul de a se retrage din asociaţia profesională fără a avea obligaţia de a arăta motivele.
(3) Membrii care se retrag din asociaţia profesională nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizaţie sau a sumelor ori bunurilor donate.
(4) Membrii aleşi în organele executive de conducere ale asociaţiilor profesionale şi personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi salarizaţi din fondurile asociaţiilor profesionale.
ART. 43
(1) În cazul reorganizării unei asociaţii profesionale a lucrătorilor culturali profesionişti, destinaţia patrimoniului se decide în conformitate cu prevederile statutare.
(2) Asociaţiile profesionale se pot dizolva prin hotărâre a membrilor sau a delegaţilor acestora, adoptată conform statutelor proprii.
(3) În cazul dizolvării, patrimoniul asociaţiei profesionale se împarte conform dispoziţiilor din statut sau, în lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotărârii adunării de dizolvare.
(4) Dacă statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului şi nici în adunarea generală în care a fost decisă dizolvarea nu a fost luată o hotărâre în această privinţă, tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, sesizat de oricare membru al asociaţiei profesionale, hotărăşte asupra distribuirii patrimoniului.
(5) În termen de 5 zile de la dizolvare, conducătorii asociaţiei profesionale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligaţi să ceară instanţei judecătoreşti competente care a operat înscrierea ei în registrul special al asociaţiilor profesionale ca persoană juridică să facă menţiunea dizolvării asociaţiei profesionale.
(6) După împlinirea termenului de 5 zile, orice persoană interesată din rândul membrilor asociaţiei profesionale poate cere instanţei judecătoreşti competente efectuarea menţiunii prevăzute la alin. (5).
(7) Menţiunea prevăzută la alin. (5) se va face pe pagina şi la locul unde s-a făcut înscrierea în registrul special al asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti.
ART. 44
(1) Asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale autorităţilor administraţiei publice.
(2) În cazul în care o asociaţie profesională nu mai întruneşte condiţiile minime de constituire prevăzute la art. 28 alin. (1), orice terţ interesat poate solicita instanţei competente dizolvarea asociaţiei profesionale în cauză, în baza unei cereri motivate.
ART. 45
(1) Asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti legal constituite se pot asocia după criteriul sectoarelor de activitate.
(2) Două sau mai multe asociaţii profesionale constituite în cadrul aceluiaşi sector de activitate se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii a lucrătorilor culturali profesionişti, denumită în continuare federaţie.
(3) O asociaţie profesională poate fi afiliată, la nivel naţional, la o singură federaţie.
ART. 46
(1) Federaţiile lucrătorilor culturali profesionişti constituite prin asociere dobândesc personalitate juridică potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) În vederea dobândirii personalităţii juridice, împuternicitul special al federaţiei lucrătorilor culturali profesionişti va depune la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul aceasta o cerere pentru dobândirea personalităţii juridice, însoţită de următoarele înscrisuri:
a) hotărârea de constituire a federaţiei;
b) hotărârile asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti de a se asocia într-o federaţie, semnate de reprezentanţii legali ai acestora;
c) statutul federaţiei constituite;
d) lista membrilor din organul executiv de conducere, cu numele, prenumele, codul numeric personal şi funcţia acestora.
ART. 47
(1) Tribunalul competent prevăzut la art. 46 alin. (2) este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, să examineze:
a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 46 alin. (2);
b) dacă actul constitutiv şi statutele asociaţiilor profesionale sunt conforme cu prevederile legale în vigoare.
(2) În cazul în care constată că cerinţele legale pentru constituirea asociaţiilor profesionale nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 32 alin. (1), căruia îi solicită, în scris, remedierea neregularităţilor constatate, în termen de cel mult 7 zile.
(3) În cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanţa respectivă va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.
(4) Instanţa prevăzută la alin. (1) pronunţă o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotărârea tribunalului se comunică asociaţiilor profesionale, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.
(6) Hotărârea tribunalului este supusă numai apelului.
(7) Termenul de apel este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 468 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
(8) Apelul se judecă cu celeritate, în cel mult 45 de zile, cu citarea împuternicitului special. Instanţa de apel redactează decizia în termen de 5 zile de la pronunţare.
ART. 48
(1) Tribunalul Municipiului Bucureşti este obligat să ţină un registru special al federaţiilor lucrătorilor culturali profesionişti, în care consemnează: denumirea şi sediul asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti constituite prin asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice.
(2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de tribunal.
(3) Certificatul de înscriere a federaţiei în registrul special al tribunalului se comunică acesteia în termen de 5 zile de la înscriere.
(4) Federaţia asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti constituită prin asociere dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de înscriere în registrul special.
(5) Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie federaţiei, iar al doilea exemplar al tuturor actelor, în copii certificate de împuternicitul special, se va păstra în arhiva tribunalului.
(6) Federaţia este obligată să aducă la cunoştinţa tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum şi orice schimbare în componenţa organului executiv de conducere.
(7) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art. 46 şi 47.
(8) Instanţa este obligată să menţioneze în registrul special modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului executiv de conducere al asociaţiei profesionale.
ART. 49
Asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti se pot afilia la alte organizaţii interne şi internaţionale, conform statutului acestora.
ART. 50
(1) Asociaţiile profesionale şi/sau federaţiile lucrătorilor culturali profesionişti care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii sunt reprezentative la nivel de sector de activitate culturală şi creativă:
a) au statut legal de asociaţie profesională şi/sau federaţie;
b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;
c) au un număr de membri de cel puţin 30% din totalul de lucrători culturali profesionişti din respectivul sector de activitate culturală şi creativă.
(2) Îndeplinirea de către asociaţiile profesionale şi/sau federaţii a condiţiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 51 alin. (1).
(3) Hotărârea se motivează şi se comunică în 15 zile de la pronunţare.
(4) Hotărârea judecătorească poate fi atacată numai cu apel, competenţa materială revenind tribunalului, în cazul asociaţiilor, şi curţii de apel, în cazul federaţiilor.
ART. 51
(1) Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel:
a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice a federaţiei sau, după caz, a asociaţiei profesionale a lucrătorilor culturali profesionişti şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere;
b) declaraţiile semnate de reprezentanţii legali ai asociaţiilor profesionale componente sau declaraţia reprezentantului legal al asociaţiei profesionale, după caz, în care se specifică numărul total de membri al fiecărei asociaţii profesionale, precum şi, după caz, o situaţie cumulativă a membrilor, semnată de reprezentantul legal al federaţiei;
c) o situaţie certificată de Ministerul Culturii privind numărul total de lucrători culturali profesionişti înregistraţi în sectorul de activitate culturală şi creativă respectiv;
d) dovada depunerii la Ministerul Culturii a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
(2) Anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii, în condiţiile prevăzute la art. 50, asociaţiile profesionale şi federaţiile vor depune o copie în format fizic şi una în format electronic a respectivului dosar la Ministerul Culturii, care le va înregistra şi va emite dovadă în acest sens.
(3) Ministerul Culturii va afişa pe pagina de internet a instituţiei dosarul, precum şi orice alte informaţii cu privire la reprezentativitate puse la dispoziţie de asociaţiile profesionale.
(4) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească.
(5) Constatarea menţinerii condiţiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani, prin hotărâre judecătorească, la cererea asociaţiei profesionale.
(6) Hotărârile judecătoreşti prin care se constată îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, se comunică Ministerului Culturii, care va ţine evidenţa acestora.
(7) Reprezentativitatea asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti poate fi contestată în instanţă de către beneficiarii de activitate ori de asociaţii profesionale, în condiţiile în care nu mai sunt îndeplinite unul ori mai multe dintre criteriile pe baza cărora a fost obţinută reprezentativitatea în cauză.
(8) Contestaţia se depune la instanţa judecătorească care a acordat reprezentativitatea.
(9) Pierderea reprezentativităţii de către o asociaţie profesională a lucrătorilor culturali profesionişti dă dreptul oricărei părţi îndreptăţite să negocieze respectiva înţelegere colectivă să solicite renegocierea înţelegerii în cauză, anterior termenului de expirare a acestuia.
(10) Dacă nu se solicită renegocierea, înţelegerea colectivă în cauză rămâne în vigoare până la expirarea termenului pentru care a fost încheiată.
ART. 52
(1) Asociaţiile profesionale şi/sau federaţiile reprezentative pot crea alianţe cu federaţiile sau confederaţiile sindicale în scopul susţinerii intereselor comune care urmăresc dezvoltarea sectoarelor culturale şi creative, dezvoltarea profesională, formarea şi reconversia profesională a persoanelor care desfăşoară, sub orice formă, activităţi de natură culturală şi protejarea forţei de muncă din aceste sectoare.
(2) Alianţele prevăzute la alin. (1) se constituie, în principal, pentru realizarea de negocieri colective cu privire la stabilirea condiţiilor minimale ce privesc desfăşurarea activităţii lucrătorilor culturali profesionişti şi a relaţiilor dintre cele două părţi, precum şi orice alte acorduri în probleme de interes comun.
(3) Nivelurile minime ale remuneraţiilor pentru diversele categorii de activităţi culturale, precum şi condiţiile minime de desfăşurare a acestor activităţi se stabilesc prin negocierea colectivă dintre părţile îndreptăţite să negocieze o înţelegere colectivă din sectoarele de activitate culturală şi creativă relevante şi se finalizează prin încheierea de înţelegeri colective între aceste părţi.
(4) În vederea iniţierii negocierii colective, oricare dintre părţile îndreptăţite să negocieze o înţelegere colectivă interesate depune la Ministerul Culturii o cerere, însoţită de lista părţilor propuse pentru negociere şi elementele de identificare ale acestora, elementele ce fac obiectul negocierii, precum şi dovada notificării părţilor în vederea negocierii.
(5) Nedepunerea listei sau depunerea unei cereri incomplete, precum şi lipsa dovezii notificării atrag respingerea cererii de iniţiere a procedurilor de negociere.
(6) Înţelegerile colective se negociază în cadrul unei comisii cu caracter consultativ, constituite prin ordin al ministrului culturii, emis în termen de 15 zile de la primirea cererii de iniţiere a procedurilor de negociere şi care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala părţii solicitante.
(7) Normele metodologice privind modul de desemnare a membrilor comisiei, procedura de constituire, procedura de desfiinţare şi funcţionarea comisiei prevăzute la alin. (6) se adoptă prin ordin al ministrului culturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit legii.
ART. 53
Înţelegerile colective se negociază ţinându-se seama de următoarele criterii principale:
a) categoriile de lucrători culturali profesionişti şi sectorul/sectoarele sau subsectoarele de activitate culturală şi creativă pentru care se poartă negocierea;
b) categoriile de beneficiari de activitate ale lucrătorilor culturali profesionişti pe care îi reprezintă la negocieri structurile asociative sau entităţile desemnate să negocieze;
c) tipurile de opere şi alte obiecte protejate, de interpretări sau execuţii artistice şi/sau de activităţi culturale din domeniul/domeniile pentru care se poartă negocierea şi proporţia utilizării acestora în ansamblul activităţii beneficiarilor;
d) practica europeană privind rezultatele negocierilor colective dintre asociaţiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti şi beneficiarii de activitate ai acestora;
e) orice alte elemente, date sau informaţii relevante pentru evoluţia economică sau aspectele sociale din sectorul/sectoarele sau subsectoarele de activitate culturală şi creativă pentru care se poartă negocierea colectivă.
ART. 54
(1) Negocierea colectivă se desfăşoară conform programului stabilit între părţile îndreptăţite să negocieze o înţelegere colectivă, pe o durată de maximum 60 de zile de la data la care se desfăşoară prima şedinţă de negociere, convocată conform alin. (2).
(2) În termen de 5 zile de la data constituirii comisiei, secretariatul acesteia convoacă prima şedinţă de negociere, la finalul căreia părţile consemnează în procesul-verbal următoarele:
a) componenţa nominală a echipelor de negociere pentru fiecare parte, în baza unor împuterniciri scrise;
b) nominalizarea persoanelor mandatate să semneze înţelegerea colectivă;
c) locul şi calendarul reuniunilor;
d) dovada reprezentativităţii părţilor participante la negocieri;
e) dovada convocării tuturor părţilor îndreptăţite să participe la negociere;
f) orice alte elemente sau informaţii relevante privind negocierea.
(3) Data la care se desfăşoară prima şedinţă de negociere reprezintă data la care se consideră că negocierile au fost declanşate.
(4) La fiecare şedinţă de negociere se vor încheia procese-verbale semnate de reprezentanţii mandataţi ai părţilor în care se va consemna conţinutul negocierilor.
(5) La negocierea clauzelor şi la încheierea înţelegerilor colective părţile sunt egale şi libere.
ART. 55
(1) În termen de 30 de zile de la finalizarea procedurii de mediere potrivit legii, partea care a iniţiat procedura de negociere colectivă are obligaţia notificării Ministerului Culturii asupra rezultatului obţinut, cu respectarea regulilor aplicabile notificării actelor juridice.
(2) În cazul în care părţile au convenit asupra clauzelor şi conţinutului înţelegerii colective supuse negocierii, înţelegerea colectivă cu semnăturile tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze o înţelegere colectivă se depune la Ministerul Culturii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Ministerului Culturii, în termen de 10 zile de la primire.
(3) În cazul în care partenerii de dialog nu pot stabili prin negociere colectivă conţinutul şi clauzele înţelegerilor colective, aceştia pot recurge la mediere, în condiţiile legii.
(4) În cazul în care partenerii de dialog nu au convenit asupra clauzelor şi conţinutului înţelegerilor colective prin negociere sau mediere, aceştia pot să se adreseze, în termen de 15 zile de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (5) sau la art. 54 alin. (1), instanţei judecătoreşti competente.
(5) Hotărârea definitivă a instanţei judecătoreşti competente cu privire la clauzele şi conţinutul înţelegerilor colective se comunică partenerilor de dialog şi Ministerului Culturii, care are obligaţia de a o publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 10 zile de la primirea comunicării.
(6) Înţelegerile colective, precum şi actele adiţionale la acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a, prin grija părţilor semnatare.
(7) Ministerul Culturii va proceda la înregistrarea înţelegerilor colective şi le va publica pe pagina sa de internet, după verificarea conţinutului dosarului depus în acest scop, care trebuie să cuprindă:
a) înţelegerea colectivă, în original, redactată în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părţi;
b) dovada convocării părţilor îndreptăţite să participe la negociere;
c) împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării înţelegerii colective;
d) dovezile de reprezentativitate ale părţilor;
e) procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conţinând poziţia părţilor.
(8) În cazul în care dosarul nu este complet, Ministerul Culturii îl va returna părţii care l-a depus, în vederea completării sale şi a îndeplinirii condiţiilor procedurale.
ART. 56
(1) Înţelegerile colective se aplică de la data înregistrării lor la Ministerul Culturii sau de la o dată ulterioară, potrivit convenţiei părţilor.
(2) Înţelegerile colective sunt opozabile, din momentul înregistrării lor, tuturor lucrătorilor culturali profesionişti şi tuturor beneficiarilor de activitate din sectorul sau subsectorul cultural şi creativ pentru care au fost negociate.
ART. 57
(1) Înţelegerea colectivă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 36 de luni.
(2) Părţile pot hotărî de comun acord prelungirea aplicării înţelegerii colective pentru o perioadă de până la 12 luni.
ART. 58
(1) Executarea înţelegerii colective este obligatorie pentru părţi.
(2) Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin înţelegerea colectivă atrage răspunderea părţilor care se fac vinovate de aceasta.
ART. 59
(1) Clauzele înţelegerii colective pot fi modificate pe parcursul executării acesteia, în condiţiile legii, ori de câte ori toate părţile îndreptăţite să negocieze convin acest lucru.
(2) Modificările aduse înţelegerii colective se consemnează într-un act adiţional semnat de toate părţile care au încheiat înţelegerea.
(3) Actul adiţional se transmite în scris Ministerului Culturii, la care a fost înregistrată înţelegerea colectivă, şi tuturor părţilor semnatare şi produce efecte de la data înregistrării acesteia în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau de la o dată ulterioară, potrivit înţelegerii părţilor.
ART. 60
Înţelegerea colectivă încetează:
a) la împlinirea termenului pentru care a fost încheiată, dacă părţile nu convin prelungirea aplicării acesteia, în condiţiile legii;
b) prin acordul părţilor.
ART. 61
(1) Înţelegerea colectivă nu poate fi denunţată unilateral.
(2) Litigiile în legătură cu executarea, modificarea sau încetarea înţelegerii colective se soluţionează de către instanţa judecătorească stabilită prin înţelegerea colectivă.
ART. 62
Conflictele pot fi declanşate în următoarele situaţii:
a) beneficiarul de activitate refuză să înceapă negocierea unei înţelegeri colective, în conformitate cu dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în condiţiile în care nu are încheiată o astfel de înţelegere sau cea anterioară a încetat;
b) beneficiarul de activitate nu acceptă solicitările formulate de lucrătorii culturali profesionişti;
c) părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unei înţelegeri colective până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor.
ART. 63
(1) În toate cazurile în care există premisele declanşării unui conflict, asociaţiile profesionale reprezentative ale lucrătorilor culturali profesionişti vor sesiza în scris beneficiarul de activitate despre această situaţie, precizând revendicările lucrătorilor culturali profesionişti, motivarea acestora, precum şi propunerile de soluţionare, pe care beneficiarul de activitate este obligat să le primească şi să le înregistreze.
(2) Cerinţa prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită şi în cazul în care revendicările, motivarea şi propunerile de soluţionare sunt exprimate cu ocazia întâlnirii reprezentanţilor asociaţiei profesionale reprezentative cu reprezentanţii beneficiarului de activitate, dacă discuţiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.
(3) Beneficiarul de activitate are obligaţia de a răspunde în scris asociaţiei profesionale, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.
ART. 64
(1) În situaţia în care beneficiarul de activitate nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deşi a răspuns, asociaţia profesională nu este de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul se poate declanşa.
(2) Situaţia prevăzută la alin. (1) dă dreptul asociaţiei profesionale reprezentative a lucrătorilor culturali profesionişti să notifice beneficiarului de activitate declanşarea conflictului şi să sesizeze Ministerul Culturii în vederea concilierii acestui conflict.
(3) Sesizarea pentru concilierea conflictului se formulează în scris şi va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni:
a) beneficiarul de activitate, cu indicarea sediului şi datelor de contact ale acestuia;
b) obiectul conflictului şi motivarea acestuia;
c) dovada îndeplinirii cerinţelor cu privire la declanşarea conflictului;
d) desemnarea nominală a persoanelor delegate să reprezinte la conciliere asociaţia profesională reprezentativă.
(4) În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării, Ministerul Culturii îşi desemnează delegatul pentru participarea la concilierea conflictului şi comunică datele persoanei desemnate atât asociaţiei profesionale, cât şi beneficiarului de activitate.
(5) Ministerul Culturii convoacă părţile la procedura de conciliere într-un termen ce nu poate depăşi 7 zile lucrătoare de la data desemnării delegatului.
(6) Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere, asociaţiile profesionale reprezentative precum şi beneficiarii de activitate îşi desemnează fiecare o delegaţie formată din 2-5 persoane, care va fi împuternicită, în scris, să participe la concilierea organizată de Ministerul Culturii.
(7) La data fixată pentru conciliere, delegatul Ministerului Culturii verifică împuternicirile delegaţilor părţilor şi face toate diligenţele pentru a se realiza concilierea.
(8) Susţinerile părţilor şi rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părţi şi de delegatul Ministerului Culturii, care se întocmeşte în original câte unul pentru fiecare parte participantă la conciliere şi unul pentru delegatul ministerului.
(9) În cazul în care în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluţionarea revendicărilor formulate, conflictul se consideră încheiat.
(10) În situaţia în care acordul cu privire la soluţionarea conflictului este numai parţial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul şi cele rămase nesoluţionate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părţi referitoare la acestea din urmă.
(11) Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunoştinţa membrilor asociaţiei profesionale de către reprezentanţii acesteia la conciliere.
ART. 65
(1) În situaţia în care părţile au ajuns la un acord parţial sau nu au ajuns la niciun acord ca urmare a concilierii, asociaţiile profesionale reprezentative pot decide cu privire la continuarea conflictului prin suspendarea executării contractelor de cesiune sau de desfăşurare a activităţii culturale încheiate de membrii lor cu beneficiarii de activitate.
(2) Durata de suspendare a executării contractelor se stabileşte de către asociaţiile profesionale reprezentative, dar nu poate depăşi momentul în care părţile ajung la o înţelegere şi declară stins conflictul.
(3) Beneficiarii de activitate se pot adresa instanţelor de judecată pentru a solicita soluţionarea conflictului prevăzut la alin. (1).
(4) Pe perioada de suspendare a executării contractelor în condiţiile alin. (1) beneficiarii de activitate nu pot:
a) să pretindă lucrătorilor culturali profesionişti repararea prejudiciului suferit sau plata de penalităţi;
b) să procedeze la rezilierea contractelor a căror executare este suspendată;
c) să exercite presiuni de orice natură pentru a determina încetarea suspendării executării contractelor;
d) să recruteze alţi lucrători culturali profesionişti pentru realizarea activităţilor prevăzute în contractele a căror execuţie este suspendată.
ART. 66
(1) În situaţia în care, după declanşarea conflictului şi a măsurii de suspendare a executării contractelor, mai mult de jumătate din numărul membrilor asociaţiei profesionale reprezentative care au hotărât această măsură renunţă în scris, suspendarea executării contractelor încetează.
(2) În timpul conflictului, asociaţiile profesionale reprezentative continuă negocierile cu beneficiarii de activitate, în vederea soluţionării revendicărilor care formează obiectul conflictului.
(3) În cazul în care asociaţiile profesionale şi beneficiarii de activitate ajung la un acord, conflictul este închis şi suspendarea executării contractelor încetează.
(4) Pe perioada negocierilor, asociaţiile profesionale reprezentative pot conveni cu beneficiarii de activitate suspendarea temporară a conflictului. Dacă negocierile eşuează, măsura suspendării executării contractelor va fi reluată, fără a mai fi necesară parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevăzute de lege.
(5) Pe toată perioada de suspendare a executării contractelor se menţin drepturile de asigurări de sănătate.
ART. 67
Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la procedura de soluţionare a conflictelor se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. VII
Sancţiuni
ART. 68
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:
a) refuzul beneficiarului de activitate de a începe negocierea înţelegerii colective, cu amendă cuprinsă între 5.000 lei şi 10.000 lei;
b) nedepunerea spre publicare de către părţile semnatare a înţelegerii colective, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul împuternicit, potrivit legii, al Ministerului Culturii, prin direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru cultură.
(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 69
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta persoanei care, prin ameninţări ori prin violenţe, împiedică ori obligă un lucrător cultural profesionist sau un grup de lucrători culturali profesionişti să participe la un conflict ori să nu aplice măsura suspendării executării contractului decisă în condiţiile prevăzute la art. 65 alin. (1).
(2) Condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesionişti constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
(3) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută la alin. (2) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
CAP. VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 70
Anexa se actualizează periodic, prin lege, la propunerea Ministerului Culturii.
ART. 71
Prin excepţie de la dispoziţiile art. 3 alin. (1), pentru anii fiscali 2022 şi 2023, în calculul pragului veniturilor luate în consideraţie pentru înregistrarea lucrătorului cultural profesionist în anul 2023, respectiv 2024, pot intra şi veniturile din dividende, distribuite de societăţi cu un singur acţionar, care îşi desfăşoară activitatea, în baza codului CAEN principal, într-unul dintre domeniile înscrise în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, şi acele venituri din alte surse despre care solicitantul depune o declaraţie pe propria răspundere privind faptul că aceste venituri provin din activităţi culturale.
ART. 72
Obligaţia prevăzută în prezenta ordonanţă de urgenţă privind menţionarea numărului de registru al lucrătorului cultural profesionist intră în vigoare de la momentul operaţionalizării efective a registrului lucrătorilor culturali profesionişti, dar nu mai târziu de 31 martie 2024.
ART. 73
(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Culturii elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului culturii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice privind registrul lucrătorilor culturali profesionişti.
(2) În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Culturii elaborează şi aprobă normele metodologice prevăzute la art. 52 alin. (7).
(3) În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă vor aproba ordinul comun prevăzut la art. 11 alin. (4).
ART. 74
Dispoziţiile prevăzute la art. 68 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul culturii,
Lucian Romaşcanu
p. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene,
Adrian Răulea,
secretar de stat
Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
Marius-Constantin Budăi
Ministrul finanţelor,
Adrian Câciu
Bucureşti, 5 aprilie 2023.
Nr. 21.
ANEXA 1
1. Domenii de activitate culturală şi de activităţi auxiliare şi de suport al activităţii culturale - CAEN Rev. 2:
5811 Activităţi de editare a cărţilor
5814 Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor
5911 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (inclusiv arhive de film) şi de programe de televiziune (seriale de televiziune, documentare etc.) sau reclame de televiziune
5912 Activităţi de postproducţie cinematografică, video şi de programe de televiziune
5913 Activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice, video şi a programelor de televiziune
5914 Proiecţia de filme cinematografice
5920 Activităţi de realizare a înregistrărilor audio şi activităţi de editare muzicală
7410 Activităţi de design specializat
7430 Activităţi de traducere scrisă şi orală (interpreţi) (cu excepţia celor reglementate de Legea nr. 178/1997, cu modificările şi completările ulterioare)
7021 Activităţi de consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi al comunicării
7490 Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (exclusiv pentru: activităţi ale consultanţilor, în alte domenii decât arhitectură, inginerie şi management - cu incidenţă în domeniul cultural -, activităţi desfăşurate de agenţi şi agenţii, în numele unor indivizi, implicând de obicei obţinerea de angajamente în filme, producţii teatrale sau alte spectacole de divertisment sau atracţii sportive şi plasarea de cărţi, piese de teatru, lucrări de artă, fotografii etc. la edituri, producători, agenţiile de casting şi de reprezentare artistică, agenţi literari)
8230 Activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor
8552 Învăţământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice şi alte domenii)
9001 Activităţi de interpretare artistică (spectacole)
9002 Activităţi-suport pentru interpretare artistică (spectacole)
9003 Activităţi de creaţie
9004 Activităţi de gestionare a sălilor de spectacole
9101 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor
9102 Activităţi ale muzeelor
9103 Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice şi a altor obiective de interes turistic
2. Activităţi de management cultural şi management de proiect cultural, educaţie prin cultură, educaţie cinematografică, diseminare culturală, curatoriat de film/arte vizuale/artele spectacolului, cascadorie, activităţi de producţie de festival cultural, activităţi tehnice specifice pentru producţia culturală offline şi online
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
