Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 20 din 29 martie 2021 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în contextul evoluţiei situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 322 din 30 martie 2021
Luând în considerare faptul că în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 au fost stabilite o serie de măsuri din domeniul sănătăţii cu aplicabilitate până la data de 31 martie 2021, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2020, cu modificările şi completările ulterioare,
pentru asigurarea unui acces neîntrerupt şi nediscriminatoriu al asiguraţilor la servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale necesare pentru diagnosticarea, tratarea şi monitorizarea bolilor, inclusiv a celor cu impact major asupra stării de sănătate, precum şi pentru justificarea cheltuielilor astfel încât să se realizeze un control al costurilor în unităţile sanitare,
ţinând cont de necesitatea justificării cheltuielilor în unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pentru pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19, pentru care decontarea se face la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, pentru a asigura sustenabilitate în contextul epidemiologic actual,
având în vedere necesitatea continuării acordării consultaţiilor medicale la distanţă, precum şi necesitatea decontării la nivelul realizat a serviciilor din cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, de asemenea, a investigaţiilor paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 în timpul bolii şi după boală, precum şi a pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice,
în scopul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populaţiei, ţinând cont de evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional, pentru acordarea şi decontarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale, inclusiv a activităţilor cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate, şi pentru asigurarea unui control al costurilor în unităţile sanitare aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti,
se impune stabilirea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate a unor măsuri prin care să se asigure tranziţia spre o situaţie similară celei anterioare contextului pandemic.
Astfel, se va asigura continuitate în acordarea şi decontarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale, inclusiv a activităţilor cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate derulate în prezent, urmărind realizarea echilibrului financiar şi preîntâmpinându-se apariţia unor disfuncţionalităţi majore în asigurarea accesului bolnavilor la serviciile medicale preventive şi curative.
Având în vedere apariţia noilor tulpini ale coronavirusului SARS-CoV-2 cu o contagiozitate şi transmisibilitate mare şi creşterea numărului de cazuri pozitive de COVID-19 severe care necesită spitalizare şi locuri la terapie intensivă,
în considerarea faptului că statul are obligaţia respectării Constituţiei, în calitatea sa de garant al dreptului la ocrotirea sănătăţii, şi ţinând cont de faptul că trebuie să asigure măsuri pentru ocrotirea sănătăţii publice,
ţinând cont de Recomandarea Comisiei Europene C(2020) 8037 final din 18.11.2020 privind utilizarea testelor antigenice rapide pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-CoV-2 către statele membre de utilizare a testelor antigenice rapide pentru diagnosticarea infecţiei cu coronavirusul SARS-CoV-2 pentru a consolida capacitatea generală de testare a statelor, testarea fiind un pilon esenţial în controlul şi atenuarea actualei pandemii de COVID-19,
luând în considerare nevoia de asigurare a testării cu teste antigenice rapide pentru diagnosticarea infecţiei cu coronavirusul SARS-CoV-2 de către personal specializat în strictă conformitate cu instrucţiunile producătorului şi sub rezerva controlului calităţii,
ţinând cont de faptul că în prezent, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede faptul că asiguraţii, care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti în regim de spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic, pot plăti o contribuţie personală pentru a acoperi diferenţa dintre tarifele serviciilor medicale acordate de furnizorii privaţi şi tarifele suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Întrucât serviciile medicale pentru care asiguraţii plătesc contribuţie personală, modalitatea şi condiţiile acordării acestora, precum şi procedura de stabilire a nivelului contribuţiei personale urmează a fi aprobate prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului,
având în vedere faptul că în anul 2020, determinat de situaţia epidemiologică existentă la nivel naţional şi pentru a asigura continuitate în acordarea asistenţei medicale pe întreg teritoriul României, prevederile Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019 au fost prelungite succesiv prin acte normative până la data de 31 martie 2021, iar acestea nu cuprind reglementări cu privire la serviciile medicale pentru care asiguraţii plătesc o contribuţie personală la furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, pentru spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic,
ţinând cont de faptul că în prezent se află în curs de elaborare Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, care urmează să fie supus Guvernului spre aprobare, potrivit legii,
se impune stabilirea unui termen fezabil şi oportun de aplicare a prevederilor cu privire la contribuţia personală, care poate fi plătită de asiguraţi, pentru unele servicii medicale, în condiţiile în care aceştia optează ca serviciile să fie acordate de furnizori privaţi aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.
Luând în considerare rolul şi responsabilitatea Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, în calitate de organe de conducere în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate,
ţinând cont de starea de fapt obiectivă determinată de atribuţiile suplimentare care i-au revenit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în perioada stării de alertă, în calitate de principală instituţie finanţatoare a sistemului de asigurări sociale de sănătate, în ceea ce priveşte gestionarea, implementarea şi controlul ducerii la îndeplinire a prevederilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
întrucât principalul rol al consiliului de administraţie, ca organ de conducere al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, este de a elabora şi a realiza strategia în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, iar în actualul context epidemiologic Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are şi obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile specifice prevăzute în Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.031/2020, cu modificările şi completările ulterioare,
pentru continuarea activităţilor specifice sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru asigurarea managementului la nivel decizional se impune intervenţia legislativă de urgenţă prin care să se asigure eficientizarea actului managerial, raportat la activitatea sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Luând în considerare faptul că spitalele din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie întâmpină dificultăţi în asigurarea sumelor necesare cofinanţării pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi ţinând cont de faptul că acest demers are ca rezultat un impact negativ,
în situaţia în care aceste măsuri nu sunt implementate, s-ar aduce atingere procesului decizional la nivelul organului colectiv de conducere al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate care are ca scop realizarea în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a obiectivelor sistemului de asigurări sociale de sănătate, în concordanţă cu misiunea şi cu scopul instituţiei.
Având în vedere că toate aceste aspecte vizează interesul public şi pot constitui o vulnerabilitate a modului de acţiune a structurilor implicate, constituind situaţii de urgenţă, extraordinare, ce nu pot fi amânate fără riscul unor blocaje ori disfuncţionalităţi instituţionale,
luând în considerare că este necesară adoptarea în regim de urgenţă a unui act normativ de nivel primar care să asigure temeiul juridic pentru punerea în practică a măsurilor propuse,
în considerarea faptului că statul este garant al dreptului la ocrotirea sănătăţii publice şi trebuie să ia măsuri pentru asigurarea acestui drept,
întrucât măsurile care se impun a fi luate nu suportă amânare, consecinţele negative ale lipsei intervenţiei legislative în regim de urgenţă constând în îngreunarea activităţii instituţiilor care au ca principal obiectiv protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident,
luând în considerare că prin neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă se poate ajunge la afectarea în mod grav a sănătăţii asiguraţilor, în perioada imediat următoare, prin neasigurarea necesarului de servicii medicale, medicamente şi a accesului la dispozitivele medicale adecvate,
ţinând cont de faptul că neluarea acestor măsuri urgente, cu caracter excepţional, ar aduce grave prejudicii cu efecte pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei,
întrucât aceste elemente vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, şi impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, pentru reglementarea măsurilor necesare pentru garantarea siguranţei personale a unor categorii de persoane afectate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
Serviciile medicale şi medicamentele pentru tratarea cazurilor de COVID-19 şi a complicaţiilor acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare Fond.
ART. 2
Prin derogare de la prevederile art. 337 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, consultaţiile medicale la distanţă acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, se acordă şi se validează fără a fi necesară utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate sau a documentelor înlocuitoare ale acestuia, prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
Casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti contractează întreaga sumă alocată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu destinaţia servicii medicale spitaliceşti.
ART. 4
(1) Pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, după cum urmează:
a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;
b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate;
c) la nivelul indicatorilor realizaţi, fără a depăşi suma ce poate fi contractată în funcţie de capacitatea maximă de funcţionare lunară a fiecărui spital;
d) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în situaţia în care acestea depăşesc nivelul contractat, justificat de situaţia epidemiologică generată de coronavirusul SARS-CoV-2, pentru unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.
(2) Pentru unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 şi pentru care decontarea se face potrivit alin. (1) lit. d), valoarea totală a creditelor de angajament în baza cărora se încheie în trimestrul II al anului 2021 acte adiţionale de suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor efectiv realizate care depăşesc nivelul contractat nu poate fi mai mare decât valoarea totală a cheltuielilor efectiv realizate pentru care au fost încheiate acte adiţionale în trimestrul I al anului 2021.
(3) Pentru unităţile sanitare cu paturi care au început să acorde servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 în cursul unui trimestru şi care nu au încheiat în fiecare lună a respectivului trimestru acte adiţionale de suplimentare a valorii de contract, în trimestrul următor decontarea se face la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în situaţia în care acestea depăşesc nivelul contractat, pe bază de documente justificative, prin încheiere de acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate.
(4) Începând cu semestrul II al anului 2021, pentru unităţile sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1) lit. a)-c).
(5) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (3), precum şi în cazul creşterii numărului de cazuri COVID-19, care necesită internarea în unităţile sanitare care tratează pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza solicitărilor fundamentate ale caselor de asigurări de sănătate, justificate de evoluţia situaţiei epidemiologice de la nivel local şi/sau naţional, după caz, poate suplimenta creditele de angajament alocate iniţial, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1) lit. d).
ART. 5
Începând cu trimestrul II al anului 2021, serviciile medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi efectuate de unităţile sanitare cu paturi se decontează în condiţiile stabilite prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului, şi prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 6
(1) În trimestrul II al anului 2021, pentru unităţile sanitare care derulează programe naţionale de sănătate curative decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, dacă a fost depăşit nivelul contractat.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), valoarea totală a creditelor de angajament în baza cărora se încheie în trimestrul II al anului 2021 acte adiţionale de suplimentare pentru acoperirea serviciilor acordate peste valoarea de contract nu poate fi mai mare decât valoarea totală a cheltuielilor efectiv realizate pentru care au fost încheiate acte adiţionale în trimestrul I al anului 2021.
(3) Pentru unităţile sanitare care derulează programe naţionale de sănătate curative care nu au încheiat în fiecare lună a trimestrului I al anului 2021 acte adiţionale de suplimentare a valorii de contract, decontarea în trimestrul II al anului 2021 se efectuează la nivelul realizat dacă se depăşeşte valoarea de contract, prin încheierea de acte adiţionale de suplimentare a sumei contractate în luna următoare celei în care au fost acordate serviciile.
(4) Acte adiţionale de suplimentare a valorii de contract pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru acoperirea serviciilor acordate în trimestrul II al anului 2021, peste valoarea de contract, se vor încheia în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(5) Începând cu semestrul II al anului 2021, pentru unităţile sanitare care derulează programe naţionale de sănătate curative, decontarea lunară se face în limita valorii de contract.
(6) Decontarea serviciilor de dializă şi regularizarea trimestrială a acestora, precum şi a serviciilor de radioterapie, începând cu semestrul II al anului 2021, se efectuează la nivelul realizat, prin încheierea de acte adiţionale de suplimentare a valorii de contract, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
ART. 7
(1) În trimestrul II al anului 2021, serviciile medicale acordate în unităţile sanitare din asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic se decontează la nivelul activităţii efectiv realizate, dar nu mai mult de 6 consultaţii/ oră/medic.
(2) Începând cu semestrul II al anului 2021, serviciile medicale acordate în unităţile sanitare din asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic se decontează în condiţiile stabilite prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului, şi prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 8
(1) În trimestrul II al anului 2021, consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, prevăzute în pachetele de servicii medicale, pot fi acordate şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare.
(2) Începând cu semestrul II al anului 2021, consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, prevăzute în pachetele de servicii medicale, pot fi acordate şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului, şi prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 9
În trimestrul II al anului 2021, pentru pacienţii cronici, medicii de familie pot prescrie inclusiv medicamentele restricţionate din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 10
Începând cu trimestrul II al anului 2021, serviciile acordate de unităţile specializate, care furnizează consultaţii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, se decontează în condiţiile stabilite prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului, şi prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 11
Pentru investigaţiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, potrivit ghidurilor de practică medicală, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, după externarea din spital sau după încetarea perioadei de izolare şi pentru care furnizorii de servicii medicale paraclinice au evidenţe distincte, precum şi a pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se pot suplimenta după încheierea lunii în care au fost acordate investigaţiile paraclinice, prin acte adiţionale.
ART. 12
Începând cu trimestrul II al anului 2021, serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu şi serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu acordate de furnizorii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se decontează în condiţiile stabilite prin contractulcadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului, şi prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 13
(1) În trimestrul II al anului 2021, pentru sanatoriile/secţiile sanatoriale din spitale care desfăşoară activitate, contractele cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se încheie pentru activitatea desfăşurată conform reglementărilor legale în vigoare, iar decontarea lunară se face la nivelul indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă cheltuielile efectiv realizate, sau, după caz, la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate, fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială.
(2) Începând cu semestrul II al anului 2021, pentru sanatoriile/secţiile sanatoriale din spitale care desfăşoară activitate, încheierea contractelor prevăzute la alin. (1), precum şi decontarea lunară se realizează potrivit prevederilor contractului-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului, şi prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 14
Prevederile art. 1-13 din prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 1 aprilie 2021, cu excepţia prevederilor de la art. 4 alin. (3) şi (5), care intră în vigoare la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt aplicabile până la finalul lunii în care încetează starea de alertă, declarată potrivit legii.
ART. 15
Începând cu data de 1 aprilie 2021, se abrogă prevederile art. 25^1 alin. (3) şi (4) şi art. 25^2 alin. (2^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 14 mai 2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2020, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 16
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 193, după alineatul (2^1) se introduc două noi alineate, alineatele (2^2) şi (2^3), cu următorul cuprins:
"(2^2) Spitalele publice din reţeaua Ministerului Afacerilor Interne, beneficiare ale unor proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile/nerambursabile, pot primi sume de la bugetul de stat, prin transferuri din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, pentru finanţarea proiectelor potrivit contractelor de finanţare sau acordurilor de parteneriat.
(2^3) Fondurile necesare pentru cofinanţarea proiectelor aflate în implementare sau a proiectelor noi finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare se asigură din bugetul ordonatorului principal de credite, în cursul întregului an, prin virări de credite de angajament şi credite bugetare între titlurile, articolele şi alineatele de cheltuieli din cadrul aceluiaşi capitol sau de la alte capitole, cu încadrare în bugetul aprobat."
2. La articolul 230, alineatul (2^5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2^5) Prevederile alin. (2^1)-(2^3) se aplică începând cu data de 1 iulie 2021."
3. La articolul 286 alineatul (1), partea introductivă şi litera a) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 286
(1) Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se constituie din 9 membri, cu un mandat pe 4 ani, după cum urmează:
a) 6 reprezentanţi ai statului, dintre care 2 sunt numiţi de Preşedintele României, iar 4 sunt numiţi de prim-ministru, la propunerea ministrului sănătăţii;"
4. La articolul 288, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 288
(1) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 6 membri."
5. La articolul 337, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) Prevederile privind acordarea serviciilor medicale prin utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate de către furnizorii de servicii medicale nu sunt aplicabile serviciilor medicale de consultaţii şi diagnostic furnizate la distanţă, acordate potrivit dispoziţiilor art. 237 alin. (4)."
6. La articolul 346^6, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins:
"(7^1) Condiţiile tehnice de securitate şi condiţiile de acces la datele aferente DES al pacientului din cadrul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii şi al conducătorilor ministerelor şi instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază, cu avizul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate."
7. La articolul 386, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Proiectul de hotărâre a Guvernului prevăzut la alin. (5) se elaborează cu consultarea Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România şi Colegiului Farmaciştilor din România, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2022."
8. La articolul 568 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:
"k) măsurarea unor parametri biologici, efectuarea de teste în scop de diagnostic şi administrarea de vaccinuri, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii;"
ART. 17
La articolul 2 alineatul (1) din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 2 februarie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"g) măsurarea unor parametri biologici, efectuarea de teste în scop de diagnostic şi administrarea de vaccinuri, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii."
ART. 18
(1) Până la constituirea consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în condiţiile prevăzute la art. 286 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi va desfăşura activitatea consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aflat în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Mandatele membrilor consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rămân valabile până la expirarea acestora.
ART. 19
(1) Pe durata stării de alertă declarate potrivit Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, medicii prevăzuţi la art. 386 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot acorda asistenţă medicală în afara specialităţii persoanelor diagnosticate cu COVID-19 în baza şi în limitele protocoalelor de practică medicală, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, potrivit art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Medicii prevăzuţi la alin. (1) nu sunt răspunzători pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii desfăşurate în condiţiile alin. (1).
PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎŢU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Ilie-Dan Barna
Ministrul sănătăţii,
Vlad Vasile Voiculescu
Ministrul finanţelor,
Alexandru Nazare
Ministrul apărării naţionale,
Nicolae-Ionel Ciucă
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Bucureşti, 29 martie 2021.
Nr. 20.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
