Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 197 din 18 noiembrie 2020 privind unele măsuri în domeniul asistenţei medicale pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1108 din 19 noiembrie 2020
Având în vedere contextul actual generat de evoluţia situaţiei epidemiologice naţionale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru care a fost instituită starea de urgenţă prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României şi prelungită prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, măsuri continuate prin declararea stării de alertă pe teritoriul României prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 septembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,
ţinând cont de prevederile Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare,
luând în considerare manifestarea generalizată a riscului produs de coronavirusul SARS-CoV-2 prin creşterea îngrijorătoare a numărului de cazuri la nivel european şi naţional,
raportat la creşterea numărului de zone tip focar la nivel naţional prin depăşirea ratei de incidenţă de 6 la 1.000 de locuitori în judeţele Cluj, Timiş, Sălaj, Sibiu,
având în vedere dificultăţile întâmpinate de unităţile sanitare publice atât în prespital, cât şi în spital în gestionarea numărului de cazuri de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, inclusiv cele cu forme foarte grave, care necesită manevre medicale avansate, şi lipsa personalului medical în specialităţile: anestezie terapie intensivă (ATI), urgenţă, epidemiologie, radiologie, boli infecţioase, pneumologie, din spitalele desemnate să trateze cazurile confirmate cu COVID-19, necesare asigurării suportului medical adecvat pacienţilor,
întrucât se înregistrează o creştere constantă a numărului de cazuri de infectări în rândul personalului medical, fapt care duce la dificultăţi în asigurarea turelor/gărzilor în unităţile sanitare desemnate ca spitale de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2, implicit în asigurarea capacităţii de tratament al pacienţilor infectaţi cu acest coronavirus,
pentru că se impune identificarea unor noi soluţii viabile care să sprijine sistemul sanitar în asigurarea capacităţii de răspuns la pandemia de COVID-19, respectiv implicarea medicilor rezidenţi, indiferent de anul de pregătire, a medicilor cu competenţe limitate şi a studenţilor la medicină în tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2,
întrucât pregătirea dobândită de medicii rezidenţi şi cei cu competenţe limitate va fi suficientă şi benefică în sprijinirea medicilor primari şi specialişti implicaţi în acordarea asistenţei medicale pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2,
luând în considerare că ne aflăm într-o situaţie extraordinară care impune organizarea şi asigurarea capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu,
având în vedere că inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă au atribuţii în domeniul protecţiei civile, fiind astfel obligate să intervină în asigurarea protecţiei populaţiei,
întrucât studenţii facultăţilor de medicină reprezintă o resursă umană importantă şi pot acorda un sprijin eficient şi necesar în situaţia actuală,
luând în considerare că situaţia prezentată întruneşte premisele unei situaţii urgente şi extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ potrivit, neadoptarea acestor măsuri, cu celeritate, putând avea consecinţe negative asupra capacităţii administrative de gestionare a riscului epidemiologic generat de pandemia de COVID-19,
întrucât aspectele vizate afectează sănătatea şi interesul public, iar reglementarea acestora nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanţă de urgenţă; în caz contrar, nu se poate asigura un răspuns imediat şi eficient pentru limitarea consecinţelor produse de pandemia de COVID-19 la nivel naţional.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
Prin derogare de la prevederile art. 383 alin. (1) şi art. 385 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada instituirii stării de alertă, medicii rezidenţi, indiferent de anul pregătirii în rezidenţiat, şi medicii care exercită profesia cu competenţe limitate asigură investigaţii şi tratament pentru pacienţii suspecţi şi confirmaţi cu COVID-19, în baza Protocolului privind investigaţiile şi tratamentul diferenţiat pe stadii ale bolii COVID-19, aprobat de Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, precum şi în baza indicaţiilor medicilor specialişti/primari în coordonarea cărora îşi desfăşoară activitatea.
ART. 2
Prin derogare de la prevederile art. 386 alin. (5) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada stării de alertă, medicii prevăzuţi la art. 1 exercită dreptul de liberă practică şi pot elibera bilete de trimitere pentru specialităţi clinice, bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice şi prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, exclusiv pentru acordarea asistenţei medicale pacienţilor suspecţi şi confirmaţi cu COVID-19.
ART. 3
Prezentul capitol reglementează unele măsuri privind desfăşurarea voluntariatului în sprijinul unităţilor sanitare şi al serviciilor de urgenţă prespitalicească, denumite în continuare unităţi beneficiare, de către studenţii facultăţilor de medicină generală din anii 4, 5 şi 6, precum şi de către studenţii din anii 3 şi 4 ai facultăţilor de asistenţi medicali, denumiţi în continuare studenţi voluntari, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii şi pentru o perioadă de 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
ART. 4
(1) Voluntariatul în sprijinul unităţilor beneficiare constă în desfăşurarea activităţilor de îngrijiri generale de sănătate şi a altor activităţi de îngrijire, monitorizare şi asistare a pacienţilor, în coordonarea personalului medical din cadrul unităţilor beneficiare.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare, studenţii voluntari exercită activităţile de îngrijiri generale de sănătate fără titlul profesional de asistent medical generalist.
ART. 5
(1) În scopul identificării studenţilor prevăzuţi la art. 3, instituţiile de învăţământ superior care pregătesc personal în domeniul medicinei generale sau al profesiei de asistent medical realizează următoarele activităţi:
a) aduc la cunoştinţa studenţilor proprii posibilitatea de a desfăşura voluntariat în sprijinul unităţilor beneficiare în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
b) centralizează lista cu datele de contact ale studenţilor care doresc să desfăşoare voluntariat în sprijinul unităţilor beneficiare;
c) transmit listele cu datele de contact ale studenţilor care doresc să desfăşoare voluntariat către Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei.
(2) Repartizarea studenţilor care doresc să desfăşoare voluntariat se realizează prin ordin al Comandantului acţiunii, emis pe baza analizei necesităţilor realizate la nivelul Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei.
(3) Ordinul de repartizare se comunică unităţii beneficiare, inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/Bucureşti-Ilfov pe raza căruia se află unitatea beneficiară, precum şi instituţiei de învăţământ superior la care este înmatriculat studentul.
ART. 6
(1) Voluntariatul se desfăşoară în baza contractului de voluntariat încheiat între studentul voluntar şi inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/Bucureşti-Ilfov pe raza căruia se află unitatea beneficiară şi a fişei de voluntariat emise de unitatea beneficiarului.
(2) În măsura în care prezenta ordonanţă de urgenţă nu prevede altfel, activităţilor de voluntariat prevăzute la art. 4 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările ulterioare.
ART. 7
(1) Contractul de voluntariat prevăzut la art. 6 alin. (1) cuprinde următoarele:
a) datele de identificare ale părţilor contractante;
b) datele de identificare ale unităţii beneficiare, stabilită prin ordinul de repartizare emis de comandantul acţiunii;
c) descrierea generică a activităţilor pe care urmează să le presteze voluntarul în coordonarea personalului medical din cadrul unităţii beneficiare;
d) durata contractului, care nu poate fi mai mică de două luni, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (2);
e) drepturile şi obligaţiile părţilor;
f) condiţiile de reziliere a contractului.
(2) Contractele de voluntariat încheiate potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă încetează de drept la 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
(3) Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/ Bucureşti-Ilfov informează unitatea beneficiară cu privire la încheierea/încetarea contractului de voluntariat.
ART. 8
(1) Fişa de voluntariat prevăzută la art. 6 alin. (1) cuprinde următoarele:
a) datele de identificare ale unităţii beneficiare, ale coordonatorului desemnat de unitatea beneficiară şi ale studentului voluntar;
b) structura din cadrul unităţii sanitare beneficiare în care se desfăşoară voluntariatul;
c) descrierea în detaliu a activităţilor de îngrijiri generale de sănătate şi a altor activităţi de îngrijire, monitorizare şi asistare a pacienţilor pe care studentul voluntar le va desfăşura pe parcursul voluntariatului;
d) organizarea programului pentru desfăşurarea activităţii studentului voluntar.
(2) Programul pentru desfăşurarea activităţii studentului voluntar este stabilit în ture de 8 ore sau de 12 ore, cu un total de minimum 120 de ore pe lună.
(3) Unităţile beneficiare asigură instruirea de bază a studenţilor voluntari, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile de protecţie individuală, şi întocmesc fişele de protecţie care conţin instrucţiuni cu privire la desfăşurarea activităţii studenţilor voluntari, cu respectarea dispoziţiilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.
(4) Unitatea beneficiară asigură echipamentele de protecţie individuală necesare desfăşurării activităţii studenţilor voluntari.
ART. 9
(1) Studenţii voluntari care respectă programul prevăzut la art. 8 alin. (2) primesc un premiu lunar de 2.500 lei.
(2) Modul de respectare a programului în vederea acordării premiului lunar prevăzut la alin. (1) se verifică de unităţile beneficiare şi se comunică inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/Bucureşti-Ilfov cu care studentul voluntar a încheiat contractul de voluntariat.
(3) Premiul lunar prevăzut la alin. (1) se acordă indiferent de numărul orelor de activitate de voluntariat desfăşurate, dacă pentru studentul voluntar se instituie măsura izolării sau carantinei, în condiţiile legii.
(4) Pentru studenţii voluntari care sunt repartizaţi la unităţi beneficiare din alte localităţi decât cele în care se află instituţiile de învăţământ la care sunt înmatriculaţi sau cele în care au domiciliul sau reşedinţa, la cererea acestora, se asigură:
a) cazarea şi masa, de către unitatea beneficiară sau de către autoritatea administraţiei publice de la nivel local sau judeţean pe raza căreia funcţionează unitatea beneficiară;
b) un premiu lunar suplimentar în cuantum de 20 de lei pe zi, de către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/ Bucureşti-Ilfov care a încheiat contractul de voluntariat cu studentul voluntar;
c) transport, la începutul şi la terminarea perioadei de voluntariat, cu mijloacele specifice din dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurilor subordonate acestuia.
ART. 10
(1) Premiile lunare prevăzute la art. 9 alin. (1) şi alin. (4) lit. b) se suportă din bugetul aprobat potrivit legii Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în limita creditelor de angajament şi a creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie, la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională“, titlul 20 „Bunuri şi servicii“, articolul 20.30.30 „Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii“.
(2) Premiile lunare prevăzute la art. 9 alin. (1) şi alin. (4) lit. b) sunt venituri neimpozabile pentru care nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 11
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului Ministerului Afacerilor Interne, pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, pentru plata premiilor lunare prevăzute la art. 9 alin. (1) şi alin. (4) lit. b).
ART. 12
Perioada în care studenţii desfăşoară activităţile de voluntariat prevăzute la art. 4 se consideră stagiu de practică în unităţile sanitare.
ART. 13
(1) Personalul medico-sanitar cu drept de liberă practică din sistemul de apărare participă direct în campaniile de vaccinare, stabilite la nivel naţional, conform normelor legale în vigoare.
(2) Din echipele de vaccinare, în sprijinul personalului prevăzut la alin. (1), pot face parte şi soldaţii gradaţi profesionişti sanitari şi militarii salvatori - combat life savers (CLS), respectiv operatori salvatori, în limita competenţelor obţinute, la solicitarea autorităţilor cu atribuţii de coordonare a campaniilor naţionale de vaccinare.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Marcel Ion Vela
Ministrul sănătăţii,
Nelu Tătaru
p. Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei,
Augustin-Cătălin Iapă,
secretar de stat
p. Ministrul educaţiei şi cercetării,
Ioana Lazăr,
secretar general
Ministrul apărării naţionale,
Nicolae-Ionel Ciucă
p. Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
Eduard Corjescu,
secretar general
Ministrul finanţelor publice,
Vasile-Florin Cîţu
Bucureşti, 18 noiembrie 2020.
Nr. 197.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
