Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 156 din 3 septembrie 2020 privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 820 din 7 septembrie 2020
Dezvoltarea teritorială a localităţilor urbane şi rurale din România reprezintă o prioritate strategică la nivel naţional în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii şi asigurării standardelor de locuit necesare populaţiei, la un nivel calitativ superior, în conformitate cu prevederile Noii Agende Urbane, cu politicile Uniunii Europene, dar şi cu politicile naţionale, în diferite domenii precum: mobilitate urbană, regenerare urbană, servicii publice de utilităţi, eficienţă energetică, educaţie şi sănătate şi alte domenii similare. Dezvoltarea teritorială a localităţilor urbane este de asemenea esenţială pentru dezvoltarea localităţilor rurale limitrofe ca o soluţie pentru creşterea oportunităţilor economice şi pentru descongestionarea traficului sau a rezolvării problemelor privind accesul populaţiei la serviciile publice edilitare şi sociale.
În acest sens, fondurile externe nerambursabile reprezintă principala sursă de finanţare a dezvoltării şi investiţiilor la nivel local. Astfel, dintr-un total de 8.860 de contracte de finanţare aferente programelor operaţionale semnate la 1 august 2020, 2.928 sunt implementate de unităţi administrativ-teritoriale de tip comună, oraş, municipiu, judeţ sau parteneriate între acestea. Valoarea proiectelor contractate de unităţile administrativ-teritoriale urbane este de 5,29 miliarde euro, iar la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale rurale, valoarea proiectelor contractate în cadrul politicii de coeziune este de aproximativ 470 milioane euro. Localităţile urbane, dar şi cele rurale au ca principală sursă de finanţare pentru dezvoltarea şi pentru susţinerea proiectelor de investiţii publice fondurile externe nerambursabile, împreună cu cofinanţarea naţională aferentă.
Luând în considerare faptul că dezvoltarea teritorială a localităţilor urbane este de asemenea esenţială pentru a genera dezvoltare care să radieze către localităţile rurale limitrofe, proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile reprezintă o soluţie pentru descongestionarea traficului sau a rezolvării problemelor privind asigurarea cu servicii publice edilitare necesare pentru traiul populaţiei.
În contextul Pactului Verde European şi al impactului acestuia asupra criteriilor de eligibilitate şi a priorităţilor de investiţii şi a expunerii semnificative a României la schimbările climatice, este necesară concentrarea asupra rolului oraşelor în cadrul politicii climatice a României. Există o necesitate urgentă pentru creşterea semnificativă a investiţiilor în prevenirea şi pregătirea României pentru a face faţă la dezastre şi schimbări climatice, deoarece nivelul actual al investiţiilor este complet inadecvat pentru nivelul riscurilor la care este expusă România în acest sens.
Ca urmare a crizei generate de virusul SARS-CoV-2, principala problemă a localităţilor urbane cu statut de oraşe este aceea că s-a înregistrat o scădere bruscă a veniturilor proprii încasate la bugetele locale şi implicit a capacităţii financiare de implementare a proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, existând riscul ca acestea să fie blocate. La momentul actual, valoarea cofinanţărilor pentru proiectele implementate de oraşe este de aproximativ 200 milioane lei, iar a cheltuielilor neeligibile este de 450 milioane lei.
Clasificarea şi cuantificarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile sa realizat de către autorităţile de management ale programelor operaţionale în baza unor reguli, a unor studii sau, după caz, a unor decizii ale Comisiei Europene având în vedere criterii precum: o anumită valoare standard a cheltuielilor eligibile pentru proiectele de infrastructură din educaţie, excluderea de la eligibilitate a localităţilor rurale care aparţin de oraşe, contribuţii proprii în jurul valorii de 40% din valoarea proiectelor pentru reabilitarea termică a blocurilor şi altele asemenea. Din Adresa nr. 223 din 19.06.2020 înaintată de Asociaţia Oraşelor din România reiese că, dintr-un total de 2,725 miliarde lei, care reprezintă bugetul de funcţionare al oraşelor, o valoare de 0,971 miliarde lei, respectiv aproximativ 33,02%, reprezintă contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
Pentru a asigura continuitatea implementării proiectelor şi pregătirea proiectelor care vor fi implementate în perioada de programare 2021-2027, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale afectate de reducerea capacităţii financiare de implementare a proiectelor şi de pregătire a proiectelor care vor fi implementate în perioada de programare 2021-2027 se impune stabilirea unor măsuri urgente care să asigure necesarul de fonduri pe toată durata de implementare a proiectelor, precum şi pregătirea unui portofoliu de proiecte a căror implementare să poată începe în 2021. Aceste măsuri sunt necesare ca urmare a situaţiei extraordinare generate de criza financiară ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi având în vedere derularea etapelor de negociere cu Comisia Europeană privind Acordul de parteneriat şi adoptarea programelor operaţionale aferente perioadei de programare 2021-2027, iar în lipsa unor măsuri urgente se va ajunge la blocarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile ca urmare a incapacităţii beneficiarilor de a suporta cofinanţarea şi cheltuielile neeligibile şi întârzierea pregătirii portofoliului de proiecte de la nivel local care urmează a fi implementate în perioada de programare 2021-2027. Pentru a evita riscul de blocaj al proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, se impun măsuri de urgenţă care să asigure necesarul de fonduri pe toată durata de implementare a proiectelor.
Mai mult, anumite localităţi urbane au în structura teritorială sate aparţinătoare care, raportat la reglementările în vigoare, nu au fost incluse în proiecte care au urmărit dezvoltarea de infrastructură de bază referitoare la alimentarea cu apă-canalizare, modernizarea de drumuri şi altele asemenea. În plus, unităţile administrativ-teritoriale cu statut de municipii reşedinţă de judeţ, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti şi oraşe trebuie să poată dezvolta proiecte în parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale de tip comună, respectiv proiecte de mobilitate urbană, sau regenerare urbană pentru a asigura dezvoltarea urbană pe termen lung, echilibrată a tuturor localităţilor urbane din România.
Având în vedere că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi strategic, sunt o prioritate a Programului de guvernare şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, care contribuie substanţial la relansarea economică şi fără de care relansarea economică s-ar desfăşura îngreunat şi fără rezultate vizibile pe termen scurt şi mediu, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) Începând cu perioada de programare 2021-2027, unităţile administrativ-teritoriale urbane, respectiv municipiile reşedinţe de judeţ, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti şi oraşele care au în structura administrativ-teritorială sate aparţinătoare, pot include aria teritorială a acestora pentru finanţarea din fonduri externe nerambursabile a următoarelor categorii de intervenţii:
a) mobilitate urbană;
b) regenerare urbană;
c) alimentare cu apă şi canalizare;
d) gestionarea deşeurilor;
e) infrastructură de drumuri de interes local şi conectivitatea acestora la reţeaua rutieră judeţeană;
f) soluţii inteligente de conectare la utilităţi;
g) soluţii de tip sat inteligent, denumit în continuare smart village, şi oraş inteligent, denumit în continuare smart city;
h) transport public de călători, într-o abordare inteligentă, cu respectarea condiţiilor prevăzute în regulamentele europene şi în programele operaţionale prevăzute la alin. (2), prin care se asigură finanţarea.
(2) Autorităţile de management ale programelor operaţionale regionale, constituite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România şi Autoritatea de management pentru Programul operaţional Dezvoltare durabilă 2021-2027 sunt autorizate să ia toate măsurile legale necesare pentru includerea la finanţare în perioada de programare 2021-2027 a categoriilor de intervenţii prevăzute la alin. (1).
ART. 2
(1) Comunele care fac parte din zonele urbane funcţionale, denumite în continuare ZUF, definite conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau conform strategiilor integrate de dezvoltare urbană, pot derula în parteneriat cu unităţile administrativ-teritoriale urbane prevăzute la art. 1 alin. (1) proiecte de mobilitate pentru dezvoltarea transportului public de călători, precum şi alte tipuri de proiecte de mobilitate, cu respectarea condiţiilor prevăzute în programele operaţionale regionale, respectiv în ghidurile solicitantului aprobate.
(2) Cu respectarea condiţiilor prevăzute în programele operaţionale şi a ghidurilor solicitantului aprobate, comunele din cadrul ZUF, definite conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau conform strategiilor integrate de dezvoltare urbană, pot depune proiecte pentru finanţare în cadrul programelor operaţionale regionale şi al Programului operaţional Dezvoltare durabilă, aferente perioadei 2021-2027.
ART. 3
(1) În situaţia în care strategia de dezvoltare locală conţine elemente referitoare la implementarea de soluţii tip „smart village“, comunele din cadrul ZUF, definite conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau conform strategiilor de dezvoltare urbană, pot depune proiecte pentru finanţare din fonduri externe nerambursabile în cadrul programelor operaţionale regionale pentru implementarea unor astfel de soluţii.
(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin conceptul de „smart village“ se înţelege ansamblul de activităţi şi proiecte implementate la nivelul comunelor care respectă cerinţele cumulative de specializare inteligentă, tranziţie spre o economie cu emisii reduse de carbon, digitalizare şi au ca obiectiv asigurarea de servicii publice inteligente destinate populaţiei, precum şi creşterea nivelului de trai al populaţiei.
(3) Pentru a fi considerate eligibile, comunele din cadrul ZUF, definite conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau conform strategiilor integrate de dezvoltare urbană, trebuie să înregistreze pe o perioadă de trei ani înainte de depunerea proiectelor la finanţare din fonduri externe nerambursabile o creştere continuă a numărului de locuitori şi să facă parte dintr-o zonă urbană funcţională.
(4) Proiectele de tip „smart village“ care se finanţează din fonduri externe nerambursabile în cadrul programelor operaţionale regionale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie în concordanţă cu prevederile regulamentelor europene, ale programului operaţional şi ale ghidului solicitantului aprobat conform legii;
b) să conţină elemente de tehnologie a informaţiilor şi comunicaţiilor;
c) să conţină elemente de tranziţie spre o economie cu emisii reduse de carbon, în conformitate cu prevederile naţionale şi europene în domeniu;
d) să conţină soluţii de digitalizare a serviciilor publice.
(5) Proiectele de tip „smart village“ sunt proiecte care se pot dezvolta de către autorităţile publice locale cel puţin în următoarele domenii:
a) reţele inteligente de iluminat public, cu infrastructura aferentă;
b) reţele inteligente de alimentare cu apă potabilă şi industrială şi reţele de canalizare, cu infrastructura aferentă, cu condiţia ca după finalizarea proiectelor să existe operatori de servicii care preiau operaţionalizarea reţelelor inteligente de alimentare cu apă şi canalizare;
c) reţele inteligente de colectare şi transport al deşeurilor, cu condiţia ca acestea să facă parte dintr-un sistem integrat de management al deşeurilor, denumit în continuare SMID, şi să existe un operator specializat în prestarea acestor servicii;
d) reţele inteligente de management al traficului auto, indicatoare de circulaţie, staţii de încărcare electrice pentru mijloacele de transport auto, staţii de autobuz, precum şi alte elemente de infrastructură necesare traficului auto;
e) unităţi şcolare inteligente, conectate la surse de energii regenerabile pentru asigurarea alimentării cu apă, alimentării cu energie termică, energie electrică, inclusiv dotări inteligente independente pentru activitatea educaţională;
f) dotarea gospodăriilor cu reţele inteligente de asigurare a utilităţilor: panouri solare pentru încălzire şi apă caldă menajeră, racordarea la reţeaua de internet, racordarea la pompe de căldură şi altele asemenea;
g) reţele inteligente de avertizare timpurie pentru situaţii de risc climatic, meteorologie şi de mediu.
(6) Se mandatează autorităţile de management ale programelor operaţionale regionale să ia toate măsurile procedurale ce se impun pentru includerea cu prioritate la finanţare a categoriilor de beneficiari şi de proiecte necesare pentru implementarea conceptului de „smart village“.
ART. 4
(1) Începând cu perioada de programare 2021-2027, localităţile urbane din România cu statut de municipiu reşedinţă de judeţ, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti şi oraşe, pot depune proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile pentru implementarea conceptului de „smart city“ în cadrul programelor operaţionale regionale.
(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă prin conceptul de „smart city“ se înţelege ansamblul de activităţi şi proiecte implementate la nivelul localităţilor urbane din România cu statut de municipii reşedinţă de judeţ, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti şi oraşe care respectă cerinţele cumulative de specializare inteligentă, tranziţie spre o economie cu emisii reduse de carbon şi digitalizare şi au ca obiectiv asigurarea de servicii publice inteligente destinate populaţiei, precum şi creşterea nivelului de trai al populaţiei.
(3) Proiectele de tip „smart city“ care se finanţează din fonduri externe nerambursabile în cadrul programelor operaţionale regionale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie în concordanţă cu prevederile regulamentelor europene, ale programului operaţional şi ale ghidului solicitantului aprobat;
b) să conţină elemente de tehnologie a informaţiilor şi comunicaţiilor;
c) să conţină elemente de tranziţie spre o economie cu emisii reduse de carbon, în conformitate cu prevederile naţionale şi europene în domeniu;
d) să conţină soluţii de digitalizare a serviciilor publice.
(4) Proiectele de tip „smart city“ sunt proiecte care se pot dezvolta de către autorităţile publice locale cel puţin în următoarele domenii:
a) reţele inteligente de iluminat public cu infrastructura aferentă;
b) reţele inteligente de alimentare cu apă potabilă şi industrială şi reţele de canalizare cu infrastructura aferentă, cu condiţia ca după finalizarea proiectelor, administrarea şi exploatarea acestora să fie date în delegare de gestiune la operatorii specializaţi de apă şi canalizare;
c) reţele inteligente de transport şi distribuţie a energiei termice, cu condiţia ca după finalizarea proiectelor, administrarea şi exploatarea acestora să fie date în delegare de gestiune la operatorii specializaţi în furnizarea de căldură şi apă caldă menajeră destinate populaţiei;
d) reţele inteligente de colectare şi transport al deşeurilor, cu condiţia ca acestea să facă parte dintr-un SMID şi să existe un operator specializat în prestarea acestor servicii;
e) reţele inteligente de management al traficului auto, indicatoare de circulaţie, staţii de încărcare electrice pentru mijloacele de transport auto, staţii de autobuz, precum şi alte elemente de infrastructură inteligente necesare traficului auto;
f) unităţi şcolare inteligente, conectate la surse de energii regenerabile pentru asigurarea alimentării cu apă, alimentării cu energie termică, energie electrică, inclusiv dotări inteligente independente pentru activitatea educaţională;
g) dotarea gospodăriilor, inclusiv a blocurilor de locuinţe cu reţele inteligente de asigurare a utilităţilor: panouri solare pentru încălzire şi apă caldă menajeră, racordarea la reţeaua de internet, racordarea la pompe de căldură şi altele asemenea;
h) bănci de date urbane, sisteme informaţionale geografice.
(5) Se mandatează autorităţile de management ale programelor operaţionale regionale să ia toate măsurile procedurale ce se impun pentru includerea cu prioritate la finanţare a categoriilor de beneficiari şi de proiecte necesare pentru implementarea conceptului de „smart city“.
ART. 5
(1) Comunele pot depune proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, cu respectarea principiului complementarităţii şi evitarea dublei finanţări, cu respectarea prevederilor regulamentelor europene, a programelor operaţionale şi a ghidurilor solicitantului aprobate conform legii, în cadrul programelor operaţionale regionale şi al Programului operaţional Dezvoltare durabilă, potrivit priorităţilor de intervenţie stabilite în cadrul acestor programe pentru:
a) infrastructura de drumuri de interes local şi a conectivităţii cu drumurile de interes judeţean şi naţional,
b) reţelele de apă-canalizare;
c) conectarea la reţeaua de distribuţie a combustibililor;
d) alte categorii de operaţiuni eligibile prevăzute în acest scop de ghidurile solicitantului.
(2) Comunele pot depune proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile potrivit prevederilor alin. (1) dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) pentru proiectele de infrastructură rutieră se pot depune proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile numai în cazul în care acestea nu sunt finanţate în cadrul planului naţional strategic, denumit în continuare PNS 2021-2027;
b) comuna este situată într-o zonă cu potenţial turistic;
c) pe teritoriul comunei sunt amplasate obiective de patrimoniu natural sau cultural.
(3) În calitate de beneficiari eligibili, în baza unor strategii integrate de dezvoltare locală, comunele situate în zone cu potenţial turistic pot depune proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile destinate infrastructurii de asigurare a accesibilităţii către obiectivele turistice, precum şi proiecte pentru alte categorii de activităţi eligibile destinate turismului.
(4) Comunele situate în zonele cu potenţial turistic pot beneficia de finanţare pentru reţele de apă şi canalizare şi în cadrul PNS 2021-2027, cu condiţia respectării prevederilor planului naţional, precum şi cu respectarea principiului complementarităţii şi a evitării dublei finanţări.
(5) Autorităţile de management pentru programele operaţionale regionale, precum şi Autoritatea de management pentru programul operaţional Dezvoltare durabilă sunt autorizate să ia toate măsurile procedurale necesare pentru a include la finanţare în cadrul programelor operaţionale comunele în calitate de beneficiari eligibili.
ART. 6
(1) Autorităţile de management alocă fondurile în cadrul programelor operaţionale regionale destinate dezvoltării urbane între unităţile administrativ-teritoriale cu statut de municipii reşedinţă de judeţ, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti şi oraşe, astfel:
a) la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, din categoria regiunilor mai puţin dezvoltate ale României, conform clasificării din Nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), aprobat prin Regulamentul (CE) nr. 1.059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003, se stabilesc alocările destinate dezvoltării urbane în baza strategiilor integrate de dezvoltare urbană, în cadrul obiectivului „Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică“, altele decât cele pentru asistenţa tehnică;
b) la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, din categoria regiunilor mai puţin dezvoltate ale României, conform clasificării prevăzute în Nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), aprobat prin Regulamentul (CE) nr. 1.059/2003, se calculează proporţia dintre numărul populaţiei de la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, numărul populaţiei de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale cu statut de municipii care nu sunt reşedinţe de judeţ şi numărul populaţiei de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale cu statut de oraşe prin raportare la numărul total al populaţiei de la nivelul judeţelor din regiunea respectivă pentru anul 2019. Procentul de populaţie specific municipiilor reşedinţă de judeţ se înmulţeşte cu fondurile totale alocate pentru dezvoltare urbană pentru a stabili fondurile alocate municipiilor reşedinţe de judeţ. Procentul de populaţie specific municipiilor se înmulţeşte cu fondurile totale alocate pentru dezvoltare urbană pentru a stabili fondurile alocate municipiilor reşedinţe de judeţ. Procentul de populaţie specific oraşelor se înmulţeşte cu fondurile totale alocate pentru dezvoltare urbană pentru a stabili fondurile alocate municipiilor reşedinţe de judeţ. Procentul specific de populaţie pentru municipii reşedinţă de judeţ împreună cu procentul specific de populaţie pentru municipii şi procentul specific de populaţie pentru oraşe este egal cu 100.
(2) Fondurile alocate municipiilor reşedinţă de judeţ conform alin. (1) lit. a) se repartizează pe fiecare municipiu reşedinţă de judeţ de la nivelul unei regiuni din categoria regiunilor mai puţin dezvoltate după cum urmează:
a) 35% din fondurile totale se repartizează în mod egal pentru toate municipiile reşedinţă de judeţ;
b) 65% din fondurile totale se repartizează în funcţie de numărul total al populaţiei de la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ.
(3) Fondurile alocate municipiilor, altele decât municipiile reşedinţă de judeţ, conform alin. (1) lit. b) se repartizează pe fiecare municipiu de la nivelul unei regiuni din categoria regiunilor mai puţin dezvoltate după cum urmează:
a) 35% din fondurile totale se repartizează în mod egal pentru toate municipiile din regiune, altele decât municipiile reşedinţă de judeţ;
b) 65% din fondurile totale se repartizează în funcţie de numărul total al populaţiei de la nivelul municipiilor din regiune, altele decât municipiile reşedinţă de judeţ.
(4) La nivel regional, fiecare unitate administrativ-teritorială cu statut de municipiu reşedinţă de judeţ şi fiecare unitate administrativ-teritorială cu statut de municipiu are obligaţia să încheie contracte de achiziţie publică în condiţiile legii pentru cel puţin 70% din valoarea granturilor alocate prin bugetele aprobate cu această destinaţie, pe o perioadă de 3 ani de la data încheierii contractelor de finanţare conform procedurilor legale. În situaţia în care unităţile administrativ-teritoriale cu statut de municipiu reşedinţă de judeţ şi unităţile administrativ-teritoriale cu statut de municipiu nu încheie contracte de achiziţie publică în termenul stabilit, diferenţele de sume rămase necontractate se constituie într-un buget destinat acestei măsuri pentru toate unităţile administrativ-teritoriale eligibile destinat unui apel de proiecte de tip competitiv.
(5) Pentru a beneficia de alocarea totală stabilită pentru această măsură, fiecare unitate administrativ-teritorială cu statut de municipiu reşedinţă de judeţ şi fiecare unitate administrativ-teritorială cu statut de municipiu trebuie să propună în cadrul strategiei integrate de dezvoltare şi să angajeze din bugetul local sume de cel puţin 10% din alocarea primită în cadrul POR pentru proiecte complementare în logica strategiei integrate de dezvoltare urbană.
(6) Fondurile alocate oraşelor conform alin. (1) lit. b) se repartizează pe bază de apel de proiecte de tip competitiv între acestea, la nivelul fiecărei regiuni din categoria regiunilor mai puţin dezvoltate.
(7) Pentru regiunea Bucureşti-Ilfov repartizarea fondurilor destinate pentru dezvoltare urbană în cadrul programului operaţional se face după următoarele reguli:
a) 40% din fondurile alocate pentru dezvoltare urbană se repartizează pentru Primăria Generală a Municipiului Bucureşti;
b) 40% din fondurile alocate pentru dezvoltare urbană se repartizează pentru primăriile de sector în funcţie de numărul populaţiei, cu condiţia corelării proiectelor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă cu strategia municipiului;
c) 20% din fondurile alocate pentru dezvoltare urbană se repartizează pentru cele 8 oraşe din judeţul Ilfov, pe bază de apel de proiecte de tip competitiv.
ART. 7
(1) Pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile din perioada 2014-2020 gestionate de către unităţile administrativ-teritoriale urbane prevăzute la art. 1 alin. (1) din regiunile mai puţin dezvoltate, conform clasificării prevăzute în Nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), aprobat prin Regulamentul (CE) nr. 1.059/2003, cheltuielile neeligibile se stabilesc în sarcina autorităţilor de management în procent de 75% din valoarea plăţilor efectuate, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) nu sunt rezultatul unor fraude sau al unor nereguli generate de abateri de la prevederile legislaţiei europene sau naţionale aplicabile în efectuarea cheltuielii;
b) pot fi cheltuieli eligibile potrivit regulamentelor europene aplicabile, dar sunt încadrate ca şi cheltuieli neeligibile la nivelul programului operaţional şi/sau ghidului solicitantului;
c) sunt necesare proiectului, fiind prevăzute în bugetul proiectului care face obiectul finanţării din fonduri externe nerambursabile ca şi cheltuieli neeligibile.
(2) Cheltuielile neeligibile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorităţii de management, în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinaţie, de la o poziţie distinctă în cadrul titlului din clasificaţia bugetară referitor la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.
(3) Sumele aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se solicită de către beneficiari dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie plătite de beneficiarul finanţării din bugetul local aprobat conform Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, sau din alte surse de finanţare legal constituite, înainte de solicitarea spre decontare din bugetul de stat;
b) să fie întocmite documente justificative precum facturi, situaţii de plată, situaţii de lucrări, documente de livrare/recepţie a echipamentelor/produselor, certificate de plată şi alte documente legal încheiate.
(4) Ca urmare a verificării respectării condiţiilor prevăzute la alin. (3), autorităţile de management virează sumele corespunzătoare în conturile de venituri ale bugetelor locale în limita creditelor bugetare aprobate.
ART. 8
(1) În exerciţiile contabile în care conform regulamentelor europene aplicabile statul membru poate solicita Comisiei Europene rambursarea a 100% din cheltuielile eligibile aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, unităţile administrativ-teritoriale pot solicita plata/rambursarea a 100% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate, fără a fi necesară asigurarea cofinanţării proprii aferente proiectelor potrivit contractelor de finanţare.
(2) Pentru a beneficia de facilitatea prevăzută la alin. (1) unităţile administrativ-teritoriale pot depune la autoritatea de management sau, după caz, la organismul intermediar, în termen de maximum 30 de zile de la aprobarea cererii de finanţare, o declaraţie de intenţie pentru asigurarea facilităţii, prin care solicită decontarea din bugetul proiectului aferent fondurilor externe nerambursabile a 100% din cheltuielile eligibile efectuate în implementarea proiectului.
(3) În baza declaraţiei de intenţie prevăzute la alin. (2), autorităţile de management întocmesc acte adiţionale la contractele de finanţare, potrivit cărora, până la data de 30 iunie 2021, cu posibilitatea de prelungire conform prevederilor regulamentelor europene, se asigură decontarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor în procent de 100%, în limita sumelor prevăzute în bugetul proiectelor, cu obligaţia unităţilor administrativ-teritoriale de a asigura regularizarea sumelor prevăzute în bugetul proiectului.
(4) După expirarea perioadei de acordare a facilităţii şi până la sfârşitul duratei de implementare a proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura regularizarea sumelor necesare pentru implementarea proiectelor, în condiţiile prevăzute în contractele de finanţare.
(5) În scopul regularizării sumelor prevăzute la alin. (4), unităţile administrativ-teritoriale aduc dovada plăţii sumelor aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cuantumul contribuţiei proprii, pentru care s-a asigurat facilitatea prevăzută la alin. (1).
(6) Sumele pentru care autorităţile publice locale nu asigură regularizarea potrivit prevederilor alin. (5) se constituie creanţe ale bugetului de stat potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 9
(1) Unităţile administrativ-teritoriale cu statut de municipiu reşedinţă de judeţ pot susţine individual sau în parteneriat cu alte autorităţi publice locale, pe bază de acord de parteneriat, dezvoltarea urbană a localităţilor prin implementarea în cadrul programelor operaţionale regionale, al programului operaţional transport şi/sau al programului operaţional dezvoltare durabilă a următoarelor categorii de proiecte:
a) dezvoltarea în parteneriat cu comunele limitrofe localităţilor urbane de proiecte de mobilitate urbană pe bază de acord de parteneriat, dacă acestea sunt prevăzute ca proiecte în cadrul planurilor de mobilitate pentru dezvoltare urbană şi sunt cuprinse în ZUF;
b) dezvoltarea şi implementarea de proiecte de infrastructură rutieră care privesc variantele ocolitoare la nivel de municipiu reşedinţă de judeţ şi/sau conectivitatea la reţeaua de transport transeuropeană TEN-T Centrală/Globală;
c) dezvoltarea de proiecte de transport cu trenul metropolitan sau trenul urban, după caz, pentru a susţine serviciul public de transport în comun de călători, pentru a creşte accesibilitatea populaţiei la serviciul public de transport, precum şi pentru a susţine dezvoltarea urbană în municipiile reşedinţă de judeţ;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare pentru comunele limitrofe, respectiv a reţelelor de apă-canalizare, reţelelor de drumuri, reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, precum şi alte categorii de proiecte de infrastructură pentru a stimula locuirea în localităţile limitrofe ca soluţii pentru dezvoltarea coerentă a localităţilor urbane cu statut de municipiu reşedinţă de judeţ.
(2) Autorităţile de management ale programelor operaţionale regionale, Programului operaţional Transport şi Programului operaţional Dezvoltare durabilă sunt mandatate să ia toate măsurile procedurale ce se impun pentru introducerea la finanţare a categoriilor de beneficiari eligibili şi proiecte prevăzute la alin. (1), cu respectarea prevederilor regulamentelor europene.
ART. 10
Măsurile cuprinse în prezenta ordonanţă de urgenţă vor fi aplicate cu respectarea legislaţiei europene în domeniul ajutorului de stat.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul fondurilor europene,
Ioan Marcel Boloş
p. Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei,
Augustin-Cătălin Iapă,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Costel Alexe
Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Nechita-Adrian Oros
Ministrul finanţelor publice,
Vasile-Florin Cîţu
Bucureşti, 3 septembrie 2020.
Nr. 156.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
