Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere că termenul pentru implementarea Directivei (UE) 2018/2.002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică a expirat la finalul anului 2020,
luând în considerare faptul că prin implementarea Directivei (UE) 2018/2.002 se asigură aprovizionarea cu energie sigură, sustenabilă, competitivă şi la preţuri accesibile în Uniunea Europeană, scăderea dependenţei de importurile de energie, stimularea inovării şi a competitivităţii, precum şi crearea de posibilităţi semnificative de investiţii în eficienţa energetică şi de reducerea a costurilor care pot fi realizate în sectoarele economice şi în societate în ansamblu,
având în vedere situaţia determinată de creşterea preţurilor în domeniul energetic pe plan internaţional, precum şi efectele provocate de aceste creşteri pentru toate domeniile de activitate socioeconomică din România, precum şi necesitatea promovării unor măsuri de eficienţă energetică şi de eliminare a blocajelor existente, inclusiv în ceea ce priveşte investiţiile,
ţinând cont că, în lipsa reglementării unitare a cadrului necesar realizării investiţiilor în energie sigură, sustenabilă, competitivă şi la preţuri accesibile, consecinţele negative ale contextului existent în domeniul energetic se vor agrava cu impact asupra tuturor sectoarelor de activitate socioeconomică şi de faptul că elementele menţionate vizează interesul public şi strategic şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
Pentru evitarea declanşării fazei contencioase prin sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene cu o acţiune în constatarea neîndeplinirii de către România a obligaţiilor de stat membru,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. I
Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 august 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
"(4) Contribuţia orientativă naţională privind eficienţa energetică pentru anul 2030 este stabilită în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021."
2. La articolul 3 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"d) elaborarea, publicarea pe site-ul Ministerului Energiei şi transmiterea către Comisia Europeană a rapoartelor privind monitorizarea progresului înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică;"
3. La articolul 4, punctele 3, 5, 11, 16, 19^1, 24 şi 38 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"3. agregator - persoana fizică sau juridică care îndeplineşte funcţia de agregare, aşa cum este definită la pct. 6 al art. 3 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
..................................................................................................
5. auditor energetic - persoana fizică, persoana fizică autorizată sau persoana juridică, fiecare din aceste categorii deţinând autorizaţie de auditor energetic care îi conferă dreptul să realizeze audit energetic la consumatori, emisă de către Ministerul Energiei în baza Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin ordin al ministrului energiei; auditorii energetici persoane fizice îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare;
..................................................................................................
11. consum de energie finală - toată energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii şi agriculturii, exclusiv energia destinată sectorului de producere a energiei electrice şi termice şi acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalaţiile şi echipamentele aferente sectorului energetic;
..................................................................................................
16. economie de energie - cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea şi/sau estimarea consumului înainte şi după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, asigurând în acelaşi timp normalizarea condiţiilor externe care afectează consumul de energie;
..................................................................................................
19^1. interoperabilitate - în contextul măsurării inteligente, aşa cum este definită la pct. 54 al art. 3 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
..................................................................................................
24. manager energetic - persoană fizică, persoană fizică autorizată sau persoană juridică prestatoare de servicii energetice, fiecare din aceste categorii fiind atestată de către Ministerul Energiei în baza Regulamentului pentru atestarea managerilor energetici şi acreditarea societăţilor prestatoare de servicii energetice, aprobat prin ordin al ministrului energiei, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea şi gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;
..................................................................................................
38. sistem de măsurare/contorizare inteligentă - sistem electronic care poate măsura consumul de energie oferind mai multe informaţii decât un contor tradiţional şi care poate transmite şi primi date utilizând o anumită formă de comunicaţii electronice;"
4. Articolul 5 se abrogă.
5. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Anual, 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, se renovează pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime de performanţă energetică prevăzute în capitolul V «Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor» din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată."
6. La articolul 8, după alineatul (1) se introduc şase noi alineate, alin. (1^1)-(1^6), cu următorul cuprins:
"(1^1) Măsurile de politică de eficienţă energetică adoptate pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030 sunt prevăzute în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030 şi au ca scop obţinerea unor noi economii de energie a căror valoare cumulată reprezintă o reducere minimă a consumului de energie finală în cuantum de 0,8% pe an pentru perioada 2021-2030, comparativ cu media consumului înregistrat în perioada 2016-2018.
(1^2) Cantitatea calculată de economii noi anuale se poate eşalona, cu condiţia ca economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizării finale să fi fost realizate până la 31 decembrie 2030.
(1^3) Economiile noi de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică de eficienţă energetică, pentru anii 2021-2030, sunt stabilite în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030.
(1^4) În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin autorităţilor competente în conformitate cu art. 17 alin. (1) şi art. 21 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, se pot lua în calcul economiile de energie care rezultă în urma aplicării măsurilor de politică de eficienţă energetică, indiferent dacă au fost introduse până la 31 decembrie 2020 sau după această dată, cu condiţia ca măsurile respective să conducă la noi acţiuni individuale care să fie întreprinse după 31 decembrie 2020.
(1^5) Autorităţile competente asigură cadrul necesar realizării de noi economii anuale, pe perioade de câte 10 ani după 2030, cu excepţia cazului în care revizuirile efectuate de Comisia Europeană până în 2027 şi la fiecare 10 ani după acest an concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia şi clima pentru anul 2050.
(1^6) Modalitatea de eşalonare a cantităţii de noi economii de energie prevăzută la alin. (1^1) astfel încât economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizării finale să fie realizate până la sfârşitul fiecărei perioade de obligaţii este stabilită în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030."
7. La articolul 8, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (5^1) şi (5^2), cu următorul cuprins:
"(5^1) Cu condiţia îndeplinirii cel puţin a obligaţiei privind economiile cumulate de energie la nivelul utilizării finale, prevăzută la alin. (1^1), autorităţile competente pot calcula cantitatea obligatorie de economii de energie prin unul sau mai multe dintre următoarele mijloace:
a) aplicarea unei rate anuale a economiilor privind vânzările de energie către clienţii finali sau privind consumul de energie finală, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019;
b) excluderea parţială sau totală din scenariul de referinţă pentru calcularea energiei utilizate în transporturi;
c) utilizarea oricăreia dintre opţiunile prevăzute la alin. (6) şi (7).
(5^2) În aplicarea mijloacelor prevăzute la alin. (5^1) lit. a), b) sau c), autorităţile competente stabilesc:
a) propria rată anuală a economiilor care va fi aplicată la calcularea economiilor lor cumulate de energie la nivelul utilizării finale şi care asigură faptul că economiile finale nete de energie nu sunt mai scăzute decât economiile obligatorii, în temeiul alin. (1^1); şi
b) propriul scenariu de referinţă pentru calcul, care poate exclude parţial sau total energia utilizată în transporturi."
8. La articolul 8, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(7) Efectuarea calculului economiilor de energie pentru perioadele prevăzute la alin. (1) şi (1^1) se realizează în conformitate cu prevederile alin. (7^3) şi (7^4), astfel:
a) să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată, pentru perioada de obligaţii prevăzută la alin. (1), sau energia finală consumată, pentru perioada de obligaţii prevăzută la alin. (1^1), aferente activităţilor industriale enumerate în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare;
b) să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuţiei şi transportului de energie, inclusiv în infrastructurile eficiente de termoficare şi de răcire centralizată, ca urmare a punerii în aplicare a cerinţelor prevăzute la art. 14 alin. (4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi art. 15;
c) să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie rezultate din acţiuni specifice recent implementate, începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact, în ceea ce priveşte perioada de obligaţii prevăzută la alin. (1), şi începând cu 1 ianuarie 2021, în ceea ce priveşte perioada de obligaţii prevăzută la alin. (1^1), şi care pot fi măsurate şi verificate;
d) să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie care rezultă din adoptarea unor măsuri de politică de eficienţă energetică, cu condiţia să se poată demonstra că măsurile respective au ca rezultat acţiuni individuale derulate în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020;
e) să excludă din calculul cantităţii obligatorii de economii de energie 30% din cantitatea verificabilă de energie produsă pe sau în clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obţinere a energiei din surse regenerabile;
f) să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie care depăşesc economiile obligatorii de energie pentru perioada de obligaţii cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020, cu condiţia ca economiile respective să rezulte din acţiuni individuale derulate în temeiul măsurilor de politică de eficienţă energetică, notificate de către autorităţile competente în cadrul planurilor naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică şi raportate în rapoartele lor intermediare."
9. La articolul 8, după alineatul (7) se introduc nouă noi alineate, alin. (7^1)-(7^9), cu următorul cuprins:
"(7^1) Autorităţile competente:
a) informează publicul din România şi Comisia cu privire la măsurile de politică de eficienţă energetică preconizate pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030, ca parte a Planului naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030;
b) includ informaţii cu privire la rezultatele măsurilor de atenuare a sărăciei energetice şi de protejare a consumatorilor vulnerabili, inclusiv prin măsuri de creştere a eficienţei energetice şi de introducere a surselor locale regenerabile de energie în rapoartele energetice şi climatice naţionale intermediare integrate, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999;
c) se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică de eficienţă energetică aplicate până la 31 decembrie 2020 sunt calculate în conformitate cu anexa nr. 3;
d) se asigură, fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentului alineat, precum şi alin. (6), (7) şi (7^2), că economiile de energie obligatorii în temeiul alin. (1)-(1^3) sunt realizate în rândul clienţilor finali;
e) instituie sisteme de măsurare, de control şi de verificare prin care se efectuează o verificare documentată în scris a cel puţin unei părţi semnificative şi a unui eşantion reprezentativ din punct de vedere statistic din măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice puse în practică. Măsurarea, controlul şi verificarea se realizează în mod independent.
(7^2) Impactul măsurilor aplicate după 1 ianuarie 2021 se calculează în conformitate cu anexa nr. 3 şi se include în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030.
(7^3) Autorităţile competente aplică şi calculează efectul opţiunilor selectate în temeiul alin. (6) şi (7) pentru perioadele menţionate la alin. (1) şi (1^1) separat:
a) pentru calculul cantităţii obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligaţii menţionată la alin. (1), autorităţile competente pot utiliza măsurile prevăzute la alin. (6) şi alin. (7) lit. a), b) şi c); toate opţiunile selectate în temeiul alin. (6) şi (7), cumulate, reprezintă maximum 25% din cantitatea de economii de energie prevăzută la alin. (1);
b) pentru calculul cantităţii obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligaţii menţionată la alin. (1^1), autorităţile competente pot utiliza măsurile prevăzute la alin. (7) lit. a), b), c), d), e) şi f), cu condiţia ca acţiunile individuale menţionate la alin. (7) lit. c) să continue să aibă un impact verificabil şi măsurabil după 31 decembrie 2020; toate opţiunile selectate în temeiul alin. (7), cumulate, nu vor conduce la o reducere cu mai mult de 35% a cantităţii de economii de energie calculate în conformitate cu alin. (5^1) şi (5^2).
(7^4) În condiţiile în care s-a decis că energia utilizată în transporturi din scenariul de referinţă pentru calcul să fie exclusă total sau parţial sau că se utilizează oricare dintre opţiunile enumerate la alin. (7), autorităţile competente se asigură că noile economii nete calculate care trebuie obţinute în consumul de energie finală în perioada de obligaţii cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2030 nu sunt mai scăzute decât cantitatea care rezultă din aplicarea ratei anuale a economiilor prevăzută la alin. (1^1).
(7^5) Calculul cantităţii de economii de energie care trebuie obţinută în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2030 în conformitate cu prevederile alin. (1^1) se descrie şi se explică în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030, respectiv cum a fost instituită rata anuală a economiilor prevăzute la alin. (1^2) şi scenariul de referinţă pentru calcul, precum şi modul în care au fost aplicate opţiunile menţionate la alin. (7).
(7^6) Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu se includ în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020.
(7^7) Prin adoptarea măsurilor alternative de politică de eficienţă energetică se obţine cantitatea obligatorie de economii de energie în temeiul alin. (1)-(1^3).
(7^8) Măsurile de politică de eficienţă energetică adoptate de România, programele sau măsurile finanţate în cadrul Fondului naţional pentru eficienţă energetică trebuie să fie puse în aplicare în mod prioritar, direct sau indirect, în rândul gospodăriilor vulnerabile, inclusiv al celor aflate în situaţie de sărăcie energetică, şi, după caz, în rândul locuinţelor sociale.
(7^9) Impactul tuturor măsurilor de politică de eficienţă energetică adoptate de România sau a acţiunilor individuale care se pot suprapune nu trebuie să conducă la contabilizare dublă a economiilor de energie."
10. La articolul 8, după alineatul (8^2) se introduce un nou alineat, alin. (8^3), cu următorul cuprins:
"(8^3) În scopul mobilizării finanţării private a măsurilor de eficienţă energetică şi de reabilitare energetică:
a) se iau în considerare modalităţi de îmbunătăţire a utilizării auditurilor energetice prevăzute la alin. (3) lit. a) pentru a influenţa procesul decizional;
b) autorităţile publice centrale şi locale şi agenţiile de dezvoltare regională utilizează conform competenţelor posibilităţile şi instrumentele propuse prin iniţiativa Finanţare inteligentă pentru clădiri inteligente, cu scopul principal de a facilita investiţiile în proiecte de creştere a performanţei energetice a clădirilor, prin folosirea granturilor europene ca garanţie financiară."
11. La articolul 9 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) să efectueze o dată la 4 ani un audit energetic pe întregul contur de consum energetic; auditul este elaborat de auditorul energetic şi stă la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice;"
12. La articolul 9, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(5) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu excepţia IMM-urilor, sunt obligaţi să întocmească la fiecare 4 ani un audit energetic pe întreg conturul de consum energetic; auditul este realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Ministerul Energiei sau Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), după caz, şi stă la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
(6) Auditul energetic realizat pe întregul contur de consum energetic al unui operator economic, la termenul prevăzut la alin. (1) lit. a), include bilanţurile energetice realizate pe toate contururile de consum energetic ale operatorului economic şi respectă criteriile minime pentru auditurile energetice, inclusiv pentru cele desfăşurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei potrivit anexei nr. 4."
13. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 10
Contorizarea, subcontorizarea şi repartizarea costurilor pentru energia termică şi gaze naturale
(1) În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar şi proporţional în raport cu economiile de energie potenţiale, consumatorii finali de gaze naturale, încălzire centralizată, răcire centralizată şi apă caldă menajeră sunt dotaţi cu contoare individuale la preţuri competitive, la care vor avea acces digitalizat, care reflectă exact consumul real de energie al consumatorilor finali şi care furnizează informaţii despre nivelul şi profilul de consum, despre timpul efectiv de utilizare.
(2) Astfel de contoare individuale la preţuri competitive se pun totdeauna la dispoziţie în cazul în care:
a) se înlocuieşte un contor existent, cu excepţia situaţiei în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potenţiale estimate pe termen lung;
b) se face o nouă conexiune într-o clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 372/2005, republicată;
c) se solicită acest lucru de către utilizatorii finali operatorilor de distribuţie de gaze naturale.
(3) În cazul şi în măsura în care operatorii de distribuţie implementează sisteme de contorizare inteligentă şi introduc contoare inteligente de gaze naturale în conformitate cu Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, acestea îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sistemele de măsurare inteligentă furnizează consumatorilor finali informaţii privind perioada de utilizare reală, iar obiectivele privind eficienţa energetică şi beneficiile pentru consumatorii finali sunt luate în considerare pe deplin în momentul stabilirii funcţionalităţilor minime ale contoarelor şi a obligaţiilor impuse participanţilor la piaţă;
b) sistemele de măsurare inteligentă asigură securitatea contoarelor inteligente şi comunicarea datelor, precum şi dreptul la viaţă privată al consumatorilor finali, în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor şi a vieţii private, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În cazul în care încălzirea, răcirea sau apa caldă menajeră pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau de la o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau de la un sistem de răcire centralizat, este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de delimitare/separare a instalaţiilor din punctul de vedere al proprietăţii sau al dreptului de administrare.
(5) În imobilele de tip condominiu şi în clădirile mixte racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire este obligatorie montarea contoarelor individuale până la 31 decembrie 2022 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, repartitoarelor de costuri, pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit.
(6) În aplicarea prevederilor alin. (5), criteriile generale, metodologia şi/sau procedurile pentru a determina lipsa de fezabilitate tehnică şi nerentabilitatea sunt aprobate prin hotărâre a consiliului local, la propunerea compartimentelor energetice înfiinţate în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin (5), în cazul în care asociaţiile de proprietari demonstrează că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (6), pot fi avute în vedere metode alternative rentabile pentru măsurarea consumului de energie termică.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în imobilele noi de tip condominiu şi în părţile rezidenţiale ale clădirilor mixte noi, care sunt dotate cu o sursă centrală de încălzire la nivel de condominiu sau clădire mixtă, după caz, pentru apa caldă menajeră sau sunt aprovizionate de la reţele de termoficare, sunt prevăzute contoare individuale pentru apa caldă menajeră.
(9) În cazul în care imobilele de tip condominiu sau clădirile mixte sunt alimentate de la reţele de termoficare sau de răcire centralizată sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru astfel de clădiri, ANRE, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, adoptă norme şi reglementări transparente, disponibile publicului, privind repartizarea costurilor pentru consumul de încălzire, de răcire şi de apă caldă menajeră în aceste clădiri, pentru a asigura transparenţa şi acurateţea contabilizării consumului individual. După caz, astfel de norme includ orientări privind modalitatea de repartizare a costurilor pentru energie utilizată după cum urmează:
a) apă caldă menajeră;
b) încălzirea spaţiilor comune;
c) în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.
(10) În sensul dispoziţiilor alin. (4)-(9), contoarele şi repartitoarele de costuri pentru energia termică instalate sunt dispozitive care pot fi citite de la distanţă. Condiţiile de fezabilitate tehnică şi de rentabilitate prevăzute la alin. (5) se aplică în continuare."
14. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 11
Informaţii privind facturarea gazelor naturale
(1) În cazul în care consumatorii finali nu dispun de contoare inteligente, menţionate în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, furnizorii de gaze naturale se asigură că informaţiile privind facturarea gazelor naturale sunt fiabile, exacte şi au la bază consumul real, în conformitate cu anexa nr. 5 pct. 1.1, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi justificat din punct de vedere economic. În acest scop:
a) operatorii de distribuţie asigură un interval de citire a contoarelor de cel mult 6 luni, în vederea emiterii facturii pentru consumatorii finali;
b) operatorii de distribuţie/furnizorii convin prin contract un interval de emitere a facturilor în conformitate cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr 29/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În cazul în care, conform prevederilor contractuale, citirea contoarelor se realizează la intervale mai mari decât intervalul de facturare, consumul de gaze naturale facturat între citiri se determină pe baza indexului transmis furnizorului de către clientul final prin autocitire, cu periodicitatea prevăzută în contract. Dacă clientul final nu transmite indexul în termenul convenit, furnizorul stabileşte consumul de gaze naturale facturat pe baza unui consum de gaze naturale estimat, de preferinţă stabilit de comun acord cu clientul final şi precizat în contract.
(3) Clienţilor finali care au fost integraţi în sisteme de măsurare inteligente care permit stocarea şi furnizarea de informaţii exacte privind datele de consum real utilizate la facturare li se asigură de către operatorii de distribuţie/furnizori posibilitatea de a verifica corectitudinea facturilor, prin accesarea cu uşurinţă a următoarelor tipuri de informaţii suplimentare privind consumurile anterioare de gaze naturale:
a) date cumulative utilizate la emiterea facturilor pentru cel puţin ultimii 3 ani sau pentru perioada scursă de la începutul contractului de furnizare/transport/distribuţie sau de la data montării contoarelor inteligente, dacă acestea din urmă sunt mai mici de 3 ani; şi
b) date detaliate în funcţie de perioada de utilizare pentru fiecare zi, săptămână, lună şi an. Aceste date se pun la dispoziţia consumatorului final conform prevederilor contractuale prin intermediul internetului sau al interfeţei destinate contoarelor, pentru perioada de cel puţin 24 de luni anterioare sau pentru perioada scursă de la începutul contractului de furnizare sau de la data montării contoarelor inteligente, dacă acestea din urmă sunt mai mici de 24 de luni.
(4) Indiferent dacă au sau nu instalate contoare inteligente, clienţilor finali li se asigură:
a) informaţii privind conţinutul facturilor de gaze naturale, la solicitarea acestora;
b) informaţii privind consumurile de gaze naturale realizate anterior care să fie puse la dispoziţia unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile, pe baza şi în acord cu solicitarea scrisă primită de la consumatorul final.
(5) Indiferent dacă au fost instalate sau nu contoare inteligente, furnizorii de energie au obligaţia:
a) în baza acordului scris al clientului final, să pună la dispoziţia unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final informaţii privind consumurile anterioare facturate, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile;
b) să pună la dispoziţia clientului final mai multe opţiuni privind modul de transmitere a facturilor şi a informaţiilor privind facturarea, printre care şi transmiterea pe cale electronică; de asemenea, la cererea clienţilor finali, acestora li se asigură o explicaţie clară şi uşor de înţeles a modului de stabilire a sumelor de plată cuprinse în factură, în special în cazul în care facturile nu sunt bazate pe consumul real determinat prin citirea contorului; în factura emisă clientului final se va specifica modul de determinare a consumului facturat prin citire periodică contor, autocitire sau estimare consum;
c) să pună la dispoziţie datele privind consumul de gaze naturale şi preţurile aferente perioadei de consum la care se referă datele incluse în facturi, în conformitate cu anexa nr. 5;
d) să pună la dispoziţie, cel puţin o dată pe an, într-o factură sau într-o anexă a acesteia, următoarele date:
(i) comparaţii între consumul actual de energie al consumatorului final şi consumul din anul anterior, preferabil sub formă grafică;
(ii) datele de contact (adresele de site-uri de internet) ale unor instituţii cu atribuţii în domeniul energiei, de unde consumatorii pot obţine informaţii privind măsurile disponibile de îmbunătăţire a eficienţei energetice,
profiluri comparative ale utilizatorilor finali şi specificaţii tehnice obiective privind echipamentele energetice;
(iii) adresa de site în care se găsesc, într-o formă clară şi uşor de înţeles, consumurile de gaze naturale ale clienţilor finali etalon, pe categorii de consum, în cazul în care astfel de site-uri există;
e) să nu perceapă plăţi suplimentare pentru informaţiile solicitate de clienţii finali legate de facturile de energie;
f) să transmită, la cererea clienţilor finali, informaţiile privind costul actual şi cel estimat al gazelor naturale, în timp util şi întrun format uşor de înţeles, care să le permită acestora să compare diferite oferte pentru condiţii identice/similare."
15. După articolul 11 se introduce un nou articol, art. 11^1, cu următorul cuprins:
"ART. 11^1
Informaţii privind facturarea şi consumul pentru încălzire, răcire şi pentru apa caldă menajeră
(1) Acolo unde sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică, ANRE se asigură că informaţiile privind facturarea şi consumul sunt fiabile, exacte şi au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, potrivit dispoziţiilor anexei nr. 5^1 pct. 1 şi 2 pentru toţi utilizatorii finali, şi anume pentru persoanele fizice sau juridice care achiziţionează energie pentru încălzire, răcire sau apă caldă menajeră pentru propria lor utilizare finală sau persoanele fizice sau juridice care ocupă o clădire individuală sau o unitate în cadrul unui imobil de tip condominiu sau al unei clădiri mixte aprovizionate cu încălzire, răcire sau apă caldă menajeră de la o sursă centrală şi care nu au un contract direct sau individual cu furnizorul de energie.
(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1), cu excepţia consumului subcontorizat bazat pe repartitoarele de costuri pentru energia termică conform art. 10, trebuie să fie îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clientul final sau utilizatorul final, prin care acesta îşi citeşte contorul şi transmite indexul.
(3) Factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară numai în cazul în care consumatorul final sau utilizatorul final nu a transmis indexul contorului pentru o perioadă de facturare dată.
(4) ANRE, în calitate de autoritate competentă:
a) impune ca, dacă sunt disponibile informaţii privind facturile la energie şi consumul anterior sau indexuri ale repartitoarelor de costuri pentru energia termică ale utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziţia unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final, la cererea acestuia;
b) se asigură că li se oferă clienţilor finali opţiunea de a primi pe cale electronică facturile şi informaţiile privind facturarea;
c) se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează, odată cu factura, informaţii clare şi uşor de înţeles, în conformitate cu punctul 3 din anexa nr. 5^1; şi
d) promovează securitatea cibernetică şi asigură protecţia vieţii private şi a datelor utilizatorilor finali, în conformitate cu Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
(5) ANRE poate să prevadă ca, la cererea clientului final, furnizarea informaţiilor privind facturarea să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri furnizorii de servicii energetice se asigură că se oferă modalităţi flexibile pentru plăţile propriu-zise."
16. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 12
Costurile de acces la informaţiile privind contorizarea şi facturarea gazelor naturale
Clienţii finali primesc, în mod gratuit, toate facturile şi toate informaţiile privind facturarea pentru consumul de gaze naturale şi au un acces adecvat şi gratuit la datele privind propriul consum."
17. După articolul 12 se introduce un nou articol, art. 12^1, cu următorul cuprins:
"ART. 12^1
Costurile de acces la informaţiile privind contorizarea, facturarea şi consumul pentru energie termică, răcire şi apă caldă menajeră
(1) Clienţii finali primesc în mod gratuit toate facturile şi toate informaţiile privind facturarea consumului de energie, precum şi datele privind propriul consum.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), repartizarea costurilor aferente informaţiilor privind facturarea pentru consumul individual de încălzire, răcire şi apă caldă menajeră în clădirile cu mai multe apartamente şi clădirile mixte, în conformitate cu prevederile art. 10, se efectuează de către administratorii condominiilor fără a genera profit.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (6) şi (9), costurile care rezultă din atribuirea acestei sarcini unei terţe părţi, precum un furnizor de servicii sau furnizorul de energie, şi care acoperă contorizarea, alocarea şi contabilizarea consumului individual real în astfel de clădiri, sunt suportate de către utilizatorii finali."
18. La articolul 14, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alin. (1^2), cu următorul cuprins:
"(1^2) Actualizarea evaluării cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul naţional va conţine informaţiile prevăzute în Anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2019/826 al Comisiei din 4 martie 2019 de modificare a anexelor VIII şi IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind conţinutul evaluărilor cuprinzătoare ale potenţialului de încălzire şi răcire eficientă."
19. La articolul 14, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:
"(3^1) Actualizarea analizei costuri-beneficii care stă la baza evaluării cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul naţional prevăzută la alin. (1^2) se va realiza pe baza principiilor prevăzute în anexa nr. 7."
20. La articolul 14, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) sau (1^2) şi analiza prevăzută la alin. (3) sau (3^1) identifică un potenţial pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă atât pentru procese de încălzire, cât şi pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, ale căror beneficii depăşesc costurile, autorităţile competente iau măsurile adecvate în vederea dezvoltării unei infrastructuri de termoficare şi răcire centralizată eficientă şi/sau în vederea favorizării dezvoltării cogenerării de înaltă eficienţă pentru procese de încălzire şi pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali şi a utilizării sistemelor de încălzire şi răcire cu căldură reziduală şi surse regenerabile de energie, în conformitate cu alin. (1), (6) şi (10)."
21. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 15
Producerea, transportul şi distribuţia energiei
(1) ANRE elaborează reglementări prin care operatorii de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie de energie electrică şi gaze naturale sunt obligaţi să pună la dispoziţia utilizatorilor de reţea servicii de flexibilitate, de consum dispecerizabil, de stocare şi de livrare energie în reţea, în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pe măsura dezvoltării reţelelor inteligente, care să le permită acestora creşterea eficienţei energetice, stocarea şi/sau livrarea de energie, crearea unor pieţe locale de energie şi a unor comunităţi energetice, în funcţie de costurile şi beneficiile acestora.
(2) Reglementările privind reţelele electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice, precum şi metodologiile de stabilire a tarifelor de reţea aprobate de ANRE îndeplinesc criteriile din anexa nr. 8, luându-se în considerare orientările şi codurile de reţea elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piaţa internă de energie electrică.
(3) Începând cu 1 ianuarie 2021 se revizuiesc de către operatori şi se transmit la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, o dată la 2 ani, raportul de evaluare a potenţialului de creştere a eficienţei energetice a reţelelor de energie electrică şi gaze naturale şi programul de măsuri şi investiţii anuale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a reţelelor.
(4) ANRE poate stabili sisteme şi structuri tarifare cu scop social pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi a gazelor naturale furnizate în reţea, cu condiţia ca orice efecte perturbatoare pentru sistemul de transport şi distribuţie să fie minime şi proporţionale în raport cu obiectivul social.
(5) ANRE analizează metodologiile de stabilire a tarifelor de transport şi distribuţie şi, dacă este cazul, ia măsuri de eliminare a acelor prevederi care ar putea împiedica îmbunătăţirea eficienţei globale, inclusiv a eficienţei energetice la nivelul producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării de energie electrică şi gaze naturale sau a acelor stimulente care ar putea împiedica participarea consumului dispecerizabil, direct sau prin agregatori, la piaţa de echilibrare sau la piaţa serviciilor de sistem.
(6) ANRE include în metodologiile de stabilire a tarifelor de transport şi distribuţie reguli prin care operatorii de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie de energie electrică şi gaze naturale sunt stimulaţi să îmbunătăţească eficienţa energetică a reţelelor atât din punctul de vedere al planificării dezvoltării acestora, cât şi ca operare, şi că tarifele permit furnizorilor de energie electrică şi gaze naturale să îmbunătăţească participarea clienţilor finali la eficienţa sistemului, inclusiv prin consumul dispecerizabil, conform Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie respectă cerinţele prevăzute în anexa nr. 9.
(8) Producătorii care deţin unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă de mică putere sau unităţi de microcogenerare au dreptul la aplicarea unor proceduri simplificate de racordare la reţeaua de energie electrică.
(9) Operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie sunt obligaţi să elaboreze şi să aplice proceduri simplificate în conformitate cu reglementările ANRE de tip «instalează şi informează», prin care să faciliteze racordarea la reţea de unităţi de microcogenerare, conform legislaţiei în vigoare.
(10) În cazul în care este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic pentru unităţile de cogenerare de înaltă eficienţă şi sub rezerva asigurării fiabilităţii şi siguranţei reţelei, ANRE stabileşte reguli care să permită producătorilor de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă să ofere servicii de echilibrare şi alte servicii operaţionale operatorului de transport şi de sistem şi operatorilor de distribuţie. Operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie achiziţionează aceste servicii în regim concurenţial, transparent, nediscriminatoriu şi uşor de verificat.
(11) ANRE aprobă reguli de participare a clienţilor finali la piaţa angro şi cu amănuntul de energie electrică, similare cu cele aferente furnizorilor de energie electrică.
(12) ANRE stabileşte, în reglementările tehnice şi comerciale, reguli prin care operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie achiziţionează în mod nediscriminatoriu servicii de sistem şi servicii de echilibrare de la clienţii finali, inclusiv prin agregatorii energetici, în funcţie de capacitatea tehnică a clienţilor respectivi, cu menţinerea siguranţei în funcţionare a reţelelor electrice."
22. La articolul 18 alineatul (1), literele l), m), n) şi p) se abrogă.
23. La articolul 18 alineatul (1), literele o), q) şi r) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"o) nerespectarea de către operatorii de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie de energie electrică şi gaze naturale a prevederilor art. 15 alin. (3);
.................................................................................................
q) nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie a energiei electrice a prevederilor art. 15 alin. (7);
r) nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie a energiei electrice a cerinţelor prevăzute la art. 15 alin. (9) şi (10);"
24. La articolul 18 alineatul (2), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"h) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. k) şi r), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;"
25. La articolul 18, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. k), o), q) şi r) se realizează de către personalul împuternicit din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei."
26. La articolul 19, alineatele (1) şi (5) se abrogă.
27. La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta lege."
28. La anexa nr. 2, nota de subsol (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul de energie finală. Pentru economiile de energie electrică în kWh se aplică un coeficient stabilit printr-o metodologie transparentă, în funcţie de circumstanţele naţionale care afectează consumul de energie primară, pentru a se asigura un calcul exact al economiilor reale. Circumstanţele respective sunt justificate, verificabile şi bazate pe criterii obiective şi nediscriminatorii. Pentru economiile de energie electrică în kWh se poate aplica un coeficient implicit de 2,1 sau se poate decide să se stabilească un coeficient diferit, cu condiţia să poată justifica acest lucru. Atunci când se procedează astfel, se ia în considerare mixul lor energetic inclus în Planul naţional integrat pentru energie şi schimbări climatice 2021-2030, care trebuie notificat Comisiei în conformitate cu art. 3 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009(CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE,98/70/CE,2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului. Până la 25 decembrie 2022 şi, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia revizuieşte coeficientul implicit pe baza datelor constatate. Revizuirea respectivă se derulează ţinând seama de efectele acesteia asupra altor acte din dreptul Uniunii, precum Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 198 din 28 iulie 2017."
29. Anexa nr. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
" ANEXA 3
Metode şi principii comune
de calcul al impactului măsuriloe alternative de politică de eficienţă energetică 1. Metodele de calcul al economiilor de energie, în afara celor provenite din măsuri de impozitare
Autorităţile competente pot utiliza următoarele metode de calcul al economiilor de energie:
a) economii preconizate, prin referire la rezultatele îmbunătăţirilor energetice anterioare monitorizate independent în instalaţii similare. Abordarea generică este denumită «ex ante»;
b) economii contorizate, în cazul cărora economiile rezultate în urma aplicării unei măsuri sau a unui pachet de măsuri sunt stabilite prin înregistrarea reducerii efective a energiei utilizate, ţinând seama în mod corespunzător de factori precum adiţionalitatea, ocuparea, nivelurile de producţie şi condiţiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generică este denumită «ex post»;
c) economii ponderate, în cazul cărora sunt utilizate estimări tehnice ale economiilor. Această abordare este utilizată doar în cazul în care determinarea unor date obţinute prin măsurători pentru o instalaţie specifică este dificilă sau mult prea costisitoare, cum ar fi înlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominală în kWh diferită de cea pentru care au fost obţinute date prin măsurători independente privind economiile de energie, sau în cazul în care estimările respective se realizează pe baza metodologiilor şi standardelor de referinţă stabilite la nivel naţional de experţi calificaţi sau acreditaţi care sunt independenţi faţă de părţile obligate, participante sau mandatate implicate;
d) economii de energie estimate prin sondaj, în cazul cărora este determinat răspunsul consumatorilor la recomandări, la campaniile de informare, la schemele de etichetare sau de certificare sau la contorizarea inteligentă. Această abordare este utilizată doar pentru economiile de energie rezultate în urma modificării comportamentului consumatorilor. Ea nu poate fi utilizată pentru economii rezultate din introducerea unor măsuri concrete.
2. La stabilirea economiilor de energie pentru o măsură vizând eficienţa energetică se aplică următoarele principii:
a) economiile trebuie să fie vădit suplimentare faţă de cele care s-ar fi produs oricum şi în absenţa activităţii autorităţilor competente. Pentru a stabili economiile care pot fi declarate ca suplimentare, autorităţíle competente iau în considerare modul în care ar evolua utilizarea energiei şi cererea de energie în absenţa măsurii de politică în cauză, ţinând cont de factorii următori: tendinţele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic şi schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivelul Uniunii şi la nivel naţional;
b) economiile rezultate din punerea în aplicare a legislaţiei obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs oricum şi, prin urmare, nu pot fi luate în calcul ca economii de energie în sensul art. 8 alin. (1) şi (1^1)-(1^6), respectiv economiile de energie trebuie să fie suplimentare faţă de cele care rezultă în urma punerii în aplicare a legislaţiei UE obligatorii. Prin excepţie de la respectiva cerinţă, economiile legate de renovarea clădirilor existente pot fi luate în calcul ca economii de energie în sensul art. 8 alin. (1) şi (1^1)-(1^6), cu condiţia îndeplinirii cerinţei menţionate la punctul 3 lit. h) din prezenta anexă. Economiile care rezultă din implementarea cerinţelor naţionale minime stabilite pentru clădirile noi înainte de transpunerea Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor pot fi declarate ca economii de energie în sensul art. 8 alin. (1), cu condiţia îndeplinirii cerinţei menţionate la pct. 3 lit. h) din prezenta anexă şi ca economiile respective să fi fost notificate de autorităţile competente în planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică;
c) se poate ţine cont doar de economiile care depăşesc standardele de performanţă ale Uniunii privind emisiile pentru noile autoturisme şi noile vehicule utilitare uşoare în urma punerii în aplicare a regulamentelor (CE) nr. 443/2009 şi (UE) nr. 510/2011 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi cerinţele Uniunii privind eliminarea de pe piaţă a anumitor produse cu impact energetic în urma implementării măsurilor de punere în aplicare conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2011 privind stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic;
d) sunt permise politici în scopul încurajării unor niveluri mai ridicate de eficienţă energetică a produselor, a echipamentelor, a sistemelor de transport, a vehiculelor şi combustibililor, a clădirilor şi a elementelor de clădiri, a proceselor şi a pieţelor;
e) măsurile care promovează instalarea unor tehnologii la scară mică de obţinere a energiei din surse regenerabile pe sau în clădiri pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul art. 8 alin. (1) şi (1^1)-(1^6), cu condiţia să genereze economii de energie care să poată fi verificate şi contorizate sau estimate.
Economiile de energie se calculează cu respectarea cerinţelor din prezenta anexă;
f) în cazul politicilor care accelerează adoptarea unor produse şi vehicule mai eficiente, se poate ţine cont pe deplin de economiile aferente acestora, cu condiţia să se demonstreze că o astfel de adoptare are loc înainte de expirarea duratei de viaţă medii anticipate a produsului sau a vehiculului ori înainte de înlocuirea normală a produsului sau a vehiculului şi cu condiţia ca economiile să fie declarate doar pentru perioada care se încheie la expirarea duratei de viaţă medii anticipate a produsului sau a vehiculului care urmează să fie înlocuit;
g) atunci când promovează adoptarea de măsuri vizând eficienţa energetică, autorităţile competente se asigură, acolo unde este cazul, că sunt menţinute standardele de calitate pentru produse, pentru servicii şi pentru introducerea măsurilor sau că sunt introduse asemenea standarde în cazul în care nu există;
h) pentru a ţine seama de variaţiile climatice dintre regiuni, autorităţile competente pot alege să ajusteze economiile la o valoare standard sau să stabilească economii de energie diferite în funcţie de variaţiile de temperatură dintre regiuni;
i) calcularea economiilor de energie trebuie să ţină seama de durata de viaţă a măsurilor şi de rata cu care economiile se diminuează odată cu trecerea timpului. Respectivul calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acţiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare şi 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030.
Alternativ, autorităţile competente pot adopta o altă metodă, preconizată să obţină cel puţin aceeaşi cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, autorităţile competente se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor metode diferite nu depăşeşte valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acţiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare şi 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Autorităţile competente descriu în detaliu, în Planul naţional integrat pentru energie şi schimbări climatice 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999, celelalte metode şi dispoziţiile aplicate pentru a asigura respectarea cerinţei obligatorii de calculare.
3. Autorităţile competente se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerinţe pentru măsurile alternative de politică de eficienţă energetică:
a) măsurile alternative de politică de eficienţă energetică şi acţiunile individuale generează economii de energie verificabile la nivelul utilizării finale;
b) responsabilitatea fiecărei autorităţi competente, după caz, este clar definită;
c) economiile de energie care sunt obţinute sau urmează a fi obţinute sunt determinate într-un mod transparent;
d) cantitatea obligatorie de economii de energie sau care urmează a fi obţinută prin măsura de politică este exprimată în termeni de consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie prevăzuţi în anexa nr. 2;
e) trebuie prezentat un raport anual privind economiile de energie realizate de autorităţile competente, care să fie pus la dispoziţia publicului, precum şi datele privind tendinţa anuală a economiilor de energie;
f) monitorizarea rezultatelor şi luarea de măsuri adecvate în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare;
g) economiile de energie generate de o acţiune individuală sunt declarate doar de o singură parte;
h) se demonstrează că activităţile autorităţii competente au contribuit în mod esenţial la realizarea economiilor de energie declarate.
4. La determinarea economiilor de energie obţinute în urma măsurilor alternative de politică de eficienţă energetică legate de impozitare introduse se aplică următoarele principii:
a) se ţine cont doar de economiile de energie obţinute în urma măsurilor de impozitare care depăşesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
b) datele privind elasticitatea cererii în funcţie de preţ pentru calcularea impactului măsurilor de impozitare a energiei trebuie să reflecte capacitatea de reacţie a cererii de energie la schimbările de preţ şi sunt estimate pe baza unor surse de date oficiale recente şi reprezentative;
c) economiile de energie generate de instrumente însoţitoare ale politicii în materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata către un fond, sunt contabilizate separat.
5. Notificarea metodologiei
Ministerul Energiei prin Direcţia de eficienţă energetică notifică Comisiei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1.999, metodologia lor detaliată propusă pentru măsurile alternative de eficienţă energetică. Cu excepţia cazului impozitării, notificarea include detalii privind:
a) nivelul economiilor de energie obligatorii în temeiul art. 8 alin. (1^1)-(1^6) sau al economiilor preconizate a fi realizate pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2030;
b) autorităţile publice de punere în aplicare;
c) sectoarele-ţintă;
d) măsurile de politică şi acţiunile individuale, inclusiv cantitatea totală preconizată de economii cumulate de energie pentru fiecare măsură;
e) acţiunile prevăzute de măsura de politică;
f) metodologia de calcul, inclusiv modalităţile de stabilire a adiţionalităţii şi a pertinenţei, precum şi metodologiile şi valorile de referinţă care sunt folosite pentru economiile preconizate şi ponderate;
g) durata de viaţă a măsurilor şi modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamentează aceasta;
h) abordarea aleasă pentru tratarea problemei variaţiilor climatice de către autorităţile competente;
i) sistemele de monitorizare şi de verificare a măsurilor;
j) în cazul impozitării:
(i) sectoarele-ţintă şi segmentul de contribuabili;
(ii) autoritatea competentă;
(iii) economiile preconizate a fi realizate;
(iv) durata măsurii de impozitare; şi
(v) metodologia de calcul, inclusiv elasticităţile cererii în funcţie de preţ utilizate şi modul în care au fost stabilite acestea."
30. La anexa nr. 5, titlul se modifică şi va avea următorul cuprins:
" CERINŢE MINIME
privind facturarea şi informaţiile referitoare la facturare pe baza consumului real de gaze naturale"
31. După anexa nr. 5 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 5^1, cu următorul cuprins:
" ANEXA 5^1
Cerinţe minime
privind facturarea şi informaţiile referitoare la consum pentru încălzire, răcire şi apă caldă menajeră 1. Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică
Pentru a permite utilizatorilor finali să îşi regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică lunar.
2. Frecvenţa minimă de furnizare a informaţiilor referitoare la facturare sau la consum
De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanţă, informaţiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziţia utilizatorilor finali cel puţin lunar, la cerere, sau în cazul în care clienţii finali au optat să primească facturile pe cale electronică, iar în caz contrar de două ori pe an.
Începând cu 1 octombrie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanţă, informaţiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziţia utilizatorilor finali cel puţin lunar. Acestea se pot pune la dispoziţie, de asemenea, prin intermediul internetului şi se pot actualiza cât de frecvent posibil în funcţie de dispozitivele şi sistemele de măsurare utilizate. Încălzirea şi răcirea pot fi scutite de această cerinţă în afara sezoanelor de încălzire/răcire.
3. Informaţii minime incluse în factură
Următoarele informaţii sunt puse la dispoziţia utilizatorilor finali într-o formă clară şi uşor de înţeles, în facturile lor sau în documentele însoţitoare, atunci când acestea se bazează pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică:
a) preţurile reale actuale şi consumul real de energie sau costul total al energiei termice şi citirea (indexul) repartitoarelor de costuri pentru energia termică;
b) informaţii privind mixul de combustibili utilizat şi emisiile de gaze cu efect de seră anuale aferente, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionaţi de la reţeaua de termoficare sau de răcire, precum şi o descriere a diferitelor taxe, impozite şi tarife aplicate. Autorităţile competente pot limita domeniul de aplicare al cerinţei de a oferi informaţii privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru a include numai furnizările de la reţelele de termoficare cu o putere termică instalată totală care depăşeşte 20 MW;
c) comparaţii între consumul actual de energie al utilizatorilor finali şi consumul din aceeaşi perioadă a anului anterior, sub formă grafică, datele fiind ajustate în funcţie de variaţiile climatice pentru încălzire şi răcire;
d) informaţii de contact pentru organizaţiile clienţilor finali, agenţiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web de unde se pot obţine informaţii privind măsurile disponibile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali şi specificaţii tehnice obiective privind echipamentele care folosesc energie;
e) informaţii privind procedurile de depunere a plângerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative pertinente de soluţionare a litigiilor, în conformitate cu dispoziţiile aplicabile în legislaţia naţională;
f) comparaţii cu un utilizator final mediu normalizat sau de referinţă din aceeaşi categorie de utilizatori. În cazul facturilor electronice, astfel de comparaţii pot, în schimb, să fie puse la dispoziţie online şi semnalate în cadrul facturilor.
Facturile care nu au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică conţin o explicaţie clară şi uşor de înţeles a modului în care suma care figurează pe factură a fost calculată şi, cel puţin, informaţiile menţionate la literele d) şi e)."
32. Anexa nr. 6 se abrogă.
33. La anexa nr. 7, partea 1 se abrogă.
34. La anexa nr. 9, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) să stabilească şi să facă publice normele lor standard referitoare la suportarea şi partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la reţea, consolidările reţelei şi introducerea de noi reţele, funcţionarea îmbunătăţită a reţelei şi normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de reţea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficienţă în cadrul reţelei interconectate;"
35. Anexa nr. 11 se abrogă.
ART. II
(1) Cu ocazia elaborării proiectului de buget pentru anul următor, ordonatorii principali de credite ai autorităţilor administraţiei publice centrale vor asigura includerea creditelor de angajament şi a creditelor bugetare pentru finanţarea cheltuielilor cu renovarea clădirilor prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare, cu încadrarea în limitele aprobate de Guvern.
(2) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, compartimentele energetice din cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale elaborează şi propun spre aprobare prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz, reglementările prevăzute la art. 10 alin. (6) din Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei elaborează şi aprobă prin ordin al preşedintelui reglementările prevăzute la art. 10 alin. (9) din Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prevederile art. I pct. 23-25 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5) În aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (10) din Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, contoarele şi repartitoarele de costuri pentru energia termică care nu pot fi citite de la distanţă, dar care au fost deja instalate, se modernizează astfel încât să poată fi citite de la distanţă sau se înlocuiesc cu dispozitive care pot fi citite de la distanţă până la 1 ianuarie 2027, cu excepţia cazurilor în care asociaţiile de proprietari demonstrează că acest lucru nu este rentabil în condiţiile stabilite prin art. 10 alin. (6) din aceeaşi lege.
ART. III
Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 august 2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.
Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune Directiva (UE) 2018/2.002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 21 decembrie 2018, şi art. 70 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică şi de modificare a Directivei 2012/27/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 158 din 14 iunie 2019.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Ministrul energiei,
Dan-Dragoş Drăgan,
secretar de stat
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Tánczos Barna
p. Ministrul economiei,
Mihai-Ion Macaveiu,
secretar de stat
p. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene,
Bogdan-Eduard Simcea,
secretar de stat
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu
Ministrul finanţelor,
Adrian Câciu
Bucureşti, 29 septembrie 2022.
Nr. 130.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
