Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, ţinând cont de Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, luând în considerare dispoziţiile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013, (UE) nr. 1.301/2013, (UE) nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, precum şi prevederile: a) Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19; b) Regulamentului (UE) 2021/240 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic, având în vedere Acordul privind contribuţia financiară şi Acordul de împrumut, încheiate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru finanţarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă, denumit în continuare PNRR, luând în considerare nevoile financiare ridicate pe care le presupune implementarea în România a reformelor majore având ca scop dezvoltarea unei economii solide, sustenabile şi reziliente, precum şi a unui sistem financiar şi de protecţie socială bazat pe structuri sociale şi economice puternice, care să stimuleze sectorul investiţiilor grav afectat de pandemia de COVID-19, fiind necesară stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, pentru perioada 2021-2026, precum şi asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor şi al capacităţii de absorbţie, având în vedere necesitatea instituirii cu celeritate a unui cadru legal coerent care să permită accesarea fondurilor europene din cadrul mecanismului în corelare directă cu obţinerea de rezultate şi implementarea reformelor şi a investiţiilor publice cu scopul de a avea un impact de durată asupra productivităţii şi a rezilienţei economice, sociale şi instituţionale, luând în considerare orizontul de timp determinat, respectiv 31 august 2026, dată până la care a fost asumată îndeplinirea a 507 jaloane şi ţinte asociate investiţiilor-cheie şi reformelor majore aferente celor şase piloni principali stabiliţi prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, ţinând cont că lipsa reglementării unitare a cadrului instituţional şi financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României, şi de faptul că elementele menţionate vizează interesul public şi strategic şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă. În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. CAP. I Obiectul reglementării. Definiţii ART. 1 Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, denumit în continuare MRR, în conformitate cu prevederile Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României. ART. 2 În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) acord de împrumut - angajament juridic încheiat între România, prin Ministerul Finanţelor, denumit în continuare MF, şi Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană, denumită în continuare CE, în temeiul art. 15 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 şi al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiect împrumutul acordat României potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României; b) acord privind contribuţia financiară - angajament juridic individual, în sensul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul financiar, încheiat în temeiul art. 23 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, încheiat de România, prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, denumit în continuare MIPE, cu CE, cuprinzând contribuţia financiară nerambursabilă acordată României, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României; c) acord de finanţare încheiat cu coordonatorii de reformă/investiţie - angajament juridic încheiat în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, între MIPE, în calitate de coordonator naţional al PNRR, şi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, inclusiv investiţii specifice locale prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi termenii şi condiţiile aplicabile fondurilor europene, în vederea îndeplinirii corespunzătoare a jaloanelor şi a ţintelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor ce fac obiectul acordului cuprinzând informaţiile prevăzute în mecanismul de implementare şi control din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României; d) acord de implementare - angajament juridic prin care ministerul coordonator de reforme şi/sau investiţii încredinţează agenţiilor de dezvoltare regională gestionarea investiţiilor aferente PNRR cu impact asupra dezvoltării regionale, în calitate de responsabili de implementare a investiţiilor specifice locale, şi instituţiilor/unităţilor aflate în subordine/coordonare/sub autoritate responsabilitatea implementării investiţiilor aflate în sarcina lor, după caz; e) acord de tip operaţional - acordul încheiat între România, prin MIPE cu CE, ca urmare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, astfel cum este prevăzut la art. 20 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021; f) acord de contribuţie - instrumentul juridic prin care CE şi România, prin MIPE, stabilesc condiţiile garanţiei Uniunii Europene în compartimentul pentru România din cadrul programului InvestEU, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU şi de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1.017; g) activitatea de constatare a neregulilor - activitatea de control/investigare desfăşurată de coordonatorul naţional al PNRR/coordonatorii de reformă şi/sau investiţii în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea stabilirii existenţei unei nereguli; h) activitatea de stabilire a creanţelor bugetare - activitatea prin care se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată rezultată din neregula ori neregula gravă constatată, prin emiterea unui titlu de creanţă; i) activitatea de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli - exercitarea funcţiei administrative de către autorităţile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli; j) agenţie de implementare a proiectelor/structură de implementare - instituţie/entitate aflată sub coordonarea ministerelor, care are rolul de a implementa obiectivele de investiţii din cadrul PNRR, în numele beneficiarilor stabiliţi în cadrul componentelor; k) aranjamente operaţionale pentru investiţiile specifice locale - anexă a acordului de implementare încheiat între coordonatorul de reformă şi/sau investiţii care încredinţează agenţiilor de dezvoltare regională gestiunea unei investiţii din cadrul PNRR, care dimensionează alocarea şi responsabilitatea implementării jaloanelor şi ţintelor, la nivel local, astfel încât să fie asigurată atingerea la nivelul PNRR a jaloanelor şi ţintelor asumate; l) beneficiari - entităţi de drept public sau privat, care, în baza unui raport juridic stabilit cu coordonatorul de reforme şi/sau investiţii, cu responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale sau cu intermediarii financiari, implementează şi derulează în mod direct proiectele, inclusiv organizaţii nonguvernamentale, care primesc sprijin din fonduri europene, inclusiv în cadrul unui instrument financiar; m) cerere de transfer - cererea depusă de către un beneficiar, alţii decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1), prin care se solicită coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii sau responsabililor de implementare a investiţiilor specifice locale virarea sumelor, în baza contractului de finanţare şi a documentaţiei justificative stabilite prin ghiduri specifice pentru demararea şi finanţarea activităţilor proiectului; n) cerere de transfer de fonduri - cerere depusă de responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale la coordonatorii de investiţii/reformă pentru transferul de disponibil în baza convenţiilor de finanţare destinat plăţilor efectuate către beneficiari; o) compartimentul pentru România din cadrul Programului InvestEU - compartimentul înfiinţat în baza acordului de contribuţie, care vizează disfuncţionalităţile specifice pieţei sau situaţiile de investiţii insuficiente în România, în vederea îndeplinirii obiectivelor de politică ale PNRR; p) coordonatori de reforme şi/sau investiţii - ministerele/instituţiile/ agenţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv a investiţiilor specifice locale, componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv a investiţiilor specifice locale, respectiv Secretariatul General al Guvernului, în calitate de responsabil de implementare de reforme şi/sau investiţiilor sau de componente aferente reformelor şi/sau investiţiilor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, prevăzute în anexă; q) conflictul de interese - are înţelesul prevăzut la art. 61 din Regulamentul financiar şi la art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare; r) constatări cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare - constatările formulate în actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene, cele din actele de control emise de Departamentul pentru lupta antifraudă, denumit în continuare DLAF, cele din rapoartele de audit emise de Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, denumită în continuare Autoritatea de audit/de structurile de audit intern/de structurile de audit extern, cele din rapoartele de control ale Autorităţii Naţionale pentru Achiziţii Publice, precum şi constatările formulate de coordonatorul naţional al PNRR/coordonatorii de reformă şi/sau investiţii rezultate în urma activităţii proprii de verificare administrativă şi/sau la faţa locului, care se referă la sumele transferate coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, beneficiarilor şi care au fost realizate cu încălcarea prevederilor legislaţiei aplicabile şi ale acordurilor/contractelor/ deciziilor/ordinelor de finanţare; s) contract de finanţare - act juridic supus regulilor de drept public, cu titlu oneros, de adeziune, comutativ şi sinalagmatic, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării reformelor şi/sau investiţiilor prevăzute în cadrul PNRR, încheiat între coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale şi beneficiari pentru acordarea finanţării necesare implementării proiectului, pe durata stabilită şi în conformitate cu obligaţiile asumate, cuprinzând informaţiile prevăzute în cadrul mecanismului de implementare şi control din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României; t) convenţie de finanţare - reprezintă angajamentul legal în baza căruia coordonatorul de reformă şi/sau investiţii transferă, potrivit art. 23 alin. (8), fondurile în conturile deschise la Trezoreria Statului corespunzătoare ale instituţiilor/unităţilor aflate în subordine/ coordonare/sub autoritatea lor, responsabile de implementarea investiţiilor, precum şi responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale şi în care se prevăd sumele aferente creditelor de angajament şi creditelor bugetare, aprobate pentru anul curent, aferente investiţiilor încredinţate; u) creanţe bugetare rezultate din nereguli/nereguli grave - sumele de recuperat ca urmare a constatării de nereguli/nereguli grave în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; v) debitor - persoana juridică în sarcina căreia se stabileşte o creanţă bugetară rezultată din nereguli, în vederea recuperării acesteia; w) decizie/ordin de finanţare -- act unilateral intern al coordonatorului de reforme şi/sau investiţii prin se acordă asistenţă financiară, în cadrul aceleaşi entităţi juridice, în vederea implementării reformelor şi/sau investiţiilor prevăzute în cadrul PNRR; x) decizia de reziliere/revocare a acordului/contractului/ deciziei/ordinului de finanţare - actul administrativ emis de către coordonatorul naţional/coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, prin care sunt individualizate sumele ce trebuie restituite de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii/beneficiari ca urmare a rezilierii/revocării acordului/ contractului/deciziei/ordinului de finanţare, după caz, în condiţiile stabilite prin clauzele acestuia; y) decizia de suspendare a acordului/contractului/deciziei/ordinului de finanţare - actul administrativ emis de către coordonatorul naţional/coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, prin care sunt suspendate plăţile aferente reformelor/investiţiilor/proiectelor ca urmare a deciziei CE de dezangajare a fondurilor aferente acordurilor de finanţare încheiate de România în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; z) dublă finanţare - finanţarea acordată cu încălcarea prevederilor art. 9 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 şi art. 191 din Regulamentul financiar; aa) finanţare publică naţională - orice contribuţie din fonduri publice naţionale, constând în credite de angajament şi credite bugetare, destinată finanţării cheltuielilor necesare implementării unor reforme şi/sau investiţii, inclusiv investiţii specifice locale, incluse în cadrul acordurilor încheiate cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, pentru care nu sunt prevăzute alocări în cadrul PNRR, cu scopul atingerii jaloanelor şi ţintelor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României; bb) garanţie reciprocă - acord încheiat în numele şi în contul statului de către România, prin MF cu CE, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru constituirea garanţiei în favoarea Uniunii Europene necesare acoperirii cuantumului datoriei contingente prevăzută în cadrul acordului de contribuţie; cc) ghid specific - act administrativ emis de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, cuprinzând regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente PNRR; dd) nereguli grave - fraudă, corupţie şi conflicte de interese în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism sau o încălcare gravă a unei obligaţii prevăzute în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare; ee) instrument financiar - formă de sprijin financiar care se acordă de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii prin intermediul CE sau unei entităţi juridice, cu rol de partener de implementare, prin care sunt furnizate beneficiarilor produsele financiare de tipul împrumuturilor, garanţiilor şi contragaranţiilor, influxurilor de capital, de cvasicapital sau investiţiilor de tip mezanin; ff) intermediari financiari - are înţelesul potrivit art. 2 din Regulamentul (UE) 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat; gg) investiţie - o acţiune sau un grup de acţiuni interconectate care implică realizarea de cheltuieli de capital în active corporale şi necorporale, pentru crearea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii fizice şi/sau realizarea de cheltuieli pentru măsuri ce vizează dezvoltarea capitalului uman, sprijin pentru inovare, cercetare şi dezvoltare şi alte tipuri de cheltuieli aşa cum sunt descrise în cadrul PNRR; hh) investiţie specifică locală - o acţiune sau un grup de acţiuni interconectate care implică realizarea de cheltuieli de capital în active corporale şi necorporale, pentru crearea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii fizice şi/sau realizarea de cheltuieli pentru măsuri ce vizează dezvoltarea capitalului uman, sprijin pentru inovare, cercetare şi dezvoltare şi alte tipuri de cheltuieli aşa cum sunt descrise în cadrul componentelor „C12 - Sănătate“; „C13 - Reforme Sociale“; „C15 - Educaţie“ din PNRR, cu impact asupra dezvoltării locale; ii) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile acordurilor de finanţare/contractelor/ deciziilor/ordinelor de finanţare ori ale altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a coordonatorilor de reformă/investiţii, a responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale, a beneficiarului, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit; jj) parteneriat - formă de cooperare între entităţi de drept public şi/sau privat care urmăresc realizarea în comun a reformelor/investiţiilor/investiţiilor specifice locale/proiectelor, pentru care a fost încheiat un act juridic prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor; kk) partener de implementare - o instituţie financiară cu care România încheie un contract de finanţare pentru implementarea instrumentelor financiare prevăzute în cadrul PNRR, altele decât cele care se implementează prin compartimentul pentru România din cadrul programului InvestEU; ll) responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale - agenţiile de dezvoltare regională organizate în baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare, cărora li se încredinţează în baza prezentei ordonanţe de urgenţă gestionarea investiţiei aferente PNRR, pentru categoriile de investiţii din cadrul componentelor: „C12 -Sănătate“; „C13 - Reforme Sociale“; „C15 - Educaţie“; mm) sistem ARACHNE - instrument informatic integrat dezvoltat de CE, conceput pentru a ajuta autorităţile naţionale în efectuarea controalelor administrative şi de gestiune în domeniul fondurilor europene; nn) sistem informatic de management al PNRR - sistem informatic care răspunde cerinţelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 şi pentru care MIPE deţine toate drepturile asupra acestuia, inclusiv codul sursă, în conformitate cu prevederile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 , aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare; oo) sistemul prevenţie, denumit în continuare PREVENT - Sistemul informatic ce are înţelesul prevăzut la art. 2 din Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică; pp) sumă plătită necuvenit - plata nedatorată, aşa cum este aceasta prevăzută la art. 1.341 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acordată unui coordonator de reformă/investiţie sau unui beneficiar sau realizată în numele unui coordonator de reformă/investiţie care provine din fonduri europene şi/sau fonduri publice aferente acestora; qq) tablou de bord - platformă de informare, în timp real, cu privire la stadiul de implementare a fiecărei măsuri, investiţii, componente de reformă, reforme şi care va prezenta informaţii exportate din sistemul informatic. CAP. II Instituţiile şi organismele cu atribuţii în coordonarea, gestionarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă ART. 3 Instituţiile şi organismele cu atribuţii în coordonarea, gestionarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă sunt: a) MIPE, în calitate de coordonator naţional pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, respectiv instituţie care exercită funcţia de vicepreşedinte al Comitetului interministerial de coordonare a PNRR, precum şi pe cea de preşedinte al Comitetului de monitorizare PNRR, asigurând inclusiv secretariatul tehnic pentru Comitetul de monitorizare PNRR; b) Comitetul interministerial de coordonare a PNRR, în calitate de organism responsabil cu examinarea progresului în implementarea investiţiilor şi reformelor, iniţierea măsurilor necesare în cazul constatării unor întârzieri majore sau în cazul necesităţii reevaluării unor obiective sau analizării situaţiilor de modificare/înlocuire/eliminare a unor jaloane sau ţinte atinse anterior, precum şi cu analizarea delimitărilor de finanţare între PNRR şi celelalte surse de finanţare, inclusiv naţionale, fără a aduce atingere principiului ireversibilităţii reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul planului stabilit prin Regulamentul (UE) 241/2021; c) Comitetul de monitorizare a PNRR, în calitate de organism cu rol de informare a membrilor cu privire la stadiul implementării PNRR, la contribuţia PNRR la îndeplinirea obiectivelor strategiilor şi programelor naţionale, precum şi a strategiilor Uniunii Europene, cu rol consultativ în scopul identificării de soluţii în eventualitatea unor blocaje în implementarea PNRR, precum şi în scopul dezbaterii altor aspecte care reies din procesul de implementare efectivă; d) Comitetul Interministerial pentru Achiziţii Publice, stabilit în conformitate cu Decizia prim-ministrului nr. 236/2015 privind înfiinţarea Comitetului Interministerial pentru Achiziţii Publice, cu modificările ulterioare, în calitate de organism strategic, cu rol de a urmări îndeaproape progresul procedurilor de achiziţii publice legate de implementarea reformelor şi investiţiilor, potrivit procedurilor stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare, propunând măsuri pentru deblocarea problemelor şi atingerea obiectivelor stabilite; e) instituţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor stabilite în cadrul PNRR, denumite în cele ce urmează coordonatori de reforme şi/sau investiţii, cu care MIPE încheie acorduri de finanţare, ministerele/instituţiile/agenţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv investiţiile specifice locale, componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, respectiv Secretariatul General al Guvernului, în calitate de responsabil de implementare de reforme şi/sau investiţii sau de componente aferente reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv investiţii specifice locale, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, precum şi ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entităţi responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor; f) MF, în calitate de instituţie responsabilă cu primirea de la CE a fondurilor europene, alocate României pentru implementarea PNRR, cu administrarea/utilizarea acestora potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu reglementarea controlului financiar preventiv; g) DLAF, în calitate de instituţie responsabilă pentru asigurarea, sprijinirea şi coordonarea, după caz, a îndeplinirii obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă -DLAF, cu modificările ulterioare; h) Agenţia Naţională de Integritate, denumită în continuare ANI, în calitate de instituţie cu competenţe în domeniul prevenirii, constatării şi combaterii conflictului de interese; i) Oficiul European de Luptă Antifraudă, denumit în continuare OLAF, în calitate de instituţie a Uniunii Europene care are competenţa de a detecta, investiga şi stopa utilizarea frauduloasă a fondurilor Uniunii Europene, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 241/2021; j) Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, denumită în continuare ANAP, în calitate de instituţie responsabilă pentru verificarea şi controlul aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, aprobată prin Legea nr. 244/2015, cu modificările şi completările ulterioare; k) Parchetul European, denumit în continuare EPPO, în calitate de organism independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 241/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021; l) Direcţia Naţională Anticorupţie, denumită în continuare DNA, în calitate de instituţie responsabilă pentru desfăşurarea urmăririi penale pentru infracţiuni de corupţie şi asimilate cu acestea, respectiv pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare; m) Consiliul Concurenţei, în calitate de instituţie responsabilă cu asigurarea respectării reglementărilor din domeniul ajutorului de stat/de minimis şi concurenţei în ceea ce priveşte reformele şi investiţiile finanţate prin PNRR şi în virtutea rolului de autoritate naţională de contact în raporturile dintre CE şi autorităţile şi instituţiile publice, alţi furnizori de ajutor de stat şi beneficiarii de ajutor de stat, implicaţi în procedurile din domeniul ajutorului de stat, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare; n) Compania Naţională de Investiţii, denumită în continuare CNI, în calitate de entitate aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, denumit în continuare MDLPA, care va avea rolul de agenţie de implementare a proiectelor/structură de implementare pentru anumite obiective de investiţii din cadrul componentelor PNRR, în numele beneficiarilor; o) Curtea de Conturi, prin Autoritatea de Audit, în condiţiile art. 12 şi 13 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca autoritate de audit pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. ART. 4 Coordonarea generală a implementării PNRR este asigurată de către: a) prim-ministrul, în calitate de coordonator al procesului de negociere pentru aprobarea/modificarea PNRR, precum şi în calitate de preşedinte al Comitetului interministerial de coordonare a PNRR; b) MIPE, care va îndeplini rolul de coordonator naţional şi punct unic de contact în relaţia cu CE, responsabil cu monitorizarea şi punerea în aplicare a PNRR; c) Comitetul interministerial de coordonare a PNRR, care va avea atribuţii generale în conformitate cu dispoziţiile art. 3 lit. b). ART. 5 (1) În exercitarea rolului de coordonator naţional, prevăzut la art. 3 lit. a), MIPE, prin structura de specialitate, îndeplineşte următoarele funcţii: a) programare şi gestionare plan, care vizează întocmirea rapoartelor de progres şi a stadiului de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor, inclusiv urmărirea stadiului de implementare a reformelor şi necesitatea modificărilor; b) evaluare şi selecţie, care vizează urmărirea în procedurile de evaluare şi selecţie, în special a îndeplinirii condiţiilor prevăzute în cadrul reformelor şi investiţiilor din PNRR în privinţa respectării termenelor de realizare, a ţintelor şi jaloanelor de îndeplinit, principiului „de a nu prejudicia în mod semnificativ“, obiectivelor asumate cu privire la indicatorii din domeniul climei şi în domeniul digital, a nivelului de maturitate, precum şi a altor criterii stabilite prin procedurile operaţionale/de sistem; c) autorizare şi plată, care vizează verificarea sumelor solicitate la plată de beneficiari/coordonatorii de reformă, respectiv a îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor declarate, inclusiv verificarea procedurilor de achiziţie realizate de către beneficiarii cărora nu le sunt aplicabile prevederile legislaţiei europene şi ale legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice; d) monitorizare tehnică a stadiului de realizare a proiectelor/reformelor; e) control şi recuperare, inclusiv în ceea ce priveşte primul nivel de verificare, administrativ, a existenţei unor aspecte ce pot reprezenta elemente constitutive ale fraudei şi conflictului de interese care vor fi raportate către DLAF/DNA/OLAF, respectiv către ANI, cu menţiunea că în cazul conflictului de interese la nivelul procedurilor de achiziţie derulate de beneficiarii privaţi, constatarea şi recuperarea să fie efectuate de către MIPE, iar în cazul dublei finanţări, constatarea şi recuperarea să fie efectuate de către MIPE/coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, după caz; f) întocmire şi transmitere a cererilor de plată; g) întocmire a declaraţiei de gestiune; h) prevenţie, care vizează evaluarea riscurilor, verificarea ex-ante a procedurilor de achiziţie ale beneficiarilor privaţi cărora nu le sunt aplicabile prevederile legislaţiei europene şi naţionale în domeniul achiziţiilor publice, evaluarea ex-ante a riscului de dublă finanţare, a conflictului de interese potrivit Notei de Orientare a Comisiei privind evitarea şi gestionarea conflictelor de interese, potrivit prevederilor Regulamentului financiar, inclusiv ARACHNE. (2) În exercitarea rolului de coordonator naţional, prevăzut la art. 3 lit. a), MIPE îndeplineşte următoarele atribuţii specifice: a) iniţierea, elaborarea şi propunerea de modificări ale legislaţiei privind stabilirea cadrului instituţional şi procedural de coordonare, implementare şi control ale fondurilor europene şi ale reformelor stabilite în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în colaborare cu MF, după caz; b) avizarea de către reprezentantul legal a proiectelor de acte normative iniţiate de coordonatorii de reformă pentru implementarea măsurilor de reformă prevăzute în cadrul PNRR, precum şi a oricăror alte acte normative care pot avea un impact direct/indirect asupra asigurării ireversibilităţii reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul planului. (3) În exercitarea rolului de coordonator naţional, prevăzut la art. 3 lit. a), MIPE, prin structura de specialitate, îndeplineşte următoarele atribuţii specifice: a) coordonarea elaborării/modificării PNRR şi a acordului privind contribuţia financiară, inclusiv a descrierii sistemului de gestionare şi control al PNRR, în conformitate cu cerinţele din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021; b) asigurarea derulării procesului de consultare publică cu toţi partenerii sociali, pentru crearea unui cadru transparent de luare a deciziilor pentru elaborarea/aprobarea/implementarea/modificarea PNRR; c) asigurarea rolului de punct unic de contact în relaţia cu CE pe parcursul modificării şi implementării PNRR, inclusiv în ceea ce priveşte elaborarea şi transmiterea cererilor de plată şi a declaraţiilor de gestiune în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021; d) semnarea acordului privind contribuţia financiară cu CE, în conformitate cu art. 23 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021; e) semnarea acordurilor de tip operaţional aferente fondurilor europene cu CE, în conformitate cu art. 20 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021; f) negocierea, în numele Guvernului României, în colaborare cu MF şi sub coordonarea prim-ministrului, a modificărilor aferente PNRR, la propunerea sa şi/sau a coordonatorilor de reformă şi/sau investiţie şi/sau a Comitetului interministerial de coordonare a PNRR; g) monitorizarea şi sprijinirea, prin instrumentele pe care le are la dispoziţie, a dezvoltării capacităţii administrative a coordonatorilor de reformă; h) coordonarea metodologică a coordonatorilor de reformă în vederea îndeplinirii reformelor şi/sau investiţiilor, respectiv a jaloanelor şi ţintelor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României; i) dezvoltarea, administrarea şi operarea, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a sistemului informatic care răspunde cerinţelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu contribuţia structurilor care coordonează şi implementează PNRR, deţinând în condiţiile legii toate drepturile asupra aplicaţiilor informatice dezvoltate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, inclusiv codurile sursă; j) asigurarea monitorizării continue a stadiilor de îndeplinire pentru fiecare reformă/investiţie/jalon/ţintă, pe baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii; k) administrarea tabloului de bord aferent PNRR; l) raportarea stadiului îndeplinirii jaloanelor/ţintelor, stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, precum şi prin acordurile de tip operaţional aferente PNRR, potrivit art. 27 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, este realizată în corelare cu obligaţiile României din cadrul Semestrului European, pe baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii; m) asigurarea verificării legalităţii şi regularităţii cheltuielilor, inclusiv prin eşantion; n) asigurarea prevenirii, detectării şi corectării conflictului de interese, fraudei, corupţiei şi dublei finanţări la nivelul reformelor şi/sau investiţiilor, respectiv al proiectelor finanţate în cadrul PNRR; o) coordonarea componentei de comunicare în cadrul PNRR şi elaborarea Manualului de identitate vizuală PNRR; p) asigurarea verificării şi controlului concordanţei reformelor şi investiţiilor din PNRR cu iniţiativele UE, cu strategiile şi programele naţionale, prin elaborarea de rapoarte periodice privind contribuţia PNRR la îndeplinirea acestora; q) asigurarea elaborării şi transmiterii cererilor de plată în relaţia cu CE, potrivit art. 13 alin. (1) şi art. 24 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021; r) elaborarea declaraţiei de gestiune, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) lit. c) subpunctul i) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, pe baza declaraţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii; s) propunerea de măsuri de remediere, inclusiv de înlocuire a jaloanelor şi ţintelor, care nu mai pot fi îndeplinite, în totalitate sau parţial, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, ca urmare a unor circumstanţe obiective, cu aprobarea Comitetului interministerial de coordonare a PNRR; t) asigurarea secretariatului tehnic al Comitetului interministerial de coordonare a PNRR; u) asigurarea funcţionării şi conducerii Comitetului de monitorizare a PNRR. v) monitorizarea tehnică a stadiului de realizare a reformelor şi/sau investiţiilor şi de întocmire a rapoartelor de progres în cadrul PNRR, în baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii; w) semnarea acordurilor de finanţare cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, luând în considerare obligaţiile ce rezultă din implementarea reformelor şi/sau investiţiilor incluse în cadrul PNRR; x) verificarea, prin eşantion, a modalităţii de evaluare şi selecţie a proiectelor finanţate în PNRR, cu excepţia celor individualizate în cadrul PNRR; y) emiterea de avize consultative cu privire la schemele de ajutor de stat/de minimis în ceea ce priveşte respectarea principiilor aplicabile Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă; z) emiterea de avize pentru ghidurile specifice elaborate pentru lansarea apelurilor de proiecte în cadrul PNRR, cu verificarea respectării prevederilor incluse în Plan în ceea ce priveşte termenele, ţintele, jaloanele, principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ“ şi a obiectivelor asumate pentru realizarea indicatorilor din domeniul climei şi din domeniul digital; aa) realizarea de verificări privind legalitatea şi regularitatea cheltuielilor, în cadrul cărora MIPE utilizează rezultatele verificărilor controlului financiar preventiv propriu la nivelul fiecărui beneficiar, respectiv ale controlului financiar preventiv delegat, unde este cazul; bb) realizarea de verificări privind evitarea dublei finanţări, inclusiv evaluarea ex-ante a riscului de dublă finanţare; cc) realizarea de verificări privind achiziţiile publice, pe baza unei analize de risc, prin eşantionare, potrivit prevederilor procedurale ale structurii de specialitate din cadrul MIPE; dd) realizarea de verificări ex-ante a procedurilor de achiziţie derulate de beneficiarii privaţi cărora nu le sunt aplicabile prevederile legislaţiei europene şi naţionale în domeniul achiziţiilor publice; ee) realizarea de verificări privind prevenirea şi detectarea conflictului de interese la nivelul entităţilor implicate în execuţia bugetară a fondurilor aferente PNRR; ff) asigură centralizarea şi transmiterea către MF a estimărilor trimestriale de solicitări de fonduri ale coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii; gg) se asigură de respectarea regulilor în domeniul ajutorului de stat/de minimis, sesizând furnizorul/administratorul de schemă/Consiliul Concurenţei în cazul identificării vreunei situaţii potenţiale de neconcordanţă cu prevederile în domeniul ajutorului de stat/de minimis, astfel încât furnizorul/administratorul de schemă/Consiliul Concurenţei, după caz, să exercite atribuţiile legale de control, stabilire de măsuri de remediere şi, dacă este cazul, de stopare şi recuperare, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare; hh) control, constând în verificarea, din punct de vedere administrativ, a aspectelor ce pot reprezenta elemente constitutive ale unei nereguli grave, care vor fi raportate către DLAF/ EPPO/DNA/OLAF/ANI. În cazul situaţiilor de dublă finanţare şi al unui potenţial conflict de interese în procedurile de achiziţie derulate de beneficiarii privaţi, verificarea şi constatarea se realizează de către structura de specialitate din cadrul MIPE; ii) întocmirea şi transmiterea cererilor de plată, a declaraţiei de gestiune, pe baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii; jj) evaluarea riscurilor, inclusiv pe baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii; kk) dezvoltarea şi asigurarea mentenanţei sistemului informatic de management al PNRR, precum şi administrarea produselor tehnologice aferente acestora, împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, potrivit competenţelor; ll) arhivarea corespunzătoare a datelor/documentelor aferente procesului de implementare a acordurilor de finanţare, în conformitate cu funcţiile, atribuţiile şi tipurile de documente specifice şi asigurarea accesului neîngrădit la acestea al entităţilor naţionale/europene cu atribuţii în verificarea, controlul şi auditarea fondurilor europene şi naţionale; mm) transmiterea către MF a unor raportări centralizate privind cheltuielile efectuate în cadrul împrumutului pentru reformele şi investiţiile prevăzute în PNRR, respectiv îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente, cheltuieli certificate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, în vederea utilizării sumelor aferente prefinanţării acordate din împrumut, potrivit art. 13 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, precum şi a efectuării tragerilor din împrumut. (4) În realizarea rolului de coordonator de investiţii finanţate din instrumente financiare, pe lângă atribuţiile de coordonator de reforme şi/sau investiţii, MIPE îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) semnarea acordului de contribuţie, respectiv a contractelor de finanţare pentru instrumentele financiare pe care le gestionează în cadrul PNRR; b) realizarea plăţilor în baza acordului de contribuţie şi a contractelor de finanţare pentru instrumentele financiare pe care le gestionează în cadrul PNRR. (5) MF îndeplineşte următoarele atribuţii: a) participarea, împreună cu MIPE, la negocierea privind modificarea PNRR; b) semnarea acordului de împrumut cu CE, în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, luând în considerare prevederile legislaţiei privind datoria publică şi asigurarea formalităţilor legale potrivit legislaţiei pentru intrarea în vigoare a acestuia; c) semnarea garanţiei reciproce în favoarea Uniunii Europene pentru instrumentele financiare aferente PNRR, care se implementează prin compartimentul pentru România din cadrul programului InvestEU; d) deschiderea conturilor pentru primirea fondurilor europene de la CE la Banca Naţională a României şi/sau la Trezoreria Statului precum şi administrarea/utilizarea acestora, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă; e) asigurarea tragerii şi utilizării sumelor din împrumut, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind datoria publică şi prevederile acordului de împrumut; f) rambursarea împrumutului şi plata costului de finanţare, care cuprinde dobânda şi alte taxe, a costului de administrare a lichidităţii, a costului serviciilor pentru cheltuielile de regie, precum şi a altor costuri aferente împrumutului; g) asigurarea raportării către Eurostat a progresului implementării PNRR din punct de vedere financiar, inclusiv prin realizarea analizei impactului macroeconomic al reformelor şi/sau investiţiilor. (6) Autoritatea de Audit are în principal următoarele atribuţii în legătură cu implementarea PNRR: a) realizarea unei strategii de audit, aprobată potrivit pct. 503 din anexa la Hotărârea Curţii de Conturi a României nr. 155/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, care va prezenta metodologia de audit, inclusiv metoda de eşantionare, analiza de risc, calendarul şi resursele alocate; b) realizarea auditurilor de sistem, cu următoarele obiective:
(i) obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemele de implementare şi monitorizare ale PNRR asigură date complete, corecte şi de încredere pentru indicatorii definiţi în plan, cu scopul de a evalua dacă sunt implementate şi funcţionează controale eficace pentru colectarea, prelucrarea, agregarea şi raportarea datelor aferente PNRR şi dacă datele agregate se reconciliază cu datele sursă; (ii) obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemul de control intern asigură că fondurile au fost gestionate în concordanţă cu toate regulile aplicabile şi că sistemul este capabil să prevină, să detecteze şi să corecteze cazurile de conflict de interese, corupţie, fraudă, dublă finanţare; c) realizarea testelor de fond, pe baza analizei de risc şi luând în considerare rezultatele auditului de sistem, cu scopul obţinerii unei asigurări rezonabile cu privire la corectitudinea jaloanelor şi ţintelor declarate la nivel de investiţie şi la nivel de reformă, ireversibilitatea acestora, precum şi la existenţa unei piste de audit suficiente pentru a confirma realizarea etapelor şi obiectivelor; d) realizarea rezumatului auditurilor care însoţesc cererile de plată transmise Comisiei Europene. (7) Toate entităţile implicate în activităţile legate de gestionarea fondurilor europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă fac obiectul auditului de sistem şi al testelor de fond efectuate de către Autoritatea de Audit, prin structura de specialitate constituită în acest sens. (8) ANAP are în principal următoarele atribuţii în ceea ce priveşte implementarea PNRR: a) verificarea, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 98/2017 privind funcţia de control ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 186/2018, cu modificările şi completările ulterioare, a conformităţii cu dispoziţiile legale în domeniul achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale, respectiv al concesiunilor de servicii sau lucrări: (i) documentaţiei de atribuire, împreună cu strategia de contractare şi celelalte documente ce o însoţesc, a anunţului de tip erată, precum şi a propunerilor de răspuns ale autorităţii contractante/entităţii contractante/beneficiarilor privaţi care intră sub incidenţa art. 6 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, la solicitările de clarificări formulate de operatorii economici şi a oricăror informaţii suplimentare publicate de aceasta în relaţie cu respectiva documentaţie de atribuire, cu excepţia studiului de fundamentare prevăzut la art. 229 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la art. 250 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare; (ii) deciziilor luate în procesul de evaluare a ofertelor/ solicitărilor de participare şi de atribuire a contractului; b) acordarea de consiliere metodologică în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale, cu rol de suport operaţional în aplicarea corectă a legislaţiei în domeniu; c) elaborarea de instrumente operaţionale în scopul aplicării unitare a legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice. (9) Coordonatorul naţional al PNRR, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale şi ANAP cooperează continuu în vederea identificării riscurilor de încălcare a prevederilor legale în materia achiziţiilor publice şi în vederea elaborării de instrucţiuni şi recomandări specifice potrivit recomandărilor rezultate în urma misiunilor de audit realizate de entităţile europene şi naţionale, pentru o mai bună îndrumare a autorităţilor contractante; (10) Coordonatorul naţional al PNRR şi/sau alte entităţi care au responsabilităţi în implementarea PNRR pot încheia protocoale de colaborare pentru îndeplinirea în mod eficient a atribuţiilor şi funcţiilor în cadrul sistemului de management şi control. (11) În scopul de a se asigura că normele europene şi cele naţionale privind ajutorul de stat au fost respectate în elaborarea, respectiv implementarea măsurilor de sprijin finanţate prin PNRR, coordonatorul naţional, precum şi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale sunt sprijiniţi de Consiliul Concurenţei; (12) Consiliul Concurenţei are, în principal, următoarele atribuţii în legătură cu implementarea PNRR: a) participă alături de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale la elaborarea măsurilor de ajutor de stat/de minimis din PNRR; b) asigură asistenţa de specialitate la implementarea măsurilor de ajutor de stat/de minimis şi a proiectelor care instituie măsurile respective din PNRR la solicitarea autorităţilor publice şi altor iniţiatori sau furnizori în domeniul ajutorului de stat; c) avizează proiectele de notificări de scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale, precum şi măsurile de ajutor de stat exceptate de la obligaţia de notificare şi măsurile de ajutor de minimis din PNRR; d) asigură dialogul cu CE în ceea ce priveşte problematica ajutorului de stat; e) transmite Comisiei Europene notificările şi informările privind posibile măsuri de ajutor de stat în sistemul State Aid Notification Interactive - SANI; f) participă la elaborarea de răspunsuri, explicaţii, formulări de poziţii sau alte acte legate de potenţialele ajutoare de stat din PNRR cu consultarea iniţiatorului, furnizorului sau beneficiarului ajutorului de stat, în scopul transmiterii acestora Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles; g) asigură administrarea şi actualizarea funcţionalităţilor Registrului ajutoarelor de stat din România - RegAS, precum şi a procedurilor asociate funcţionării acestuia, din perspectiva regulilor din domeniul ajutorului de stat; h) validează informaţiile referitoare la măsurile de ajutor încărcate în RegAS de furnizorii sau administratorii acestora, prin confruntarea informaţiei electronice cu formatul documentar al acestora; i) monitorizează, la nivel naţional, ajutoarele de stat şi de minimis; j) adoptă decizii de stopare sau recuperare a ajutoarelor de minimis, după parcurgerea etapelor prevăzute la art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare; k) avizează respectarea prevederilor specifice din domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat în cazul intenţiei de atribuire directă a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice necesare a fi încheiate/modificate pentru implementarea investiţiilor din PNRR; l) organizează şi pregăteşte reuniunile Consiliului interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul de ajutor de stat şi asigură asistenţă de specialitate în domeniul ajutorului de stat în cadrul grupurilor de lucru interinstituţionale la care participă sau pe care le convoacă. ART. 6 (1) Ministerele/Instituţiile/Agenţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor, a componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, respectiv Secretariatul General al Guvernului, în calitate de responsabil de implementare de reforme şi/sau investiţii sau de componente aferente reformelor şi/sau investiţiilor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, au următoarele atribuţii principale cu privire la implementarea reformelor şi investiţiilor: a) contribuie la elaborarea şi modificarea componentelor PNRR şi se asigură de utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor din care se finanţează acestea; b) asigură implementarea activităţilor prevăzute în cadrul acordurilor de finanţare şi raportează către MIPE progresul în cadrul acestora; c) realizează demersurile necesare pentru respectarea prevederilor legale în materia ajutorului de stat, realizând schemele şi notificările aferente şi încheie contractele de implementare a schemelor cu administratorii acestora, după caz; d) lansează apelurile de proiecte, acolo unde este cazul, realizează evaluarea, selecţia şi contractarea proiectelor cu respectarea principiilor aplicabile Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi asigură monitorizarea acestora; e) încheie contracte de finanţare cu beneficiarii de fonduri selectaţi ca urmare a apelurilor de proiecte cu respectarea regulilor aplicabile Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi asigură monitorizarea acestora; f) elaborează şi monitorizează aranjamentele operaţionale pentru investiţiile specifice locale; g) adoptă un sistem de control intern, adaptat la specificul intervenţiilor, care previne, detectează şi constată neregulile, respectiv implementează procedurile pentru prevenirea conflictelor de interese, a fraudei, corupţiei şi dublei finanţări, asigurând principiul bunei gestiuni financiare şi protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene; h) elaborează şi adoptă proceduri proprii de verificare şi control, adaptate la specificul intervenţiilor, împreună cu beneficiarii, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor şi a etapelor contractuale; i) verifică dosarul proiectului/investiţiei, pe baza unei liste de verificare stabilite prin proceduri operaţionale; j) asigură recuperarea de la beneficiari a sumelor aferente proiectelor ai căror indicatori nu au fost îndepliniţi; k) asigură respectarea instrucţiunilor coordonatorului naţional şi utilizarea formularelor elaborate de acesta în scopul implementării PNRR; l) centralizează plăţile efectuate de către beneficiari în cadrul rapoartelor de progres pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor, care se transmit trimestrial la MIPE; m) monitorizează stadiul de îndeplinire pentru fiecare jalon/ţintă cu respectarea prevederilor din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României; n) urmăresc îndeplinirea indicatorilor la nivelul proiectelor, pe baza datelor furnizate de beneficiari, analizând rapoartele de progres; o) asigură transmiterea, prin mijloace electronice, a datelor referitoare la beneficiari, precum şi toate informaţiile referitoare la proiecte, investiţii sau reforme, la condiţiile contractuale, inclusiv stadiul îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor, potrivit obligaţiilor stabilite în acordurile de finanţare semnate cu MIPE; p) transmit coordonatorului naţional situaţii privind sumele estimate a fi utilizate trimestrial, pentru proiectele finanţate din fonduri europene în cadrul PNRR, precum şi raportări centralizate privind efectuarea cheltuielilor realizate din fonduri europene pentru reformele şi investiţiile prevăzute în PNRR, respectiv a îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asociate acestor fonduri, pe care le certifică; q) transmit MF, centralizat, solicitările de fonduri prevăzute la art. 19 alin. (3), precum şi spre informare coordonatorului naţional; r) îndeplinesc şi alte atribuţii necesare pentru asigurarea implementării reformelor şi investiţiilor care fac obiectul finanţării din PNRR, stabilite prin Comitetul Interministerial de Coordonare, prin aranjamentele operaţionale aprobate de CE sau prin normele de aplicare, procedurile şi ghidurile aferente sistemului de management şi control; s) asigură colectarea/introducerea datelor şi documentelor prin sistemul informatic al PNRR privind procesul de evaluare, selecţie, contractare, implementare, respectiv plată pentru proiectele finanţate în cadrul PNRR, inclusiv pentru reformele şi investiţiile proprii; t) asigură arhivarea corespunzătoare, inclusiv în format electronic, a tuturor datelor/documentelor aferente procesului de implementare a acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare/acordurilor de implementare/convenţiilor de finanţare, în conformitate cu funcţiile, atribuţiile şi tipurile de documente specifice şi asigură accesul neîngrădit la acestea al entităţilor naţionale/europene cu atribuţii în verificarea, controlul şi auditarea fondurilor europene şi naţionale; u) se asigură că datele/documentele privind ajutoarele acordate/primite sunt păstrate de furnizorii de ajutor, respectiv de beneficiarii de ajutor pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost acordată ultima alocare specifică; v) monitorizează beneficiarii cu privire la îndeplinirea măsurilor legate de vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii Europene, inclusiv, atunci când este cazul, afişând emblema Uniunii Europene şi o declaraţie de finanţare corespunzătoare cu următorul conţinut: „finanţat de Uniunea Europeană - NextGenerationEU“, precum şi prin oferirea de informaţii specifice coerente, concrete şi proporţionale unor categorii de public diverse, care includ mass-media şi publicul larg, cu respectarea prevederilor Manualului de identitate vizuală a PNRR elaborat de către MIPE şi aprobat prin ordin al ministrului; w) deduc ex-ante din cuantumul finanţării din fonduri europene veniturile nete aferente proiectelor generatoare de venit net care nu intră sub incidenţa ajutorului de stat, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă; x) încheie acorduri de implementare/convenţii de finanţare cu instituţiile/unităţile aflate în subordine/coordonare/sub autoritate pentru implementarea investiţiilor; y) încheie acorduri de implementare/convenţii de finanţare cu responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale. (2) Ministerele prevăzute la alin. (1) încredinţează responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale gestionarea investiţiei aferente PNRR cu impact asupra dezvoltării locale din domeniile prevăzute la art. 2 lit. ll). În calitate de responsabil de implementarea investiţilor specifice locale, agenţiile pentru dezvoltare regională îndeplinesc toate funcţiile şi atribuţiile specifice conform acordurilor de implementare încheiate. (3) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii pot încredinţa instituţiilor/unităţilor aflate în subordine/coordonare/sub autoritate responsabilitatea implementării investiţiilor aflate în sarcina lor, în baza unui acord de implementare/convenţie de finanţare încheiat între coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi acestea, care prevede inclusiv aspectele privind angajarea şi/sau lichidarea şi/sau plata, după caz, a cheltuielilor aferente investiţiilor ce fac obiectul respectivului angajament. (4) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii responsabili pentru Componenta 12 - Sănătate, domeniile dezvoltării infrastructurii medicale prespitaliceşti şi dezvoltării infrastructurii publice spitaliceşti, Componenta 13 - Reforme Sociale, domeniile dezvoltării/reabilitării şi modernizării de infrastructură socială pentru persoanele cu dizabilităţi, copii aflaţi în risc de separare faţă de familie şi persoane vârstnice vulnerabile şi dependente şi Componenta 15 - Educaţie, domeniile dezvoltării consorţiilor regionale şi dotării campusurilor profesionale integrate, asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare şi laboratoarele/atelierele şcolare, echiparea laboratoarelor de informatică din unităţile de învăţământ tehnic şi profesional, digitalizarea universităţilor şi asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spaţii de recreere) încredinţează agenţiilor pentru dezvoltare regională responsabilitatea implementării investiţiilor aflate în sarcina lor, în baza unui acord de implementare încheiat între coordonatorii de reforme şi/sau investiţii cu fiecare dintre agenţiile pentru dezvoltare regională, după caz, şi care prevede inclusiv aspectele privind angajarea şi/sau lichidarea şi/sau plata, după caz, a cheltuielilor aferente investiţiilor vizate. (5) La nivelul ministerelor/instituţiilor/agenţiilor responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor şi/sau investiţiilor specifice locale, a componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor şi/sau investiţiilor specifice locale, al responsabililor de implementare a investiţiilor specifice locale, respectiv la nivelul Secretariatului General al Guvernului în calitate de responsabil de implementare de reforme şi/sau investiţii sau de componente aferente reformelor şi/sau investiţiilor, al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, precum şi al entităţilor responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea ministerelor se organizează, după caz, structuri de specialitate, prin suplimentarea numărului total de posturi aprobate pentru instituţiile responsabile. (6) Numărul persoanelor din structurile de specialitate poate fi suplimentat cu personal în afara organigramei angajat pe perioada implementării PNRR, în cazul în care au fost prevăzute cheltuieli salariale în sprijinul implementării reformei şi/sau investiţiei, în alocarea bugetară prevăzută în PNRR. (7) Condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei potrivit alin. (6) se realizează pe baza unui regulament-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. CAP. III Managementul financiar al fondurilor europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă ART. 7 Fondurile europene aferente PNRR se alocă şi se derulează în baza acordului privind contribuţia financiară şi a acordului de împrumut, încheiate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 241/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu cele ale PNRR, precum şi, după caz, cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 8 MIPE coordonează implementarea şi gestionarea fondurilor europene, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare potrivit Regulamentului financiar şi, în acest sens, colaborează cu MF, respectiv cu toţi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, în vederea asigurării unui management eficient al acestora, precum şi cu alte entităţi implicate pentru implementarea/auditarea/ controlul fondurilor aferente PNRR. ART. 9 (1) În bugetele beneficiarilor instituţii publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se cuprind creditele de angajament şi creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aprobate în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă cu respectarea prevederilor art. 14.
(2) În bugetele beneficiarilor instituţii publice finanţate integral din venituri proprii sau finanţate parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se cuprind, la partea de cheltuieli, credite de angajament şi credite bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, iar la partea de venituri, sumele stabilite prin contractele de finanţare, care urmează a fi primite de la coordonatorii de reformă şi/sau de investiţii şi/sau de la responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale cu evidenţierea pe indicatori distincţi şi cu respectarea prevederilor art. 14. ART. 10 (1) În bugetele beneficiarilor ordonatori de credite ai bugetului local se cuprind, la partea de cheltuieli, credite de angajament şi credite bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, iar la partea de venituri, sumele stabilite prin contractele de finanţare, care urmează a fi primite de la coordonatorii de reformă şi/sau de investiţii sau de la responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, cu evidenţierea pe indicatori distincţi şi cu respectarea prevederilor art. 14 . (2) Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pe parcursul execuţiei bugetare, pentru asigurarea resurselor de finanţare prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale pot aproba contractarea de finanţări rambursabile, inclusiv pentru proiectele implementate de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu contribuţia asumată. (3) În bugetele beneficiarilor instituţii publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetele locale se cuprind, la partea de cheltuieli, credite de angajament şi credite bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, iar la partea de venituri, sumele stabilite prin contractele de finanţare, care urmează a fi primite de la coordonatorii de reformă şi/sau de investiţii sau de la responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, cu evidenţierea pe indicatori distincţi şi cu respectarea prevederilor art. 14. ART. 11 În cazul proiectelor implementate în parteneriat, liderul de parteneriat, precum şi partenerii acestuia cuprind în bugetele prevăzute la art. 9 şi 10, după caz, sumele aferente finanţării valorii corespunzătoare activităţii/activităţilor proprii din proiect, asumate potrivit prevederilor acordului de parteneriat, anexă la contractul/ decizia/ordinul de finanţare. ART. 12 Coordonatorii de reformă şi/sau investiţii sunt responsabili de recuperarea sumelor aferente proiectelor ai căror indicatori nu au fost îndepliniţi, având obligaţia recuperării sumelor plătite beneficiarilor, în conformitate cu prevederile contractelor/ deciziilor/ ordinelor de finanţare. ART. 13 (1) În bugetul de stat, prin bugetul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, se cuprind: a) sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene, finanţare publică naţională şi TVA aferentă acestora pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi art. 10, respectiv pentru întreprinderi publice, astfel cum sunt ele definite la art. 2 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, aşa cum sunt definite la art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare; b) sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene şi TVA nedeductibilă aferentă fondurilor europene pentru entităţi de drept privat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare; c) sumele necesare plăţii creanţelor bugetare ale bugetului Uniunii Europene şi/sau ale bugetului de stat, ca urmare a unor nereguli, în cadrul PNRR, inclusiv obligaţiile bugetare accesorii ca urmare a imposibilităţii recuperării ori, după caz, a nerecuperării la timp de la beneficiari. (2) În bugetul de stat, prin bugetul MF - Acţiuni generale, se cuprind sumele necesare plăţii dobânzii negative bonificate de Banca Naţională a României pentru disponibilităţile de fonduri europene din conturile administrate de MF. (3) În cazul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, în calitate de coordonator de reforme şi/sau investiţii, sumele prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se cuprind în bugetul propriu al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii la nivelul sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul de stat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli. ART. 14 (1) Propunerile de credite de angajament şi de credite bugetare pentru asigurarea sumelor necesare implementării corespunzătoare a reformelor şi/sau investiţiilor/proiectelor aferente PNRR se includ la titlurile distincte din clasificaţia bugetară, referitoare la proiecte cu finanţare din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă şi respectiv din împrumut. (2) Propunerile de credite de angajament şi bugetare prevăzute la art. 9 şi 10 se includ în buget de către beneficiari, pe baza contractelor/ordinelor/deciziilor de finanţare, după caz, încheiate cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii sau responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz. (3) Fondurile cuprinse în bugetele ordonatorilor de credite, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), sunt destinate exclusiv proiectelor finanţate din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă şi nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor de altă natură, şi nu pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. ART. 15 (1) Sumele în lei aferente reformelor şi/sau investiţiilor/ investiţiilor specifice locale finanţate în cadrul PNRR se gestionează de către: a) coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale şi beneficiarii instituţii publice, întreprinderi publice şi institute naţionale de cercetare-dezvoltare prin conturi deschise la Trezoreria Statului; b) alte categorii de beneficiari decât cei menţionaţi la lit. a), care pot opta pentru deschiderea conturilor la Trezoreria Statului sau la instituţii de credit. (2) Sumele necesare realizării reformelor şi/sau investiţiilor finanţate în cadrul PNRR, existente în conturile coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale şi beneficiarilor nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, cu excepţia situaţiilor în care executarea silită priveşte creanţe bugetare stabilite în cadrul PNRR. ART. 16 (1) Eventualele sume din fonduri europene, finanţare publică naţională şi TVA, după caz, primite pe baza cererilor de transfer, nejustificate, existente la sfârşitul exerciţiului bugetar în conturile responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale/beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor de proiecte, după caz, alţii decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1), se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezenţei ordonanţe de urgenţă. (2) Sumele primite potrivit art. 13 alin. (3) şi neutilizate până la sfârşitul anului se restituie de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii la bugetul de stat, respectiv Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în contul din care au fost încasate. (3) Prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se autorizează MF să efectueze pe parcursul întregului an virări de credite bugetare şi de credite de angajament, în cadrul aceluiaşi titlu, potrivit art. 14 alin. (1), între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, cu rol de coordonator de reforme şi/sau investiţii, la solicitarea acestora, în funcţie de stadiul implementării jaloanelor şi ţintelor, precum şi în funcţie de modificările determinate de realocările de fonduri în cadrul PNRR. CAP. IV Utilizarea sumelor din asistenţa financiară nerambursabilă şi din împrumuturi ART. 17 (1) La atingerea jaloanelor şi a ţintelor stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, MIPE transmite Comisiei bianual câte o cerere de plată a contribuţiei financiare şi, după caz, a împrumutului. (2) MIPE verifică îndeplinirea reformelor şi/sau a investiţiilor asumate, respectiv dacă sunt îndepliniţi toţi indicatorii sau dacă sunt îndepliniţi indicatorii parţial, cu afectarea sau neafectarea funcţionalităţii reformei. (3) Fiecare cerere de plată este însoţită de: a) o declaraţie de management prin care se oferă asigurări că fondurile au fost utilizate pentru scopul propus, că informaţiile transmise împreună cu cererea de plată sunt complete şi precise şi că sistemele de control aplicate asigură garanţiile necesare că fondurile au fost gestionate în conformitate cu toate regulile aplicabile, în special normele privind prevenirea conflictelor de interese, fraudă, corupţie şi dublă finanţare, din cadrul mecanismului şi din cadrul altor programe ale Uniunii Europene, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; b) un rezumat al auditurilor efectuate, inclusiv vulnerabilităţile identificate şi orice măsuri corective luate. ART. 18 (1) Sumele estimate a fi utilizate, trimestrial, pentru proiectele finanţate din fonduri europene în cadrul PNRR se comunică MIPE de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, defalcat pentru proiecte finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă şi respectiv din asistenţă financiară rambursabilă, pentru toţi beneficiarii indiferent de modalitatea de finanţare şi subordonare a acestora. (2) Termenele şi documentele întocmite potrivit alin. (1) se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. SECŢIUNEA 1 Utilizarea sumelor din asistenţa financiară nerambursabilă ART. 19 (1) În conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României şi cu Regulamentul (UE) nr. 241/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, prefinanţarea în cuantum de 13% din asistenţa financiară nerambursabilă se primeşte după încheierea acordului privind contribuţia financiară şi tranşele se încasează după aprobarea de către Comisia Europeana a cererilor de plată. (2) La nivelul sumelor estimate a fi utilizate trimestrial din asistenţa financiară nerambursabilă, pe baza situaţiei centralizate de MIPE potrivit estimărilor de fonduri primite de la coordonatorii de reforme şi/sau investiţii prevăzute la art. 18 alin. (1), MF efectuează schimbul valutar şi asigură cu prioritate transferul sumelor respective într-un cont distinct de venituri al bugetului de stat, codificat cu codul de identificare fiscală al MF. (3) În primele 15 zile lucrătoare de la finele fiecărui trimestru, MF primeşte solicitările de fonduri, de la coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, pentru toţi beneficiarii indiferent de modalitatea de finanţare şi subordonare a acestora, în vederea distribuirii sumelor efectiv utilizate în trimestrul anterior aferente asistenţei financiare nerambursabile, din contul distinct de venituri al bugetului de stat prevăzut la alin. (2), codificat cu codul de identificare fiscală al MF astfel: a) în cazul beneficiarilor, alţii decât cei finanţaţi integral din bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale prevăzuţi la art. 9 alin. (1), într-un cont distinct de venituri al bugetului de stat codificat cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii/ Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării în cazul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii; b) în cazul beneficiarilor finanţaţi integral din bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, într-un cont distinct de venituri al bugetelor din care aceştia sunt finanţaţi, codificat cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii. (4) Solicitările de fonduri, centralizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, prevăzute la alin. (3) se transmit spre informare şi la MIPE. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru ultimul trimestru al anului bugetar, solicitările de fonduri se trimit la MF în primele cinci zile lucrătoare ale anului următor şi se distribuie în contul distinct de venituri al bugetului de stat prevăzut la alin. 3 lit. a) sau în contul distinct de venituri al bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale prevăzut la alin. (3) lit. b), după caz, codificate cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii/Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării în cazul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, până în data de 12 a primei luni a anului următor, cu data de 31 decembrie a anului de referinţă. (6) Eventualele sume rămase nedistribuite în urma operaţiunii de la alin. (5) la finele anului bugetar în contul de venituri al bugetului de stat prevăzut la alin. (2), codificat cu codul de identificare fiscală al MF, se transferă de către MF într-un cont de disponibil distinct deschis pe numele acestuia la Trezoreria Statului, cu data de 31 decembrie a anului de referinţă. Sumele astfel transferate se virează în contul de venituri al bugetului de stat prevăzut la alin. (2) pe baza estimărilor primite potrivit art. 18 alin. (1) aferente primului trimestru al anului în curs. (7) În cazul în care solicitările de fonduri se transmit după termenul menţionat pentru efectuarea transferului, sumele aferente trimestrului IV al anului anterior se vor transfera de către MF în primul trimestru al anului curent în conturile corespunzătoare de venituri bugetare, prevăzute la alin. (5). SECŢIUNEA a 2-a Utilizarea sumelor din împrumut ART. 20 (1) Tragerea sumelor în cadrul împrumutului se efectuează de către MF, potrivit Regulamentului (UE) nr. 241/2021, Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României şi astfel cum se stabileşte prin acordul de împrumut. (2) În conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României şi Regulamentul (UE) nr. 241/2021, MF primeşte o prefinanţare în cuantum de 13% din împrumut, după intrarea în vigoare a actului normativ de aprobare a Acordului de împrumut. (3) Cu sumele disponibilizate de CE, potrivit alin. (1) şi (2), se alimentează contul în valută al MF deschis la Banca Naţională a României pentru acest scop. (4) Sumele împrumutului disponibile în contul prevăzut la alin. (3) se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: a) prefinanţarea prevăzută la alin. (2), pe baza cheltuielilor efectuate în cadrul împrumutului pentru reformele şi investiţiile prevăzute în PNRR, raportate periodic MF de către MIPE şi certificate de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv de către responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale pentru toţi beneficiarii; b) sumele din tragerile efectuate din împrumut potrivit alin. (1), inclusiv sumele deduse în contul prefinanţării, pe baza îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor asociate împrumutului în cadrul PNRR. (5) Responsabilitatea privind informaţiile cuprinse în raportările periodice prevăzute la alin. (4) revine în totalitate coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii. ART. 21 (1) Prefinanţarea prevăzută la art. 20 alin. (2) se deduce din tragerile ulterioare din împrumut, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, ale Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României şi/sau astfel cum se stabileşte prin Acordul de împrumut, până când va fi lichidată în totalitate. (2) Sumele din prefinanţare care nu au fost compensate, potrivit alin. (1), până la data de 31 decembrie 2026 şi/sau pentru care CE solicită recuperarea vor fi restituite Comisiei, la cererea acesteia. Restituirea se va efectua de MF din soldul neutilizat, rămas în contul prevăzut la art. 20 alin. (3), şi în completare prin mecanismul aferent finanţărilor rambursabile contractate de România, prin MF, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale. ART. 22Rambursarea împrumutului, inclusiv rambursarea anticipată la solicitarea Comisiei Europene potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, se efectuează prin mecanismul aferent finanţărilor rambursabile contractate de România, prin MF, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale, iar costurile aferente împrumutului se suportă de MF din bugetul de stat, în conformitate cu legislaţia privind datoria publică. CAP. V Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor efectuate la nivelul reformelor/investiţiilor, inclusiv la nivelul investiţiilor specifice locale aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă ART. 23 (1) Reformele, investiţiile şi proiectele implementate în cadrul măsurilor finanţate din fonduri europene aferente PNRR sunt considerate acţiuni multianuale. (2) Angajamentele legale, inclusiv contractele de achiziţii publice, aferente proiectelor implementate din fonduri europene aferente PNRR, pot fi anuale sau multianuale. (3) Creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv pentru investiţiile specifice locale, se stabilesc având în vedere acordurile de finanţare încheiate şi se reflectă în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite cu rol de coordonator de reforme şi/sau investiţii, respectiv în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite care are în subordine/coordonare/sub autoritate entităţi responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, astfel cum sunt detaliate în anexă. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării reformelor şi/sau investiţiilor de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii în calitate de coordonator de reforme şi/sau investiţii se reflectă în anexă la bugetul acesteia. (5) Ordonatorii de credite cu rol de coordonatori de reforme şi/sau investiţii efectuează la nivel de reformă şi/sau investiţie angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata în baza creditelor de angajament şi creditelor bugetare aprobate în buget potrivit art. 13 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (3), pentru responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale şi ceilalţi beneficiari decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1) şi au responsabilitatea efectuării reconcilierii contabile între conturile contabile proprii şi cele ale beneficiarilor/partenerilor/responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale pentru operaţiunile gestionate în cadrul investiţiilor. (6) Ordonatorii de credite cu rol de coordonatori de reforme şi/sau investiţii efectuează la nivel de reformă/investiţie angajarea cheltuielilor în baza creditelor de angajament prevăzute la alin. (3) şi (4) şi operaţiunile din faza de lichidare constând în verificarea cheltuielilor efectuate de beneficiari pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 9 alin. (1). (7) Beneficiarii pot derula procedurile de atribuire a contractelor de execuţie lucrări, asistenţă tehnică, dirigenţie de şantier şi a altor categorii de contracte necesare implementării proiectelor de investiţii publice, cu includerea în documentele achiziţiei aferente a unei condiţii suspensive referitoare la aprobarea finanţării proiectului din PNRR. (8) Sumele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) şi b), aferente investiţiilor specifice locale, se transferă de către coordonatorii de reformă şi/sau investiţii de la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare în conturile de disponibil ale responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale deschise la Trezoreria Statului, la termenele şi pe baza cererilor de transfer de fonduri, respectiv a altor documente prevăzute în convenţiile de finanţare. (9) Agenţiile pentru dezvoltare regională, în calitate de responsabili de implementarea investiţiilor specifice locale, stabilite la art. 6 alin. (4), încheie contracte de finanţare cu beneficiarii, în limita sumelor aferente creditelor de angajament, şi efectuează plăţi în limita sumelor aferente creditelor bugetare cuprinse în convenţiile de finanţare. Agenţiile pentru dezvoltare regională vor semna acorduri de implementare cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi vor răspunde pentru implementarea jaloanelor şi ţintelor pe care şi le asumă prin contract. De asemenea, agenţiile pentru dezvoltare regională se vor asigura că investiţiile prevăzute în fiecare componentă se implementează în toate judeţele corespondente fiecărei agenţii pentru dezvoltare regională, pe baza unei strategii şi unui plan de investiţii aprobate de Guvernul României prin hotărâre a Guvernului, care include angajamentele asumate pe fiecare componentă şi planurile de implementare corespunzătoare acestora gestionate de ministerele de linie care vor monitoriza implementarea. (10) În baza convenţiilor de finanţare încheiate cu coordonatorii de reformă şi/sau investiţii, agenţiile pentru dezvoltare regională întocmesc şi transmit coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii lunar sau ori de câte ori este nevoie cereri de transfer de fonduri în vederea efectuării plăţilor către beneficiari. (11) La întocmirea cererilor prevăzute la alin. (10), agenţiile pentru dezvoltare regională au obligaţia de a lua în considerare gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. (12) Agenţiile pentru dezvoltare regională fundamentează, justifică şi utilizează în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate sumele transferate potrivit alin. (8) şi au responsabilitatea efectuării reconcilierii contabile între conturile contabile proprii şi cele ale beneficiarilor/partenerilor pentru operaţiunile gestionate în cadrul investiţiilor. (13) Prevederile alin. (8)-(12) se aplică în mod similar şi instituţiilor/unităţilor prevăzute la art. 6 alin. (3) şi (4). ART. 24 (1) În cazul în care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, în scopul atingerii jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii sunt autorizaţi să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanţare a căror valoare poate determina depăşirea cu până la 30% a sumelor alocate în euro aferente fiecărei reforme şi/sau investiţie din acordurile de finanţare, numai pentru implementarea proiectelor pentru care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale. (2) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, pot încheia contracte/emite decizii/ordine de finanţare cu clauză rezolutorie, de a cărei îndeplinire va depinde finanţarea proiectelor prevăzute la alin. (1). (3) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, sunt autorizaţi să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanţare pentru reformele şi investiţiile care sunt finanţate parţial în cadrul PNRR, diferenţa până la valoarea totală urmând a fi asigurată din fonduri proprii şi/sau finanţare publică naţională, în scopul atingerii jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale. (4) Beneficiarii care au încheiat contracte de finanţare cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, sau cărora li s-au emis decizii/ordine de finanţare, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, şi care nu finalizează proiectul în perioada de eligibilitate a cheltuielilor vor suporta din bugetul propriu sumele necesare finalizării proiectelor după această perioadă. (5) Beneficiarii care au încheiat contracte de finanţare cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, vor suporta din bugetul propriu sumele necesare plăţii sancţiunilor, inclusiv majorările de întârziere ca urmare a imposibilităţii recuperării, dar şi sumele aferente deciziilor de recuperare comunicate de către CE pentru neregulile grave constatate ori pentru neîndeplinirea ţintelor/jaloanelor, potrivit gradului de nerealizare, după caz. CAP. VI Instrumente financiare ART. 25 (1) Instrumentele financiare din cadrul PNRR se utilizează în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei, proporţionalităţii, nediscriminării, egalităţii de tratament şi subsidiarităţii, precum şi în conformitate cu obiectivele lor. Instrumentele financiare din cadrul PNRR pot fi implementate în cadrul compartimentului pentru România din cadrul Programului InvestEU sau prin încredinţarea sarcinilor de implementare către un partener de implementare. (2) România, prin MIPE, negociază şi semnează şi, după caz, modifică acordul de contribuţie pentru instituirea instrumentelor financiare implementate în cadrul compartimentului pentru România din cadrul Programului InvestEU aferente PNRR, cu consultarea prealabilă a MF. (3) Acordul de contribuţie se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MIPE, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (4) MIPE negociază şi semnează contractele de finanţare pentru instrumentele financiare din cadrul PNRR implementate prin încredinţarea sarcinilor de implementare către un partener de implementare. Contractele de finanţare se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (5) Garanţia reciprocă se încheie potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Pentru implementarea instrumentelor financiare, MIPE va deschide conturi în valută la Banca Naţională a României sau va utiliza conturile în euro deschise la băncile comerciale, după caz. ART. 26 (1) În baza contractelor de finanţare încheiate conform art. 5 alin. (3) pentru instrumentele financiare se vor înfiinţa comitete de investiţii aferente instrumentelor financiare prevăzute în PNRR, compuse din 5-7 membri care vor fi numiţi prin ordin comun al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene şi al ministrului finanţelor. (2) Comitetele de investiţii îşi vor desfăşura activităţile în conformitate cu reguli interne prevăzute în contractele de finanţare. CAP. VII Proiecte implementate în parteneriat ART. 27
Proiectele finanţate din fonduri europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai multe entităţi cu personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în statele membre ale Uniunii Europene, cu condiţia desemnării ca lider al parteneriatului a unei entităţi înregistrate fiscal în România.
ART. 28 (1) Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 27, entităţile finanţate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu alte entităţi din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri de selecţie a acestora, care respectă, cel puţin, principiile transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi utilizării eficiente a fondurilor publice. (2) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, stabilesc, prin ghidurile specifice proiectelor finanţate din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, categoriile de activităţi care nu pot fi realizate de către partenerii entităţi din sectorul privat în implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1). (3) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) şi (2), cheltuielile efectuate de partenerul/partenerii de drept privat vor fi recuperate, după caz, potrivit procedurilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. 29 (1) Înregistrarea fiscală a partenerilor, persoane juridice nerezidente care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, se poate realiza prin depunerea unei declaraţii de înregistrare fiscală la organul fiscal competent fie direct sau prin intermediul unui împuternicit, fie la solicitarea plătitorului de venit (ordonatorul de credite cu rol de coordonator de reforme şi/sau investiţii), în condiţiile prevăzute de art. 82 şi art. 86 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Pe baza declaraţiei de înregistrare fiscală depuse, organul fiscal competent eliberează certificatul de înregistrare fiscală. În cazul depunerii declaraţiei de înregistrare fiscală de către un împuternicit, desemnarea împuternicitului se face în condiţiile art. 18 din legea sus-menţionată. (2) După eliberarea certificatului de înregistrare fiscală de către organul fiscal competent, partenerii, persoane juridice nerezidente care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, se adresează Trezoreriei Municipiului Bucureşti în vederea deschiderii conturilor, prin intermediul liderului de parteneriat care are calitatea de împuternicit. Operaţiunile de deschidere, gestionare a conturilor şi efectuare a plăţilor se realizează de către partenerii, persoane juridice nerezidente care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, doar prin intermediul liderului de parteneriat, care are calitatea de împuternicit. Contul de disponibil se deschide de către Trezoreria Municipiului Bucureşti pe numele partenerului şi se codifică cu codul alocat potrivit certificatului de înregistrare fiscală emis potrivit prevederilor alin. (1). (3) Elementele minimale cu privire la forma şi conţinutul împuternicirii prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin instrucţiuni emise de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, şi aprobate de către reprezentantul legal. CAP. VIII Control, audit, nereguli, păstrarea documentelor ART. 30 (1) Verificarea legalităţii şi regularităţii cheltuielilor se va realiza prin mecanismele existente la nivel naţional, controlul financiar preventiv propriu, controlul financiar preventiv delegat, precum şi prin mecanismul de verificare ex-post stabilit la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE. (2) Controlul financiar preventiv al fondurilor europene derulate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă se exercită asupra tuturor operaţiunilor, potrivit reglementărilor legale în domeniu, respectiv prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia. (3) În scopul verificării legalităţii şi regularităţii cheltuielilor pentru care coordonatorii de reforme şi/sau investiţii efectuează plăţi către beneficiari, MIPE se va baza şi pe organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv propriu la beneficiar, respectiv pe controlul financiar preventiv delegat, unde este cazul. (4) Structura de specialitate din cadrul MIPE va efectua verificarea prin eşantion a cheltuielilor efectuate de beneficiarii publici, pe baza informaţiilor şi documentelor încărcate de beneficiari în sistemul informatic. În cazul beneficiarilor privaţi, verificările vor fi realizate asupra tuturor cheltuielilor. (5) La nivelul structurii de specialitate din MIPE este asigurată verificarea respectării regulilor privind ajutorul de stat, fiind sesizat Consiliul Concurenţei în cazul identificării vreunei abateri, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 31 (1) MIPE şi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii au obligaţia să ia măsuri adecvate pentru prevenirea, depistarea şi corectarea fraudei, a corupţiei şi a conflictelor de interese, astfel cum sunt definite la art. 61 alin. (2) şi (3) din Regulamentul financiar, care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, şi să întreprindă acţiuni în justiţie pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de punere în aplicare a reformelor şi a proiectelor incluse în cadrul PNRR. (2) Activitatea de detectare a aspectelor ce pot reprezenta elemente constitutive ale neregulilor grave se realizează la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE. (3) Activitatea de constatare a neregulilor şi activitatea de constatare a dublei finanţări, respectiv activitatea de stabilire a creanţelor bugetare se realizează la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE/la nivelul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, după caz. (4) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare şi de stabilire a creanţelor bugetare ori proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, după caz, act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi care constituie titlu de creanţă emis în vederea stingerii respectivei creanţe. (5) Titlurile de creanţă se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii acestora. (6) Modelul procesului-verbal se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (7) Creanţele bugetare sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanţă, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanţă. (8) În cazul identificării unor aspecte ce pot reprezenta elemente constitutive ale neregulilor grave, structura de specialitate din cadrul MIPE va sesiza, după caz, ANI, DLAF/OLAF, EPPO/DNA. (9) MIPE are obligaţia de a nu include temporar, total sau parţial, în cererile de plată în relaţia cu Comisia Europeană sumele care fac obiectul unor suspiciuni de nereguli grave, până la finalizarea procedurilor de verificare efectuate de către structura de control a DG MRR din cadrul MIPE, finalizarea investigaţiilor ANI, DLAF/OLAF, DNA/EPPO, respectiv decizia definitivă a instanţei judecătoreşti, după caz, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene prevăd altfel. (10) În bugetele ordonatorilor principali de credite cu rol de coordonatori de reforme/investiţii sau în bugetele agenţiilor de dezvoltare regională responsabile de implementarea investiţiilor specifice locale se cuprind sumele necesare pentru plata cheltuielilor solicitate de beneficiari prin cereri de transfer, pentru care a fost formulată o sesizare de neregulă gravă. Aceste sume se pot achita până la punerea în mişcare a acţiunii penale. Pentru beneficiarii, alţii decât operatorii regionali, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, şi pentru beneficiarii privaţi, aceste sume se vor achita în baza unui instrument de garantare, emis în condiţiile legii de către o societate bancară sau de către o societate de asigurări, în cuantumul total al sumelor plătite prin cereri de transfer, inclusiv al sumei solicitate prin cererea curentă. (11) În cazul în care procurorul dispune trimiterea în judecată şi sesizează instanţa, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată, coordonatorii de reforme/investiţii/agenţiile de dezvoltare regională responsabile de implementarea investiţiilor specifice locale au obligaţia de a suspenda plata tuturor sumelor solicitate de beneficiar aferente contractului economic pentru care a fost formulată sesizarea. (12) Prevederile alin. (12) nu aduc atingere dreptului coordonatorilor de reforme/investiţii/agenţiilor de dezvoltare regională responsabile de implementarea investiţiilor specifice locale de a lua măsuri privind suspendarea plăţilor către beneficiari în baza prevederilor cuprinse în contractele/deciziile/ordinele/acordurile de finanţare. În acest caz, la solicitarea beneficiarului, se poate aplica drept măsură subsecventă şi suspendarea aplicării prevederilor contractelor de finanţare în vederea prelungirii perioadei de implementare a acestora. (13) Sumele care fac obiectul unor suspiciuni de nereguli grave confirmate prin decizia definitivă a instanţei de judecată vor fi recuperate de la beneficiari. (14) În cazul identificării unor situaţii de conflict de interese la nivelul procedurilor de achiziţie derulate de beneficiarii privaţi, constatarea neregulii şi stabilirea creanţei bugetare vor fi realizate de către compartimentul control al structurii de specialitate din cadrul MIPE. (15) În baza actelor de control finale emise de DLAF şi a rapoartelor de inspecţie emise de OLAF, structura de specialitate din cadrul MIPE efectuează verificările necesare stabilirii creanţei bugetare şi emiterii procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, în acord cu recomandările formulate în cadrul acestora. (16) În cazul identificării unei situaţii de dublă finanţare, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii vor emite, în cazul în care întreaga valoare a finanţării din fonduri europene este afectată, decizii de reziliere/revocare a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, în care vor fi individualizate sumele de restituit în moneda naţională, sau, în cazul afectării parţiale a finanţării din fonduri europene, va fi emis proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. Sumele afectate nu vor fi incluse în cereri de plată către Comisie. (17) MIPE este responsabil de recuperarea creanţelor în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene, până cel târziu la data închiderii Mecanismului de redresare şi rezilienţă, respectiv a oricăror sume din fonduri europene transferate acestora, neutilizate sau care au fost recuperate de la beneficiari ca urmare a unor titluri de creanţă. (18) Dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie conform dispoziţiilor art. 110 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 32 (1) Stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează prin: a) încasare; b) compensare, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare; c) executare silită, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare; d) anulare; e) prescripţie; f) alte modalităţi prevăzute de lege, cu excepţia eşalonărilor la plată acordate potrivit legii. (2) În cazul în care creanţele bugetare rezultate din nereguli şi creanţele fiscale rezultate în urma rezilierii/revocării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare nu pot fi recuperate prin încasare, coordonatorul naţional al PNRR/coordonatorii de reformă şi/sau investiţii transmit titlurile executorii, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente, care: a) duc la îndeplinire măsurile asigurătorii prevăzute în Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dacă emitentul titlului de creanţă dispune aceste măsuri; şi b) efectuează procedura de executare silită, precum şi procedura de compensare pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare se efectuează în conturile indicate în titlul de creanţă, în moneda stabilită în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare. (4) Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin executare silită, inclusiv prin compensare cu sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat, se efectuează în lei, în conturile indicate de organele fiscale competente, urmând ca sumele rezultate din aceste recuperări să se vireze de îndată de către organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanţă sau comunicate debitorului. (5) Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligaţiilor stabilite prin titlul de creanţă, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanţei bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată, până la data stingerii acesteia. (6) În vederea încasării de la debitor a dobânzii, autoritatea emitentă a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/procesului-verbal de stabilire a creanţei bugetare are obligaţia de a calcula cuantumul acesteia şi de a emite un proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titlu de creanţă şi care se comunică debitorului. Modelul procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (7) Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate. (8) Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevăzute în titlul de creanţă se fac venit la acelaşi buget în care se virează şi creanţa bugetară rezultată din nereguli. (9) Sumele din fonduri europene nerambursabile, rămase neutilizate în conturile MF, la data închiderii Planului naţional de redresare şi rezilienţă, se virează la bugetul de stat. (10) Constituie titlu executoriu, după caz: a) procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, decizia de reziliere/revocare a contractului/deciziei/ordinului de finanţare; b) hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. ART. 33 (1) Împotriva titlului de creanţă debitorul poate formula contestaţie în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanţă, sub sancţiunea decăderii. (2) Titlurile de creanţă, contestaţiile administrative formulate împotriva acestora şi deciziile de soluţionare a contestaţiilor, emise în format electronic, cu semnătură electronică calificată potrivit prevederilor legale în vigoare se comunică electronic. (3) Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condiţiile legii. (4) Contestaţia administrativă se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă care este contestat şi nu este supusă taxelor de timbru. (5) Introducerea contestaţiei pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanţă. (6) Decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac. (7) Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 34 (1) În baza art. 22 alin. (5) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, precum şi a Acordului privind contribuţia financiară, MIPE poate reduce în mod proporţional sprijinul nerambursabil acordat coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii în cadrul PNRR şi, după caz, poate recupera orice sumă datorată bugetului Uniunii Europene şi finanţare publică naţională în cazuri de fraudă, corupţie şi conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. (2) În situaţia în care CE suspendă plăţile şi/sau acordurile privind contribuţia financiară, respectiv de împrumut, acordurile de finanţare şi/sau contractele de finanţare asociate jaloanelor şi ţintelor respective continuă a fi finanţate din bugetul de stat până la comunicarea deciziei CE de ridicare a suspendării plăţilor şi/sau acordurilor privind contribuţia financiară şi/sau acordul de împrumut. (3) În situaţia în care CE suspendă plăţile şi/sau acordurile privind contribuţia financiară, respectiv de împrumut, ca urmare a îndeplinirii parţiale a jaloanelor şi ţintelor aferente uneia sau mai multor tranşe de plată stabilite potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, acordurile de finanţare şi/sau contractele/ deciziile/ordinele de finanţare asociate jaloanelor şi ţintelor respective continuă a fi finanţate din bugetul de stat pentru o perioadă de maximum 6 luni, calculată de la data comunicării deciziei CE de suspendare plăţilor şi/sau acordurilor privind contribuţia financiară şi/sau acordul de împrumut. (4) În situaţia în care CE dezangajează fondurile asociate jaloanelor şi ţintelor pentru care au fost suspendate plăţile/acordul privind contribuţia financiară şi/sau acordul de împrumut, coordonatorul naţional suspendă parţial acordurile de finanţare încheiate cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii aflate în derulare pentru jaloanele şi ţintele respective, până la identificarea de noi surse de finanţare. (5) În situaţia în care CE dezangajează fondurile asociate jaloanelor şi ţintelor, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii suspendă parţial activităţile aferente ţintelor şi jaloanelor respective din cadrul contractelor/deciziilor/ordinelor aflate în derulare, până la identificarea de noi surse de finanţare, sau solicită încetarea, cu acordul părţilor, cu restituirea sumelor plătite, după caz. ART. 35 (1) Datele colectate în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. (d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 vor fi disponibile CE, ECA, AA, OLAF, EPPO, DLAF şi DNA fără a fi necesare măsuri administrative suplimentare, direct din sistemul informatic cu notificarea prealabilă, sau prin solicitarea directă de la toate entităţile implicate în implementarea PNRR, în acest sens urmând ca dispoziţiile legale, deciziile de finanţare, respectiv contractele de finanţare (în funcţie de nivelul de relaţionare) să prevadă obligaţii exprese în acest sens pentru actorii implicaţi. Astfel, accesul la documente şi informaţii şi accesul la faţa locului al reprezentanţilor CE, ECA, AA, EPPO, OLAF, DLAF şi DNA vor fi garantate, ca urmare a unei adrese de notificare a auditului/controlului. (2) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, precum şi beneficiarii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţate din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă au obligaţia arhivării şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente acestora, în conformitate cu prevederile art. 132 din Regulamentul financiar, respectiv timp de 5 ani de la data plăţii soldului sau, în absenţa unei astfel de plăţi, de la data efectuării ultimei raportări. Această perioadă este de 3 ani în cazul în care valoarea finanţării este mai mică sau egală cu 60.000 euro sau stabilită potrivit prevederilor normelor privind ajutorul de stat, după caz, oricare este mai lungă. (3) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, precum şi beneficiarii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţate din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă au obligaţia păstrării evidenţei informaţiilor despre ajutoarele acordate/ primite pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost acordată ultima alocare specifică, potrivit art. 42 şi 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare. (4) În sensul alin. (1), se vor menţine evidenţele şi documentele justificative, inclusiv datele statistice şi alte înregistrări referitoare la reformele/investiţiile finanţate, precum şi evidenţele şi documentele în format electronic ale acestora. Evidenţele şi documentele referitoare la audituri, căi de atac, litigii sau reclamaţii referitoare la angajamente juridice sau referitoare la investigaţii ale EPPO/OLAF/DLAF/DNA se păstrează până în momentul încheierii acestor audituri, căi de atac, litigii, reclamaţii sau investigaţii. În cazul evidenţelor şi al documentelor referitoare la investigaţiile EPPO/OLAF/DLAF/DNA, obligaţia de păstrare se aplică de îndată ce respectivele investigaţii au fost notificate destinatarului. (5) Evidenţele şi documentele menţionate la alin. (2) se păstrează fie pe hârtie, în original sau sub formă de copii certificate pentru conformitate cu originalul, fie în format electronic pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv sub formă de versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică, prin aplicarea semnăturii electronice. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerinţele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele şi pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele pe suport hârtie nu sunt necesare. (6) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, precum şi beneficiarii au obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale şi europene cu atribuţii de verificare, control şi audit, în limitele competenţelor ce le revin, în cazul în care aceştia efectuează verificări/controale/audit la faţa locului şi solicită în scris declaraţii, documente, informaţii. (7) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) şi (6), beneficiarii sunt obligaţi să restituie suma încasată în cadrul proiectului, aferentă documentelor lipsă. (8) În cazul nerespectării prevederilor alin. (2), beneficiarii sunt obligaţi să restituie întreaga sumă încasată în cadrul proiectului, inclusiv dobânzile/penalizările aferente. (9) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, pot evalua şi controla capacitatea administrativă a beneficiarilor privind îndeplinirea cerinţelor determinate de asigurarea realităţii, legalităţii şi regularităţii cheltuielilor decontate şi respectării instrucţiunilor, procedurilor, reglementărilor şi regulamentelor europene, precum şi a altor prevederi legale în domeniul implementării proiectelor finanţate din fonduri europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă. CAP. IX Decizia de reziliere/revocare a contractului/ deciziei/ordinului de finanţare ART. 36 (1) Rezilierea/Revocarea contractului/deciziei/ ordinului de finanţare poate interveni în situaţia identificării unui caz de nereguli, dublă finanţare ori nereguli grave. (2) În cadrul deciziei de reziliere/revocare vor fi individualizate sumele de restituit exprimate în moneda naţională şi contul în care beneficiarul/liderul de parteneriat/partenerul trebuie să efectueze plata. (3) Decizia de reziliere/revocare a contractului/deciziei/ordinului de finanţare constituie titlu de creanţă şi cuprinde elementele actului administrativ-fiscal prevăzute de Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. X Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 37 (1) Sumele aferente plăţilor realizate de beneficiari pentru finanţarea cheltuielilor deja efectuate în cadrul reformelor/investiţiilor, în scopul realizării ţintelor şi jaloanelor incluse în cadrul Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, considerate eligibile în cadrul PNRR în condiţiile art. 17 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 şi aprobate în contractele/deciziile/ordinele de finanţare, se recuperează din fonduri europene pentru asistenţa financiară nerambursabilă şi se utilizează sumele din împrumut potrivit art. 20 alin. (4) lit. a) pentru asistenţa financiară rambursabilă, după caz. (2) Pentru recuperarea din fonduri europene şi transferul sumelor prevăzute la alin. (1), beneficiarii care au suportat din surse proprii cheltuielile respective, alţii decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1), întocmesc cereri de transfer distincte care se transmit coordonatorilor de reforme şi/sau de investiţii în termen de 15 zile lucrătoare de la aprobarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare. Sumele pentru care au fost primite cererile de transfer distincte sunt centralizate şi cuprinse în situaţiile întocmite de MIPE şi comunicate MF potrivit art. 19 alin. (2), în scopul efectuării schimbului valutar şi al alimentării contului distinct de venituri al bugetului de stat, codificat cu codul de identificare fiscală al MF, prevăzut la acelaşi alineat sau în raportările periodice care se transmit potrivit art. 20 alin. (4) lit. a), după caz. (3) Pentru recuperarea din fonduri europene a sumelor prevăzute la alin. (1), beneficiarii care au efectuat cheltuieli finanţate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale au obligaţia de a transmite solicitări distincte coordonatorilor de reforme şi/sau de investiţii în termen de 15 zile lucrătoare de la aprobarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare. (4) Pe baza cererilor de transfer prevăzute la alin. (2) coordonatorii de reforme şi/sau de investiţii virează dintr-o subdiviziune distinctă de cheltuieli bugetare sumele cuvenite către beneficiari, la o subdiviziune distinctă de venituri bugetare în bugetele acestora. Sumele astfel virate se cuprind în solicitările de fonduri întocmite de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii care se transmit MF potrivit art. 19 alin. (3) sau în raportările periodice care se transmit potrivit art. 20 alin. (4) lit. a), după caz. Prevederile art. 19 alin. (3) şi (5) cu privire la distribuirea sumelor în conturile de venituri bugetare codificate cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii/Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării în cazul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi, respectiv, prevederile art. 20 alin. (4) lit. a) cu privire la utilizarea sumelor din prefinanţarea din împrumut se aplică în mod corespunzător.
(5) Pe baza solicitărilor distincte prevăzute la alin. (3), coordonatorii de reforme şi/sau de investiţii transmit solicitări de fonduri centralizate către MF iar acesta: a) virează sumele aferente fondurilor europene nerambursabile într-un cont distinct de venituri în bugetele din care a fost asigurată sursa de finanţare a cheltuielilor, codificat cu codurile de identificare fiscală ale coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii; b) utilizează sumele aferente împrumutului pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi/sau refinanţarea datoriei publice. ART. 38
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministerele/instituţiile/unităţile cu rol în gestionarea şi/sau implementarea fondurilor europene îşi modifică şi/sau completează reglementările interne referitoare la organizarea şi funcţionarea acestora.
(2) În termen de maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se emit norme metodologice de aplicare a acesteia care cuprind şi măsurile pentru gestionarea financiară a fondurilor alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ART. 39 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 230/2021, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatul (3^2) şi litera b^1) a alineatului (4) se abrogă. 2. La articolul 2, alineatele (1) şi (2) se abrogă. 3. La articolul 3, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) După aprobarea PNRR potrivit procedurilor la nivel european, MIPE încheie, în termen de maximum 90 de zile, acorduri de finanţare pentru implementarea reformelor şi/sau investiţiilor sau emite decizii/ordine de finanţare, în limita bugetelor aprobate pentru fiecare domeniu al reformelor şi/sau investiţiilor cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, prevăzute în PNRR." 4. La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins: "(3^1) Pentru verificarea în vederea asigurării elaborării şi implementării măsurilor de ajutor de stat/de minimis din PNRR cu regulile din domeniul ajutorului de stat naţionale şi europene, funcţionează în cadrul Consiliului Concurenţei o structură de specialitate." 5. La articolul 4, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) Personalul prevăzut la alin. (3^1) beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, fiind aplicabile prevederile art. 17 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în limita cheltuielilor de personal aprobate prin legea bugetului de stat." 6. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 5 (1) La nivelul autorităţilor publice cu rol în gestionarea şi/sau implementarea fondurilor europene, altele decât instituţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor, se organizează, în limita cheltuielilor de personal aprobate prin legea bugetului de stat, unităţi ale căror atribuţii vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, respectiv act administrativ intern, în funcţie de forma de organizare aleasă pentru unitate. Dimensionarea personalului se face cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate. Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor publice cu rol în gestionarea şi/sau implementarea fondurilor europene, inclusiv în cadrul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, beneficiază de prevederile art. 17 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare." 7. La articolul 5, alineatul (2) se abrogă. 8. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 6 (1) La nivelul beneficiarilor de fonduri din PNRR se pot constitui unităţi de implementare şi monitorizare a proiectelor, prin decizie a conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează unitatea de implementare şi monitorizare. Dimensionarea personalului necesar gestionării proiectelor aferente PNRR are loc în funcţie de evoluţia etapelor de implementare a acestora cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate. Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul unităţilor de implementare şi monitorizare a proiectelor, din cadrul beneficiarilor instituţii publice, beneficiază de majorarea prevăzută la art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare." 9. La articolul 6, alineatul (2) se abrogă. 10. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 10 (1) MIPE, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care răspunde cerinţelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 şi pentru care MIPE deţine, în condiţiile legii, toate drepturile asupra aplicaţiilor informatice dezvoltate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, inclusiv codurile sursă ale acestora. (2) Pentru derularea activităţilor aferente implementării proiectelor (lansare apeluri de proiecte, depunere aplicaţii, evaluare, contractare şi implementare), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va dezvolta sistemul informatic pentru coordonatorii de reformă şi investiţii la o dată care să permită atingerea jaloanelor şi ţintelor de către respectivii coordonatori de reformă şi investiţii. (3) MIPE este administratorul operaţional al sistemului informatic prevăzut la alin. (1), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este administratorul tehnic al acestuia, asigurând dezvoltarea şi mentenanţa, şi Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Naţional Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului pe toate componentele sale (infrastructură, hardware, software de bază, aplicaţie specifică). (4) Cheltuielile privind achiziţia de echipamente şi licenţe necesare, dezvoltarea, administrarea tehnică şi mentenanţa sistemului informatic prevăzut la alin. (1) se suportă din Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. (5) Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Naţional Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului IT. (6) MIPE, în calitate de operator de date cu caracter personal, împuterniceşte Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să prelucreze datele cu caracter personal din cadrul sistemului informatic prevăzut la alin. (1), în vederea stocării datelor şi desfăşurării operaţiunilor necesare administrării sistemului informatic, potrivit prevederilor alin. (3). (7) Limitele împuternicirii menţionate la alin. (6), precum şi responsabilităţile utilizatorilor sistemului informatic menţionat la alin. (1) se stabilesc de MIPE şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, de comun acord, prin protocol." 11. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 11 Măsurile privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul PNRR vor fi reglementate în termen de maximum 90 de zile de la finalizarea procedurilor de aprobare a PNRR la nivel european." PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, ministrul transporturilor şi infrastructurii, Ionel Scrioşteanu, secretar de stat Viceprim-ministru, Kelemen Hunor Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Dan Vîlceanu Ministrul finanţelor, Adrian Câciu Secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila-Zoltán Ministrul culturii, Lucian Romaşcanu Ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Florin-Claudiu Roman p. Ministrul sănătăţii, Romică-Andrei Baciu, secretar de stat Ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Marius-Constantin Budăi Ministrul educaţiei, Sorin-Mihai Cîmpeanu p. Ministrul economiei, Terente Ciui, secretar de stat Ministrul afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Adrian-Ionuţ Chesnoiu p. Ministrul antreprenoriatului şi turismului, Daniela Nicolescu, secretar de stat Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Tánczos Barna Ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, Gabriela Firea Bucureşti, 13 decembrie 2021. Nr. 124. ANEXA 1 Lista coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Ministerul Finanţelor Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ministerul Energiei Ministerul Culturii Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse Ministerul Sănătăţii Ministerul Justiţiei Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Economiei Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului Ministerul Educaţiei Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii Secretariatul General al Guvernului Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice Agenţia Naţională de Integritate ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
