Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere faptul că, de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi până în prezent au existat o serie de reacţii negative în ceea ce priveşte anumite soluţii legislative cuprinse în acest act normativ,
având în vedere faptul că aceste reacţii vin în principal chiar din partea reprezentanţilor instituţiilor sistemului judiciar - Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public, precum şi ale asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor,
observând că aceste reacţii au vizat în mod deosebit intervenţia operată în materia delegării procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea în funcţie se face de Preşedintele României, precum şi modificarea adusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, modificare legislativă care a dat judecătorilor posibilitatea de a candida şi a fi numiţi în cele mai înalte funcţii de conducere din cadrul parchetelor, în acest din urmă caz reclamându-se o afectare a statutului şi a independenţei judecătorilor, singurii care înfăptuiesc justiţia, precum şi a principiului separării carierelor judecătorilor şi procurorilor, inclusiv prin mutarea unei atribuţii a Secţiei pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,
constatând că, în prezent, aceste nemulţumiri ale unor membri ai corpului magistraţilor afectează funcţionarea optimă a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea şi generează pericolul de dezbinare a societăţii, în contextul general de neînţelegere,
observând că tensiunile existente pot fi înlăturate prin eliminarea imediată a prevederii care a suscitat reacţiile menţionate,
totodată, ţinând cont de importanţa procesului de informatizare a sistemului judiciar pentru realizarea unui act de justiţie de calitate, proces care nu se poate realiza fără asigurarea resursei umane înalt calificate în domeniu, fapt care necesită luarea unor măsuri legislative în regim de urgenţă pentru salarizarea corespunzătoare a specialiştilor IT din acest sistem,
în acest sens se propune revenirea la soluţia legislativă anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019, în materia salarizării specialiştilor IT din sistemul judiciar, astfel cum aceasta era cuprinsă în Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, soluţie care asigură totodată şi un regim uniform de salarizare a acestora.
Ţinând seama de faptul că, prin Legea nr. 234/2018, a fost modificat art. 44 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (3) al acestui articol prevăzând faptul că „acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar“, fiind aşadar eliminată soluţia legislativă anterioară care prevedea calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că, în scopul corelării reglementării din materia răspunderii disciplinare, se impune eliminarea dispoziţiilor care fac referire la exercitarea de către aceste persoane a prerogativelor decurgând din calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare,
având în vedere necesitatea reglementării fără întârziere a drepturilor, statutului şi rolului ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi a specialiştilor din cadrul acesteia, categorii de personal absolut necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de urmărire penală desfăşurată de către această structură de parchet,
întrucât, în conformitate cu dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament“,
considerând că toate acestea constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, astfel că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. I
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 54, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"ART. 54
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată."
2. La articolul 57, alineatul (7^1) se abrogă.
3. La articolul 65 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:
"i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie;"
ART. II
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. După articolul 88^9 se introduc două noi articole, articolele 88^10 şi 88^11, cu următorul cuprins:
"ART. 88^10
(1) În vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.
(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea în funcţie a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
(5) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare din poliţia judiciară nicio însărcinare.
(6) Dispoziţiile procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
(10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1).
ART. 88^11
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu specialişti în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) sunt numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie prin ordin al procurorului-şef al acesteia şi au calitatea de funcţionar public.
(3) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele prevăzute la art. 28 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 1 lit. e) şi art. 22 alin. (1)-(3) din capitolul VIII al anexei nr. V din aceeaşi lege. Specialiştii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare"
2. La articolul 120, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (5^1) şi (5^2), cu următorul cuprins:
"(5^1) Începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
(5^2) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5)."
ART. III
Alineatul (5) al articolului 45 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare."
ART. IV
Articolul 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, se abrogă.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Ministrul justiţiei,
Tudorel Toader
Bucureşti, 5 martie 2019.
Nr. 12.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
