Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ţinând cont de competenţele Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, exercitate în calitatea sa de organ de specialitate al administraţiei publice centrale care stabileşte, la nivel naţional, politica în domeniul transporturilor şi infrastructurii de transport şi care elaborează strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare ale activităţilor în cadrul politicii generale a Guvernului, pe domeniile coordonate, şi îndeplineşte rolul de autoritate de stat, în domeniul său de activitate, luând în considerare faptul că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este autoritatea publică centrală responsabilă cu implementarea politicilor de transport şi infrastructură de transport, adoptate la nivelul Uniunii Europene şi al organismelor internaţionale, dat fiind faptul că proiectele de infrastructură transeuropeană de transport sunt investiţii publice de importanţă strategică pentru România, care asigură conectivitatea cu coridoarele de transport europene şi creşterea mobilităţii populaţiei şi a mărfurilor, influenţând în mod direct relaţiile economice şi dezvoltarea mediului de afaceri la nivel naţional, deoarece reţeaua de transport TEN-T asigură interconexiuni transeuropene, contribuind astfel la îmbunătăţirea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi la promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, precum şi la realizarea unei pieţe economice competitive, având în vedere transpunerea Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport, prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru realizarea interfeţelor cu alte moduri de transport, aprobată prin Legea nr. 221/2012, întrucât prezenta ordonanţă de urgenţă priveşte un interes public general şi luând în considerare situaţia extraordinară reprezentată de faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative în domeniul transporturilor conduce la imposibilitatea funcţionării sistemelor inteligente de transport (STI), care sunt vitale pentru a creşte siguranţa şi pentru a rezolva problemele tot mai mari ale emisiilor şi congestiei din Europa, acestea contribuind la un transport mai sigur, mai eficient şi mai durabil prin aplicarea diverselor tehnologii de informare şi comunicare la toate modurile de transport de pasageri şi de marfă, precum şi la accesul facil la date referitoare la evenimente de trafic, parcări sigure şi securizate pentru camioane şi vehicule comerciale, date despre vreme şi condiţiile de circulaţie, ceea ce va contribui şi la îmbunătăţirea procesului de planificare a călătoriilor, dat fiind: - Regulamentul delegat (UE) nr. 886/2013 al Comisiei din 15 mai 2013 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte datele şi procedurile pentru furnizarea către utilizatori, în mod gratuit, atunci când este posibil, a unor informaţii minime universale în materie de trafic referitoare la siguranţa rutieră; – Regulamentul delegat (UE) nr. 885/2013 al Comisiei din 15 mai 2013 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind STI în ceea ce priveşte furnizarea de servicii de informaţii referitoare la locuri de parcare sigure şi securizate pentru camioane şi vehicule comerciale; – Regulamentul delegat (UE) 2015/962 al Comisiei din 18 decembrie 2014 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte prestarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real cu privire la trafic, care impun înfiinţarea punctelor naţionale de acces pentru date de trafic la nivelul statelor membre; – Regulamentul delegat (UE) 2017/1.926 al Comisiei din 31 mai 2017 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale, luând în considerare starea de fapt obiectivă a situaţiei extraordinare reprezentate de necesitatea definirii în legislaţia naţională a punctului naţional de acces, precum şi a stabilirii administratorului şi asigurării funcţionalităţii acestuia, ca demers al implementării obligaţiilor prevăzute în regulamentele delegate de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, menţionate mai sus, starea de fapt, independentă de voinţa Guvernului, a situaţiei extraordinare, determinată de imposibilitatea respectării obligaţiilor care decurg din actele adoptate la nivelul Uniunii Europene, cu trimitere la dezvoltarea punctului naţional de acces, astfel cum este prevăzut în regulamentele delegate (UE) de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, şi totodată faptul că prezenta ordonanţă de urgenţă priveşte un interes public general, deoarece implementarea măsurilor propuse va conduce la creşterea siguranţei rutiere şi la reducerea problemelor privind emisiile şi congestia din Europa, contribuind la un transport mai sigur, mai eficient şi mai durabil, prin aplicarea diverselor tehnologii inovative de informare şi comunicare la toate modurile de transport de pasageri şi de marfă, luând în considerare necesitatea asigurării accesului public la informaţii privind beneficiarul real, care va avea informaţii în timp real, şi având în vedere pandemia de COVID-19 care a dat un impuls semnificativ utilizării de soluţii digitale, asigurarea disponibilităţii acestora devenind o urgenţă, inclusiv prin asigurarea fluxului de informaţii digitale pentru buna funcţionare a coridoarelor europene „green lanes“, oferindu-se în acest sens asistenţă şoferilor, întreprinderilor şi autorităţilor pentru a ameliora previziunile în materie de trafic rutier, deoarece astfel de instrumente, precum cele puse la dispoziţie de cele patru regulamente delegate (UE) nr. 886/2013, 885/2013, 2015/962 şi 2017/1926, pot grăbi aplicarea politicii de digitalizare pe termen lung, dar şi pe perioadă determinată, precum cea referitoare la pandemia de COVID-19, dat fiind faptul că starea de fapt cuantificabilă a situaţiei extraordinare determinate de faptul că neîndeplinirea în regim de urgenţă a prevederilor legislative poate conduce la întârzieri în punerea în aplicare a obligaţiilor ce decurg din regulamentele delegate ale Uniunii Europene, care fac deja obiectul a patru cauze de infringement care privesc România, declanşate de către Comisia Europeană, în data de 14 mai 2020, şi, în consecinţă, la posibile acţiuni de sancţionare a statului român în acest sens, în vederea evitării impunerii sancţiunilor împotriva României, conform art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care accelerează mecanismul de impunere a sancţiunilor pecuniare în cazul în care Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la faptul că România nu şi-a îndeplinit obligaţia de a comunica măsurile de transpunere a unei directive în conformitate cu o procedură legislativă, având în vedere Comunicarea C(2016)8600 potrivit căreia Comisia Europeană va solicita Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să aplice statelor membre care depăşesc termenul de transpunere a directivelor, atât o sumă forfetară care, în cazul României va fi de minimum 1.723.000 euro, cât şi penalităţi cu titlu cominatoriu între 2.082 euro şi 124.900 euro/zi, pentru evitarea acestei situaţii şi pentru îndeplinirea obligaţiei de transpunere a Regulamentelor delegate (UE) nr. 885/2013, 886/2013, 2015/962 şi 2017/1926, precum şi pentru evitarea pe viitor a sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se impune adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legal, fiind vorba de o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată. Totodată, nepromovarea prezentului act normativ poate avea consecinţe negative asupra beneficiului public generat de faptul că neoferirea de informaţii în timp real referitoare la trafic, siguranţă rutieră, parcări sigure, precum şi informaţii cu privire la călătoriile multimodale poate influenţa negativ: a) reducerea congestionării traficului, a poluării aerului şi a poluării fonice generate de transportul rutier; b) îmbunătăţirea siguranţei pe drumurile europene şi furnizarea de servicii de informare participanţilor la trafic; c) combaterea şi prevenirea criminalităţii în domeniul transportului rutier de marfă, prin neoferirea de informaţii referitoare la locurile de parcare, precum şi neoferirea unor informaţii dinamice referitoare la acestea (de exemplu, locuri disponibile sau zone prioritare); d) asigurarea perioadelor de odihnă şi pauzele obligatorii ale şoferilor vehiculelor de marfă, ceea ce ar conduce la diminuarea accidentelor rutiere cu consecinţe grave; e) asigurarea unor informaţii pentru persoanele care călătoresc în România şi Europa, referitoare la întreaga călătorie, de la punctul de plecare la cel de destinaţie, utilizând transportul multimodal, oferind acestora opţiunea cea mai sustenabilă. De asemenea, aceste informaţii vor veni în sprijinul călătoriilor persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă. Consecinţele negative ale nepromovării prezentului act normativ pot avea şi repercusiuni asupra implementării: - Pachetului 1 Mobilitate din 1 iunie 2017, care alături de probleme principale ale sectorului transportului rutier: sustenabilitatea de mediu, politica de taxare, protecţia lucrătorilor, lupta împotriva fragmentării pieţei, existenţa companiilor fantomă („letter box“), detaşarea lucrătorilor şi simplificarea regulilor de operare a cabotajului, a abordat chestiuni privind implementarea noilor tehnologii de digitalizare în sectorul transporturilor prin transferul beneficiilor conectivităţii digitale şi al noilor modele de operare în viitorul sistem de mobilitate; – Pachetului 3 Mobilitate din 17 mai 2018, din care fac parte şi o serie de dosare legislative referitoare la standardele privind emisiile de CO_2 pentru camioane, rezistenţa lor aerodinamică, etichetarea pneurilor, o metodologie comună de comparare a preţurilor combustibililor, siguranţa rutieră şi măsuri de siguranţa pietonilor şi a vehiculelor, gestionarea siguranţei infrastructurii şi infrastructură, instituirea unui mediu digital pentru schimbul de informaţii în domeniul transporturilor şi unificarea procedurilor de autorizare pentru proiectele privind reţeaua transeuropeană centrală de transport. Având în vedere faptul că proiectele de infrastructură transeuropeană de transport vizează interesul public şi strategic şi constituie o prioritate pentru relansarea economiei naţionale, măsurile pentru accelerarea implementării acestora reprezentând o situaţie de urgenţă şi extraordinară, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. 1 Se înfiinţează punctul naţional de acces, denumit în continuare PNA, de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. ART. 2 (1) PNA constituie o interfaţă digitală unică prin intermediul căreia se colectează, prelucrează şi diseminează date sau informaţii care vor oferi posibilitatea de a furniza servicii de informaţii referitoare la locuri de parcare sigure şi securizate pentru camioane şi vehicule comerciale, informaţii minime universale în materie de trafic legate de siguranţa rutieră, servicii de informare în timp real cu privire la trafic şi servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale. Punctul de acces poate oferi posibilitatea de a furniza serviciul de informaţii la nivel transfrontalier. (2) PNA poate fi accesat la adresa https://pna.cestrin.ro/ro. ART. 3 (1) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., societate care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, este desemnat administratorul PNA. (2) Administratorul PNA asigură colectarea, prelucrarea şi diseminarea prin intermediul PNA a datelor sau informaţiilor conforme specificaţiilor: a) Regulamentului delegat (UE) nr. 886/2013 al Comisiei din 15 mai 2013 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte datele şi procedurile pentru furnizarea către utilizatori, în mod gratuit, atunci când este posibil, a unor informaţii minime universale în materie de trafic referitoare la siguranţa rutieră, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 247 din 18.09.2013; b) Regulamentului delegat (UE) nr. 885/2013 al Comisiei din 15 mai 2013 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind STI în ceea ce priveşte furnizarea de servicii de informaţii referitoare la locuri de parcare sigure şi securizate pentru camioane şi vehicule comerciale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 247 din 18.09.2013; c) Regulamentului delegat (UE) 2015/962 al Comisiei din 18 decembrie 2014 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte prestarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real cu privire la trafic, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 157 din 23.06.2015; d) Regulamentului delegat (UE) 2017/1.926 din 31 mai 2017 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 272 din 21.10.2017. (3) Cheltuielile pentru administrarea, operarea şi întreţinerea PNA sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, la capitolul 84.01. „Transporturi“, subcapitolul 84.01.03 „Transport rutier“, titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice“. Cheltuielile pentru dezvoltarea PNA sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, la capitolul 84.01. „Transporturi“, subcapitolul 84.01.03 „Transport rutier“, titlul 55 „Alte transferuri“ şi din fonduri externe nerambursabile. ART. 4 (1) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., instituţie publică în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, este organismul naţional competent, desemnat să asigure punerea în aplicare a prevederilor: a) art. 8 din Regulamentul delegat (UE) nr. 885/2013 din 15 mai 2013 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind STI în ceea ce priveşte furnizarea de servicii de informaţii referitoare la locuri de parcare sigure şi securizate pentru camioane şi vehicule comerciale; b) art. 9 din Regulamentul delegat (UE) nr. 886/2013 din 15 mai 2013 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte datele şi procedurile pentru furnizarea către utilizatori, în mod gratuit, atunci când este posibil, a unor informaţii minime universale în materie de trafic referitoare la siguranţa rutieră. (2) Organismul desemnat este notificat Comisiei Europene de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. (3) Cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii organismului naţional competent sunt suportate din veniturile proprii ale Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. ART. 5 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este autoritatea competentă, desemnată să asigure evaluarea conformităţii, prin punerea în aplicare a prevederilor: a) art. 11 din Regulamentul delegat (UE) 2015/962 al Comisiei din 18 decembrie 2014 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte prestarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real cu privire la trafic; b) art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2017/1.926 din 31 mai 2017 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale. ART. 6 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii transmite Comisiei Europene informaţii şi rapoarte în conformitate cu prevederile: a) art. 9 din Regulamentul delegat (UE) nr. 885/2013 din 15 mai 2013 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind STI în ceea ce priveşte furnizarea de servicii de informaţii referitoare la locuri de parcare sigure şi securizate pentru camioane şi vehicule comerciale; b) art. 10 din Regulamentul delegat (UE) nr. 886/2013 din 15 mai 2013 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte datele şi procedurile pentru furnizarea către utilizatori, în mod gratuit, atunci când este posibil, a unor informaţii minime universale în materie de trafic referitoare la siguranţa rutieră; c) art. 12 din Regulamentul delegat (UE) 2015/962 al Comisiei din 18 decembrie 2014 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte prestarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real cu privire la trafic; d) art. 10 din Regulamentul delegat (UE) 2017/1.926 din 31 mai 2017 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale. ART. 7
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii se aprobă norme metodologice de punere în aplicare a acesteia, pentru funcţionarea şi utilizarea PNA şi pentru desfăşurarea activităţilor organismului naţional competent şi ale autorităţii competente.
PRIM-MINISTRU FLORIN-VASILE CÎŢU Contrasemnează: Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Cătălin Drulă Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu Ministrul finanţelor, Alexandru Nazare Bucureşti, 6 ianuarie 2021. Nr. 1. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
