*) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 279/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 octombrie 2023. Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, aprobată prin Legea nr. 25/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 28 ianuarie 1999. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1
Militarii sunt obligaţi să apere patrimoniul forţelor armate ale României.
ART. 2
Răspunderea materială este angajată, în condiţiile prezentei ordonanţe, pentru pagubele provocate de militari sau de persoanele prevăzute la art. 9, cu vinovăţie şi în legătură cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuţiilor de serviciu în legătură cu formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
ART. 3
Militarii răspund material, indiferent dacă, după producerea pagubei, mai au sau nu calitatea de militar.
ART. 4
Răspunderea materială este angajată atât pentru militarii care au fost însărcinaţi legal cu atribuţii privind formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, aflate în administrarea autorităţilor publice prevăzute la art. 2, cât şi pentru cei care le-au îndeplinit numai în fapt.
ART. 5
(1) Militarii răspund material pentru pagubele produse, cu vinovăţie şi în legătură cu îndeplinirea serviciului militar, terţelor persoane fizice sau juridice, la a căror reparare a fost obligată autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea.
(2) Persoanele prevăzute la art. 9 răspund material pentru pagubele produse, cu vinovăţie şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, terţelor persoane fizice sau juridice, la a căror reparare a fost obligată autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea.
ART. 6
(1) Militarii nu răspund material:
a) pentru pierderile inerente produse în executarea misiunilor ori în procesul instruirii, în activităţile de producţie şi gospodăreşti, care se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;
b) pentru pagubele produse din cauze care nu puteau fi prevăzute şi înlăturate;
c) pentru pagubele generate de riscul normal al serviciului sau de forţa majoră;
d) pentru pagubele produse în executarea ordinului comandantului sau şefului unităţii, caz în care răspunderea materială revine acestuia.
(2) Se exceptează de la prevederile lit. d) militarii care, având posibilitatea de a înlătura parţial sau total urmările păgubitoare ale ordinului primit, nu au raportat în scris, în termen de 24 de ore sau la înapoierea din misiune, şi nu au luat, din neglijenţă sau rea-credinţă, măsuri pentru evitarea pagubei, cazuri în care răspund împreună cu comandanţii sau cu şefii unităţilor.
ART. 7
Prin termenul militari, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege: militari în termen, rezervişti voluntari, rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, elevi şi studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ, soldaţi şi gradaţi profesionişti şi cadre militare.
ART. 8 (1) Prin instruire în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege şi activităţile de serviciu operative. (2) Conducătorii instituţiilor publice prevăzute la alin. (1) vor stabili prin ordin misiunile şi atribuţiile de serviciu care sunt considerate operative. ART. 9
(1) Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi militarilor aflaţi în misiune în afara graniţelor ţării, elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, precum şi personalului civil care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţilor publice prevăzute la art. 2.
(2) În sensul prezentei ordonanţe, prin personal civil se înţelege demnitari şi personal contractual.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 500 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi funcţionarilor publici.
ART. 10
Valorile pentru care se stabileşte răspunderea potrivit prezentei ordonanţe sunt cele aflate în proprietatea, administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a instituţiilor publice prevăzute la art. 2.
CAP. II Răspunderea materială ART. 11
(1) În stabilirea răspunderii materiale conform prezentei ordonanţe, prejudiciul ce trebuie reparat nu cuprinde foloasele nerealizate de instituţia publică păgubită.
(2) Pentru paguba produsă printr-o faptă ce constituie infracţiune, răspunderea se stabileşte de instanţele judecătoreşti, potrivit legii penale.
ART. 12 Răspunderea materială a militarilor este angajată în cazul producerii unor pagube, după cum urmează: A. În sarcina gestionarilor, pentru pagubele produse de aceştia în propria gestiune, sau: a) când, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile au fost exercitate de un delegat al lor sau de o comisie şi se constată o pagubă, dacă nu se face dovada că aceasta s-a produs în absenţa gestionarului; b) când au primit bunuri în cantităţi mai mici decât cele înscrise în documentele însoţitoare sau cu vicii aparente, fără să fi întocmit proces-verbal de constatare; c) când nu au solicitat, în scris, asistenţă tehnică de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesară. B. În sarcina militarilor, pentru pagubele produse atunci când primesc, transportă, păstrează şi eliberează bunuri materiale şi valori, fără a avea calitatea de gestionari în înţelesul legii. C. În sarcina comandanţilor sau şefilor unităţilor, când: a) nu au asigurat gestionarilor, la solicitarea în scris a acestora, în cazurile prevăzute de lege, asistenţă tehnică de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea şi distribuirea bunurilor materiale şi a altor valori; b) nu au luat măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor sesizate în scris de către gestionari; c) s-au substituit gestionarilor în exercitarea atribuţiilor acestora; d) au dat gestionarilor sau altor militari care răspund de bunuri materiale ordine ilegale sau greşite care au condus la producerea de pagube; e) au rezultat pagube, ca urmare a nevalorificării drepturilor la despăgubiri pentru cauzarea de prejudicii; f) pagubele au rezultat din neurmărirea unor sume cuvenite din orice cauză şi pentru care există titlu executoriu; g) nu au luat măsuri de siguranţă necesare pentru păstrarea în bune condiţii a bunurilor materiale şi a altor valori. D. În sarcina autorului faptei, când pagubele sunt produse în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 6 alin. (1). E. În sarcina persoanei vinovate, dacă fapta prin care paguba a fost pricinuită constituie infracţiune. ART. 13
(1) Pentru pagubele produse unităţii militare în procesul instruirii, militarii răspund material, în limita a trei solde lunare nete, calculate la data constatării pagubei.
(2) Partea din pagubă care depăşeşte cuantumul imputabil prevăzut la alin. (1) se scade din evidenţa contabilă a unităţii militare păgubite.
ART. 14
(1) Dacă paguba a fost cauzată de mai mulţi militari, răspunderea materială a fiecăruia se stabileşte ţinându-se seama de măsura în care a contribuit la producerea ei.
(2) Când nu se poate determina în ce măsură a contribuit fiecare la producerea pagubei, răspunderea materială a militarilor implicaţi se stabileşte proporţional cu solda netă de la data constatării pagubei.
(3) În gestiunile în care manipularea bunurilor se face în colectiv sau în schimburi succesive, fără predarea gestiunii între schimburi, răspunderea materială se stabileşte proporţional cu timpul lucrat de fiecare gestionar de la ultima inventariere a bunurilor.
ART. 15
În situaţia în care cheltuielile de cercetare, de stabilire a răspunderii materiale şi de recuperare a pagubelor depăşesc cuantumul acesteia, paguba se scade din evidenţa contabilă.
ART. 16
Competenţa pentru aprobarea scăderii din evidenţa contabilă a pagubelor produse în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. a)-c), ale art. 13 alin. (2) şi ale art. 15 se stabileşte prin instrucţiuni aprobate de conducătorii autorităţilor publice prevăzute la art. 2.
ART. 17
În cazul constatării insolvabilităţii autorului direct al prejudiciului, răspund, în limita valorii pagubei de recuperat, militarii vinovaţi de:
a) nerespectarea prevederilor legale privind angajarea sau numirea în funcţia de gestionar, precum şi de neconstituire a garanţiilor de către gestionari;
b) neluarea măsurilor de înlocuire a gestionarilor sau a persoanelor care gestionează bunuri materiale, fără a fi gestionari în înţelesul legii, deşi li s-a adus la cunoştinţă, în scris şi motivat, că nu îşi îndeplinesc atribuţiile în mod corespunzător;
c) neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii, dacă prin aceasta s-ar fi putut evita producerea pagubei;
d) neluarea sau luarea cu întârziere a măsurilor de recuperare a pagubelor, prin constituirea ca parte civilă, neemiterea deciziei de imputare sau a altor măsuri asigurătorii;
e) nerespectarea oricărei atribuţii de serviciu, dacă, fără încălcarea acesteia, paguba nu s-ar fi produs.
ART. 18
(1) Militarii care au încasat sume nedatorate sunt obligaţi să le restituie; dacă au primit bunuri care nu li se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau le-au fost prestate servicii la care nu erau îndreptăţiţi, sunt obligaţi să plătească contravaloarea lor, calculată în condiţiile legii.
(2) Contravaloarea bunurilor distribuite peste drepturile legale militarilor în termen, elevilor liceelor militare, elevilor şi studenţilor militari, precum şi minorilor din centrele de reeducare, arestaţilor preventiv şi condamnaţilor se recuperează de la cei din vina cărora s-a produs paguba.
ART. 19
(1) Instituţiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să îi despăgubească pe militarii care au suferit din culpa unităţii un prejudiciu material în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare şi în legătură cu acestea.
(2) În cazul decesului militarului căruia i se cuvin despăgubiri, acestea vor fi acordate urmaşilor legali.
(3) Sumele plătite ca despăgubiri se vor recupera de la persoanele vinovate de producerea pagubei, în condiţiile prezentei ordonanţe.
CAP. III Stabilirea şi recuperarea pagubelor ART. 20
(1) Comandantul sau şeful unităţii care a constatat sau a luat cunoştinţă de producerea unei pagube dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative.
(2) Cercetarea pagubelor se face, de regulă, de către comisia de cercetare administrativă din unitatea în care acestea s-au produs.
(3) În situaţia în care pagubele se referă la cauze complexe, stabilite prin instrucţiuni aprobate de conducătorii autorităţilor publice prevăzute la art. 2, precum şi în cazul în care comandantul sau şeful unităţii în care s-a produs paguba este implicat în producerea acesteia, cercetarea administrativă se face de către o comisie numită de comandantul sau şeful eşalonului superior al unităţii în care s-a produs prejudiciul.
(4) În situaţia în care comisiile de inspecţie sau control din cadrul eşaloanelor superioare constată, pe timpul desfăşurării misiunilor specifice, producerea unor pagube în patrimoniul unităţii controlate, cercetarea administrativă se face, după caz, de către o comisie desemnată de către comandantul sau şeful unităţii prevăzut la alin. (1) sau alin. (3), din ordinul comandantului sau şefului care a dispus efectuarea inspecţiei sau controlului.
(5) Cercetarea administrativă a pagubelor se poate face şi de către structuri de control specializate, potrivit competenţelor stabilite prin legile de organizare şi funcţionare ale autorităţilor publice prevăzute la art. 2 sau prin ordine ale conducătorilor acestora.
ART. 21
(1) Termenul pentru efectuarea cercetării administrative şi înregistrarea procesului-verbal de cercetare administrativă este de cel mult 180 de zile de la data când comandantul sau şeful unităţii în care s-a produs paguba sau, după caz, comandantul sau şeful eşalonului superior ori comandantul sau şeful structurii de control specializate a constatat sau a luat cunoştinţă de producerea pagubei.
(2) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripţie.
(3) În situaţia în care, din motive temeinic justificate, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru finalizarea cercetării administrative în termenul prevăzut la alin. (1), comandantul sau şeful eşalonului superior poate aproba suspendarea cercetării administrative până la eliminarea cauzei care a împiedicat efectuarea cercetării administrative. Cererea de suspendare se face în termenul prevăzut la alin. (1) şi va fi însoţită de documente doveditoare ale motivului invocat.
(4) În toate situaţiile, cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea celor în cauză, pentru explicaţii scrise şi prezentarea de probe în apărare. Neprezentarea sau refuzul de a da explicaţii scrise nu împiedică finalizarea cercetării administrative.
(5) Hotărârea asupra rezultatului cercetării administrative se ia de către comandantul sau şeful unităţii în care s-a produs paguba sau, după caz, comandantul sau şeful eşalonului superior ori comandantul sau şeful structurii de control specializate care a dispus efectuarea cercetării.
(6) Pe baza dosarului cercetării administrative, comandantul sau şeful prevăzut la alin. (5) poate hotărî:
a) înaintarea dosarului cercetării administrative la compartimentul juridic, în termen de 15 zile de la aprobarea procesului-verbal de cercetare administrativă, în vederea promovării acţiunii civile la instanţa de contencios administrativ competentă;
b) sesizarea organelor de urmărire penală când paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infracţiuni;
c) scăderea din evidenţa contabilă a valorii pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabileşte răspunderea materială, în condiţiile stabilite prin instrucţiuni aprobate de conducătorii autorităţilor publice prevăzute la art. 2.
(7) Pentru luarea hotărârii, comandantul sau şeful care a dispus efectuarea cercetării este obligat să analizeze temeinicia constatărilor şi propunerilor comisiei de cercetare administrativă.
(8) În cazul în care, în urma analizei prevăzute la alin. (7), este necesară o completare a cercetării administrative, aceasta se va efectua astfel încât comandantul sau şeful unităţii să poată lua hotărârea asupra cercetării în termen de 30 de zile de la înregistrarea procesului-verbal de cercetare administrativă.
ART. 22
(1) Răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse instituţiilor publice prevăzute la art. 2 poate fi stabilită numai în cazul în care acestea au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor.
(2) Obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori serviciilor nedatorate, se poate face numai în cazurile în care paguba a fost constatată în cel mult 3 ani de la data primirii sumelor sau bunurilor ori de când au beneficiat de serviciile nedatorate.
(3) Termenele prevăzute de prezentul articol sunt termene de decădere.
ART. 23
Acoperirea pagubelor, precum şi restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natură ori a serviciilor nedatorate, recunoscute, se fac prin angajament de plată, în scris, al celui în cauză. În acest caz angajamentul de plată constituie titlu executoriu de la data semnării acestuia.
CAP. IV Dispoziţii speciale ART. 24
(1) Dacă există suspiciuni rezonabile că faptele prin care s-a produs paguba au caracter infracţional, dosarul cercetării administrative se trimite parchetului competent pentru a lua măsurile legale. Autorităţile publice prevăzute la art. 2 se constituie parte civilă în condiţiile Codului de procedură penală, prin comandanţii sau şefii unităţilor care hotărăsc asupra rezultatului cercetării.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), termenul prevăzut la art. 21 alin. (1) se întrerupe de drept.
ART. 25 (1) Când parchetul competent a dispus clasarea cauzei sau renunţarea la urmărirea penală, actul de soluţionare se comunică unităţii de la care s-a primit sesizarea, în vederea stabilirii răspunderii materiale, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. (2) Termenul pentru noua prescripţie începe să curgă de la data rămânerii definitive a soluţiei prevăzute la alin. (1). ART. 26
(1) Dacă instanţa de judecată pronunţă achitarea pentru motivul că fapta nu este prevăzută de legea penală, încetarea procesului penal pentru lipsa plângerii prealabile, autorizării sau sesizării organului competent ori a altei condiţii prevăzute de lege, precum şi în cazul când există autoritate de lucru judecat, unitatea militară stabileşte răspunderea materială în sarcina celor vinovaţi, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe.
(2) În celelalte cazuri de achitare ori de încetare a procesului penal, instanţa judecătorească se pronunţă şi asupra acţiunii civile.
(3) În cazul în care achitarea s-a pronunţat pentru motivul că fapta imputată nu există ori nu a fost săvârşită de cel în cauză, nu pot fi acordate despăgubiri civile şi nu vor fi stabilite răspunderi materiale.
ART. 27
Când încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. 7 şi 9, unităţile care au înregistrate în contabilitate debite, indiferent de valoarea lor, transmit titlurile executorii, spre executare, organelor fiscale teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în raza cărora domiciliază debitorii. Confirmarea de către aceste organe a primirii titlului executoriu constituie actul pe baza căruia creanţa se scade din contabilitatea unităţii care a transmis titlul executoriu.
ART. 28 (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, conducătorii instituţiilor publice prevăzute la art. 2 emit instrucţiuni pe baza şi în executarea acesteia. (2) Conducătorii instituţiilor publice prevăzute la art. 2, în termenul menţionat la alineatul precedent, cu avizul Ministerului Finanţelor, elaborează instrucţiuni care stabilesc regulile de scădere a bunurilor materiale consumate sau uzate în procesul instruirii sau în alte activităţi, declasarea şi casarea materialelor, scăderea pierderilor din rebuturi, precum şi scăzămintele procentuale pentru pierderile determinate de perisabilităţi, transport, depozitare, conservare, manipulare, transformare şi modul în care se aplică aceste scăzăminte. CAP. V Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 29 Pentru pagubele produse înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, stabilirea răspunderii materiale a persoanelor vinovate, precum şi recuperarea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori a serviciilor nedatorate se fac potrivit prevederilor legale în vigoare la data producerii pagubei. ART. 30
Evaluarea pagubelor se face, potrivit dispoziţiilor legale, la data constatării acestora.
ART. 31 În situaţiile neprevăzute de prezenta ordonanţă se vor aplica dispoziţiile legislaţiei muncii şi legislaţiei civile. ART. 32 (1) Prevederile prezentei ordonanţe intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României*). *) Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998. (2) Pe aceeaşi dată, Decretul nr. 207/1976 privind răspunderea materială a militarilor, publicat în Buletinul Oficial nr. 63 din 5 iulie 1976, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă. NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile art. II şi III din Legea nr. 279/2023, care nu sunt încorporate în forma republicată a Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 şi care se aplică în continuare ca dispoziţii proprii ale actului modificator: "ART. II (1) În cazul cercetărilor administrative finalizate prin înregistrarea procesului-verbal de cercetare administrativă la unitatea la care s-a produs paguba începând cu data publicării Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 649 din 15 decembrie 2022 în Monitorul Oficial al României, Partea I, stabilirea răspunderii materiale a persoanelor vinovate, precum şi recuperarea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori a serviciilor nedatorate se fac potrivit modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege. (2) Deciziile de imputare care nu sunt definitive la data publicării deciziei Curţii Constituţionale a României prevăzute la alin. (1) sunt nule de drept, urmând ca stabilirea răspunderii materiale a persoanelor vinovate, precum şi recuperarea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori a serviciilor nedatorate să se facă potrivit modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege, termenul de efectuare a cercetării administrative începând să curgă de la data intrării în vigoare a acesteia. ART. III În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conducătorii autorităţilor publice prevăzute la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999, vor modifica în mod corespunzător instrucţiunile prevăzute la art. 48 din acelaşi act normativ.“**) **) Ca urmare a renumerotării textelor, art. 48 a devenit art. 28 în forma republicată." ----- 
