Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Pentru aplicarea prevederilor art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004 privind procedura de încheiere a înţelegerilor tehnice în domeniul cooperării cu forţele armate străine şi ale art. 39 alin. (8) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, republicată,
în temeiul prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, republicată,
ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezentul ordin reglementează activitatea de standardizare desfăşurată în Ministerul Apărării Naţionale de către structurile şi personalul cu atribuţii în domeniu, relaţionarea acestora cu organismele naţionale de standardizare şi autorităţile de stat care desfăşoară sau sunt implicate în activitatea de standardizare, precum şi participarea la activitatea de standardizare desfăşurată în cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale la care România este parte.
ART. 2
Abrevierile utilizate în prezentul ordin şi semnificaţia unor denumiri în limba engleză sunt prezentate în anexa nr. 1.
ART. 3
Interoperabilitatea reprezintă capacitatea forţelor Armatei României de a acţiona împreună cu forţele aliate, partenere sau alte forţe în structuri multinaţionale, în mod coerent, efectiv şi eficient, în scopul realizării obiectivelor stabilite, la nivelurile tactic, operativ şi strategic.
ART. 4
(1) Standardizarea reprezintă componenta principală a procesului de realizare a interoperabilităţii cu celelalte structuri din cadrul NATO/UE şi se concretizează prin realizarea şi menţinerea, după caz, a compatibilităţii, interschimbabilităţii sau comunităţii necesare realizării nivelului de interoperabilitate asumat în domeniile operaţional, administrativ sau tehnico-material.
(2) Compatibilitatea este nivelul de standardizare care reprezintă capacitatea produselor, proceselor sau serviciilor de a putea fi folosite împreună în condiţii specifice pentru a îndeplini cerinţe relevante, fără a genera interacţiuni inacceptabile.
(3) Interschimbabilitatea este nivelul de standardizare care reprezintă capacitatea unui produs, proces sau serviciu de a fi folosit în locul altuia pentru a satisface aceleaşi cerinţe.
(4) Comunitatea este nivelul de standardizare care reprezintă starea realizată atunci când sunt folosite aceleaşi doctrine, proceduri sau echipamente.
ART. 5
(1) Standardizarea în domeniul militar vizează participarea la elaborarea de standarde, analiza şi implementarea de standarde în următoarele domenii: operaţional, tehnico-material şi administrativ.
(2) Standardele din domeniul operaţional specifică cerinţe conceptuale, organizatorice sau metodologice care să permită echipamentelor, structurilor sau forţelor să îşi îndeplinească funcţiile ori misiunile.
(3) Standardele din domeniul tehnico-material cuprind cerinţe tehnice comune pentru echipamente. Echipamentele pot cuprinde sisteme complete, inclusiv cele de comandă, control şi comunicaţii, sisteme sau subsisteme de arme, interfeţe, ansambluri şi componente, piese de schimb şi consumabile, muniţii, carburanţi şi materiale de aprovizionare.
(4) Standardele din domeniul administrativ facilitează administrarea în diverse zone de responsabilitate, precum terminologie, finanţe, resurse umane şi altele.
(5) Criteriile de stabilire a domeniului preponderent de aplicabilitate a unui standard sunt prevăzute în anexa nr. 2.
ART. 6
Standardizarea în domeniul militar se constituie din ansamblul activităţilor desfăşurate la nivelul tuturor structurilor din Armata României în vederea atingerii nivelului de interoperabilitate asumat de autorităţile naţionale în:
a) participarea la elaborarea standardelor aliate, acceptarea sau aprobarea acordurilor sau recomandărilor de standardizare NATO, precum şi implementarea acestora;
b) adoptarea standardelor cu aplicabilitate în domeniul militar ale UE sau altor organisme internaţionale la care România este parte;
c) elaborarea şi punerea în aplicare a standardelor militare tehnice proprii, precum şi aplicarea standardelor civile naţionale, de interes pentru domeniul militar;
d) acordarea sprijinului celorlalte structuri din sistemul naţional de securitate în adoptarea unor standarde militare tehnice proprii şi/sau implementarea unor standarde NATO.
ART. 7
Ministerul Apărării Naţionale are următoarele responsabilităţi în realizarea standardizării în domeniul militar:
a) direcţionarea şi coordonarea procesului de standardizare în domeniul militar prin structurile cu responsabilităţi în acest sens;
b) participarea la stabilirea liniilor directoare ale standardizării la nivelul NATO în cadrul reuniunilor Comitetului NATO de Standardizare şi autorităţilor aliate în domeniu;
c) participarea activă, în grupurile de lucru specializate, la procesul de standardizare NATO în vederea elaborării de standarde şi publicaţii aliate conţinând concepte, doctrine, proceduri şi cerinţe tehnico-materiale comune;
d) armonizarea cadrului normativ naţional pentru adaptarea la cerinţele specifice ale procesului de standardizare NATO;
e) managementul activităţii de standardizare;
f) coordonarea instruirii în domeniul standardizării împreună cu structurile de management resurse umane şi învăţământ şi participarea la procesul de instruire a personalului implicat în standardizare;
g) coordonarea realizării şi administrarea instrumentelor de gestionare informatizată a standardizării în domeniul militar;
h) organizarea colaborării şi cooperării cu autorităţile şi organizaţiile naţionale cu responsabilităţi în domeniul standardizării şi cu organizaţiile civile de standardizare recunoscute;
i) elaborarea şi gestionarea standardelor militare tehnice proprii şi distribuirea acestora operatorilor economici din industria de apărare, furnizori sau colaboratori.
ART. 8
Procesul de standardizare cuprinde participarea la elaborarea documentelor de standardizare NATO/UE, acceptarea/aprobarea documentelor de standardizare NATO/UE, implementarea documentelor de standardizare promulgate şi elaborarea standardelor militare tehnice proprii.
ART. 9
Personalul Ministerului Apărării Naţionale cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar participă la activităţile structurilor NATO şi UE cu atribuţii în domeniul standardizării, conform planurilor cu activităţi internaţionale ale structurilor din care fac parte.
ART. 10
(1) În activitatea de standardizare se utilizează următoarele categorii de documente:
a) documente de standardizare NATO;
b) standarde civile UE şi naţionale cu aplicabilitate militară;
c) standarde militare ale altor state membre NATO;
d) standarde militare tehnice proprii elaborate sub coordonarea Agenţiei Militare de Standardizare din Departamentul pentru armamente - AMS/Dpt.Arm.;
e) alte documente referitoare la activitatea de standardizare, precum ghiduri de implementare a standardelor, instrucţiuni sau manuale ale utilizatorului, cataloage.
(2) Documentele de standardizare NATO sunt:
a) documentele acoperitoare, cum sunt acordurile de standardizare NATO - Standardization Agreement/STANAG şi recomandările de standardizare NATO - Standardization Recommendation/STANREC, conform anexei nr. 3;
b) standardele aliate, care cuprind standardele NATO - publicaţiile aliate elaborate în cadrul procesului de standardizare NATO - AP/MP şi standardele non-NATO - standarde civile sau de apărare, elaborate de alte organizaţii, adoptate de NATO;
c) documente asociate standardelor - SRD: ghiduri de implementare a standardelor, manuale şi cataloage elaborate la nivelul NATO.
(3) Documentele naţionale prin care se implementează documentele de standardizare NATO şi UE sunt:
a) actele normative specifice, doctrinele şi manualele militare;
b) standardele militare tehnice SM STANAG, SM STANREC şi SM AP.
ART. 11
Pe timpul elaborării, transportului, distribuţiei şi păstrării documentelor de standardizare se respectă regulile privind clasificarea şi mânuirea specificate de autoritatea emitentă şi prevăzute în instrucţiunile privind activitatea cu documentele clasificate.
ART. 12
Datele şi informaţiile în format electronic privind activitatea de standardizare sunt consultate de către personalul implicat, conform principiului „nevoia de a cunoaşte“ şi în funcţie de autorizaţia de acces la documente clasificate NATO/UE şi naţionale, de pe instrumentele de gestionare informatizată a standardizării, prezentate în anexa nr. 4.
ART. 13
Structurile implicate în elaborarea documentelor de standardizare NATO/UE sunt obligate să respecte prevederile legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
CAP. II
Structurile şi persoanele cu responsabilităţi în standardizare
SECŢIUNEA 1
Structurile cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar
ART. 14
Activitatea de standardizare este responsabilitatea comandanţilor/şefilor de la toate eşaloanele, potrivit domeniilor şi competenţelor specifice.
ART. 15
Activitatea de standardizare se desfăşoară la nivelul structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale şi al celor subordonate nemijlocit ministrului apărării naţionale, structurilor din compunerea Statului Major al Apărării - SMAp, statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor, instituţiilor de cercetare ştiinţifică, instituţiilor militare de învăţământ superior, centrelor/bazelor de instruire ale armelor, marilor unităţi şi unităţilor Armatei României.
ART. 16
Managementul activităţii de standardizare în Ministerul Apărării Naţionale cuprinde organizarea structurilor şi a personalului cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar, planificarea, conducerea, coordonarea şi controlul activităţilor.
ART. 17
Managementul activităţilor privind standardizarea şi interoperabilitatea în domeniul militar este realizat de următoarele categorii de persoane şi structuri cu responsabilităţi:
a) autorităţi de decizie;
b) structuri de conducere;
c) structuri de reprezentare şi legătură;
d) structuri de specialitate;
e) structuri responsabile;
f) structuri colaboratoare;
g) structuri care implementează;
h) structuri de execuţie;
i) structuri funcţionale constituite ad-hoc;
j) structuri custode.
ART. 18
(1) Autorităţile de decizie sunt:
a) ministrul apărării naţionale;
b) secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale;
c) secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului;
d) secretarul de stat pentru armamente;
e) şeful Statului Major al Apărării;
f) directorul general al Direcţiei generale de informaţii a apărării;
g) şeful Direcţiei generale financiar-contabile.
(2) Autorităţile de decizie asigură armonizarea cadrului normativ naţional în domeniul standardizării şi interoperabilităţii cu politicile euroatlantice şi legislaţia naţională, emiterea/ aprobarea reglementărilor specifice şi încheierea protocoalelor de colaborare cu autorităţile şi organismele naţionale cu responsabilităţi în domeniu.
ART. 19
(1) Structurile de conducere sunt:
a) Consiliul de Standardizare şi Interoperabilitate/CSI, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale;
b) Comitetul de Standardizare şi Interoperabilitate/ComSI, la nivelul structurilor responsabile.
(2) Structurile de conducere exercită conducerea activităţii de standardizare şi de realizare a interoperabilităţii în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
(3) În cadrul structurilor de execuţie, conducerea activităţii de standardizare şi de realizare a interoperabilităţii se desfăşoară în cadrul general de executare a comenzii.
ART. 20
(1) Structurile de reprezentare şi legătură sunt:
a) Reprezentanţa Militară a României la NATO şi UE - RMR;
b) Reprezentanţa Naţională de Legătură la Comandamentul Aliat pentru Transformare - ACT.
(2) Structurile menţionate la alin. (1) asigură reprezentarea şi legătura autorităţilor de decizie, structurilor de conducere şi structurilor de specialitate din Ministerul Apărării Naţionale cu structurile de specialitate NATO/UE în domeniul standardizării şi interoperabilităţii.
ART. 21
Structurile de specialitate sunt:
a) Biroul de standardizare şi interoperabilitate din SMAp - BStdI;
b) Agenţia Militară de Standardizare din Departamentul pentru armamente - AMS;
c) biroul/compartimentul standardizare din cadrul structurilor responsabile şi instituţiilor militare de învăţământ sau persoana desemnată prin ordin de zi pe unitate/fişa postului să îndeplinească atribuţii în domeniul standardizării în cadrul structurilor responsabile şi structurilor de execuţie.
ART. 22
Structurile de specialitate iniţiază, coordonează şi finalizează procesul de standardizare la nivelul şi conform specificului structurilor în cadrul cărora funcţionează.
ART. 23
(1) Structurile responsabile sunt:
a) Departamentul pentru armamente;
b) Direcţia generală de informaţii a apărării;
c) Direcţia generală management resurse umane;
d) Direcţia generală financiar-contabilă;
e) Corpul de control şi inspecţie;
f) Direcţia medicală;
g) Direcţia domenii şi infrastructuri;
h) Direcţia generală juridică;
i) Statul Major al Forţelor Terestre;
j) Statul Major al Forţelor Aeriene;
k) Statul Major al Forţelor Navale;
l) Centrul naţional militar de comandă (nucleu);
m) Comandamentul forţelor întrunite;
n) Comandamentul forţelor pentru operaţii speciale;
o) Comandamentul comunicaţiilor şi informaticii;
p) Comandamentul logistic întrunit;
q) Direcţia personal şi mobilizare;
r) Direcţia operaţii;
s) Direcţia logistică;
t) Direcţia planificare strategică;
u) Direcţia comunicaţii şi tehnologia informaţiei;
v) Direcţia instrucţie şi doctrină;
w) Direcţia structuri şi planificarea înzestrării;
x) Direcţia topografică militară;
y) Universitatea Naţională de Apărare „Carol I“;
z) Academia Tehnică Militară;
aa) Agenţia de cercetare pentru tehnică şi tehnologii militare din subordinea Departamentului pentru armamente;
bb) Serviciul juridic şi drept internaţional umanitar din compunerea SMAp;
cc) Serviciul poliţie militară din subordinea SMAp;
dd) Serviciul sprijin medical operaţional din compunerea SMAp.
(2) În cazul reorganizării sau restructurării unora dintre structurile prevăzute la alin. (1), eşalonul superior al acestora stabileşte structurile care preiau atribuţiile şi portofoliul de documente de standardizare NATO şi naţionale aflate în responsabilitatea acestora.
(3) Structurile responsabile asigură managementul activităţii de standardizare potrivit domeniilor specifice, exprimă poziţia naţională privind acceptarea/aprobarea documentelor de standardizare NATO/UE şi elaborează documentele de implementare a acestora.
ART. 24
(1) Structurile colaboratoare sunt structurile precizate la art. 23 alin. (1), în situaţia în care nu sunt desemnate ca structuri responsabile, precum şi oricare structură militară a cărei activitate este influenţată sau poate oferi expertiză în domeniile vizate de sarcina de standardizare.
(2) Structurile colaboratoare sprijină, la cerere, structurile responsabile cu experţi în procesul de acceptare şi implementare a documentelor de standardizare NATO şi UE.
(3) Pentru standardele care prin conţinutul lor reglementează aspecte referitoare la compatibilitatea electromagnetică, Agenţia militară pentru managementul frecvenţelor radio are calitatea de structură colaboratoare şi trimite reprezentanţi la şedinţele grupurilor de lucru pentru acceptare/aprobare organizate de structurile responsabile. Documentele de implementare a acestor standarde se avizează şi de către această agenţie, înainte de analiza în comisia pentru acte normative specifice, doctrine şi manuale militare a structurii iniţiatoare.
ART. 25
În situaţia în care sarcina de standardizare impune participarea sau expertiza unor structuri din afara Ministerului Apărării Naţionale, structurile responsabile solicită, prin BStdI, în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Apărării Naţionale şi aceste structuri, participarea unor experţi la şedinţele în care se analizează acceptarea sau aprobarea documentelor de standardizare respective.
ART. 26
(1) Structurile care implementează sunt structurile desemnate prin propunerea de acceptare ale căror domenii de activitate intră sub incidenţa documentelor de implementare a acordurilor şi recomandărilor de standardizare.
(2) Structurile care implementează asigură punerea în aplicare a documentelor şi a celorlalte măsuri prevăzute pentru implementarea standardului şi emit confirmările de implementare/utilizare.
ART. 27
(1) Structurile de execuţie sunt comandamentele de sprijin, componentele operaţionale, marile unităţi, unităţile şi instituţiile militare de învăţământ din Ministerul Apărării Naţionale.
(2) Structurile de execuţie participă, la solicitarea structurilor responsabile în subordinea cărora se află, la acceptarea şi implementarea documentelor de standardizare NATO/UE, pun în aplicare documentele de implementare şi asigură răspunsul privind punerea în aplicare, precum şi referitor la oportunitatea, conţinutul, eficacitatea şi valabilitatea acestora.
ART. 28
(1) Structurile funcţionale constituite ad-hoc sunt grupurile de lucru constituite pe domenii de activitate/proiecte la nivelul unei structuri responsabile, cu sau fără participarea reprezentanţilor unor structuri colaboratoare, pentru îndeplinirea unor sarcini de standardizare şi interoperabilitate, precum şi delegaţiile Ministerului Apărării Naţionale la activităţile structurilor NATO şi UE cu responsabilităţi în domeniul standardizării şi interoperabilităţii.
(2) Personalul desemnat să facă parte din structurile funcţionale constituite ad-hoc participă la:
a) elaborarea documentelor de standardizare la nivelul NATO şi UE;
b) acceptarea/aprobarea documentelor de standardizare NATO şi UE;
c) elaborarea documentelor de implementare a standardelor.
ART. 29
Structurile custode sunt structurile responsabile cărora ministrul apărării naţionale le-a aprobat administrarea unui standard NATO, potrivit prevederilor publicaţiei aliate AAP-03 (K) - Directive for the production, maintenance and management of NATO standardization documents/Directiva pentru elaborarea, gestionarea şi managementul documentelor NATO de standardizare, ediţia K.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile şi competenţele structurilor cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar
ART. 30
În exercitarea competenţelor atribuite prin lege în domeniul standardizării şi realizării interoperabilităţii, ministrul apărării naţionale are următoarele competenţe:
a) aprobă strategiile cu aplicabilitate la nivelul Ministerului Apărării Naţionale în domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
b) aprobă orientările de bază referitoare la implementarea în Ministerul Apărării Naţionale a deciziilor adoptate în cadrul reuniunilor/sesiunilor instituţiilor politice şi decizionale ale NATO/UE referitoare la interoperabilitatea forţelor şi integrarea acestora în procesul de planificare a apărării şi monitorizează, prin structurile specializate, îndeplinirea măsurilor stabilite;
c) aprobă alocarea resurselor pentru realizarea interoperabilităţii forţelor şi monitorizează, prin structurile specializate, utilizarea cu eficienţă maximă a acestor resurse;
d) semnează protocoalele de colaborare cu autorităţile şi organismele naţionale cu responsabilităţi în domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
e) aprobă participarea delegaţiilor Ministerului Apărării Naţionale la activităţile structurilor NATO şi UE cu atribuţii în domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
f) aprobă asumarea calităţii de custode al documentelor de standardizare NATO sau UE de către structurile responsabile;
g) aprobă introducerea cursurilor de specializare/ perfecţionare în domeniul standardizării în planul de perfecţionare a ofiţerilor, maiştrilor militari, subofiţerilor, funcţionarilor publici şi personalului civil contractual prin cursuri de carieră/nivel organizate de instituţiile militare de învăţământ;
h) aprobă participarea personalului specializat în domeniul standardizării din Ministerul Apărării Naţionale la cursuri de profil organizate de către autorităţile NATO şi UE sau de către statele membre, precum şi participarea personalului din armatele acestor state sau partenere la cursuri de specializare organizate în instituţiile militare de învăţământ din Armata României.
ART. 31
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale are următoarele atribuţii:
a) stabileşte obiectivele specifice standardizării ca domeniu de planificare a apărării, în scopul realizării interoperabilităţii Armatei României cu structurile similare ale NATO şi UE;
b) promovează, prin Secţiunea de apărare a Delegaţiei României la NATO, interesele şi punctele de vedere ale României în problematica interoperabilităţii. În acest scop, Secţiunea de apărare din cadrul Delegaţiei permanente a României la NATO colaborează cu Reprezentanţa Militară a României la NATO şi UE.
ART. 32
Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului coordonează activitatea legislativă în relaţia cu Parlamentul în vederea adaptării legislaţiei naţionale la cerinţele documentelor de standardizare promulgate de structurile specializate ale NATO şi UE, acceptate de România.
ART. 33
Secretarul de stat pentru armamente are următoarele atribuţii:
a) armonizează politicile de achiziţii în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, în calitate de autoritate de reglementare în domeniu, cu cerinţele acordurilor de standardizare acceptate şi implementate;
b) reglementează şi coordonează transmiterea cerinţelor documentelor de standardizare aliate către operatorii economici din industria de apărare certificaţi de Organismul militar de certificare, acreditare şi supraveghere/OMCAS;
c) asigură includerea cerinţelor documentelor de implementare a standardelor NATO şi UE în domeniul tehnico-material în managementul programelor de achiziţii pentru sistemele de armamente şi echipamente majore şi în programele de cercetare ştiinţifică aferente domeniului de responsabilitate;
d) planifică şi gestionează, prin AMS, fondurile financiare necesare pentru achiziţionarea colecţiilor de standarde tehnice naţionale şi internaţionale necesare desfăşurării activităţilor cu caracter tehnico-material;
e) reprezintă Ministerul Apărării Naţionale în cadrul autorităţilor coordonatoare şi agenţiilor NATO şi UE în domeniul armamentelor;
f) emite dispoziţii privind implementarea/utilizarea documentelor de standardizare NATO şi UE din domeniul tehnico-material;
g) aprobă lista reprezentanţilor naţionali la grupurile de lucru cu atribuţii în domeniul standardizării din cadrul Conferinţei directorilor naţionali pentru armamente - Conference of National Armaments Directors/CNAD;
h) aprobă standardele militare tehnice şi standardele militare tehnice proprii;
i) anulează standardele militare tehnice şi standardele militare tehnice proprii, elaborate de structuri/instituţii/entităţi care nu mai există, prin dispoziţie, la propunerea AMS.
ART. 34
Şeful Statului Major al Apărării are următoarele competenţe:
a) coordonează, prin structurile de conducere şi de specialitate subordonate nemijlocit, elaborarea strategiilor, concepţiilor şi actelor normative specifice care reglementează activitatea de standardizare şi interoperabilitate în Ministerul Apărării Naţionale;
b) emite, potrivit competenţelor stabilite prin lege, dispoziţii, doctrine şi manuale militare prin care se implementează documente de standardizare NATO şi UE;
c) numeşte prin ordin de zi pe unitate personalul Statului Major al Apărării care face parte din CSI;
d) aprobă mandatele specifice pentru participarea delegaţilor proprii la activităţile structurilor NATO şi UE cu responsabilităţi în domeniul standardizării şi interoperabilităţii, precum şi pentru activităţile bilaterale cu structuri similare din statele membre NATO, UE şi partenere;
e) avizează proiectele protocoalelor de colaborare în domeniul standardizării cu autorităţile şi organismele naţionale cu responsabilităţi în domeniu.
ART. 35
Directorul general al Direcţiei generale de informaţii a apărării are următoarele competenţe:
a) aprobă mandatele specifice pentru participarea delegaţilor proprii la activităţile structurilor NATO şi UE cu responsabilităţi în domeniul standardizării şi interoperabilităţii, pe domeniul specific, precum şi pentru activităţile bilaterale cu structuri similare din statele membre NATO şi UE şi partenere;
b) aprobă participarea delegaţilor structurilor proprii la activităţile structurilor NATO şi UE cu responsabilităţi pe linia standardizării în domeniul specific;
c) emite dispoziţii, doctrine şi manuale militare prin care se implementează documente de standardizare NATO şi UE referitoare la domeniile de responsabilitate.
ART. 36
Şeful Direcţiei generale financiar-contabile are următoarele competenţe:
a) implementează politicile şi procedurile financiare în domeniul standardizării şi interoperabilităţii elaborate de către organismele de specialitate NATO şi UE;
b) avizează solicitările de fonduri financiare pentru desfăşurarea activităţii de standardizare de către structurile cu responsabilităţi în domeniul standardizării şi interoperabilităţii pentru fondurile care sunt asigurate prin Direcţia generală financiar-contabilă;
c) avizează rapoartele adresate ministrului apărării naţionale prin care se solicită aprobarea asumării custodiei documentelor de standardizare NATO şi UE.
ART. 37
CSI are următoarele competenţe:
a) analizează şi avizează proiectele strategiei şi actelor normative specifice care reglementează standardizarea în domeniul militar la nivelul Ministerului Apărării Naţionale;
b) analizează şi avizează orientările de bază referitoare la implementarea în Armata României a deciziilor adoptate în cadrul reuniunilor/sesiunilor instituţiilor politice şi decizionale ale NATO/UE referitoare la interoperabilitatea forţelor şi standardizare, precum şi integrarea acestora în procesul de planificare a apărării şi monitorizează, prin structurile de specialitate subordonate nemijlocit, îndeplinirea măsurilor stabilite;
c) avizează proiectele de acte normative specifice, dispoziţii, doctrine şi manuale militare prin care se implementează documente de standardizare NATO şi UE;
d) direcţionează activitatea structurilor responsabile şi a altor structuri din compunerea Ministerului Apărării Naţionale cu responsabilităţi permanente sau temporare în domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
e) hotărăşte măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii sau pentru remedierea unor deficienţe identificate în activitatea de standardizare;
f) stabileşte delegaţii Ministerului Apărării Naţionale la reuniunile şi şedinţele organismelor de conducere în domeniul standardizării şi interoperabilităţii din cadrul NATO şi UE, precum şi ale organismului naţional de standardizare;
g) analizează şi aprobă, ori de câte ori este nevoie, lista actualizată cu corespondenţa dintre grupurile de lucru NATO sau UE în domeniul standardizării/GL NATO Std şi structurile responsabile din Armata României.
ART. 38
ComSI are următoarele atribuţii:
a) organizează şi monitorizează desfăşurarea activităţii de standardizare la nivelul structurii responsabile;
b) coordonează activitatea structurilor funcţionale constituite ad-hoc la nivelul structurii responsabile;
c) analizează şi propune comandantului/şefului structurii şi actualizează, ori de câte ori este nevoie, lista cu corespondenţa între GL NATO Std, repartizată de către CSI, şi grupurile de lucru constituite pentru soluţionarea sarcinilor de standardizare corespunzător domeniilor de activitate ale structurii şi, pe această bază, propune şi actualizează lista responsabililor de domenii;
d) direcţionează activitatea structurilor subordonate cu responsabilităţi permanente sau temporare în domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
e) selecţionează şi propune comandantului/şefului structurii delegaţii naţionali la GL NATO Std.
ART. 39
Statele majore ale categoriilor de forţe, comandamentele de sprijin, comandamentele şi comenzile structurilor de execuţie au următoarele atribuţii:
a) organizează şi monitorizează activitatea de standardizare la nivelul structurii de execuţie;
b) stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a documentelor de implementare a documentelor de standardizare NATO şi UE, primite pentru implementare, conform domeniilor de competenţă;
c) desemnează, la solicitarea structurilor responsabile, personalul care să participe la acceptarea/aprobarea şi implementarea documentelor de standardizare NATO/UE;
d) direcţionează activitatea personalului desemnat cu responsabilităţi permanente sau temporare în domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
e) selecţionează şi propun comandantului/şefului eşalonului superior, la solicitarea acestuia, delegaţii naţionali la GL NATO Std;
f) selecţionează şi propun eşalonului superior participanţii la convocările de specialitate, precum şi candidaţii pentru cursurile de specializare în domeniul standardizării;
g) înaintează la eşalonul superior rapoartele privind punerea în aplicare a documentelor de implementare a documentelor de standardizare NATO şi UE.
ART. 40
RMR are următoarele competenţe:
a) reprezintă Ministerul Apărării Naţionale la reuniunile şi şedinţele organismelor de conducere în domeniul standardizării şi interoperabilităţii din cadrul NATO şi UE, la solicitarea şi potrivit mandatului încredinţat de preşedintele CSI;
b) desemnează personal corespunzător cerinţelor organismelor NATO şi UE pentru a participa la activităţile organizate de acestea pe problematica standardizării şi interoperabilităţii;
c) participă, la cerere, la pregătirea materialului documentar necesar pentru asigurarea participării delegaţiilor din ţară la activităţile organizate pe problematica standardizării;
d) sprijină participarea delegaţilor structurilor responsabile la activităţile organizate la Cartierul general al NATO şi în cadrul organismelor militare ale UE;
e) transmite, prin mijloacele electronice protejate, la BStdI, documentele organizatorice şi pe cele privind analizele, informările şi deciziile legate de standardizare, altele decât cele care pot fi preluate de pe paginile electronice oficiale ale Oficiului NATO de Standardizare - NSO;
f) centralizează şi înaintează, la solicitarea preşedintelui CSI, corespondenţa specifică pe linie de standardizare către structurile NATO şi UE care gestionează fiecare document în parte;
g) primeşte de la structurile de conducere NATO şi UE corespondenţa specifică de standardizare şi o transmite la BStdI în vederea pregătirii participării la activităţile planificate sau pentru prezentarea punctului de vedere naţional referitor la problematica prezentată în aceasta;
h) transmite Statului Major al Apărării solicitările autorităţilor NATO privind aprobarea de către România a declasificării şi transmiterii documentelor de standardizare NATO către state partenere sau organizaţii civile din cadrul statelor membre NATO şi transmite acestora răspunsul primit din partea autorităţilor române îndreptăţite.
ART. 41
Reprezentanţa Naţională de Legătură la ACT are următoarele competenţe:
a) prezintă şi susţine, în cadrul reuniunilor structurilor specializate ale ACT, poziţia naţională în ceea ce priveşte problematica standardizării şi interoperabilităţii;
b) transmite Statului Major al Apărării concluziile şi măsurile adoptate în cadrul reuniunilor structurilor specializate ale ACT privind problematica standardizării şi interoperabilităţii;
c) colaborează cu Secţiunea de apărare a Delegaţiei României la NATO, RMR şi Reprezentanţa Statului Major al Apărării la SHAPE pentru prezentarea unor puncte de vedere şi poziţii comune în cadrul activităţilor NATO şi UE sau în corespondenţa cu aceste organisme referitoare la problematica standardizării şi interoperabilităţii;
d) desemnează personal propriu pentru a participa la activităţile organizate pe problematica standardizării şi interoperabilităţii la ACT.
ART. 42
BStdI are următoarele atribuţii:
a) asigură secretariatul CSI şi secretariatul ComSI al structurii responsabile din care face parte;
b) elaborează, împreună cu AMS, proiectul strategiei şi proiectele actelor normative specifice care reglementează domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
c) coordonează procesul de standardizare pentru domeniile operaţional şi administrativ;
d) întocmeşte, cu sprijinul AMS, Planul multianual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO, conform anexei nr. 5, şi îl difuzează la structurile responsabile după aprobarea acestuia de către preşedintele CSI;
e) elaborează DIPS, conform modelului prezentat în anexa nr. 6;
f) centralizează propunerile de acceptare a STANAG-urilor din domeniile operaţional şi administrativ, întocmite conform modelului prezentat în anexa nr. 7, precum şi confirmările de implementare corespunzătoare, întocmite conform modelului prezentat în anexa nr. 8, transmise de către structurile responsabile şi structurile care implementează; elaborează răspunsul naţional care include propunerile de acceptare, precum şi răspunsul naţional privind implementarea STANAG, întocmite conform modelelor prezentate în anexa nr. 9;
g) supune spre aprobare preşedintelui CSI răspunsurile naţionale la propunerile de acceptare a STANAG-urilor şi pe cele privind confirmările de implementare elaborate de structura proprie sau primite de la AMS;
h) gestionează şi arhivează copiile electronice ale răspunsurilor naţionale semnate;
i) introduce informaţiile din răspunsurile naţionale aprobate ale standardelor în baza de date a NSO - NATO Standardization Document Database/NSDD, prin platforma electronică a NSO, conform procedurii proprii, cu înscrierea conţinutului introdus în registrul special destinat;
j) transmite la AMS răspunsurile naţionale aprobate ale standardelor din domeniul tehnico-material, pentru arhivare;
k) analizează şi propune pentru avizare preşedintelui CSI documentele elaborate de structurile responsabile prin care se implementează documente de standardizare NATO şi UE, care fac obiectul Comisiei pentru acte normative specifice, doctrine şi manuale militare a Statului Major al Apărării şi Comisiei superioare pentru acte normative specifice a Ministerului Apărării Naţionale;
l) monitorizează îndeplinirea sarcinilor de standardizare conform planurilor adoptate şi termenelor stabilite în DIPS şi prezintă CSI analize, concluzii şi propuneri de conformare;
m) administrează instrumentele de gestionare informatizată a standardizării pe domeniile operaţional şi administrativ;
n) propune activităţile internaţionale ale biroului, în calitate de secretariat al CSI, în domeniul standardizării şi interoperabilităţii, la nivel NATO, UE şi bilateral, precum şi participanţii la aceste activităţi şi mandatul acestora; în situaţia imposibilităţii participării personalului din ţară la acest gen de activităţi, BStdI propune preşedintelui CSI desemnarea unor ofiţeri din cadrul structurilor de reprezentare şi legătură, precum şi mandatul acestora;
o) analizează şi înaintează spre avizare preşedintelui CSI rapoartele structurilor responsabile adresate ministrului apărării naţionale, prin care acestea solicită aprobarea asumării custodiei unor documente de standardizare NATO şi UE;
p) valorifică lecţiile învăţate şi informaţiile rezultate din participarea reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale la activităţile internaţionale în domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
q) elaborează proiectele protocoalelor şi acordurilor de colaborare şi cooperare între Ministerul Apărării Naţionale şi autorităţile şi organizaţiile naţionale din cadrul sistemului naţional de securitate cu responsabilităţi în domeniul standardizării şi interoperabilităţii, propune preşedintelui CSI modalităţile, legale şi agreate prin protocoale şi acorduri, de soluţionare a problemelor de interes comun şi a solicitărilor acestora în domeniul standardizării;
r) coordonează, în cooperare cu structurile de personal şi de coordonare a învăţământului la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, pregătirea personalului cu responsabilităţi în domeniul standardizării prin cursuri de specializare, organizate în ţară, precum şi în cadrul formelor de învăţământ instituţionalizate la nivelul NATO şi UE şi în statele aliate;
s) planifică, organizează şi participă la şedinţele CSI şi monitorizează punerea în aplicare a măsurilor aprobate în cadrul acestora;
t) planifică, organizează şi conduce şedinţele cu secretarii comitetelor de standardizare şi interoperabilitate din cadrul structurilor responsabile;
u) centralizează informările trimestriale privind activitatea de standardizare de la structurile responsabile, în vederea elaborării analizelor trimestriale ale activităţii de standardizare din cadrul şedinţelor CSI;
v) participă la pregătirea, desfăşurarea şi evaluarea rezultatelor controalelor executate de către Statul Major al Apărării la structurile responsabile şi la structurile de execuţie, în domeniul standardizării şi interoperabilităţii.
ART. 43
AMS are următoarele atribuţii:
a) asigură secretariatul ComSI al Departamentului pentru armamente;
b) participă la elaborarea Planului multianual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO;
c) participă, alături de BStdI, la elaborarea proiectelor strategiei şi actelor normative specifice care reglementează domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
d) coordonează direct procesul de standardizare în domeniul tehnico-material;
e) elaborează proiectele protocoalelor şi acordurilor de colaborare şi cooperare în domeniul standardizării între Ministerul Apărării Naţionale şi autorităţile şi organizaţiile naţionale din afara sistemului naţional de securitate, precum şi cu organizaţiile civile de standardizare recunoscute; propune preşedintelui CSI modalităţile, legale şi agreate prin protocoale şi acorduri, de soluţionare a problemelor de interes comun şi a solicitărilor acestora în domeniul standardizării;
f) centralizează propunerile de acceptare a STANAG-urilor din domeniul tehnico-material şi propunerile de aprobare a STANREC-urilor, întocmite conform modelelor prezentate în anexa nr. 7, precum şi confirmările de implementare/utilizare corespunzătoare, întocmite conform modelului prezentat în anexa nr. 8, transmise de către structurile responsabile;
g) elaborează şi supune spre aprobare preşedintelui CSI, prin BStdI, adresa centralizatoare, răspunsurile naţionale la solicitările de ratificare, întocmite conform modelului prezentat în anexa nr. 9, precum şi confirmările de implementare pentru STANAG-urile din domeniul tehnico-material, întocmite conform modelului prezentat în anexa nr. 8;
h) elaborează, pe baza propunerilor structurilor responsabile, răspunsurile naţionale privind utilizarea STANREC, conform modelului din anexa nr. 9, şi le transmite sub semnătura locţiitorului şefului Departamentului pentru armamente la BStdI, în vederea înaintării la NSO;
i) monitorizează aprobarea şi utilizarea STANREC şi prezintă CSI analize şi informări în acest sens;
j) expertizează proiectele standardelor militare tehnice SM STANAG şi ale standardelor militare tehnice proprii, elaborate potrivit modelului din anexa nr. 10, şi le înaintează spre aprobare secretarului de stat pentru armamente;
k) achiziţionează standardele tehnice necesare activităţii de cercetare, achiziţii, asigurarea calităţii şi codificare;
l) asigură întocmirea şi gestionarea fondului documentar conţinând standardele militare tehnice;
m) solicită şi gestionează fondurile financiare necesare pentru achiziţionarea colecţiilor de standarde tehnice naţionale şi internaţionale necesare desfăşurării activităţilor cu caracter tehnico-material;
n) colaborează cu industria de apărare la elaborarea standardelor militare tehnice proprii şi acceptarea şi implementarea celor care prezintă interes pentru operatorii economici autohtoni;
o) reprezintă Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de membru, în Asociaţia de Standardizare din România - ASRO;
p) solicită resursele financiare necesare menţinerii Ministerului Apărării Naţionale în calitate de membru al ASRO, precum şi pentru a beneficia de alte servicii oferite de aceasta;
q) solicită fondurile necesare cumpărării de standarde pentru Dpt.Arm. şi intermediază cumpărarea de standarde civile de către structurile din Ministerul Apărării Naţionale de la ASRO;
r) reprezintă interesele Ministerului Apărării Naţionale în cadrul forumurilor militare internaţionale în domeniul standardizării tehnico-materiale;
s) verifică periodic operatorii economici care, în urma protocolului încheiat, au primit standarde tehnice spre consultare şi păstrare;
t) coordonează şi verifică, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, elaborarea, gestionarea şi punerea în aplicare a documentelor de standardizare din domeniul tehnico-material.
ART. 44
Structurile responsabile au următoarele atribuţii:
a) planifică, organizează şi coordonează activitatea de standardizare la nivelul structurii;
b) elaborează şi actualizează, ori de câte ori este nevoie, lista cu corespondenţa între GL NATO Std, repartizate de către secretariatul CSI, şi responsabilii de domenii reprezentaţi în ComSI;
c) planifică şi organizează activitatea grupurilor de lucru pentru acceptarea/aprobarea documentelor de standardizare NATO şi UE repartizate;
d) identifică structurile colaboratoare şi solicită desemnarea experţilor pentru grupurile de lucru şi pentru colectivele de elaborare a documentelor de implementare;
e) în situaţia în care sarcina de standardizare impune participarea sau expertiza unor structuri din afara Ministerului Apărării Naţionale, structurile responsabile solicită, prin BStdI, participarea unor experţi aparţinând acestor structuri la şedinţele în care se analizează acceptarea sau aprobarea documentelor de standardizare NATO sau UE respective;
f) nominalizează în ordinul de zi pe unitate personalul ComSI, responsabilii de domeniu, personalul desemnat pentru grupurile de lucru pentru acceptarea/aprobarea şi implementarea documentelor de standardizare - GLAS şi delegaţii la GL NATO Std;
g) aprobă termenii de referinţă ai GLAS;
h) elaborează proiectele documentelor prin care se implementează standardele NATO şi UE repartizate;
i) direcţionează activitatea structurilor subordonate cu responsabilităţi permanente în procesul de standardizare şi al structurilor funcţionale constituite ad-hoc;
j) transmit structurilor de execuţie subordonate documentele de implementare a standardelor împreună cu precizările necesare privind modul de implementare, după caz;
k) organizează şi coordonează participarea delegaţilor naţionali la şedinţele şi reuniunile GL NATO Std, inclusiv elaborarea mandatului acestora;
l) înaintează ierarhic raport către ministrul apărării naţionale pentru aprobarea asumării calităţii de custode al unor documente de standardizare aflate în portofoliul GL NATO Std pe baza propunerilor delegaţilor proprii la aceste grupuri de lucru.
ART. 45
Structurile colaboratoare au următoarele atribuţii:
a) desemnează, la solicitarea structurilor responsabile, personalul cu expertiză corespunzător domeniului de responsabilitate al grupurilor de lucru şi colectivelor de elaborare a documentelor de implementare ale standardelor militare NATO/UE şi creează acestuia condiţiile pentru studierea documentelor şi participarea la şedinţele organizate de structurile responsabile;
b) stabilesc punctul de vedere propriu care va fi prezentat în cadrul şedinţei grupului de lucru referitor la conţinutul Propunerii de acceptare, care a fost întocmită conform modelului prezentat în anexa nr. 7;
c) elaborează şi transmit răspunsul la Recomandarea privind acceptarea STANAG şi la Recomandarea privind aprobarea STANREC, conform modelului prezentat în anexa nr. 11.
ART. 46
Structurile care implementează au următoarele atribuţii:
a) transmit structurilor de execuţie documentele de implementare proprii sau cele elaborate de alte structuri responsabile, împreună cu precizările necesare privind modul de implementare;
b) monitorizează încadrarea structurilor de execuţie subordonate în termenele privind punerea în aplicare a documentelor transmise şi centralizează răspunsurile acestora privind implementarea;
c) transmit confirmarea de implementare pentru STANAG din domeniul operaţional şi administrativ la BStdI, la AMS pentru STANAG din domeniul tehnico-material şi STANREC, şi pentru informare, la structura responsabilă care a elaborat documentul de implementare.
ART. 47
Structurile de execuţie au următoarele atribuţii:
a) participă, la solicitarea structurilor responsabile, la acceptarea şi implementarea documentelor de standardizare NATO/UE, conform domeniului de competenţă;
b) pun în aplicare documentele de implementare primite, conform domeniului de competenţă;
c) raportează eşalonului superior, în termenul stabilit, despre implementarea documentelor de standardizare primite.
ART. 48
Biroul/Compartimentul standardizare din cadrul structurilor responsabile sau ofiţerul desemnat prin fişa postului să îndeplinească atribuţii în domeniul standardizării în cadrul structurilor responsabile are următoarele atribuţii:
a) asigură secretariatul ComSI şi atribuţiile corespunzătoare de la art. 38;
b) coordonează procesul de standardizare în cadrul structurii;
c) gestionează baza de date cu documentele de standardizare NATO, UE şi naţionale din portofoliul structurii proprii;
d) întocmeşte propunerile structurii pentru Planul multianual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO şi le înaintează secretariatului CSI, după aprobarea de către comandantul/şeful structurii;
e) elaborează Programul anual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO al structurii responsabile, pe baza Planului multianual primit şi termenelor de implementare stabilite în propunerile de acceptare ale STANAG din portofoliu, conform modelului din anexa nr. 5, şi îl înaintează preşedintelui ComSI pentru aprobare;
f) urmăreşte, lunar, modificările de statut ale STANAG-urilor din portofoliu apărute în baza de date NATO - NATO Standardization Documents Database, accesată prin reţeaua NATO clasificată sau în site-ul NSO protejat din reţeaua internet;
g) întocmeşte şi transmite la BStdI, trimestrial, informarea privind activitatea de standardizare în structura responsabilă, conform anexei nr. 12;
h) coordonează şi monitorizează îndeplinirea sarcinilor de standardizare conform planurilor şi programelor aprobate şi termenelor stabilite în DIPS şi gestionează o evidenţă clară a sarcinilor de standardizare din portofoliu, modul şi termenele de implementare, sarcinile de implementare transmise la structurile subordonate, răspunsurile primite şi confirmările privind implementarea/utilizarea standardelor aliate transmise la BStdI, informarea celorlalte structuri stabilite să implementeze;
i) elaborează propunerile de acceptare pentru STANAG, propunerile de aprobare pentru STANREC, conform procedurii din anexa nr. 7, şi confirmările de implementare corespunzătoare, conform procedurii din anexa nr. 8, le supune avizării structurii de asistenţă juridică şi aprobării comandantului/ şefului structurii şi le transmite la: BStdI - pentru STANAG din domeniul operaţional şi administrativ şi la AMS - pentru standardele tehnice;
j) analizează documentele elaborate în cadrul structurii prin care se implementează documente de standardizare NATO şi UE şi le propune pentru avizare preşedintelui ComSI, înainte de analiza în comisia proprie pentru acte normative specifice, doctrine şi manuale militare;
k) analizează şi înaintează spre aprobare secretarului de stat pentru armamente, prin AMS, proiectele standardelor militare tehnice SM STANAG, SM STANREC sau cele ale standardelor militare tehnice proprii;
l) elaborează şi transmite structurilor de execuţie subordonate lista documentelor de standardizare pentru implementat cu termene şi detalii privind modul de accesare şi implementare a acestora;
m) înaintează la BStdI documentele pentru elaborarea standardelor NATO, conform anexelor nr. 13-15, pe baza propunerilor delegaţilor la GL NATO Std, ale structurilor care implementează şi ale structurilor de execuţie;
n) transmite la BStdI, spre informare, corespondenţa specifică privind activitatea de standardizare şi interoperabilitate;
o) propune participarea la activităţile internaţionale în domeniul standardizării la nivelul structurii responsabile, precum şi mandatele participanţilor;
p) gestionează valorificarea participării la activităţile internaţionale în domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
q) gestionează, în cooperare cu structurile de personal, pregătirea personalului cu responsabilităţi în domeniu şi formulează propuneri privind participarea la cursuri de specializare/perfecţionare în domeniul standardizării;
r) planifică, organizează şi conduce convocări anuale de instruire cu personalul responsabil cu standardizarea din cadrul structurilor subordonate, după caz;
s) participă la pregătirea, desfăşurarea şi evaluarea rezultatelor controalelor pe linie de standardizare şi interoperabilitate la structurile de execuţie.
ART. 49
Biroul/Compartimentul standardizare sau persoana desemnată prin ordin de zi pe unitate/fişa postului să îndeplinească atribuţii în domeniul standardizării, din cadrul structurilor de execuţie, are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte şi actualizează baza de date cu documentele de standardizare prevăzute la art. 10, în care ţine evidenţa documentelor de implementare în vigoare şi corespondenţa acestora cu documentele de standardizare NATO şi UE care sunt implementate de către unitatea militară din care face parte;
b) urmăreşte implementarea documentelor naţionale, conform precizărilor primite de la structura responsabilă prin includerea documentelor naţionale de implementare a documentelor de standardizare NATO/UE nou-apărute în tematica pregătirii personalului unităţii, în obiectivele exerciţiilor unităţii, în bibliografiile studiului individual al cadrelor, introducerea în programele de învăţământ sau în chestionarele de verificare a cunoştinţelor sau evaluărilor; ţine evidenţa acestei activităţi în baza de date;
c) elaborează şi înaintează la eşalonul superior raportul privind confirmarea implementării documentelor de standardizare primite;
d) întocmeşte şi înaintează la eşalonul superior lista cu personalul, pe domenii de expertiză, desemnat să participe, după caz, la procesul de acceptare/aprobare a documentelor de standardizare NATO/UE, la elaborarea documentelor naţionale de implementare a acestora şi participarea la reuniunile/ şedinţele GL NATO Std, o actualizează trimestrial şi transmite la eşalonul superior modificările apărute;
e) participă la pregătirea de specialitate în domeniul standardizării, organizată de eşaloanele superioare, şi propune comandantului/şefului structurii participarea la aceste forme de pregătire a personalului de specialitate.
ART. 50
GLAS are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi revizuieşte, ori de câte ori este nevoie, termenii de referinţă ai GLAS şi îi supune aprobării şefului structurii responsabile;
b) propune şefului structurii responsabile delegaţii pentru GL NATO Std corespunzător domeniilor de activitate şi competenţelor membrilor GLAS şi asigură pregătirea acestora pentru participarea la activităţile GL NATO Std;
c) studiază documentele de standardizare transmise cu solicitare de acceptare/aprobare structurii responsabile în cadrul căreia funcţionează grupul;
d) elaborează şi supune spre aprobare şefului structurii proprii punctul de vedere referitor la conţinutul propunerii de acceptare, care va fi prezentat în cadrul şedinţei;
e) armonizează punctele de vedere ale experţilor privind acceptarea/aprobarea documentelor de standardizare propuse pentru analiză;
f) elaborează recomandarea privind acceptarea STANAG sau aprobarea STANREC conform modelului din anexa nr. 16 şi procesul-verbal al şedinţei conform modelului din anexa nr. 17;
g) asigură, după promulgarea documentelor acceptate/ aprobate, personal pentru colectivul de elaborare a documentelor de implementare, conform deciziei şefului structurii responsabile şi acordului structurilor colaboratoare.
ART. 51
Delegaţii Ministerului Apărării Naţionale la structurile NATO şi UE cu responsabilităţi în domeniul standardizării şi interoperabilităţii au următoarele atribuţii:
a) ţin evidenţa documentelor de standardizare aflate în stadiile de studiu, proiect de acceptare/aprobare, acceptate/aprobate şi promulgate de structura NATO şi UE la care participă;
b) prezintă şi susţin punctele de vedere ale Ministerului Apărării Naţionale referitoare la documentele propuse pentru analiză şi dezbatere, pe baza mandatului aprobat în acest sens, în cadrul activităţilor şi pe forumurile structurilor NATO şi UE la care participă;
c) participă la elaborarea, revizuirea şi promulgarea documentelor de standardizare NATO/UE, promovând interesul naţional în domeniile gestionate;
d) întreprind demersurile necesare pentru cuprinderea participării la întrunirile structurilor la care sunt delegaţi în Planul de activităţi internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale, pe baza programului de lucru al structurilor respective;
e) întreprind demersurile necesare pentru participarea la întrunirile structurilor NATO/UE la care sunt delegaţi;
f) participă, ori de câte ori este posibil, la şedinţele GLAS pentru analiza acceptării/aprobării documentelor de standardizare aflate în portofoliul structurilor din care fac parte; în situaţia neparticipării transmit coordonatorului grupului de lucru sinteza aspectelor discutate şi adoptate în reuniunile structurilor NATO/UE referitoare la documentele propuse spre acceptare/aprobare, în vederea facilitării identificării elementelor de acceptare/aprobare şi implementare;
g) participă la elaborarea documentelor naţionale prin care se implementează documentele de standardizare NATO şi UE acceptate/aprobate şi promulgate, aflate în portofoliul structurilor NATO şi UE la care sunt delegaţi.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea structurilor de conducere şi atribuţiile personalului acestora
ART. 52
CSI are următoarea componenţă:
a) preşedinte: locţiitorul şefului Statului Major al Apărării;
b) vicepreşedinţi: locţiitorul şefului Departamentului pentru armamente, locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major al Apărării şi locţiitorul pentru resurse al şefului Statului Major al Apărării;
c) membri - preşedinţii comitetelor de standardizare şi interoperabilitate din cadrul structurilor responsabile, un reprezentant al Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, şeful AMS şi secretarii comitetelor de standardizare şi interoperabilitate;
d) secretar - şeful Biroului standardizare şi interoperabilitate din Statul Major al Apărării.
ART. 53
CSI îşi desfăşoară activitatea pe două niveluri, astfel:
a) nivelul decizional, având componenţa prezentată la art. 52;
b) nivelul consultativ, reprezentat de secretarul CSI şi secretarii comitetelor de standardizare şi interoperabilitate.
ART. 54
(1) CSI îşi desfăşoară activitatea la nivel decizional prin şedinţe semestriale. Atunci când situaţia impune, preşedintele CSI poate convoca şedinţe extraordinare.
(2) Activitatea CSI la nivel consultativ constă în şedinţe semestriale, denumite şedinţe ale secretarilor ComSI. Atunci când situaţia impune, se pot convoca şedinţe extraordinare ale secretarilor ComSI.
ART. 55
(1) Planificarea şi agenda şedinţelor la nivel decizional şi consultativ se îndeplinesc de secretarul CSI şi sunt aprobate de preşedintele CSI.
(2) În lipsa locţiitorului şefului SMAp, atribuţiile preşedintelui CSI se îndeplinesc de un vicepreşedinte al CSI.
ART. 56
(1) Şedinţele CSI, la nivel decizional, se desfăşoară în plen, în condiţiile asigurării prezenţei majorităţii membrilor, şi sunt conduse de către preşedinte sau, în absenţa acestuia, de către unul dintre vicepreşedinţi desemnat de către acesta.
(2) În situaţii justificate, cu aprobarea preşedintelui CSI, membrii CSI pot desemna înlocuitori din cadrul personalului structurilor pe care le reprezintă.
(3) Secretarii ComSI participă la şedinţele CSI organizate la nivel decizional, fără drept de vot.
(4) La şedinţele CSI pot participa, pe bază de invitaţie, fără drept de vot, specialişti cu atribuţii în domeniul standardizării şi interoperabilităţii din cadrul structurilor responsabile şi ai autorităţilor şi organismelor naţionale cu responsabilităţi în domeniul standardizării care au încheiat protocoale de colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale.
(5) Măsurile stabilite în cadrul şedinţelor CSI se transpun în hotărâri/decizii care se adoptă pe baza majorităţii simple a voturilor exprimate de participanţii cu drept de vot şi se consemnează de secretar într-o minută care se aprobă de preşedintele CSI sau de înlocuitorul desemnat. Minuta se transmite, în termen de 15 zile de la desfăşurarea şedinţei, membrilor consiliului şi, în extras în părţile ce le privesc, structurilor precizate la alin. (4).
(6) Hotărârile/Deciziile/Avizele stabilite în cadrul CSI de nivel decizional au caracter obligatoriu şi trebuie îndeplinite de structurile responsabile nominalizate în condiţiile şi termenele stabilite prin minutele şedinţelor CSI respective.
(7) Subiectele propuse de structurile responsabile suplimentar faţă de agenda aprobată, care pot impune decizii ale CSI, trebuie aduse la cunoştinţa secretariatului şi celorlalţi participanţi cu minimum 5 zile lucrătoare înaintea şedinţei CSI de nivel decizional, în vederea documentării.
ART. 57
(1) Şedinţele secretarilor ComSI se desfăşoară în scopul analizării sarcinilor de standardizare, identificării soluţiilor pentru îndeplinirea acestora şi asigurării unui cadru pentru efectuarea unui schimb informaţional de idei şi opinii între participanţi.
(2) Şedinţele secretarilor ComSI sunt conduse de secretarul CSI.
(3) La şedinţele secretarilor ComSI pot participa membrii CSI corespunzător nivelului decizional. În această situaţie, şedinţele sunt conduse de participantul cu cea mai înaltă funcţie în CSI.
(4) La şedinţele secretarilor ComSI pot participa, la invitaţia secretarului CSI, cu aprobarea preşedintelui CSI, specialişti cu atribuţii în domeniul standardizării şi interoperabilităţii din cadrul structurilor responsabile şi ai autorităţilor şi organismelor naţionale cu responsabilităţi în domeniul standardizării care au încheiat protocoale de colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale.
(5) Măsurile stabilite în cadrul şedinţelor secretarilor ComSI se înaintează spre aprobare preşedintelui CSI şi se transmit, în termen de 15 zile calendaristice de la desfăşurarea şedinţei, structurilor responsabile şi, în extras, în părţile ce le privesc, structurilor prevăzute la alin. (4).
ART. 58
Preşedintele CSI are următoarele atribuţii:
a) reprezintă CSI în relaţiile cu autorităţile şi organizaţiile naţionale implicate în activitatea de standardizare;
b) semnează răspunsurile naţionale privind ratificarea sau implementarea acordurilor de standardizare NATO;
c) avizează orientările de bază privind implementarea în Ministerul Apărării Naţionale a deciziilor adoptate în cadrul reuniunilor/sesiunilor instituţiilor politice şi decizionale ale NATO/UE referitoare la standardizarea în domeniul militar, precum şi la integrarea acesteia în procesul de planificare a apărării şi monitorizează, prin structurile de specialitate subordonate nemijlocit, îndeplinirea măsurilor stabilite;
d) reprezintă Ministerul Apărării Naţionale la reuniunile şi şedinţele organismelor de conducere în domeniul standardizării şi interoperabilităţii din cadrul NATO şi UE; în cazul în care, din motive obiective, nu poate asigura participarea unui membru al CSI la reuniunile şi şedinţele organismelor NATO şi UE de conducere în domeniul standardizării, desemnează sau solicită şefului RMR desemnarea unui ofiţer care să reprezinte România la aceste activităţi;
e) aprobă planificarea, desfăşurarea şi documentele şedinţelor CSI şi conduce lucrările CSI de nivel decizional;
f) semnează avizele la proiectele strategiei în domeniu şi avizele la proiectele actelor normative specifice care reglementează domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
g) aprobă Planul multianual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO la nivelul Ministerului Apărării Naţionale;
h) mediază problemele apărute între structurile implicate în procesul de standardizare cu privire la responsabilitatea acceptării/aprobării şi implementării documentelor de standardizare NATO şi UE;
i) aprobă şi transmite la RMR corespondenţa specifică privind activitatea de standardizare;
j) semnează avizele CSI pentru documentele prin care se implementează standarde NATO şi UE, care fac obiectul Comisiei pentru acte normative specifice, doctrine şi manuale militare - ANSDMM a Statului Major al Apărării sau Comisiei superioare pentru acte normative specifice a Ministerului Apărării Naţionale;
k) stabileşte structura responsabilă care asigură şeful delegaţiei, precum şi delegatul naţional în situaţia participării delegaţilor din mai multe structuri responsabile la şedinţa GL NATO Std care vizează domenii complementare ale mai multor structuri responsabile;
l) avizează mandatele delegaţiilor structurilor responsabile prin care acestea îşi asumă calitatea de custode al documentelor de standardizare NATO sau UE;
m) aprobă mandatul reprezentantului naţional la reuniunile Comitetului NATO pentru Standardizare/CS;
n) aprobă lista cu corespondenţa dintre grupurile de lucru NATO sau UE în domeniul standardizării şi structurile responsabile din Ministerul Apărării Naţionale.
ART. 59
Membrii CSI au următoarele atribuţii:
a) analizează strategiile, concepţiile, actele normative specifice, doctrinele şi manualele cu aplicabilitate la nivelul Ministerului Apărării Naţionale în domeniul standardizării şi interoperabilităţii şi formulează propuneri privind avizarea acestora în cadrul CSI;
b) analizează rapoartele, informările, planurile de măsuri şi alte documente prezentate în cadrul şedinţei consiliului, formulează propuneri privind aprobarea acestora în cadrul CSI şi, pentru membrii cu drept de vot, îşi exprimă poziţia prin vot la solicitarea preşedintelui CSI;
c) analizează stadiul acceptării şi implementării documentelor de standardizare NATO şi UE de către structura responsabilă proprie;
d) direcţionează activitatea structurilor responsabile proprii în domeniul standardizării şi interoperabilităţii.
ART. 60
Secretarul CSI are următoarele atribuţii:
a) organizează şi pregăteşte desfăşurarea activităţilor CSI;
b) întocmeşte, înaintează spre aprobare preşedintelui CSI şi transmite participanţilor la şedinţele CSI la nivel decizional şi consultativ, cu 15 zile înainte de desfăşurarea acestora, agenda şi documentele care sunt prevăzute pentru analiză şi aprobare;
c) prezintă, la începutul fiecărei şedinţe, stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite la şedinţele anterioare;
d) întocmeşte minuta fiecărei şedinţe a CSI, o prezintă pentru aprobare preşedintelui CSI şi o transmite participanţilor în termen de 15 zile de la desfăşurarea acesteia;
e) centralizează trimestrial informările transmise de structurile responsabile şi include, în sinteză, datele, concluziile şi propunerile primite în analizele prezentate în cadrul şedinţelor CSI;
f) întocmeşte informarea anuală privind activitatea în domeniul standardizării, care se analizează în prima şedinţă a CSI din anul următor.
ART. 61
Comitetul de Standardizare şi Interoperabilitate/ ComSI are următoarea componenţă:
a) preşedinte - locţiitorul/similar comandantului/şefului structurii în cadrul căreia funcţionează comitetul;
b) doi vicepreşedinţi;
c) membri - reprezentanţii principalelor domenii şi subdomenii de activitate ale structurii în cadrul căreia funcţionează comitetul; numărul membrilor şi structurile sau domeniile de activitate pe care aceştia le reprezintă se propun de preşedintele ComSI şi se aprobă de comandantul/şeful structurii, astfel încât să asigure îndeplinirea optimă a sarcinilor de standardizare specifice acesteia;
d) secretar - şeful structurii de specialitate sau persoana cu atribuţii în domeniul standardizării, desemnată potrivit art. 21 lit. c).
ART. 62
ComSI îşi desfăşoară activitatea prin şedinţe semestriale. Atunci când situaţia impune, preşedintele ComSI poate convoca şedinţe extraordinare.
ART. 63
(1) Şedinţele ComSI se desfăşoară în plen, în condiţiile asigurării prezenţei majorităţii membrilor, şi sunt conduse de către preşedinte sau, în absenţa acestuia, de către unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de către acesta.
(2) În situaţii justificate, cu aprobarea preşedintelui ComSI, membrii titulari pot desemna înlocuitori din cadrul personalului structurilor pe care le reprezintă.
(3) La şedinţele ComSI pot participa, fără drept de vot, la invitaţia preşedintelui, specialişti cu atribuţii în domeniul standardizării şi interoperabilităţii din cadrul altor structuri responsabile din Ministerul Apărării Naţionale şi ai autorităţilor şi organismelor naţionale cu responsabilităţi în domeniul standardizării care au încheiat protocoale de colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale.
(4) Măsurile stabilite în cadrul şedinţelor ComSI se adoptă pe baza majorităţii simple a voturilor exprimate de participanţii cu drept de vot şi se consemnează de secretar într-o minută care se aprobă de preşedintele sau înlocuitorul legal al acestuia şi se aduce la cunoştinţa membrilor comitetului şi, în extras în părţile ce le privesc, structurilor prevăzute la alin. (3), în termen de 15 zile calendaristice de la desfăşurarea şedinţei.
ART. 64
Preşedintele ComSI are următoarele atribuţii:
a) reprezintă structura responsabilă, în calitate de membru cu drept de vot, în CSI;
b) aprobă planificarea, desfăşurarea şi documentele şedinţelor ComSI şi conduce lucrările acestuia;
c) aprobă propunerile structurii responsabile pentru proiectul Planului multianual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO;
d) aprobă Programul anual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO la nivelul structurii responsabile;
e) repartizează sarcinile de standardizare transmise de CSI la responsabilii de domenii din cadrul ComSI şi urmăreşte, prin structura de specialitate/ofiţerul împuternicit, elaborarea planurilor de acceptare/implementare a standardelor, organizarea la timp a şedinţelor GLAS şi elaborarea documentelor de implementare în termenele stabilite de către responsabilii pe care i-a nominalizat;
f) mediază între responsabilii de domenii în aspecte privind responsabilitatea acceptării/aprobării şi implementării documentelor de standardizare NATO şi UE;
g) aprobă şi transmite la CSI corespondenţa specifică privind activitatea de standardizare şi interoperabilitate;
h) avizează documentele prin care se implementează documente de standardizare NATO şi UE care fac obiectul comisiei proprii pentru acte normative specifice, doctrine şi manuale militare şi Comisiei superioare pentru acte normative specifice a Ministerului Apărării Naţionale;
i) avizează standardele militare tehnice şi le promovează la şeful Departamentului pentru armamente, prin AMS;
j) semnează documentele de management al activităţii de standardizare;
k) propune comandantului/şefului structurii responsabile componenţa delegaţilor la şedinţele GL NATO Std sau, în situaţia participării delegaţilor din mai multe structuri responsabile, participanţii din structura proprie;
l) avizează mandatele delegaţilor proprii prin care structura responsabilă îşi asumă calitatea de custode al documentelor de standardizare NATO sau UE;
m) aprobă lista cu corespondenţa dintre GL NATO Std şi GLAS organizate în cadrul structurii responsabile.
ART. 65
Membrii ComSI au următoarele atribuţii:
a) analizează stadiul acceptării şi implementării documentelor de standardizare NATO şi UE;
b) coordonează implementarea documentelor de standardizare NATO şi UE care fac parte din portofoliul structurii responsabile;
c) analizează şi aprobă prin vot rapoartele, informările, planurile de măsuri şi alte documente prezentate în cadrul şedinţelor comitetului;
d) direcţionează activitatea structurilor proprii şi subordonate, cu responsabilităţi permanente sau temporare în domeniul standardizării militare şi interoperabilităţii.
ART. 66
Secretarul ComSI are următoarele atribuţii:
a) planifică, organizează şi pregăteşte şedinţele ComSI şi monitorizează punerea în aplicare a măsurilor aprobate în cadrul acestora;
b) întocmeşte, înaintează spre aprobare preşedintelui ComSI şi transmite participanţilor la şedinţele ComSI, cu 15 zile calendaristice înainte de desfăşurarea acestora, agenda şi documentele care sunt prevăzute pentru analiză şi aprobare;
c) întocmeşte analize semestriale şi anuale privind activitatea în domeniul standardizării, care se analizează în şedinţele ComSI;
d) prezintă, la începutul fiecărei şedinţe a ComSI, stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite la şedinţele anterioare;
e) monitorizează îndeplinirea sarcinilor de standardizare în raport cu termenele stabilite şi informează periodic preşedintele ComSI asupra stadiului îndeplinirii acestora împreună cu propuneri de remediere a eventualelor disfuncţii sau restanţe apărute;
f) întocmeşte minuta fiecărei şedinţe a ComSI, o prezintă pentru aprobare preşedintelui ComSI şi o transmite participanţilor în termen de 15 zile calendaristice de la desfăşurarea acesteia;
g) gestionează punerea în aplicare a deciziei preşedintelui ComSI privind elaborarea, transmiterea la secretariatul CSI şi prezentarea în plen a documentelor repartizate structurii proprii în agenda şedinţei CSI;
h) elaborează şi înaintează trimestrial la BStdI informarea privind activitatea de standardizare, întocmită conform modelului prezentat în anexa nr. 12;
i) actualizează permanent situaţia delegaţilor structurii proprii la GL NATO Std şi a personalului care face parte din GLAS şi transmite trimestrial, la BStdI, modificările apărute.
ART. 67
Componenţa CSI şi a ComSI se consemnează în ordinul de zi pe unitate nr. 1 şi se actualizează ori de câte ori este nevoie, pe baza propunerilor structurilor reprezentate în acestea.
SECŢIUNEA a 4-a
Planificarea, controlul şi evaluarea activităţii de standardizare
ART. 68
Planificarea activităţii de standardizare constă în ansamblul etapelor prin intermediul cărora se determină obiectivele, componentele activităţii, modalităţile de acţiune, responsabilităţile şi termenele de îndeplinire a fiecărui obiectiv şi de finalizare a fiecărei activităţi.
ART. 69
Planificarea activităţii de standardizare se fundamentează pe:
a) obiectivele şi priorităţile stabilite prin Strategia de standardizare în Armata României;
b) cerinţele ţintelor de capabilităţi şi termenelor de implementare asumate;
c) măsurile şi priorităţile stabilite în cadrul CSI;
d) analiza activităţii anterioare;
e) resursele planificate.
ART. 70
(1) Planificarea urmăreşte executarea activităţilor prevăzute la art. 6.
(2) Pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii de standardizare, structurile şi persoanele cu responsabilităţi în domeniul standardizării prevăzute la art. 17 lit. b), d), e), g) şi i) desfăşoară, în funcţie de atribuţiile stabilite prin prezentul ordin, următoarele activităţi:
a) planificarea activităţilor incluse în procesul de standardizare;
b) planificarea participării la reuniunile organismelor NATO şi UE;
c) planificarea colaborării cu structurile similare din armatele statelor membre NATO, UE şi partenere.
(3) Planificarea activităţilor incluse în procesul de standardizare se realizează de structurile cu responsabilităţi prin elaborarea următoarelor documente, potrivit anexei nr. 18, astfel:
a) Planul multianual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO - la nivelul CSI şi Programul anual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO - la nivelul structurilor responsabile;
b) planurile pentru acceptarea STANAG/aprobarea STANREC şi cele pentru implementarea STANAG, întocmite conform modelului prezentat în anexele nr. 19 şi 20.
(4) Planificarea participării la reuniunile organismelor NATO şi UE cu atribuţii privind standardizarea în domeniul militar constă în:
a) promovarea propunerilor privind participarea la reuniunile acestor organisme;
b) introducerea participării la reuniuni în planul cu activităţile internaţionale pentru anul în curs.
(5) Planificarea colaborării cu structurile similare din armatele statelor membre NATO, UE şi partenere constă în:
a) elaborarea propunerilor pentru planul cooperării bilaterale;
b) introducerea activităţilor aprobate în planul cu activităţile internaţionale.
ART. 71
Pentru evaluarea nivelului de îndeplinire a sarcinilor stabilite în domeniul standardizării şi stabilirea măsurilor ce se impun pentru limitarea sau eliminarea factorilor care afectează negativ activitatea evaluată, structurile şi persoanele cu responsabilităţi în domeniul standardizării prezentate la art. 17 lit. b), d), e) şi g) desfăşoară controlul activităţii de standardizare astfel:
a) permanent, prin monitorizarea modului de îndeplinire a sarcinilor şi încadrării acestora în termenele stabilite;
b) trimestrial, prin analiza activităţii de standardizare desfăşurată în cadrul CSI;
c) în cadrul activităţilor de control şi autoevaluare.
SECŢIUNEA a 5-a
Pregătirea de specialitate a personalului cu atribuţii privind standardizarea în domeniul militar
ART. 72
(1) În scopul prezentării evoluţiilor privind standardizarea în domeniul militar pe plan naţional şi în cadrul organismelor din care România face parte şi al generalizării experienţei în domeniu, în Ministerul Apărării Naţionale se desfăşoară anual convocări de specialitate cu durata de 1-3 zile.
(2) BStdI împreună cu AMS desfăşoară convocarea de specialitate cu personalul cu atribuţii în domeniul standardizării din structurile responsabile.
(3) Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de sprijin şi de divizie/similare desfăşoară convocarea de specialitate cu personalul cu atribuţii în domeniul standardizării din structurile proprii şi din cele subordonate nemijlocit.
(4) Structurile menţionate la alin. (2) şi (3) pot organiza convocări pe grupe de funcţii - secretarii ComSI, experţi în GLAS, delegaţi naţionali în GL NATO Std, responsabili cu activitatea de standardizare în unităţi - în scopul punerii de acord asupra unor aspecte specifice acestor funcţii.
(5) La convocări pot să fie invitaţi şi reprezentanţii altor structuri colaboratoare sau implicate în soluţionarea sarcinilor de standardizare specifice structurii organizatoare.
(6) Structura care organizează convocarea stabileşte durata conform alin. (1), perioada, problematica, participanţii, precum şi alte detalii necesare desfăşurării acesteia în condiţii optime.
ART. 73
(1) Cursul de specializare privind standardizarea în domeniul militar vizează dobândirea şi perfecţionarea cunoştinţelor teoretice, precum şi formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor practice pentru personalul care încadrează funcţiile şi posturile cu responsabilităţi în domeniul standardizării.
(2) Cursurile se adresează ofiţerilor, maiştrilor militari, subofiţerilor şi personalului civil contractual/funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Apărării Naţionale care îndeplinesc, potrivit fişei postului, atribuţii în domeniul standardizării sau fac parte din grupul-ţintă pentru selecţia în vederea ocupării unor asemenea posturi.
(3) Personalul din instituţiile cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale pot urma cursurile de specializare organizate de Ministerul Apărării Naţionale în baza acordurilor sau protocoalelor încheiate şi a solicitărilor transmise.
(4) Organizarea, planificarea şi desfăşurarea cursurilor de specializare, numărul de locuri şi selecţia se realizează conform prevederilor actelor normative/actelor normative specifice aplicabile.
ART. 74
Personalul Ministerului Apărării Naţionale participă la cursuri de specializare în domeniul standardizării organizate în cadrul şcolilor NATO sau de statele membre NATO conform prevederilor actelor normative/actelor normative specifice aplicabile.
ART. 75
(1) Biroul standardizare şi interoperabilitate din Statul Major al Apărării împreună cu structurile de personal din cadrul structurilor responsabile, Direcţia generală management resurse umane şi structurile de coordonare a instituţiilor militare de învăţământ analizează anual, până la 1 martie, nevoile de pregătire în domeniul standardizării, ofertele de cursuri în domeniul standardizării transmise de autorităţile NATO/UE sau statele membre şi partenere, precum şi posibilitatea şi existenţa resurselor necesare desfăşurării în ţară a unor cursuri sau altor forme de pregătire, cu participare internaţională, şi înaintează propuneri pentru includerea acestora în planurile de perfecţionare a pregătirii personalului armatei prin cursuri în ţară sau străinătate.
(2) Selecţia şi participarea personalului specializat la cursurile de specializare privind standardizarea în domeniul militar, organizate în ţară sau în străinătate, se desfăşoară conform reglementărilor în vigoare.
CAP. III
Procesul de standardizare
SECŢIUNEA 1
Participarea la procesul de standardizare în cadrul NATO şi UE
ART. 76
Autorităţile şi structurile prevăzute la art. 17 participă la procesul de standardizare în cadrul NATO, implicându-se în parcurgerea următoarelor etape:
a) generarea sarcinii de standardizare;
b) realizarea sarcinii de standardizare;
c) elaborarea documentului de standardizare;
d) stabilirea tipului de document acoperitor - STANAG sau STANREC;
e) exprimarea poziţiei oficiale privind acceptarea/aprobarea documentului de standardizare;
f) promulgarea şi difuzarea documentului de standardizare;
g) implementarea/utilizarea documentului de standardizare;
h) revizuirea documentului de standardizare.
ART. 77
(1) Structurile cu responsabilităţi în domeniul standardizării din Armata României participă, pe bază de voluntariat, la etapele prevăzute la art. 76 lit. a), b), c) şi h) şi în mod obligatoriu la etapele prevăzute la art. 76 lit. e) şi g), conform reglementărilor cuprinse în prezentul ordin şi detaliilor originale cuprinse în publicaţia aliată AAP-03 (K).
(2) Participarea structurilor şi personalului Ministerului Apărării Naţionale la procesul de standardizare NATO se desfăşoară pe baza principiilor şi priorităţilor stabilite în Strategia de standardizare în Armata României.
ART. 78
În etapele de generare şi realizare a sarcinilor de standardizare, precum şi în elaborarea standardelor, structurile responsabile implicate desfăşoară activităţile prevăzute în anexa nr. 13.
SECŢIUNEA a 2-a
Acceptarea/Aprobarea documentelor de standardizare NATO şi UE
ART. 79
(1) Exprimarea poziţiei naţionale privind documentele de standardizare elaborate de autorităţile învestite NATO, aflate în stadiu de proiect de ratificare/aprobare sau a celor promulgate, constă în formularea răspunsului privind acceptarea sau aprobarea acestora în funcţie de tipul documentului acoperitor.
(2) Exprimarea poziţiei naţionale privind proiectele documentelor de standardizare elaborate de autorităţile învestite UE constă în formularea răspunsului privind acceptarea sau aprobarea acestora conform prevederilor reglementărilor în domeniu elaborate de structurile de standardizare în domeniul militar ale UE.
ART. 80
(1) În sensul prezentului ordin, termenului în limba engleză „ratification“, utilizat în documentele de standardizare NATO sau UE, îi corespunde, în documentele de standardizare naţionale, termenul „acceptare“, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004 privind procedura de încheiere a înţelegerilor tehnice în domeniul cooperării cu forţele armate străine.
(2) În sensul prezentului ordin, termenului în limba engleză „approval“, utilizat în documentele de standardizare NATO sau UE, îi corespunde în documentele de standardizare naţionale termenul „aprobare“.
ART. 81
(1) Acceptarea STANAG se face prin exprimarea poziţiei naţionale faţă de prevederile acestuia, în una dintre următoarele variante:
a) acceptare şi implementare - exprimă acordul total cu prevederile STANAG şi asumarea responsabilităţii privind implementarea până la un anumit termen;
b) acceptare cu rezerve şi implementare - exprimă acordul general cu prevederile STANAG şi asumarea responsabilităţii privind implementarea până la un termen, dar există rezerve privind anumite părţi ale acestuia sau există impedimente privind implementarea completă a acestuia;
c) acceptare şi implementare viitoare - exprimă acordul total cu prevederile STANAG, dar nu se poate asuma un termen clar exprimat privind implementarea acestuia sau un termen mai mare de 24 de luni; răspunsul va include condiţiile viitoare în care STANAG-ul poate fi implementat;
d) acceptare cu rezerve şi implementare viitoare - exprimă acordul general cu prevederile STANAG, existenţa unor rezerve privind anumite părţi ale acestuia sau impedimente privind implementarea şi nu se poate asuma un termen clar exprimat privind implementarea ori termenul de implementare este prea îndepărtat (în accepţia detaliată anterior); răspunsul va include condiţiile viitoare în care STANAG-ul poate fi implementat; standardele acceptate cu implementare viitoare trebuie să fie reanalizate în termen de 3 ani de la emiterea primei propuneri de acceptare (dacă nu a apărut deja o nouă ediţie a documentului acoperitor standardului), în scopul reevaluării posibilităţii de acceptare într-o variantă superioară;
e) neacceptare - exprimă dezacordul faţă de prevederile STANAG, incapacitatea de a implementa sau faptul că nu se intenţionează implementarea. Această poziţie trebuie însoţită de informaţii suplimentare suficiente care să fie evaluate de autorităţile NATO la luarea deciziei privind promulgarea. Această poziţie trebuie să includă comentarii şi sugestii care pot conduce la elaborarea unei noi variante acceptabile din punctul de vedere al structurii responsabile şi al structurilor desemnate să implementeze. Adoptarea acestei poziţii trebuie analizată cu responsabilitate maximă, cu luarea în considerare a implicaţiilor acesteia şi a efectului potenţial asupra interoperabilităţii forţelor NATO. Acest răspuns nu este considerat negativ faţă de criteriile de promulgare la nivelul NATO dacă nu include informaţii suplimentare în sensul dezacordului privind promulgarea;
f) neparticipare - exprimă situaţia în care nu există structuri de forţe care să implementeze STANAG, nu există personal cu expertiză pentru analiza, acceptarea şi implementarea acestuia sau când nu se doreşte participarea; aceasta este o poziţie de abţinere şi reprezintă faptul că nu sunt obiecţii faţă de conţinutul şi condiţiile de promulgare. Acest răspuns conduce la modificarea numărului de state care sunt luate în considerare în contextul criteriului de promulgare a STANAG la nivelul NATO.
(2) În variantele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d), rezervele exprimate şi impedimentele identificate se prezintă şi se justifică, însoţite de propuneri pentru rezolvarea aspectelor care au determinat exprimarea rezervelor.
(3) Structurile responsabile reanalizează standardele acceptate cu rezerve şi/sau cu implementare viitoare la cel mult 3 ani de la analiza anterioară, dacă ediţia analizată nu a fost înlocuită.
(4) Răspunsul naţional, în funcţie de varianta adoptată, trebuie să includă informaţii suplimentare pentru autorităţile NATO şi custodele STANAG, astfel:
a) rezervele - prezintă acele părţi ale STANAG care nu pot fi implementate sau pot fi implementate numai cu limitări; la primirea ediţiilor ulterioare ale STANAG, aceste rezerve se analizează, fără scăderea nivelului faţă de răspunsul dat ediţiei anterioare;
b) comentariile - exprimă remarci suplimentare, care propun autorităţilor NATO şi custodelui STANAG modalităţi de îmbunătăţire a conţinutului documentelor; comentariile nu se referă la rezerve sau limitări în ce priveşte implementarea STANAG şi pot fi incluse în oricare din variantele de răspuns;
c) documentele naţionale de implementare sunt actele normative specifice, doctrinele, manualele militare şi standardele militare tehnice propuse să includă prevederile STANAG.
ART. 82
Aprobarea STANREC se face prin exprimarea poziţiei faţă de prevederile acestuia, în una din următoarele variante:
a) aprobat - presupune absenţa obiecţiilor faţă de conţinutul documentului acoperitor şi standardului sau standardelor promovate de acesta sub forma publicaţiilor aliate - Allied Publications/AP; în acest sens nu se transmite niciun fel de document la NSO; chiar şi în această situaţie, implementarea nu este obligatorie, caracterul STANREC sau al publicaţiei aliate acoperite este de recomandare de bune practici în domeniul tehnico-material, fără efect direct asupra interoperabilităţii;
b) respins - exprimă dezacordul faţă de conţinutul documentului acoperitor şi standardului sau standardelor promovate de acesta sub forma publicaţiilor aliate - Allied Publications/AP; în acest sens, AMS elaborează un răspuns naţional privind solicitarea de aprobare a STANREC respectiv cu exprimarea motivelor dezacordului în ceea ce priveşte conţinutul STANREC respectiv, care se transmite la NSO.
ART. 83
Acceptarea STANAG se desfăşoară pe două componente:
a) componenta neplanificată reprezintă activitatea de analiză a STANAG-urilor şi nou-elaborate sau revizuite de NATO, transmise structurilor responsabile de BStdI prin DIPS sau identificate pe baza de date NATO - NSDD ca ediţii noi ale standardelor din portofoliu;
b) componenta planificată reprezintă activitatea de reanalizare a STANAG-urilor pentru care răspunsul comunicat anterior la NATO diferă de „acceptare şi implementare“, desfăşurată pe baza Planului multianual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO.
ART. 84
Planul multianual de acceptare şi implementare a acordurilor de standardizare NATO, denumit mai departe plan multianual, este elaborat de BStdI, conform procedurii şi modelului din anexa nr. 5, pe baza propunerilor structurilor responsabile, şi cuprinde repartizarea pe ani şi pe structuri responsabile a unor sarcini de reanalizare a unor STANAG-uri şi sarcinilor de implementare a unor STANAG-uri promulgate care necesită monitorizare din partea CSI.
ART. 85
Acceptarea STANAG/Aprobarea STANREC se desfăşoară prin parcurgerea următoarelor etape:
a) identificarea standardului în Planul multianual sau primirea DIPS;
b) întocmirea Planului acceptării pentru fiecare STANAG/STANREC planificat sau din DIPS, conform modelului prevăzut în anexa nr. 19;
c) organizarea şedinţelor GLAS, conform anexei nr. 21;
d) desfăşurarea şedinţelor GLAS;
e) transmiterea recomandării privind acceptarea la structurile colaboratoare şi la structurile care implementează STANAG/STANREC;
f) centralizarea răspunsurilor structurilor colaboratoare şi structurilor care implementează standardele respective, armonizarea punctelor de vedere asupra elementelor de bază ale propunerii de acceptare/aprobare, elaborarea şi transmiterea acesteia la BStdI/AMS, după caz;
g) elaborarea propunerii privind acceptarea/aprobarea standardului respectiv, de către structura responsabilă, conform modelului din anexa nr. 7, şi transmiterea acesteia către BStdI/AMS, după caz;
h) întocmirea răspunsului naţional conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 şi introducerea datelor acestuia în NSDD prin procedura în vigoare.
ART. 86
BStdI elaborează şi transmite structurilor responsabile dispoziţii pentru iniţierea procesului de standardizare/DIPS în următoarele situaţii:
a) introducerea STANAG-urilor, respectiv STANREC-urilor nou-elaborate, revizuite sau modificate, promulgate, anulate, înlocuite sau retrase de la ratificare în Baza de date NATO cu documentele de standardizare de pe site-ul protejat al NSO din reţeaua INTERNET sau în reţeaua NATO clasificată;
b) primirea documentelor de standardizare NATO pe suport magnetic de la RMR sau de la autorităţile coordonatoare NATO/TA, cu solicitare de acceptare, implementare sau actualizare/modificare a documentelor naţionale de implementare;
c) redistribuirea unor STANAG-uri pentru analiză între structuri responsabile, pe baza acordului acestora sau unor hotărâri ale CSI;
d) primirea solicitării privind acceptarea şi implementarea unor STANAG-uri şi publicaţii aliate prin procedura de urgenţă sau procedura tăcerii.
ART. 87
Structura responsabilă se stabileşte pe baza:
a) listei de corespondenţă între grupurile de lucru NATO sau UE cu atribuţii în domeniul standardizării şi structurile responsabile din Armata României;
b) competenţei şi expertizei structurii respective în domeniul standardului aliat;
c) capacităţii organizatorice şi de angajare de experţi în proiect; în acest sens, structurile responsabile de tipul categoriilor de forţe şi comandamentelor cu structuri subordonate specializate sunt nominalizate cu prioritate.
ART. 88
(1) Lista de corespondenţă între TA, DTA, GL NATO Std şi structurile responsabile din Armata României, denumită în continuare lista de corespondenţă, se elaborează de către secretariatul CSI în cooperare cu secretarii ComSI ai structurilor responsabile pe baza principiilor responsabilităţii, autorităţii şi expertizei în domeniul GL NATO Std respective.
(2) Biroul standardizare şi interoperabilitate din Statul Major al Apărării actualizează lista de corespondenţă la fiecare 2 ani sau atunci când este nevoie, odată cu elaborarea Planului multianual de acceptare şi implementare STANAG, şi o postează pe pagina web a Ministerului Apărării Naţionale în secţiunea destinată domeniului Standardizare şi interoperabilitate.
ART. 89
La primirea sarcinii de desfăşurare a activităţilor pentru analiza STANAG/STANREC, coordonatorul GLAS organizează şi pregăteşte şedinţa pentru acceptarea STANAG/aprobarea STANREC conform detaliilor din anexa nr. 21, în care se stabilesc: varianta de acceptare, termenul şi modul de implementare.
ART. 90
(1) Termenul de implementare se exprimă printr-o dată precisă, în cazul STANAG-urilor promulgate la nivel NATO, sau printr-o formulă care include un număr de luni calendaristice de la data promulgării - Date of Promulgation/DoP + n luni, în cazul STANAG transmis sub forma proiectului de ratificare - Ratification Draft/RD. Termenul de implementare nu poate depăşi 24 de luni calendaristice de la data promulgării STANAG. În situaţia în care se apreciază că STANAG nu poate fi implementat în acest termen, răspunsul naţional este „acceptare şi implementare viitoare“ sau „acceptare cu rezerve şi implementare viitoare“, urmând ca acest răspuns să fie revizuit atunci când condiţiile permit stabilirea unui termen cert de implementare.
(2) Structurile responsabile şi structurile care implementează stabilesc termenul de implementare în funcţie de:
a) termenul prevăzut în conţinutul STANAG sub forma termenului-limită de implementare solicitat de NATO - NATO Effective Date/NED - dacă acesta este precizat;
b) termenul de îndeplinire a cerinţelor ţintelor de capabilităţi pentru STANAG relaţionate cu acestea;
c) perioada de timp necesară pentru elaborarea/modificarea actului normativ specific, doctrinei, manualului sau standardului militar tehnic şi intrarea în vigoare a acestuia;
d) perioada de timp necesară pentru întocmirea documentaţiei, pentru achiziţia, producţia sau modernizarea echipamentelor, data intrării în dotare a acestora şi perioada de instruire a structurilor desemnate să implementeze STANAG sau STANREC;
e) cerinţele impuse de participarea forţelor la misiuni în teatrele de operaţii;
f) resursele alocate sau disponibile.
ART. 91
Pentru asigurarea unui termen de aplicabilitate cât mai mare a standardelor implementate, cu efect direct asupra interoperabilităţii, în condiţiile în care majoritatea standardelor NATO sunt reanalizate la fiecare 3-5 ani de către naţiunile custode, duratele de implementare nu pot depăşi următoarele termene de la data promulgării standardului:
a) 6 luni pentru standardele care se implementează prin SM STANAG, SM STANREC şi SM AP;
b) 12 luni pentru standardele care se implementează în forma originală;
c) 12 luni pentru standardele aliate a căror implementare implică elaborarea de acte normative care necesită parcurgerea procesului de elaborare şi avizare specific;
d) 24 de luni pentru standardele NATO care impun elaborarea de acte normative mai complexe, care implementează mai multe standarde, care au un număr foarte mare de pagini sau care implică măsuri adiţionale de tipul achiziţiilor, cercetării ştiinţifice, cooperării interinstituţionale sau instruirii specifice.
ART. 92
Dacă un STANAG este relaţionat cu o ţintă de capabilităţi prin includerea acestuia în documentele de referinţă ale codurilor de capabilităţi, termenul de implementare a acestuia trebuie corelat cu măsurile de îndeplinire a cerinţelor respectivei ţinte de capabilităţi şi nu poate fi ulterior termenului de realizare a respectivei ţinte de capabilităţi.
ART. 93
(1) Documentul de standardizare NATO se pune în aplicare în Ministerul Apărării Naţionale prin elaborarea unui document sau mai multor documente de implementare şi, dacă este cazul, prin acţiunile subsecvente care trebuie întreprinse pentru instruirea personalului implicat ori îndeplinirea unor cerinţe specifice ale acestuia, cu respectarea prevederilor referitoare la implementare cuprinse în documentul acoperitor al standardului.
(2) Documentul naţional de implementare poate fi:
a) actul normativ specific, doctrina sau manualul militar, în cazul STANAG din domeniul operaţional sau administrativ;
b) standardul militar tehnic - SM STANAG, SM STANREC, SM AP, în cazul documentelor de standardizare tehnico-materiale; standardul militar tehnic constituie document de referinţă pentru elaborarea sau revizuirea specificaţiilor tehnice de produs, documentului cu cerinţele operaţionale, documentului cu nevoile misiunii, standardelor militare proprii, contractelor de achiziţii şi instrucţiunilor care reglementează logistica bunurilor ce fac obiectul standardizării;
c) actul normativ specific în care se stipulează utilizarea prevederilor documentului de standardizare NATO în forma originală, în limba engleză sau franceză, pentru standardele operaţionale, administrative şi tehnice, numai dacă documentul de standardizare NATO se încadrează în cel puţin una dintre următoarele situaţii: conţine date, informaţii şi proceduri aplicabile numai în mediul internaţional; include specificaţii tehnice ale unor echipamente realizate de companii din ţările membre NATO/UE şi partenere, pentru care nu se justifică traducerea sau elaborarea unui document naţional de implementare în limba română; include studii cu adresabilitate restrânsă la structurile specializate în sfera cercetării în domeniul tehnicii şi tehnologiilor militare; este o recomandare de bune practici în domeniul tehnico-material - STANREC;
d) ordinul sau dispoziţia care stipulează utilizarea produselor şi aplicaţiilor software furnizate pe CD sau DVD de organismele de standardizare NATO.
(3) În situaţia în care standardul care se implementează în formă originală este acceptat cu rezerve, conţinutul actului normativ specific în care se stipulează utilizarea prevederilor documentului de standardizare NATO în forma originală trebuie să menţioneze care părţi din conţinutul standardului aliat nu vor fi respectate şi motivul acestui lucru, pe baza rezervei exprimate în răspunsul naţional transmis la NATO.
(4) În situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. c), structurile responsabile sunt obligate, în cazul solicitărilor temeinic argumentate ale structurilor care implementează şi cu aprobarea preşedintelui CSI, să traducă documentul de standardizare NATO în limba română sau să elaboreze document naţional de implementare conform alin. (2) lit. a) şi b).
(5) Standardele militare tehnice SM STANAG, SM STANREC şi SM AP se elaborează respectând modelul şi regulile de redactare prezentate în anexa nr. 10.
(6) Documentul de implementare conţine, la sfârşitul ordinului/dispoziţiei autorităţii de decizie sau cuvântului introductiv al şefilor structurilor iniţiatoare, o menţiune referitoare la elementele de identificare ale documentelor de standardizare NATO şi UE implementate, după modelul următor: „Prezentul/Prezenta - se menţionează tipul actului normativ specific, doctrinei sau manualului militar - implementează/ implementează parţial - se menţionează documentele de standardizare NATO şi UE implementate“. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat documentele de implementare prevăzute la alin. (2) lit. c).
(7) Pentru standardele acceptate fără rezerve de România, în baza deciziei colectivului de elaborare a documentului de implementare, menţiunii din paragraful de mai sus i se mai poate adăuga următoarea: „Pentru pregătirea misiunilor şi exerciţiilor în afara teritoriului naţional şi pentru exersarea terminologiei specifice prevederile publicaţiei aliate - numele publicaţiei aliate acoperite de STANAG sau numărul STANAG şi ediţia - pot fi utilizate şi în forma originală, în limba engleză sau franceză“.
(8) Actele normative specifice, doctrinele şi manualele militare prin care se implementează parţial un document de standardizare NATO şi UE sau mai multe documente din această categorie conţin, pe lângă menţiunea de la alin. (7), o anexă în care se prezintă corespondenţa între capitolele, secţiunile, paragrafele şi articolele documentului de implementare şi cele ale documentului/documentelor de standardizare NATO şi UE implementate.
ART. 94
(1) Pentru standardele pentru care este precizat termen-limită de implementare stabilit la nivelul NATO - NATO Effective Date/NED sau pentru STANAG care din diverse motive necesită implementare într-un termen scurt impus de cerinţe operaţionale, implementarea se poate face în două etape: implementarea prin dispoziţie de utilizare în forma originală, în termen de 2-6 luni de la promulgare, urmată de elaborarea unui act normativ specific, doctrină sau manual în limba română, într-un termen de maximum 24 de luni de la promulgarea standardului NATO, care să permită elaborarea acestuia.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), propunerea de acceptare emisă de structura responsabilă trebuie să prevadă cele două etape cu cele două documente de implementare, cu termenele asociate, iar structurile prevăzute să implementeze emit câte două confirmări de implementare, corespunzătoare punerii în aplicare a fiecăruia din cele două documente de implementare.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), dispoziţia de utilizare în forma originală se înaintează spre semnare, cu avizul CSI, fără analizarea şi avizarea acesteia în Comisia pentru acte normative specifice, doctrine şi manuale militare a Statului Major al Apărării sau a Departamentului pentru armamente.
ART. 95
Structurile responsabile elaborează actele normative specifice, doctrinele şi manualele militare prin care se implementează standarde aliate conform responsabilităţilor prevăzute prin lege, iar autorităţile de decizie emit/aprobă aceste documente după parcurgerea procesului de avizare, potrivit competenţelor acestora.
ART. 96
Standardele militare tehnice se elaborează de structurile responsabile şi aprobate de secretarul de stat pentru armamente.
ART. 97
Structurile responsabile înaintează la BStdI propunerile de acceptare pentru STANAG din domeniul operaţional şi administrativ şi de acceptare/aprobare la AMS, pentru STANAG/STANREC din domeniul tehnico-material, astfel:
a) în termen de cel mult 6 luni de la postarea pe baza de date NATO - NSDD pentru STANAG/STANREC ediţia 1;
b) în termen de cel mult 4 luni de la apariţia proiectului de ratificare pe NSDD pentru ediţii ulterioare ale STANAG/ STANREC;
c) termenul de răspuns prevăzut în proiectul documentului de standardizare, dacă este mai mic decât cel înscris la lit. a) sau b).
ART. 98
(1) Biroul standardizare şi interoperabilitate din SMAp, respectiv Agenţia Militară de Standardizare verifică datele cuprinse în propunerile de acceptare, confruntă informaţiile din acestea cu cele postate în baza de date proprie şi în cea a NSO, elaborează răspunsul naţional la solicitarea privind acceptarea STANAG.
(2) Pentru STANREC, AMS actualizează baza de date cu propunerea de aprobare făcută, încheind procesul de aprobare.
ART. 99
În situaţia în care în propunerea de aprobare poziţia adoptată de GLAS faţă de conţinutul STANREC este „Respins“ sau există obiecţii, AMS elaborează şi transmite preşedintelui CSI pentru semnare răspunsul naţional către NSO conţinând obiecţiile cu privire la aprobarea STANREC respectiv.
ART. 100
BStdI centralizează răspunsurile naţionale elaborate de structura proprie şi pe cele primite cu adresă de la AMS şi, după semnarea acestora de către preşedintele CSI, le scanează, le arhivează electronic şi introduce informaţiile acestora în NSDD prin instrumentul electronic pus la dispoziţie de NSO.
ART. 101
(1) Revizuirea poziţiei naţionale privind acceptarea se execută oricând, la iniţiativa structurii responsabile sau a unei structuri care implementează, dar nu mai târziu de 3 ani de la data exprimării altei poziţii privind acceptarea decât „acceptare şi implementare“.
(2) Rezultatul revizuirii se poate materializa în menţinerea sau ridicarea nivelului de acceptare iniţial.
(3) Revizuirea poziţiei naţionale se desfăşoară prin executarea activităţilor prevăzute la art. 85.
SECŢIUNEA a 3-a
Implementarea documentelor de standardizare NATO promulgate
ART. 102
În Ministerul Apărării Naţionale, prevederile documentelor de standardizare NATO se aplică de la data intrării în vigoare a documentelor de implementare ale acestora.
ART. 103
Implementarea documentelor de standardizare NATO constă în îndeplinirea cerinţelor specificate în conţinutul documentului acoperitor, în conformitate cu detaliile transmise prin propunerea de acceptare/aprobare.
ART. 104
Implementarea documentelor de standardizare NATO se desfăşoară pe baza termenelor şi modului de implementare angajat prin răspunsul naţional la propunerea de acceptare a STANAG sau prevederilor din propunerea de aprobare a STANREC, după promulgarea documentelor acoperitoare.
ART. 105
Îndeplinirea cerinţelor privind implementarea se realizează progresiv, conform prevederilor din documentul acoperitor şi celor din răspunsul naţional la solicitarea privind acceptarea/aprobarea standardului respectiv, în următoarea succesiune:
a) elaborarea sau revizuirea documentelor de implementare de către structurile responsabile şi difuzarea acestora la structurile care implementează, desemnate prin propunerea de acceptare;
b) elaborarea sau revizuirea, pe baza standardelor militare tehnice, a specificaţiilor tehnice de produs, documentului cu cerinţele operaţionale, documentului cu nevoile misiunii, standardelor militare proprii, contractelor de achiziţii şi instrucţiunilor care reglementează logistica bunurilor ce fac obiectul standardizării, introducerea în înzestrare a echipamentelor conform standardelor şi instruirea personalului conform procedurilor descrise în documentele de standardizare, după caz;
c) punerea în aplicare a prevederilor documentelor naţionale de implementare pe timpul participării la misiuni, operaţii şi activităţi conexe, atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia;
d) testarea şi certificarea.
ART. 106
Elaborarea documentelor de implementare constă în parcurgerea următoarelor etape:
a) primirea DIPS, identificarea promulgării standardului din portofoliu în NSDD acceptat în variantele „acceptare şi implementare“ sau „acceptare cu rezerve şi implementare“;
b) informarea responsabilului de domeniu şi coordonatorului GLAS despre promulgarea STANAG/STANREC;
c) elaborarea Planului activităţilor pentru implementarea STANAG/STANREC, conform anexei nr. 20;
d) desfăşurarea activităţilor pentru elaborarea actului normativ specific, doctrinei sau manualului militar conform „A.N.S.-1, Regulamentul privind elaborarea actelor normative specifice, doctrinelor şi manualelor militare în Ministerul Apărării Naţionale“, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS 68/2008^1, cu modificările şi completările ulterioare;
^1 Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 68/2008 pentru aprobarea „A.N.S.-1, Regulamentul privind elaborarea actelor normative specifice, doctrinelor şi manualelor militare în Ministerul Apărării Naţionale“ nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.
e) desfăşurarea activităţilor pentru elaborarea standardului militar tehnic;
f) obţinerea avizului preşedintelui ComSI al structurii iniţiatoare;
g) obţinerea avizului preşedintelui CSI numai în cazul documentelor care se discută în Comisia pentru acte normative specifice, doctrine şi manuale militare a SMAp şi/sau Comisia superioară pentru acte normative specifice a Ministerului Apărării Naţionale;
h) expertizarea standardelor militare tehnice de către AMS şi aprobarea acestora de către secretarul de stat pentru armamente;
i) emiterea documentului de implementare.
ART. 107
Punerea în aplicare a documentelor de implementare constă în parcurgerea următoarelor etape:
a) difuzarea documentului de implementare la structurile care implementează, desemnate prin propunerea de acceptare;
b) desfăşurarea acţiunilor necesare punerii în practică a prevederilor documentului de implementare;
c) înaintarea pe cale ierarhică a raportului privind confirmarea implementării STANAG;
d) informarea structurii responsabile despre finalizarea implementării;
e) elaborarea confirmării de implementare/utilizare de către structurile care implementează şi transmiterea acesteia la BStdI pentru STANAG din domeniul operaţional/administrativ şi la AMS pentru STANAG din domeniul tehnico-material sau pentru STANREC;
f) elaborarea răspunsului naţional privind confirmarea implementării standardului respectiv, conform modelului prezentat în anexa nr. 9, de către BStdI sau AMS, în funcţie de domeniul de aplicare, aprobarea acestuia şi introducerea informaţiilor corespunzătoare în NSDD pe platforma NSO prin grija BStdI.
ART. 108
În situaţia în care un document de implementare este înlocuit de un altul, activităţile de la art. 107 se reiau, finalizându-se prin emiterea de noi confirmări de implementare.
SECŢIUNEA a 4-a
Elaborarea cerinţelor de standardizare în domeniul tehnico-material şi a standardelor militare tehnice proprii
ART. 109
(1) Structurile responsabile pot elabora cerinţe de standardizare militară de interes naţional în domeniul tehnico-material şi standarde militare tehnice proprii pentru nevoile actuale şi potenţiale de standardizare în Ministerul Apărării Naţionale.
(2) Elaborarea cerinţelor de standardizare şi a propunerilor pentru standarde militare tehnice proprii se realizează în baza unui proces care poate fi desfăşurat, fie în mod centralizat, de la structurile organizatorice ierarhice superioare în jos, fie în mod descentralizat, de la structurile organizatorice ierarhice inferioare în sus.
ART. 110
Procesul de elaborare a standardelor militare tehnice proprii cuprinde următoarele etape:
a) identificarea nevoilor de standardizare;
b) generarea sarcinii de standardizare;
c) realizarea sarcinii de standardizare;
d) elaborarea standardului militar tehnic propriu;
e) emiterea, difuzarea, implementarea/utilizarea şi revizuirea acestuia.
ART. 111
(1) Standardele militare tehnice proprii se elaborează în scopul valorificării experienţei acumulate în cercetarea în domeniul tehnicii şi tehnologiilor militare pe aspecte nereglementate în documentele de implementare a standardelor NATO şi UE sau în documentele de standardizare aflate în proces de acceptare/aprobare la nivelul NATO. Structurile care iniţiază standarde proprii pot promova aceste documente la NATO şi UE sub forma propunerilor de standardizare.
(2) Standardele militare tehnice proprii se elaborează sub coordonarea Dpt.Arm, având ca format modelul prezentat în anexa nr. 10.
(3) Standardele militare tehnice proprii intră în vigoare prin aprobarea acestora de către secretarul de stat pentru armamente.
SECŢIUNEA a 5-a
Transmiterea documentelor de standardizare către autorităţile şi organismele naţionale cu responsabilităţi privind standardizarea
ART. 112
(1) Documentele de standardizare NATO, precum şi documentele de implementare ale acestora se transmit către autorităţile şi organismele naţionale cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar în baza acordurilor/protocoalelor de colaborare încheiate de către Ministerul Apărării Naţionale cu acestea, cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.
(2) Structurile implicate în gestionarea documentelor de standardizare NATO sunt obligate să cunoască şi să aplice legislaţia privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
(3) Copierea/Multiplicarea documentelor de standardizate NATO se execută conform prevederilor actelor normative specifice în vigoare.
ART. 113
(1) Documentele de implementare se distribuie către operatorii economici care furnizează produse şi servicii pentru Ministerul Apărării Naţionale, cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.
(2) În situaţia în care documentele de implementare precizează că implementarea se realizează prin utilizarea standardelor în forma originală, autorităţile de decizie şi structurile de conducere menţionate în prezentul ordin aprobă transmiterea documentelor de standardizare NATO către entităţile autorizate să achiziţioneze bunuri şi servicii de la producători externi în forma desecretizată şi prelucrată după forma originală, în condiţiile prevăzute la art. 114.
ART. 114
Transmiterea documentelor de standardizare NATO clasificate către organizaţiile civile de standardizare recunoscute şi către operatorii economici care furnizează produse şi servicii pentru Ministerul Apărării Naţionale se desfăşoară prin parcurgerea următoarelor activităţi:
a) la primirea unei solicitări prin intermediul AMS sau al structurilor responsabile, BStdI declanşează procesul de consultare a structurilor specializate n domeniul securităţii informaţiilor clasificate;
b) în urma obţinerii avizului favorabil şi după aprobarea de către preşedintele CSI a documentaţiei care însoţeşte solicitarea respectivă, BStdI înaintează solicitarea oficială către RMR;
c) RMR transmite la NSO solicitarea privind transmiterea standardelor NATO către organizaţiile civile de standardizare recunoscute şi către furnizorii de produse şi servicii pentru Ministerul Apărării Naţionale;
d) după primirea aprobării NSO, BStdI descarcă versiunea neclasificată a documentelor de standardizare NATO şi o transmite structurilor responsabile pentru domeniile operaţional şi administrativ şi AMS pentru domeniul tehnico-material, care au obligaţia de a retransmite documentele respective la furnizorii de produse şi servicii pentru Ministerul Apărării Naţionale, cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.
ART. 115
Transmiterea standardelor/documentelor de standardizare UE cu aplicabilitate în domeniul militar către organizaţiile de standardizare civile din România se realizează cu respectarea politicilor emise de către următoarele structuri cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar din cadrul UE:
a) Comitetul Militar al UE - European Union Military Committee/EUMC;
b) Statul Major Militar al UE - European Union Military Staff/EUMS;
c) Agenţia Europeană pentru Apărare - European Defence Agency/EDA.
ART. 116
AMS gestionează transmiterea standardelor militare tehnice proprii şi standardelor NATO neclasificate către autorităţile şi organismele naţionale cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar, către organizaţiile civile de standardizare recunoscute şi către operatorii economici care furnizează produse şi servicii Ministerului Apărării Naţionale, în baza acordurilor/protocoalelor încheiate.
ART. 117
AMS pune la dispoziţie standardele militare tehnice proprii şi standardele NATO neclasificate către autorităţile şi organismele naţionale cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar, organizaţiilor civile de standardizare recunoscute şi operatorilor economici care furnizează produse şi servicii pentru Ministerul Apărării Naţionale, la solicitarea acestora, în baza protocoalelor semnate, cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.
SECŢIUNEA a 6-a
Colaborarea şi cooperarea cu autorităţile şi organismele naţionale cu responsabilităţi privind standardizarea şi cu organizaţiile civile de standardizare recunoscute
ART. 118
(1) Colaborarea şi cooperarea cu autorităţile şi organismele naţionale cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar şi cu organizaţiile civile de standardizare recunoscute constă în încheierea acordurilor/protocoalelor de colaborare şi participarea, în condiţiile prevăzute în protocoale, la procesul de standardizare şi la informarea reciprocă cu privire la probleme de interes comun.
(2) Locţiitorul şefului Statului Major al Apărării, în calitate de preşedinte al CSI, urmăreşte şi dispune măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor protocoalelor şi acordurilor de colaborare.
(3) Punerea în aplicare a protocoalelor şi acordurilor de colaborare se realizează de către structurile responsabile şi structurile care implementează sub coordonarea BStdI pentru cooperarea cu instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi sub coordonarea AMS pentru cooperarea cu celelalte structuri, organisme şi organizaţii naţionale.
ART. 119
(1) Departamentul pentru armamente, prin AMS, poate să colaboreze cu industria de apărare, prin intermediul ministerului de resort, pentru elaborarea standardelor militare tehnice proprii.
(2) Pentru achiziţia sau realizarea bunurilor cu destinaţie militară conform cerinţelor documentelor de implementare, structurile autorizate pun aceste documente la dispoziţia operatorilor economici, cu respectarea legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi a legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
SECŢIUNEA a 7-a
Colaborarea şi cooperarea cu structurile cu atribuţii privind standardizarea în domeniul militar din ţările aliate şi partenere
ART. 120
(1) Colaborarea şi cooperarea cu structurile cu atribuţii privind standardizarea în domeniul militar din ţările aliate şi partenere constă în:
a) efectuarea de schimburi de experienţă, participarea la iniţiative bilaterale sau multilaterale privind standardizarea în domeniile operaţional, administrativ sau tehnico-material;
b) acordarea de asistenţă structurilor de specialitate din statele nou-integrate în NATO, precum şi statelor partenere;
c) colaborarea în domeniul cercetării ştiinţifice pe probleme de standardizare şi pentru realizarea unor proiecte în comun;
d) participarea la cursuri sau alte forme de pregătire în domeniu organizate de statele aliate;
e) invitarea personalului din statele membre NATO sau partenere la cursuri sau alte forme de pregătire organizate în România.
(2) Pe timpul desfăşurării activităţilor de colaborare şi cooperare, personalul participant este obligat să respecte regulile privind transmiterea documentelor şi informaţiilor privind standardizarea în afara NATO.
ART. 121
(1) Schimburile de experienţă, acordarea de asistenţă structurilor de specialitate din statele nou-integrate în NATO şi partenere se realizează pe baza Planului cu activităţile internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale.
(2) Pentru includerea acestor activităţi în Planul cu activităţile internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale, structurile responsabile înaintează anual, până la data de 31 martie a anului în curs, propuneri de activităţi internaţionale bilaterale pentru anul următor, incluzând, dacă este cazul, acceptarea ofertelor în acest sens transmise de statele aliate sau partenere.
ART. 122
Participarea la iniţiative bilaterale sau multilaterale şi colaborarea în domeniul cercetării ştiinţifice în domeniul standardizării se realizează cu respectarea prevederilor Directivei nr. 4 privind cooperarea internaţională în domeniul apărării, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 1/2012^2, cu modificările şi completările ulterioare.
^2 Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 1/2012 pentru aprobarea Directivei nr. 4 privind cooperarea internaţională în domeniul apărării nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.
ART. 123
Colaborarea în domeniul cercetării ştiinţifice pe probleme de standardizare şi pentru realizarea unor proiecte în comun se realizează între instituţiile de profil sau structurile din Armata României care desfăşoară activităţi specifice şi structurile similare din armatele statelor aliate sau partenere, la iniţiativa oricărei părţi.
ART. 124
Participarea la iniţiative bilaterale sau multilaterale şi colaborarea în domeniul cercetării ştiinţifice în domeniul standardizării se realizează cu respectarea prevederilor Directivei privind cooperarea internaţională în domeniul apărării.
ART. 125
Responsabilitatea privind desfăşurarea activităţilor bilaterale şi valorificarea rezultatelor acestora revine structurilor iniţiatoare.
SECŢIUNEA a 8-a
Participarea reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale la activităţile structurilor NATO şi UE cu atribuţii în domeniul standardizării şi interoperabilităţii
ART. 126
Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale participă la activităţile structurilor NATO şi UE cu atribuţii în domeniul standardizării cu scopul îndeplinirii următoarelor obiective:
a) susţinerea eforturilor NATO pentru identificarea şi îndeplinirea sarcinilor de standardizare concomitent cu sincronizarea standardizării în domeniul militar pe plan naţional cu activitatea la nivel aliat;
b) cunoaşterea şi participarea la soluţionarea problematicii aflate pe agenda reuniunilor acestor structuri;
c) susţinerea intereselor naţionale în procesul de elaborare şi revizuire a politicilor şi documentelor ce reglementează activitatea de standardizare;
d) sprijinul procesului intern de acceptare/aprobare şi implementare a documentelor de standardizare elaborate şi promulgate în cadrul NATO şi UE.
ART. 127
Participarea reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale la activităţile structurilor NATO şi UE cu atribuţii în domeniul standardizării are la bază următoarele reguli:
a) desemnarea delegaţilor este responsabilitatea autorităţilor de decizie, Delegaţiei României la NATO, structurilor de reprezentare şi legătură sau structurilor responsabile, în funcţie de nivelul de reprezentare planificat sau solicitat pentru fiecare activitate de structura NATO/UE organizatoare;
b) corespondenţa între domeniile de activitate specifice ale structurilor NATO şi UE şi cele ale structurilor responsabile care desemnează delegaţi;
c) prioritatea expertizei multidisciplinare în selecţionarea şi desemnarea delegaţilor;
d) desemnarea delegaţilor naţionali din mai multe structuri responsabile, în cazul caracterului multidisciplinar al structurii NATO/UE de standardizare;
e) responsabilitatea CSI privind armonizarea şi coordonarea eforturilor structurilor responsabile pentru reprezentarea corespunzătoare la activităţile structurilor de standardizare NATO şi UE.
ART. 128
Pentru reprezentarea Ministerului Apărării Naţionale la activităţile structurilor NATO şi UE în domeniul standardizării, autorităţile de decizie, structurile de conducere şi structurile responsabile organizează:
a) participarea la activităţile autorităţilor decizionale şi consultative NATO şi UE cu atribuţii în domeniul conducerii, coordonării şi reglementării standardizării militare;
b) participarea la activităţile grupurilor, subgrupurilor şi echipelor de lucru NATO sau UE pentru standardizarea în domenii şi subdomenii specifice.
ART. 129
Planificarea şi execuţia participării reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale la activităţile structurilor NATO şi UE cu atribuţii în domeniul standardizării şi interoperabilităţii se desfăşoară conform prevederilor directivei privind cooperarea internaţională în domeniul apărării.
ART. 130
(1) Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale participă la activităţile autorităţilor decizionale şi consultative NATO şi UE cu atribuţii în domeniul standardizării şi interoperabilităţii în scopul:
a) promovării intereselor naţionale în cadrul reuniunilor acestor organisme internaţionale;
b) participării la procesul decizional în domeniul standardizării şi interoperabilităţii;
c) informării privind deciziile luate, armonizării reglementărilor şi măsurilor luate pe plan naţional cu cele stabilite în cadrul reuniunilor/şedinţelor autorităţilor decizionale şi consultative NATO şi UE.
(2) Ministerul Apărării Naţionale este reprezentat la reuniunile Comitetului NATO pentru Standardizare/CS şi la reuniunile structurilor UE cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar de către una dintre următoarele persoane:
a) preşedintele CSI;
b) unul dintre vicepreşedinţii CSI;
c) secretarul CSI;
d) şeful AMS.
(3) În situaţia în care personalul prevăzut la alin. (2) nu poate participa la reuniunile Comitetului NATO pentru Standardizare/CS şi la reuniunile structurilor UE cu responsabilităţi privind standardizarea în domeniul militar, RMR desemnează un ofiţer din structura proprie care să participe la aceste activităţi pe baza mandatului încredinţat de preşedintele CSI.
(4) La reuniunile reprezentanţilor Comitetului NATO pentru Standardizare - Committee for Standardization Representatives/ CSReps - participă ofiţeri din RMR.
SECŢIUNEA a 9-a
Participarea la activităţile grupurilor de lucru NATO sau UE cu atribuţii privind standardizarea în domeniul militar
ART. 131
(1) În vederea realizării interoperabilităţii cu forţele şi structurile NATO şi UE şi pentru susţinerea intereselor militare şi ale industriei de apărare din România, structurile responsabile desemnează experţi care să reprezinte Ministerul Apărării Naţionale la reuniunile GL NATO Std.
(2) Nominalizarea experţilor se face de comandanţii structurilor din care aceştia fac parte, la solicitarea preşedintelui sau secretarului CSI şi propunerea preşedinţilor ComSI ai structurilor responsabile.
(3) Nivelul până la care se asigură reprezentarea în cadrul fiecărui GL NATO Std, precum şi numărul reprezentanţilor pentru fiecare nivel se stabilesc de structurile ale căror domenii de activitate sunt echivalente cu cele ale GL NATO Std. Reprezentarea se asigură în funcţie de interesele prioritare în domeniu şi bugetul aprobat.
ART. 132
(1) Pentru satisfacerea cerinţelor participării la activităţile GL NATO Std, structurile responsabile desemnează responsabili de domeniu şi delegaţi.
(2) Responsabilul de domeniu răspunde de coordonarea activităţii de reprezentare a delegaţilor naţionali la un GL NATO Std care este divizat în mai multe subgrupuri, colective sau comitete sau de coordonarea delegaţilor naţionali participanţi la mai multe grupuri de lucru ale căror domenii de responsabilitate corespund cu domeniul de responsabilitate al delegatului în cadrul structurii naţionale din care face parte. La stabilirea responsabilului de domeniu trebuie să se ţină cont de nivelul funcţiei pe care este încadrat, astfel încât aceasta să îi ofere posibilitatea formulării şi susţinerii unor puncte de vedere şi măsuri aplicabile la nivel naţional, corelate cu activitatea la nivelul NATO.
(3) Delegatul naţional este expertul în domeniul specific de activitate al grupurilor, subgrupurilor, colectivelor de lucru sau comitetelor pentru care a fost nominalizat.
ART. 133
Responsabilii de domeniu şi delegaţii Ministerului Apărării Naţionale la GL NATO Std se stabilesc pe baza următoarelor cerinţe:
a) să fie experţi în domeniul specific de activitate, iar acest domeniu să corespundă domeniului de activitate al grupului de lucru;
b) să aibă competenţa lingvistică corespunzătoare;
c) să aibă cunoştinţe de bază despre activităţile de standardizare desfăşurate de NATO, UE şi Armata României şi să cunoască responsabilităţile care le revin în calitate de delegaţi la lucrările GL NATO Std;
d) să existe perspectiva unei participări îndelungate la activităţile grupurilor NATO şi/sau UE de standardizare, astfel încât experienţa acumulată să fie valorificată pe termen lung;
e) să aibă cunoştinţe de bază despre modul de gestionare a documentelor de standardizare NATO şi/sau UE.
ART. 134
După nominalizare şi aprobare, responsabilul de domeniu şi delegatul naţional desfăşoară următoarele activităţi:
a) actualizează fişa postului;
b) solicită conturile de acces în reţelele INTRAMAN(MILNET), INTERNET şi reţeaua NATO clasificată, prin structurile specializate de comunicaţii şi informatică;
c) transmit numele şi datele de contact la secretariatul GL NATO Std şi la secretarii ComSI ale structurilor din care fac parte;
d) îşi însuşesc termenii de referinţă - Terms of Reference/ToR - ai GL NATO Std;
e) îşi însuşesc programul de lucru al GL NATO Std;
f) se familiarizează cu documentele de standardizare din portofoliul GL NATO Std;
g) identifică nevoile de colaborare cu personalul aparţinând structurii proprii, structurilor colaboratoare şi din alte state membre care face parte din GL NATO Std pentru care au fost desemnaţi.
ART. 135
Responsabilii de domeniu au următoarele responsabilităţi:
a) să cunoască datele de contact ale preşedinţilor şi secretarilor, precum şi problematica GL NATO Std la care participă delegaţii pe care îi coordonează;
b) să cunoască şi să susţină interesele şi priorităţile Armatei României în domeniile de activitate ale GL NATO Std la care participă delegaţii pe care îi coordonează;
c) să urmărească şi să susţină includerea participării delegaţilor naţionali la activităţile GL NATO Std în Planul cu activităţile internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale;
d) să propună delegaţii naţionali la GL NATO Std, să actualizeze situaţia cu delegaţii naţionali pentru domeniile de responsabilitate şi să coordoneze participarea acestora la reuniuni;
e) să cunoască situaţia acceptării şi implementării de către România a documentelor de standardizare NATO şi UE din portofoliul GL NATO Std la care participă delegaţii pe care îi coordonează şi să coordoneze procesul de standardizare în domeniul de responsabilitate;
f) să coordoneze activitatea de reprezentare la GL NATO Std, precum şi în subgrupurile, colectivele de lucru şi comitetele subordonate acestora, chiar dacă delegaţii provin din structuri diferite şi nu li se subordonează ierarhic;
g) să îndeplinească atribuţiile delegatului naţional în situaţia în care participă în această calitate la cel puţin un GL NATO Std.
ART. 136
Delegaţii Ministerului Apărării Naţionale la activităţile GL NATO Std au următoarele responsabilităţi:
a) să cunoască interesele şi priorităţile Ministerului Apărării Naţionale în domeniile de activitate ale GL NATO Std la lucrările cărora participă;
b) să susţină punctul de vedere al Ministerului Apărării Naţionale în procesele de elaborare a documentelor de standardizare NATO şi UE, în funcţie de conţinutul fiecărui standard şi interesele naţionale în domeniul respectiv, pe baza mandatului aprobat în acest scop;
c) să solicite, prin intermediul BStdI sau prin intermediul AMS, asistenţă din partea altor ministere a căror activitate este influenţată de standardele NATO sau UE elaborate de GL NATO Std la care participă. În aceste situaţii, la şedinţele GL NATO Std în care se stabileşte conţinutul final al standardelor în cauză, participă cu aprobarea autorităţilor NATO/UE şi experţi ai ministerelor interesate;
d) să informeze BStdI şi AMS despre problematica abordată şi concluziile rezultate în cadrul reuniunilor GL NATO Std şi, în mod deosebit, cele referitoare la modificările aduse documentelor de standardizare NATO şi/sau UE, cum ar fi anulări, revizuiri, propuneri de noi documente de standardizare;
e) să analizeze proiectele documentelor de standardizare elaborate de GL NATO Std la care sunt delegaţi, transmise spre consultare României, şi să facă recomandări pentru formularea unui răspuns;
f) să cunoască ToR şi programul de lucru al GL NATO Std pentru care sunt nominalizaţi;
g) să cunoască situaţia acceptării/aprobării şi implementării de către România a STANAG şi STANREC aflate în portofoliul GL NATO Std la care este desemnat;
h) să participe, în calitate de experţi, la cât mai multe şedinţe ale GLAS pentru acceptarea/aprobarea acestor documente de standardizare şi să contribuie la activităţile de implementare;
i) să cunoască datele de contact ale responsabilului de domeniu din structura responsabilă naţională şi pe cele ale secretarului GL NATO Std;
j) să participe activ, în cadrul reuniunilor GL NATO Std şi pe forumurile de discuţii postate pe site-ul protejat al NSA şi în reţeaua NATO clasificată, la elaborarea şi revizuirea documentelor de standardizare pentru a asigura promovarea interesului naţional în domeniul gestionat;
k) să întreprindă demersurile necesare pentru cuprinderea participării la reuniunile GL NATO Std în Planul cu activităţile internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale şi pentru participarea efectivă la aceste activităţi;
l) să coopereze cu secretarul ComSI şi responsabilul de domeniu pe linia îndeplinirii sarcinilor de standardizare şi a reprezentării la GL NATO Std.
ART. 137
Pentru pregătirea participării la reuniunile GL NATO Std, delegatul naţional desfăşoară următoarele activităţi:
a) primeşte invitaţia oficială pentru participare sau descarcă de pe site-ul protejat al NSO din reţeaua INTERNET sau din reţeaua NATO clasificată agenda şi participanţii la activitate;
b) identifică detaliile referitoare la organizarea activităţii: perioada, locul, agenda, costurile etc.;
c) identifică nevoile de expertiză în funcţie de problematica prezentată în agendă;
d) propune anual activităţile la care este necesar să participe în anul următor şi evaluează costurile acestora;
e) verifică includerea şi bugetarea activităţilor în Planul cu activităţile internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale, după aprobarea acestuia, şi existenţa fondurilor financiare planificate şi disponibile pentru activitate;
f) transmite la secretariatul GL NATO Std confirmarea de participare în vederea obţinerii accesului în sediul structurii organizatoare;
g) iniţiază demersurile pentru obţinerea certificatului de securitate tip „B“ pentru perioada de desfăşurare a activităţii;
h) studiază documentele incluse în agenda activităţii, formulează puncte de vedere şi le prezintă spre aprobare şefului structurii din care face parte;
i) consultă, dacă problematica impune, experţii din structura proprie sau din alte structuri asupra unor aspecte din agendă, centralizează punctele de vedere, formulează punctul de vedere naţional care va fi susţinut pe timpul activităţii şi îl include în conţinutul mandatului;
j) întocmeşte raportul pentru activitate. Dacă agenda reuniunii GL NATO Std include asumarea custodiei unor documente de standardizare, în raportul de activitate se va solicita aprobarea privind asumarea custodiei de către structura responsabilă din care delegatul naţional face parte.
ART. 138
Pe timpul participării la reuniune, delegatul naţional desfăşoară următoarele activităţi:
a) urmăreşte modul în care elementele de interes naţional din documentele incluse în agendă, susţinute în faza de studiu, au fost incluse în variantele propuse pentru analiza în plen;
b) susţine punctul de vedere naţional, exprimă acordul asupra aspectelor care nu afectează interesul naţional, solicită detalii suplimentare în cazul aspectelor insuficient clarificate;
c) cooperează cu ceilalţi membri ai delegaţiei, dacă este cazul, şi armonizează punctele de vedere exprimate;
d) identifică posibilităţile de cooperare bilaterală şi oportunităţile de participare a României la procesul de standardizare în domeniul corespunzător GL NATO Std;
e) exprimă disponibilitatea României de a organiza sau găzdui activităţi în domeniul standardizării, în limita împuternicirilor stabilite prin mandat;
f) exprimă disponibilitatea României de a prelua custodia unor documente de standardizare, în limita împuternicirilor stabilite prin mandat.
ART. 139
În urma participării la reuniunile GL NATO Std, delegatul naţional desfăşoară următoarele activităţi:
a) elaborează concluziile şi propunerile în urma desfăşurării reuniunii şi propune, prin responsabilul de domeniu, măsuri pentru informarea structurilor interesate cu privire la hotărârile adoptate cu impact asupra activităţii acestora, inclusiv privind documentele de standardizare aflate în portofoliul structurii responsabile;
b) întocmeşte raportul după activitate;
c) informează, în sinteză, BStdI privind problematica discutată pe linie de standardizare şi deciziile luate;
d) iniţiază demersuri pentru aplicarea deciziilor luate în şedinţa grupului de lucru, în cadrul structurii din care face parte;
e) iniţiază demersurile pentru concretizarea activităţilor de cooperare bilaterală identificate şi a iniţiativelor de participare la procesul de standardizare la nivel NATO, dacă factorii de decizie au aprobat acest lucru;
f) pune în aplicare deciziile şefului structurii responsabile din care face parte privind elaborarea documentelor de standardizare pentru care a fost asumată calitatea de custode.
ART. 140
(1) Responsabilităţile specifice ale delegaţilor Ministerului Apărării Naţionale se stabilesc de către ComSI ale structurilor din care aceştia fac parte.
(2) Delegaţii Ministerului Apărării Naţionale la GL NATO Std pot solicita asistenţă, ori de câte ori este necesar, de la următoarele persoane sau structuri militare, astfel:
a) reprezentanţii României şi ai Statului Major al Apărării la NATO şi UE, respectiv SHAPE pentru aspecte legate de relaţia cu GL NATO Std;
b) membrii CSI sau ComSI pentru aspecte profesionale legate de domeniile de activitate ale GL NATO Std;
c) BStdI şi AMS pentru aspecte privind procesul de standardizare în general şi relaţia cu alte ministere sau instituţii civile.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 141
În situaţiile în care cerinţele de interoperabilitate impun forţelor armate ale României, participante la acţiuni comune în cadrul NATO, UE sau de tip coaliţie, aplicarea unor documente de standardizare pentru care nu s-a finalizat procesul de acceptare şi implementare, prevederile acestor documente se aplică numai pe durata şi conform prevederilor protocolului sau memorandumului încheiat în acest sens între autorităţile naţionale române şi autorităţile NATO sau UE care coordonează acţiunile.
ART. 142
Unităţile nominalizate pentru pregătire, exerciţii şi acţiuni în cadrul operaţiilor comune NATO şi UE aplică pe timpul pregătirii specifice prevederile documentelor de standardizare implementate şi ale memorandumurilor privind modul de acţiune în situaţiile reglementate de documentele de standardizare NATO şi UE pentru care nu s-a încheiat procesul de acceptare şi implementare.
ART. 143
(1) Întreg personalul cu atribuţii în domeniul standardizării în Ministerul Apărării Naţionale trebuie să aibă înscrise în fişa postului atribuţiile specifice în acest domeniu.
(2) Şefii structurilor de conducere, responsabile şi de execuţie au obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea activităţii de standardizare în cadrul structurii.
ART. 144
Nivelurile de acceptare a standardelor analizate în baza instrucţiunilor anterioare anului 2012 se echivalează astfel:
a) „acceptare fără rezerve“ devine „acceptare şi implementare“;
b) „acceptare cu rezerve“ devine „acceptare cu rezerve şi implementare“;
c) „acceptare fără implementare“ devine „acceptare şi implementare viitoare“, „acceptare cu rezerve şi implementare viitoare“ sau „neparticipare“, în funcţie de menţionarea rezervelor privind conţinutul STANAG sau a condiţiilor care justifică neparticiparea.
ART. 145
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S.136/2012 pentru aprobarea „Std.-1, Instrucţiuni privind standardizarea în domeniul militar“^3.
^3 Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S.136/2012 pentru aprobarea „Std.-1, Instrucţiuni privind standardizarea în domeniul militar“ nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.
ART. 146
Prezentul ordin implementează prevederile publicaţiei aliate AAP-03 (K) - Directive for the production, maintenance and management of NATO standardization documents/Directiva pentru elaborarea, gestionarea şi managementul documentelor NATO de standardizare, ediţia K.
ART. 147
Anexele nr. 1-21*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
*) Anexele nr. 1-21 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial“, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.
ART. 148
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul apărării naţionale,
Andrei Ignat,
secretar de stat
Bucureşti, 27 iulie 2018.
Nr. M.120.
ANEXA 1-21
ANEXE
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
