Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. M.110 din 15 octombrie 2009 pentru aprobarea Instructiunilor privind asistenta medicala si farmaceutica in Ministerul Apararii Nationale pe timp de pace
EMITENT: MINISTERUL APARARII NATIONALE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 29 octombrie 2009
ORDIN nr. M.110 din 15 octombrie 2009
pentru aprobarea Instrucţiunilor privind asistenţa medicalã şi farmaceuticã în Ministerul Apãrãrii Naţionale pe timp de pace
EMITENT: MINISTERUL APÃRÃRII NAŢIONALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 29 octombrie 2009
Având în vedere dispoziţiile <>art. 9 lit. b) , <>art. 23 alin. 1 lit. a) şi <>art. 26 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, ale <>art. 38 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>art. 182 din Legea nr. 53/2003 - <>Codul muncii , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>art. 16 lit. j) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi vãduvelor de rãzboi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoştinţei faţã de eroii-martiri şi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţã de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 <>nr. 341/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>art. 5 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apãrãrii Naţionale, cu modificãrile ulterioare, ale <>art. 5 alin. (3) şi <>art. 10 din Hotãrârea Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea condiţiilor de acordare a asistenţei medicale, medicamentelor, concediilor medicale şi scutirilor medicale cadrelor militare în activitate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>art. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 584/2005 privind finanţarea unitãţilor sanitare din sistemul de apãrare, ordine publicã, siguranţã naţionalã şi autoritate judecãtoreascã, cu modificãrile ulterioare,
în temeiul prevederilor <>art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 , cu modificãrile ulterioare,
ministrul apãrãrii naţionale emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobã Instrucţiunile privind asistenţa medicalã şi farmaceuticã în Ministerul Apãrãrii Naţionale pe timp de pace, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã:
a) Instrucţiunile privind acordarea asistenţei medicale, medicamentelor şi a unor drepturi sociale pentru personalul asistat în unitãţile sanitare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apãrãrii naţionale, nr. M. 107/1999*), modificat prin Ordinul ministrului apãrãrii naţionale nr. M. 150/2003*);
b) Ordinul ministrului apãrãrii naţionale şi al preşedintelui Consiliului de administraţie al Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autoritãţii Judecãtoreşti nr. M. 68/709/2002*) pentru finanţarea activitãţilor de medicinã primarã desfãşurate în infirmerii (cabinete medicale de unitate) şi cu fonduri din sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate;
c) Ordinul ministrului apãrãrii naţionale nr. M. 89/2002*) privind organizarea şi finanţarea asistenţei medicale primare în Ministerul Apãrãrii Naţionale;
d) Ordinul ministrului apãrãrii naţionale nr. M. 172/2005*) pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea unitãţilor sanitare din Ministerul Apãrãrii Naţionale;
e) modelul receptei medicale (cod 15.4.73A), prevãzut în Normele metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor specifice privind activitatea financiarã şi contabilã şi modelele acestora, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apãrãrii naţionale, nr. M.93/1999.
-----------
*) Ordinele nr. M. 107/1999, M. 150/2003, M. 68/709/2002, M. 89/2002, M. 172/2005 şi M. 93/1999 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece aveau ca obiect reglementãri din sectorul de apãrare a ţãrii şi securitate naţionalã.
ART. 3
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul apãrãrii naţionale,
Mihai Stãnişoarã
Bucureşti, 15 octombrie 2009.
Nr. M.110.
ANEXÃ
INSTRUCŢIUNI
privind asistenţa medicalã şi farmaceuticã
în Ministerul Apãrãrii Naţionale pe timp de pace
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Activitatea de asistenţã medicalã acordatã personalului Ministerului Apãrãrii Naţionale se realizeazã prin unitãţi sanitare proprii, prin cabinete medicale de unitate sau similare, cu sau fãrã staţionar, precum şi prin alte instituţii sanitare autorizate.
(2) În scopul îndeplinirii acestei activitãţi, Direcţia medicalã, ca structurã de specialitate ce coordoneazã asigurarea asistenţei medicale în Ministerul Apãrãrii Naţionale, colaboreazã permanent cu Ministerul Sãnãtãţii şi formaţiunile de profil din reţeaua acestuia, cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, denumitã în continuare CNAS, cu Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autoritãţii Judecãtoreşti, denumitã în continuare CASA OPSNAJ, precum şi cu alte case de asigurãri de sãnãtate, adaptând politica sanitarã naţionalã la specificul activitãţilor din armatã.
(3) Obiectivele generale ale asistenţei medicale acordate în unitãţile sanitare din reţeaua Ministerului Apãrãrii Naţionale sunt urmãtoarele:
a) promovarea sãnãtãţii personalului armatei, pãstrarea şi dezvoltarea capacitãţilor fizice şi psihice ale personalului asistat, în scopul îndeplinirii sarcinilor specifice ce îi revin acestuia;
b) evaluarea stãrii de sãnãtate şi aptitudinale pentru cariera militarã, în cadrul activitãţii de expertizã medico-militarã;
c) prestarea de servicii medicale de calitate, eficiente, în scopul refacerii în cel mai scurt timp posibil a stãrii de sãnãtate a persoanelor asistate;
d) menţinerea condiţiilor igienico-sanitare în unitãţile militare la standardele stabilite de legislaţia în vigoare;
e) identificarea factorilor de risc cu impact asupra stãrii de sãnãtate a personalului armatei şi aplicarea mãsurilor necesare diminuãrii şi eliminãrii acestora;
f) promovarea conceptului de medicinã a omului sãnãtos prin programe educaţionale de sãnãtate coroborate cu un regim de muncã şi viaţã echilibrat, precum şi cu practicarea educaţiei fizice.
ART. 2
Comandanţii/Şefii unitãţilor militare împreunã cu personalul responsabil în domeniul asigurãrii condiţiilor corespunzãtoare de viaţã şi muncã din subordine rãspund, conform atribuţiilor funcţionale, de aplicarea întocmai a mãsurilor aprobate în vederea pãstrãrii sãnãtãţii efectivelor Ministerului Apãrãrii Naţionale şi acordã atenţie sporitã prevenirii îmbolnãvirilor şi accidentelor de orice naturã, în scopul menţinerii capacitãţii operaţionale a armatei la nivelul cerinţelor.
ART. 3
Sensul unor termeni şi expresii utilizate în prezentele instrucţiuni este prevãzut în anexa nr. 1.
CAP. II
Precizãri conceptuale
SECŢIUNEA 1
Acordarea asistenţei medicale
ART. 4
În unitãţile sanitare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale beneficiazã de asistenţã medicalã şi medicamente urmãtoarele categorii de persoane:
a) cadrele militare în activitate;
b) soldaţii şi gradaţii voluntari, inclusiv în perioada de formare;
c) elevii şi studenţii instituţiilor militare de învãţãmânt;
d) militarii în rezervã concentraţi, indiferent de grad, numai pe perioada concentrãrii;
e) membrii de familie ai cadrelor militare în activitate*);
f) cadrele militare în rezervã şi în retragere, pensionari militari;
g) membrii de familie ai cadrelor militare în rezervã şi în retragere;
h) militarii pensionaţi din motive de invaliditate ca urmare a unor accidente în serviciu sau unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare care, ulterior, au optat pentru pensia din sistemul asigurãrilor sociale de stat;
i) funcţionarii publici şi personalul civil contractual din Ministerul Apãrãrii Naţionale, denumiţi în continuare personal civil;
j) veteranii, vãduvele şi invalizii de rãzboi, precum şi alte categorii de persoane, prevãzute în legi speciale;
k) alte categorii de persoane, în condiţiile legii.
-----------
*) Prin membri de familie ai cadrelor militare în activitate se înţelege soţul/soţia, copiii şi pãrinţii aflaţi în întreţinerea legalã a acestora (<>art. 112 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
ART. 5
Prin asistenţã medicalã, în sensul prezentelor instrucţiuni, se înţelege:
a) prestarea de servicii medicale de cãtre personalul medico-sanitar pentru prevenirea îmbolnãvirilor, precizarea diagnosticului şi tratamentului necesar restabilirii stãrii de sãnãtate, recuperarea medicalã a capacitãţii de muncã şi efort;
b) precizarea stadiului evolutiv al bolii prin examene clinice, paraclinice şi de laborator;
c) prescrierea şi efectuarea tratamentului adecvat afecţiunii, precum şi a unor proceduri complementare de tratament, atât pe perioada internãrii, cât şi pe perioada asistenţei ambulatorii şi a celei recuperatorii;
d) acordarea de medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale, în condiţiile legii.
ART. 6
În Ministerul Apãrãrii Naţionale, asistenţa medicalã se acordã prin urmãtoarele structuri:
a) cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fãrã staţionar;
b) centrele de sãnãtate militare, denumite în continuare CSM;
c) Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu "Academician Ştefan Milcu", denumit în continuare CMDTA;
d) spitalele militare;
e) Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei, denumit în continuare CCUBCVA;
f) sanatoriile/centrele proprii de recuperare medicalã sau alte unitãţi de profil;
g) Institutul Naţional de Medicinã Aeronauticã şi Spaţialã "General doctor aviator Victor Anastasiu", denumit în continuare INMAS;
h) Centrul de Medicinã Navalã, denumit în continuare CMN.
ART. 7
În cadrul sistemului medical militar, conform actelor normative în vigoare, se asigurã:
a) servicii de asistenţã medicalã primarã şi de promovare a sãnãtãţii, depistare precoce a bolilor, îngrijiri medicale la domiciliu şi de consiliere medicalã;
b) servicii medicale de specialitate ambulatorii şi spitaliceşti;
c) servicii de medicinã dentarã;
d) servicii medicale de urgenţã şi transport sanitar;
e) servicii medicale pentru recuperare-reabilitare a sãnãtãţii;
f) expertizã medico-militarã.
ART. 8
(1) Pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-g), în unitãţile sanitare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale se asigurã gratuit, din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, denumit în continuare FNUASS, precum şi din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, serviciile medicale prevãzute la art. 7.
(2) Persoanele prevãzute la alin. (1) beneficiazã de decontarea contribuţiei personale pentru medicamentele şi serviciile medicale stabilite prin actele normative în vigoare, din fondurile bugetare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale.
(3) În unitãţile sanitare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale, categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. e)-h) şi j) beneficiazã gratuit de serviciile medicale prevãzute la art. 7 lit. a)-e), în condiţiile prevãzute de lege.
(4) Din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, persoanele prevãzute la art. 4 lit. i) beneficiazã de decontarea medicamentelor şi a serviciilor medicale prestate numai dacã afecţiunea a apãrut în urma unui accident de muncã sau a unei boli profesionale.
(5) Persoanele prevãzute la art. 4 lit. k) beneficiazã de asistenţã medicalã în unitãţile sanitare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale, conform prevederilor legale în vigoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Activitatea medicalã
1. Asistenţa medicalã primarã
ART. 9
(1) Asistenţa medicalã primarã a personalului în unitãţile sanitare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale este asiguratã de medicii de medicinã generalã/de familie prin:
a) cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fãrã staţionar, din unitãţile militare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale, aflate în coordonarea unor unitãţi sanitare, conform arondãrii teritoriale prevãzute în anexa nr. 2;
b) cabinetele de medicinã de familie din CSM, CMDTA, INMAS, CMN şi ambulatoriile de specialitate ale spitalelor militare, organizate şi acreditate conform prevederilor legale;
c) alte structuri militare încadrate cu medici, în care se desfãşoarã şi activitãţi de asistenţã medicalã.
(2) Cabinetele medicale prevãzute la alin. (1) sunt autorizate şi evaluate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(3) Comandanţii/Şefii unitãţilor militare dispun mãsurile necesare asigurãrii de spaţii corespunzãtoare pentru desfãşurarea activitãţilor de medicinã primarã în cadrul cabinetelor medicale, prevãzute la alin. (1) lit. a) şi c).
ART. 10
(1) În cabinetele medicale prevãzute la art. 9 alin. (1) se acordã asistenţã medicalã primarã tuturor categoriilor de persoane prevãzute la art. 4.
(2) Pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. e)-h), j) şi k), accesul în unitatea militarã se face numai cu aprobarea comandantului/şefului acesteia.
ART. 11
(1) Prin cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fãrã staţionar, se pot desfãşura şi activitãţi de medicinã de familie, conform Contractului-cadru anual şi normelor metodologice de aplicare a acestuia, denumit în continuare contract-cadru.
(2) Activitãţile de medicinã primarã desfãşurate în condiţiile prevãzute la alin. (1) sunt cele stabilite de legislaţia în domeniu privind serviciile furnizate în cadrul asistenţei medicale primare.
(3) Medicii militari şi civili, angajaţi ai unitãţilor militare, au obligaţia sã desfãşoare activitãţile prevãzute la alin. (2), cu excepţia activitãţilor de medicinã de familie.
ART. 12
(1) Prin cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fãrã staţionar, se acordã gratuit medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice pentru situaţii de urgenţã categoriilor de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d) şi i), atât în timpul programului, cât şi pe timpul misiunilor, pe toatã perioada desfãşurãrii acestora.
(2) Pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. e)-h), j) şi k), medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice se vor acorda prin prescrierea de recepte tip Ministerul Apãrãrii Naţionale, CNAS şi/sau simple, dupã caz, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
ART. 13
Medicii militari sau civili din unitãţile militare, în afara activitãţilor medicale specifice, pot desfãşura şi activitãţi de medicinã de familie, în timpul programului, atât pentru personalul unitãţii, cât şi pentru alte categorii de persoane, aflate pe lista lui de capitaţie, cu respectarea prevederilor art. 10 alin. (2).
ART. 14
(1) Spitalele militare/CMDTA încheie contracte pentru furnizarea de servicii de medicinã de familie între medicii militari/civili din unitãţile militare arondate şi CASA OPSNAJ. Spitalele militare/CMDTA sunt reprezentanţi legali ai cabinetelor medicale de unitate în relaţia cu casa de asigurãri de sãnãtate şi coordoneazã activitãţile de medicinã primarã desfãşurate în acestea.
(2) Medicii din cabinetele medicale de unitate, care desfãşoarã şi activitãţi de medicinã de familie, furnizeazã spitalelor militare/CMDTA datele şi documentele necesare pentru încheierea contractelor şi decontarea activitãţilor prestate, aceştia fiind direct rãspunzãtori de calitatea serviciilor medicale acordate, precum şi de corectitudinea raportãrilor acestora la CASA OPSNAJ.
ART. 15
Elevii şi studenţii din instituţiile militare de învãţãmânt, indiferent de domiciliul acestora şi de medicul de familie la care sunt asiguraţi/coasiguraţi, pe perioada şcolarizãrii, vor fi luaţi în evidenţa medicului instituţiei respective şi raportaţi pe lista de capitaţie a acestuia, prin spitalul militar/CMDTA, la CASA OPSNAJ.
ART. 16
(1) Spitalele militare/CMDTA centralizeazã şi transmit la CASA OPSNAJ datele necesare contractãrii şi decontãrii serviciilor medicale furnizate, pentru fiecare medic de unitate, în conformitate cu reglementãrile în domeniu privind acordarea serviciilor de medicinã de familie.
(2) CASA OPSNAJ efectueazã decontarea activitãţilor de medicinã de familie prestate, prin spitalul militar/CMDTA, cãtre cabinetele medicale de unitate sau similare, cu sau fãrã staţionar, din unitãţile militare arondate teritorial.
ART. 17
Din sumele primite pentru serviciile de medicinã de familie, spitalele militare/CMDTA asigurã fondurile cuvenite medicului/medicilor din unitãţile militare, cheltuielile proprii necesare gestionãrii acestui contract, precum şi fondurile necesare achiziţionãrii de medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice, altele decât cele prevãzute în trusa de urgenţã/şoc sau, dupã caz, a instrumentarului şi/sau a aparaturii medicale necesare desfãşurãrii activitãţilor medicale, în baza necesarului stabilit de medicul unitãţii militare.
ART. 18
(1) Sumele cuvenite pentru activitãţile de medicinã de familie sunt virate, lunar sau trimestrial, de cãtre spitalele militare/CMDTA, în contul medicului/medicilor din unitãţile militare, proporţional cu serviciile medicale raportate şi validate, precum şi cu numãrul de asiguraţi înregistraţi şi validaţi pe listele de capitaţie ale fiecãrui medic de familie, în conformitate cu actele normative în vigoare.
(2) Spitalele militare/CMDTA elibereazã documentele necesare calculãrii impozitului şi a cotelor de contribuţie aferente sumelor prevãzute la alin. (1), pentru fiecare medic de familie din unitãţile militare arondate teritorial, conform prevederilor legale în vigoare.
(3) Condiţiile şi cuantumul sumelor prevãzute la alin. (1) sunt precizate în anexa nr. 3.
ART. 19
(1) Unitãţile militare care nu au cabinet medical de unitate sau nu au încadratã funcţia de medic în statul de organizare vor fi arondate la cel mai apropiat cabinet medical de unitate încadrat cu medic, prin ordin al eşaloanelor superioare în subordinea cãrora se aflã unitãţile în cauzã, cu avizul Direcţiei medicale.
(2) Pentru perioadele de absenţã a medicului de unitate mai mari de 30 de zile lucrãtoare, medicii şefi ai categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armã şi structurilor centrale din Ministerul Apãrãrii Naţionale propun arondarea unitãţii militare la cel mai apropiat cabinet medical de unitate, conform prevederilor alin. (1). Dupã avizare, Direcţia medicalã înştiinţeazã, în scris, atât CASA OPSNAJ, cât şi spitalul militar/CMDTA la care este arondatã teritorial unitatea militarã.
(3) Sumele prevãzute la art. 18 alin. (1), aferente perioadei de absenţã a medicului de unitate, vor fi repartizate medicului la care a fost arondatã unitatea militarã, în baza raportãrilor, validate şi decontate, pentru activitãţile de medicinã de familie.
(4) Perioadele de absenţã a medicului de unitate se referã la: incapacitatea temporarã de muncã, concediul de sarcinã/lehuzie, concediul pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstã de pânã la 2 ani, studiile medicale de specialitate, perioada când unul dintre soţi îl urmeazã pe celãlalt trimis în misiune permanentã în strãinãtate, perioada când este trimis în ţarã/strãinãtate la cursuri, misiunile în teatrele de operaţii.
ART. 20
(1) Medicii din unitãţile militare sunt obligaţi sã monitorizeze starea de sãnãtate a întregului personal din unitate, indiferent dacã figureazã sau nu pe lista de capitaţie a acestora, şi sã punã la dispoziţia şefilor/comandanţilor unitãţilor militare, precum şi a eşaloanelor medicale superioare date referitoare la starea de sãnãtate a efectivelor, cu respectarea confidenţialitãţii prevãzute de actele normative în vigoare.
(2) Medicii din unitãţile militare sunt subordonaţi nemijlocit comandantului/şefului unitãţii militare, iar pe linie de specialitate, medicilor şefi ai categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armã şi structurilor centrale din Ministerul Apãrãrii Naţionale, precum şi Direcţiei medicale.
(3) Medicul de unitate din cabinetul medical la care a fost arondatã unitatea militarã, pe perioada de absenţã a medicului unitãţii arondate, preia lista cu asiguraţi a acestuia, raporteazã separat numãrul de servicii medicale solicitate de asiguraţii din lista preluatã de cei din lista proprie, îndeplinind şi atribuţiile prevãzute la alin. (1).
ART. 21
(1) În raport cu gravitatea afecţiunii şi cu competenţa personalului medico-sanitar, în cabinetele medicale de unitate sau similare, prevãzute cu staţionar, se acordã şi asistenţã medicalã de urgenţã cu internare pentru cel mult 24 de ore, în vederea stabilizãrii bolnavului, dupã caz.
(2) În cabinetele medicale de unitate sau similare, personalul medico-sanitar întocmeşte pacienţilor internaţi foaia de observaţie clinicã, ce constituie document medico-legal, precum şi documentul de justificare a medicamentelor şi materialelor sanitare consumate pe timpul internãrii.
ART. 22
(1) Tratamentul pe timpul internãrii în staţionar a personalului unitãţii militare se face cu medicamente aflate în trusa de urgenţã/şoc şi, în completare, prin eliberarea, la externare, de recepte tip Ministerul Apãrãrii Naţionale, CNAS sau simple, dupã caz.
(2) Medicamentele din trusa de urgenţã/şoc sunt folosite atât în situaţii de urgenţe medico-chirurgicale, cât şi în timpul activitãţilor specifice ale unitãţii militare, putând fi administrate categoriilor de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d) şi i).
(3) Pentru situaţii de urgenţã medico-chirurgicalã, medicamentele din trusa de urgenţã/şoc se administreazã pentru cel mult 24 de ore, în vederea stabilizãrii bolnavului şi realizãrii condiţiilor optime de evacuare medicalã a acestuia, dupã caz. Dupã 24 de ore tratamentul poate fi completat prin eliberarea de medicamente prescrise în condiţiile prevãzute la alin. (1).
(4) În timpul activitãţilor specifice ale unitãţii militare, medicamentele din trusa de urgenţã/şoc, precum şi cele achiziţionate din fondurile alocate din contractul de medicinã de familie se vor folosi, la nevoie, pe toatã perioada desfãşurãrii acestora.
(5) Necesarul cu medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice din componenţa trusei de urgenţã/şoc este prevãzut în anexa nr. 4.
ART. 23
(1) Medicamentele folosite pentru tratamentul urgenţelor medico-chirurgicale, al şocului, precum şi în timpul activitãţilor specifice ale unitãţii militare se completeazã lunar sau ori de câte ori este nevoie, prin grija medicului de unitate, pe baza unui necesar de aprovizionare înaintat medicilor şefi ai categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armã şi structurilor centrale din Ministerul Apãrãrii Naţionale, pânã la nivelul Direcţiei medicale.
(2) Aprovizionarea sau completarea cu medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice a trusei de urgenţã/şoc se face prin centrele farmaceutice zonale din subordinea Direcţiei medicale, în cel mai scurt timp posibil, în funcţie de produsul/produsele solicitat/solicitate aflat/aflate pe stoc.
(3) Preschimbarea medicamentelor şi a materialelor sanitar-farmaceutice aflate în trusa de urgenţã/şoc a cabinetelor medicale de unitate se va efectua prin spitalele militare/CMDTA la care sunt arondate teritorial sau, dupã caz, prin structurile specializate aflate în subordinea Direcţiei medicale.
(4) Preschimbarea produselor menţionate la alin. (3) se face în baza unei situaţii centralizatoare în care vor fi menţionate: denumirea produsului, forma de prezentare, cantitatea şi data de expirare a termenului de valabilitate a acestuia. Centralizatorul va fi înaintat direct la Direcţia medicalã, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a medicamentelor şi materialelor sanitar-farmaceutice, în vederea analizãrii, aprobãrii şi emiterii ordinului de preschimbare spre structurile menţionate la alin. (3).
(5) Nerespectarea prevederilor prevãzute la alin. (1)-(4) atrage rãspunderea materialã şi/sau disciplinarã, conform actelor normative în vigoare.
(6) Modelul tabelului centralizator cu medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice ce compun trusa de urgenţã/şoc din cabinetul medical al unitãţii militare, cu nevoi de preschimbare, este prezentat în anexa nr. 5.
ART. 24
(1) Evaluarea, planificarea şi programarea resurselor financiare necesare pentru achiziţia medicamentelor şi materialelor sanitar-farmaceutice ce intrã în componenţa trusei de urgenţã/şoc a cabinetelor medicale de unitate se efectueazã prin grija categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor de armã şi structurilor centrale, pentru asigurarea continuã şi permanentã a acestora, în vederea menţinerii stãrii de sãnãtate a personalului unitãţii militare şi a capacitãţii operaţionale a acesteia.
(2) Achiziţia medicamentelor şi materialelor sanitar-farmaceutice se efectueazã, în condiţiile legii, de cãtre structurile abilitate, potrivit competenţelor de achiziţie a produselor şi serviciilor în Ministerul Apãrãrii Naţionale.
ART. 25
Se interzic stocarea peste necesar, de cãtre cabinetele medicale de unitate, a medicamentelor şi materialelor sanitar-farmaceutice achiziţionate, precum şi utilizarea acestora în alte scopuri decât cele precizate la art. 22 alin. (1)-(4).
ART. 26
(1) În caz de urgenţã medico-chirurgicalã, medicii unitãţilor militare, în timpul orelor de program, acordã îngrijiri medicale la domiciliu numai pentru personalul unitãţii militare, în situaţia în care pacientul nu se poate deplasa şi dacã în garnizoanã nu funcţioneazã un serviciu de urgenţã militar/civil.
(2) Pentru deplasarea medicilor de unitate la domiciliul bolnavilor, unitatea militarã va asigura un mijloc de transport specializat sau nespecializat, în funcţie de solicitarea medicului.
ART. 27
Personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale, înscris pe lista de capitaţie a unui medic de familie, altul decât medicul unitãţii militare angajatoare, este obligat ca, ori de câte ori apar modificãri ale stãrii sale de sãnãtate, sã prezinte personalului medico-sanitar al unitãţii militare documentele medicale eliberate de medicul sãu de familie sau de medicul specialist din ambulatoriu sau spital, în scopul luãrii în evidenţã şi urmãririi permanente a stãrii sale de sãnãtate.
ART. 28
(1) Personalul medico-sanitar al unitãţii militare este obligat sã ţinã evidenţa corectã şi permanentã a stãrii de sãnãtate a întregului personal din unitatea militarã, inclusiv a dispensarizaţilor pentru afecţiuni cronice.
(2) Evidenţa se ţine pe documente medicale tip, fişe sau condici, înregistrate la compartimentul documente clasificate, cu respectarea deontologiei medicale referitoare la pãstrarea secretului profesional.
(3) Personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale are obligaţia de a comunica medicului de unitate datele necesare pentru întocmirea unei evidenţe a medicilor de familie la care aceştia sunt înscrişi.
ART. 29
Pentru activitãţile privind derularea programelor de sãnãtate prin medicul de familie, stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãţii sau alte acte normative, şeful Direcţiei medicale poate emite normele metodologice specifice necesare.
2. Asistenţa medicalã ambulatorie de specialitate
ART. 30
Asistenţa medicalã ambulatorie de specialitate se asigurã de cãtre medicii de specialitate, medicii dentişti, personalul de specialitate medico-sanitar, precum şi de cãtre personalul sanitar din serviciile conexe actului medical, care îşi desfãşoarã activitatea în cabinetele medicale din CSM, CMDTA, INMAS, CMN, ambulatoriile de specialitate, precum şi în ambulatoriile integrate din structura spitalelor militare, autorizate şi evaluate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
ART. 31
Asistenţa medicalã ambulatorie de specialitate constã în:
a) acordarea de servicii medicale de specialitate, conform prevederilor contractului-cadru, adaptate la specificul organizãrii asistenţei medicale în reţeaua sanitarã a ministerelor şi instituţiilor din sistemul apãrãrii, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autoritãţii judecãtoreşti;
b) efectuarea controlului medical periodic al personalului militar şi civil din Ministerul Apãrãrii Naţionale;
c) evaluarea stãrii de sãnãtate a personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român;
d) desfãşurarea altor activitãţi medicale specifice.
ART. 32
În unitãţile sanitare ambulatorii, care au în organigramã staţionar cu paturi, se pot acorda în regim ambulatoriu servicii medicale de tip spitalicesc, spitalizare de zi, pentru persoanele care nu necesitã internare continuã, cu întocmirea documentelor prevãzute de legislaţia în vigoare.
ART. 33
Medicii de specialitate informeazã medicii de familie, prin scrisoare medicalã, expediatã direct sau prin intermediul pacientului, despre starea de sãnãtate şi recomandãrile medicale specifice.
ART. 34
Asistenţa de medicinã dentarã se asigurã prin cabinetele de specialitate şi laboratoarele de tehnicã dentarã din unitãţile militare, CSM/CMDTA/INMAS/CMN şi ambulatoriile de specialitate ale spitalelor militare.
ART. 35
În cabinetele de medicinã dentarã se asigurã asistenţã medicalã de specialitate, precum:
a) servicii medicale de bazã, preventive;
b) tratamente de medicinã dentarã;
c) urgenţe de medicinã dentarã;
d) tratamente protetice;
e) alte tratamente de specialitate conform contractului-cadru.
ART. 36
(1) În cazul cabinetelor de medicinã dentarã din unitãţile militare, finanţarea serviciilor de medicinã dentarã se face astfel:
a) de la bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale se asigurã necesarul de fonduri pentru serviciile precizate la art. 35 furnizate categoriilor de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d);
b) persoanele prevãzute la art. 4 lit. i) beneficiazã gratuit numai de serviciile precizate la art. 35 lit. a)-c);
(2) În CSM/CMDTA/INMAS/CMN şi ambulatoriile de specialitate ale spitalelor militare se pot organiza cabinete de medicinã dentarã care funcţioneazã şi sunt finanţate în condiţiile prevãzute la alin. (1) lit. a).
(3) Cabinetele de medicinã dentarã din CSM/CMDTA/INMAS/CMN şi ambulatoriile integrate ale spitalelor militare pot furniza servicii de medicinã dentarã şi în baza contractului cu CASA OPSNAJ, bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale asigurând fonduri pentru acoperirea diferenţei de la compensare, conferitã prin normele de aplicare a contractului-cadru, la gratuitate, numai pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j), precum şi altor categorii de beneficiari, în condiţiile legii.
ART. 37
Cetãţenii strãini pot beneficia de servicii de medicinã dentarã, în cabinetele de profil din CSM/CMDTA/INMAS/CMN şi ambulatoriile integrate ale spitalelor militare, în urmãtoarele condiţii:
a) cu decontarea serviciilor medicale acordate din bugetul FNUASS, dacã fac dovada cã plãtesc contribuţia la fond sau sunt cetãţeni ai unei ţãri cu care România are încheiate acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale de reciprocitate în domeniul sãnãtãţii, conform legislaţiei în vigoare;
b) cu suportarea integralã a cheltuielilor de cãtre solicitant, dacã nu se încadreazã în prevederile de la lit. a).
ART. 38
În etapa de elaborare a proiectului bugetului de stat, structurile medicale care au în organigramã cabinetele medicale prevãzute la art. 36 prevãd fondurile necesare asigurãrii serviciilor de medicinã dentarã.
ART. 39
Dupã aprobare, fondurile prevãzute la art. 38 se pun la dispoziţia Direcţiei medicale pentru achiziţionarea de aparaturã şi materiale stomatologice specifice, ce urmeazã sã fie distribuite unitãţilor militare beneficiare prin centrele farmaceutice zonale, pe bazã de cerere anualã.
ART. 40
Direcţia medicalã, prin structurile de specialitate, va elabora precizãri privind acordarea serviciilor de medicinã dentarã în cadrul cabinetelor medicale care funcţioneazã în condiţiile precizate la art. 36 alin. (1) şi (2).
3. Asistenţa medicalã spitaliceascã
ART. 41
(1) Asistenţa medicalã spitaliceascã se acordã prin spitalele militare, cu respectarea criteriilor de internare stabilite de legislaţia în domeniu şi de prevederile contractului-cadru.
(2) În spitalele militare se desfãşoarã activitãţi privind:
a) acordarea de servicii medicale: preventive, curative, de recuperare şi/sau paleative;
b) expertiza medico-militarã;
c) învãţãmântul medico-militar: postliceal, universitar şi postuniversitar;
d) cercetarea ştiinţificã medicalã şi medico-militarã;
e) asigurarea primului ajutor şi asistenţa medicalã de urgenţã;
f) transportul sanitar şi evacuarea medicalã de urgenţã;
g) asigurarea şi pregãtirea resurselor umane necesare încadrãrii formaţiunilor medicale militare, în vederea participãrii acestora la misiuni în teatrele de operaţii;
h) coordonarea asistenţei medicale primare în unitãţile militare arondate teritorial, conform prevederilor anexei nr. 2.
ART. 42
(1) Asistenţa medicalã spitaliceascã se acordã în regim de spitalizare continuã sau spitalizare de zi.
(2) Spitalul asigurã condiţii de examinare clinicã, paraclinicã şi de laborator, tratament medical şi chirurgical, de recuperare, îngrijire, evacuare medicalã, medicamente şi materiale sanitare, cazare, igienã, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale.
(3) Comandantul spitalului, şeful secţiei şi medicul curant rãspund, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, respectarea condiţiilor de cazare, igienã, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor.
(4) Serviciile medicale spitaliceşti urmãresc rezolvarea cazurilor internate într-o perioadã optimã pentru afecţiunea tratatã, putând fi continuate cu mãsuri de recuperare în unitãţi ambulatorii sau sanatoriale de specialitate, precum şi cu îngrijiri medicale la domiciliu.
ART. 43
(1) În spitalele militare se acordã asistenţã medicalã spitaliceascã pentru toate categoriile de persoane prevãzute la art. 4, în condiţiile legii.
(2) Spitalele militare au obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţã medicalã de urgenţã oricãrei persoane care se prezintã la spital, dacã starea de sãnãtate a acesteia este criticã, iar dupã stabilizarea funcţiilor vitale asigurã evacuarea medicalã la o altã unitate sanitarã de profil, dupã caz.
(3) Pentru alte categorii de persoane asigurate care solicitã internarea în spitalele militare, aprobarea pentru internare o acordã comandantul spitalului militar, cu avizul sau la solicitarea şefului de secţie, în limita numãrului de paturi disponibile sau pe baza listei de aşteptare, cu acordul pacientului.
(4) Persoanele neasigurate se pot interna în spitalele militare doar cu aprobarea comandantului, la propunerea şefului de secţie/compartiment, cu suportarea cheltuielilor de spitalizare de cãtre acestea.
(5) Cetãţenii strãini se pot interna în spitalele militare, la propunerea şefului de secţie/compartiment, cu avizul comandantului şi aprobarea şefului Direcţiei medicale, în urmãtoarele condiţii:
a) cu decontarea serviciilor medicale acordate din bugetul FNUASS, dacã fac dovada cã plãtesc contribuţia la fond sau sunt cetãţeni ai unei ţãri cu care România are încheiate acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale de reciprocitate în domeniul sãnãtãţii, conform legislaţiei în vigoare;
b) cu suportarea integralã a cheltuielilor de cãtre solicitant, dacã nu se încadreazã în prevederile de la lit. a);
c) fac excepţie cazurile de urgenţã medico-chirurgicalã a cãror contravaloare se asigurã din FNUASS, pânã la depãşirea situaţiei de urgenţã, certificatã de şeful de secţie, dupã care se aplicã prevederile lit. b) şi ale alin. (2).
ART. 44
(1) Categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d) şi i) se interneazã, de regulã, în spitalul militar la care este arondatã teritorial unitatea militarã în care aceştia sunt încadraţi.
(2) La externarea din unitãţile sanitare care nu fac parte din reţeaua proprie a Ministerului Apãrãrii Naţionale, categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d) vor fi reinternate, dacã este cazul, în spitalul militar la care este arondatã teritorial unitatea militarã în care aceştia sunt încadraţi, pentru stabilirea situaţiei medico-militare sau în vederea acordãrii de concedii medicale de recuperare.
ART. 45
(1) Pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d) şi i), internarea în spitalele militare se face în baza:
a) biletului de internare din partea medicului de familie/unitate la care este înscris pacientul, a medicului de specialitate din unitãţile sanitare ambulatorii, a medicilor din unitãţile de asistenţã medico-socialã, a medicilor din dispensarele TBC, laboratoarele de sãnãtate mintalã, cabinetele de planificare familialã, cabinetele medicale de boli infecţioase, cabinetele de medicinã dentarã care nu se aflã în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate. În cazul internãrii de urgenţã, unitatea militarã va trimite în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 3 zile lucrãtoare, biletul de internare însoţit, dacã este cazul, de procesul-verbal de constatare a accidentului. Pentru cei internaţi cu afecţiuni psihice, biletul de internare va fi însoţit de o notã de relaţii cuprinzând observaţiile medicului unitãţii, caracterizãrile şefilor direcţi/nemijlociţi ai celui în cauzã şi declaraţiile persoanelor din anturaj care au asistat la manifestãrile patologice ale bolnavului, precum şi alte documente medicale anterioare. Biletul de internare se avizeazã de şeful de secţie/compartiment unde urmeazã sã se facã internarea şi se aprobã de comandantul spitalului;
b) documentelor de identitate;
c) documentelor care sã ateste calitatea de asigurat;
d) adeverinţei de salariat în care se precizeazã, obligatoriu, numãrul de zile absente de la program din motive medicale în ultimele 12 luni pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari şi personalul civil şi precizarea alocãrii la drepturi de hranã pentru elevii şi studenţii instituţiilor militare de învãţãmânt şi militarii în rezervã concentraţi.
(2) Pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. e)-h), j) şi k), internarea în spitalele militare se face în baza:
a) biletului de internare eliberat de medicul de familie sau medicul de specialitate, avizat de şeful de secţie/compartiment unde urmeazã sã se facã internarea şi aprobat de comandantul spitalului;
b) documentelor care sã ateste apartenenţa la una dintre categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. e)-h), j) şi k): cupon de pensie, adeverinţã de salariat cu precizarea numãrului de zile absente de la program din motive medicale în ultimele 12 luni, adeverinţã de veteran, invalid sau vãduvã de rãzboi, alte acte şi înscrisuri oficiale, dupã caz;
c) documentelor de identitate;
d) documentelor care sã ateste calitatea de asigurat, dupã caz.
(3) Pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 43 alin. (4) şi (5), documentele necesare internãrii în spitalele militare sunt:
a) cererea cãtre comandantul spitalului prin care se solicitã internarea în spitalul militar;
b) biletul de internare de la medicul de specialitate, avizat de şeful de secţie/compartiment unde urmeazã sã se facã internarea şi aprobat de comandantul spitalului.
(4) În cazul internãrilor pentru urgenţe medico-chirurgicale fãrã documente de internare, acestea se vor completa pânã la externarea bolnavului. Pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d) şi i), spitalul militar înştiinţeazã unitatea militarã în care acestea sunt încadrate.
ART. 46
(1) Comandanţii spitalelor militare au obligaţia sã dispunã mãsurile necesare pentru asigurarea permanentã a asistenţei medicale în caz de rãzboi, dezastre, catastrofe naturale, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de crizã, precum şi sã participe cu toate resursele la înlãturarea efectelor acestora.
(2) În spitalele militare se înfiinţeazã structuri de medicinã operaţionalã, cu rol de asigurare şi pregãtire a resurselor umane de generare şi regenerare, necesare încadrãrii formaţiunilor medicale în vederea participãrii acestora la misiuni în teatrele de operaţii. Personalul ce încadreazã aceste formaţiuni desfãşoarã, în perioadele dintre misiuni, activitãţile curente specifice acordãrii asistenţei medicale.
4. Medicina preventivã
ART. 47
Activitatea de medicinã preventivã, ca parte a asistenţei de sãnãtate publicã, are ca scop implementarea legislaţiei naţionale în domeniu pentru menţinerea sãnãtãţii şi a capacitãţii operaţionale a efectivelor unitãţilor militare prin acţiuni de:
a) supraveghere, prevenire şi control al bolilor transmisibile, inclusiv a infecţiilor nozocomiale;
b) vaccinare şi chimioprofilaxie specificã a efectivelor;
c) evaluare şi corectare a influenţei negative a factorilor de mediu şi muncã asupra stãrii de sãnãtate;
d) control în sãnãtatea publicã;
e) avizare şi autorizare sanitarã;
f) educaţie pentru sãnãtate a personalului armatei;
g) stabilire şi implementare a mãsurilor specifice de protecţie a forţei de luptã.
ART. 48
Structurile care îndeplinesc atribuţii în acest domeniu sunt:
a) structura de specialitate din Direcţia medicalã;
b) Centrul de Medicinã Preventivã al Ministerului Apãrãrii Naţionale, denumit în continuare CMP;
c) laboratoarele de medicinã preventivã din structura spitalelor militare.
ART. 49
(1) Ministerul Apãrãrii Naţionale în calitate de angajator, prin unitãţile militare, asigurã fondurile şi condiţiile necesare pentru vaccinarea şi chimioprofilaxia specificã a efectivelor impuse de riscurile de la locul de muncã, inclusiv pentru misiunile din afara teritoriului naţional.
(2) Schema de administrare, modalitatea de achiziţie publicã şi metodologia de administrare şi de evidenţã a vaccinãrii şi chimioprofilaxiei specifice a efectivelor pentru misiunile din afara teritoriului naţional se stabilesc de cãtre Direcţia medicalã.
ART. 50
Colectarea şi transmiterea de date pentru supravegherea bolilor transmisibile se realizeazã prin sisteme informaţionale de rutinã, care cuprind un set minimal de date, într-un format unic, transmise obligatoriu de cãtre toţi furnizorii de servicii medicale, şi al cãror conţinut, metodologie de colectare şi raportare sunt stabilite conform prevederilor legale.
ART. 51
Comandanţii/Şefii de la toate eşaloanele, compartimentele logistice şi personalul medico-sanitar al unitãţilor militare aplicã prevederile legale referitoare la supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi profesionale, precum şi respectarea condiţiilor igienico-sanitare din unitãţile militare.
5. Servicii medicale de urgenţã şi transport sanitar
ART. 52
În spitalele militare de urgenţã se pot organiza, în condiţiile legii, servicii medicale de urgenţã şi transport sanitar, în vederea acordãrii asistenţei medicale de urgenţã.
ART. 53
Spitalul militar de urgenţã este unitatea sanitarã a Ministerului Apãrãrii Naţionale care deţine competenţele şi resursele umane şi materiale în vederea asigurãrii îngrijirilor medicale definitive de urgenţã pentru majoritatea cazurilor care provin din zona sa de responsabilitate şi care nu pot fi tratate definitiv la nivel local.
ART. 54
(1) În spitalele militare de urgenţã, îngrijirile medicale pentru cazurile de urgenţã medico-chirurgicalã sunt efectuate în cadrul compartimentelor sau unitãţilor de primiri urgenţe, autorizate şi evaluate conform prevederilor legale.
(2) Compartimentul de primire a urgenţelor, denumit în continuare CPU, reprezintã secţia aflatã în structura unui spital, având personal propriu, special pregãtit, destinatã triajului, evaluãrii şi tratamentului de urgenţã al pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintã la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe.
(3) Unitatea de primire a urgenţelor, denumit în continuare UPU, reprezintã secţia sau secţia clinicã aflatã în structura spitalului, cu personal propriu, special pregãtit, destinatã triajului, evaluãrii şi tratamentului de urgenţã al pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintã la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe.
ART. 55
Unitãţile specializate în acordarea asistenţei medicale de urgenţã şi de transport sanitar furnizeazã servicii medicale conform prevederilor contractului-cadru.
ART. 56
(1) Transportul pacienţilor cu afecţiuni acute la spitalul militar de urgenţã se efectueazã cu ambulanţele proprii ale spitalului sau cu cele aparţinând serviciilor de ambulanţã publice ori private.
(2) Transportul medical poate fi asistat sau neasistat şi este efectuat cu ambulanţe de tip A1, A2, B şi C sau alte autovehicule, dupã caz, în condiţiile legii.
ART. 57
Serviciile de urgenţã ale spitalelor militare pot acorda, în colaborare cu medicii de familie, consultaţii de urgenţã la domiciliu pentru cazurile medicale de urgenţã care nu pun viaţa pacientului în pericol imediat şi care, cel mai probabil, nu necesitã transportul la o unitate sanitarã.
ART. 58
Serviciile de urgenţã ale spitalelor militare efectueazã, la ordin, activitãţi specifice privind:
a) asigurarea transportului militarilor bolnavi sau rãniţi evacuaţi din teatrele de operaţii;
b) evacuarea militarilor accidentaţi sau bolnavi, aflaţi în misiuni pe teritoriul naţional;
c) asigurarea medicalã pentru delegaţiile strãine, aflate în vizitã oficialã la invitaţia conducerii Ministerului Apãrãrii Naţionale;
d) îndeplinirea sarcinilor stabilite prin hotãrâre a Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii.
ART. 59
Desfãşurarea activitãţilor prevãzute la art. 58 se face potrivit actelor normative specifice elaborate de cãtre Direcţia medicalã, împreunã cu structuri aflate în subordinea Statului Major General, cu responsabilitãţi în domeniu.
ART. 60
Activitãţile precizate la art. 58 se finanţeazã exclusiv din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale.
6. Servicii medicale pentru recuperare-reabilitare a sãnãtãţii
ART. 61
Asistenţa medicalã de recuperare-reabilitare este un proces destinat sã creeze posibilitatea persoanelor cu diverse grade de deficienţã sã ajungã la niveluri funcţionale fizice, psihice şi sociale corespunzãtoare, furnizându-le acestora instrumentele cu ajutorul cãrora îşi pot schimba viaţa în direcţia obţinerii unui grad mai mare de independenţã în societate.
ART. 62
În reţeaua sanitarã a Ministerului Apãrãrii Naţionale serviciile de recuperare-reabilitare medicalã sunt acordate în cabinetele medicale de specialitate organizate şi acreditate la nivelul CMDTA, INMAS şi ambulatoriile integrate ale spitalelor militare, în secţiile sau compartimentele de profil ale spitalelor militare, precum şi în sanatoriile/centrele proprii de recuperare medicalã.
ART. 63
În limita bugetului alocat cu aceastã destinaţie, categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-h) beneficiazã gratuit de asistenţã medicalã de recuperare-reabilitare, în unitãţile de profil prevãzute la art. 62, dacã:
a) este aplicatã ca o continuare sau completare a tratamentului unei afecţiuni acute sau cronice, având drept scop refacerea stãrii de sãnãtate şi capacitãţii de muncã a pacientului;
b) afecţiunea invalidantã a fost produsã ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor funcţionale/de serviciu, a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale.
ART. 64
Categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. i) beneficiazã de gratuitate numai în condiţiile prevãzute la art. 63 lit. b).
ART. 65
(1) Cheltuielile pentru serviciile medicale acordate în condiţiile prevãzute la art. 63 lit. a) sunt suportate din FNUASS, în conformitate cu prevederile contractului-cadru, şi, în completare pânã la gratuitate, din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, conform prevederilor legale, în limita fondurilor alocate.
(2) Cheltuielile pentru serviciile medicale acordate în condiţiile prevãzute la art. 63 lit. b) sunt suportate din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, conform prevederilor legale.
(3) În situaţia în care, la recomandarea medicului specialist, serviciile de recuperare-reabilitare medicalã nu pot fi asigurate prin structurile de specialitate proprii, acestea pot fi efectuate în structuri de profil din ţarã, cu suportarea cheltuielilor aferente din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, pentru categoriile de persoane şi în condiţiile prevãzute la alin. (1) şi (2), precum şi la art. 63 şi 64.
ART. 66
Acordarea asistenţei medicale de recuperare-reabilitare pentru alte categorii de persoane decât cele prevãzute la art. 63 şi 64, precum şi modalitatea trimiterii la tratament şi decontarea serviciilor prestate sunt precizate în contractul-cadru.
ART. 67
Sanatoriile şi/sau centrele de recuperare medicalã au rolul de a asigura recuperarea-reabilitarea medicalã pentru cadrele militare participante la misiuni în afara teritoriului statului român, activitate finanţatã exclusiv din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale.
ART. 68
Sanatoriile şi/sau centrele proprii de recuperare medicalã sunt finanţate din fonduri de la bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, pentru activitãţile prevãzute la art. 67, precum şi din venituri proprii, conform prevederilor legale în vigoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Acordarea medicamentelor, produselor farmaceutice şi a materialelor sanitar-farmaceutice pentru tratamentul ambulatoriu
ART. 69
(1) Prescrierea medicamentelor necesare tratamentului ambulatoriu se face pe urmãtoarele tipuri de recepte:
a) tip CNAS, eliberate pentru toate categoriile de persoane prevãzute la art. 4, prescrise numai de medicii militari şi civili din Ministerul Apãrãrii Naţionale, aflaţi în relaţie contractualã cu CASA OPSNAJ şi evaluaţi de aceasta conform legislaţiei în vigoare;
b) tip Ministerul Apãrãrii Naţionale, prescrise numai de medicii militari şi civili din Ministerul Apãrãrii Naţionale şi eliberate doar pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j);
c) simple, prescrise de toţi medicii din Ministerul Apãrãrii Naţionale, pentru toate categoriile de persoane prevãzute la art. 4.
(2) Modelul de receptã tip Ministerul Apãrãrii Naţionale este prevãzut în anexa nr. 6.
(3) Prescrierea şi eliberarea medicamentelor pentru tratamentul ambulatoriu în reţeaua sanitarã a Ministerului Apãrãrii Naţionale, precum şi achiziţionarea şi gestionarea receptelor tip Ministerul Apãrãrii Naţionale sunt prevãzute în anexa nr. 7.
ART. 70
Din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale se suportã contravaloarea contribuţiei personale pentru medicamentele compensate şi contravaloarea medicamentelor care nu sunt cuprinse în listele cu medicamente compensate, pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j).
ART. 71
(1) Pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j), medicamentele necesare tratamentului ambulatoriu sunt eliberate gratuit, în funcţie de bugetul alocat, prin:
a) farmaciile din ambulatoriile de specialitate/integrate ale spitalelor militare, CSM, CMDTA, INMAS, CMN, pe baza receptelor tip Ministerul Apãrãrii Naţionale şi/sau receptelor tip CNAS;
b) farmaciile aflate în relaţie contractualã atât cu CASA OPSNAJ, cât şi cu spitalul militar/CMDTA, pe baza receptelor tip CNAS.
(2) În garnizoanele de dislocare a unitãţilor militare în care nu existã farmaciile prevãzute la alin. (1) lit. a) sau în situaţia în care acestea nu deţin medicamentele prescrise, medicamentele se achiziţioneazã din oricare farmacie, pe bazã de recepte compensate tip CNAS şi/sau recepte simple, dupã caz. Acoperirea diferenţei de la compensat la gratuit sau returnarea contravalorii integrale a medicamentelor se suportã din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, prin decontarea sumei de cãtre structura financiar-contabilã a unitãţii militare din care fac parte categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-e).
(3) Pentru categoriile de personal prevãzute la art. 4 lit. f), h) şi j), în localitãţile unde nu existã farmaciile prevãzute la alin. (1) lit. a), eliberarea medicamentelor compensate, în regim gratuit, se face prin oricare dintre farmaciile aflate în relaţie contractualã atât cu CASA OPSNAJ, cât şi cu spitalul militar/CMDTA la care sunt arondate. Acoperirea diferenţei de la compensat la gratuit se asigurã din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, în limita fondurilor alocate spitalului militar/CMDTA.
(4) Pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. i), asigurarea medicamentelor pentru tratamentul ambulatoriu se face pe bazã de recepte compensate tip CNAS, eliberate de medicul de familie aflat în relaţie contractualã cu o casã de asigurãri de sãnãtate.
(5) Asigurarea medicamentelor, în regim gratuit, pentru tratamentul ambulatoriu al personalului civil din unitãţile sanitare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale se face pe baza reglementãrilor specifice ale Ministerului Sãnãtãţii.
ART. 72
Medicamentele necesare tratamentului ambulatoriu sunt prescrise pe recepte compensate tip CNAS sau tip Ministerul Apãrãrii Naţionale, astfel:
a) pentru afecţiuni acute pe o perioadã de 3-5 zile;
b) pentru afecţiuni subacute pe o perioadã de 8-10 zile;
c) pentru afecţiuni cronice stabilizate pe o perioadã de maximum 30 de zile;
d) pânã la 90 de zile, conform prevederilor contractului-cadru.
ART. 73
Produsele farmaceutice care nu sunt prevãzute în listele cu medicamente compensate şi gratuite aprobate de Ministerul Sãnãtãţii, dar care sunt autorizate pe piaţa româneascã de structuri competente, se elibereazã în regim gratuit categoriilor de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-f), h) şi j), pe bazã de recepte tip Ministerul Apãrãrii Naţionale, de cãtre oricare dintre farmaciile integrate unitãţilor sanitare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale.
ART. 74
Eliberarea carnetelor de recepte tip Ministerul Apãrãrii Naţionale pentru medicii unitãţilor militare se va face pe principiul arondãrii teritoriale, prin farmaciile spitalelor militare/CMDTA, pe baza urmãtoarelor documente:
a) adeverinţã de la locul de muncã din care sã reiasã cã este angajat al unitãţii militare;
b) specimen de parafã;
c) delegaţie semnatã şi parafatã de medic şi avizatã de comandantul/şeful unitãţii militare, în cazul în care medicul, din motive justificate, nu poate ridica personal receptele tip Ministerul Apãrãrii Naţionale.
ART. 75
Pe o receptã tip Ministerul Apãrãrii Naţionale, la o consultaţie, se pot prescrie pânã la 5 medicamente.
ART. 76
Produsele farmaceutice magistrale neridicate în maximum 5 zile de la eliberarea receptei se scad pe bazã de proces-verbal, la care se anexeazã recepta.
ART. 77
Prin cabinetele medicale din CSM/CMDTA/INMAS/CMN se acordã gratuit medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice tuturor bolnavilor care constituie urgenţã medico-chirurgicalã, indiferent de domiciliu, loc de muncã sau casã de asigurãri unde îşi plãteşte contribuţia, numai pentru rezolvarea urgenţei. Scãderea din evidenţã a acestor medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice se face pe baza consemnãrilor din registrele de consultaţii şi tratament ale cabinetelor.
ART. 78
Pe timpul internãrii în spitalele militare, medicamentele şi materialele sanitar-farmaceutice se acordã gratuit, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.
ART. 79
Medicamentele necesare celor spitalizaţi se elibereazã de cãtre farmaciile spitalelor militare pe baza foii de observaţie clinicã generalã şi a condicii de prescripţii medicale.
CAP. III
Acordarea concediilor şi scutirilor medicale în scopul recuperãrii capacitãţii de muncã
ART. 80
Concediile medicale se elibereazã pe certificate medicale tip Ministerul Apãrãrii Naţionale sau Ministerul Sãnãtãţii, consemnându-se numai codul afecţiunii, conform clasificãrii internaţionale a maladiilor, revizia a 10-a, a Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii - OMS.
ART. 81
Medicul şef al unitãţii militare ţine evidenţa zilelor de absenţã de la program din motive medicale pentru categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d) şi i).
ART. 82
Concediile medicale se acordã în raport de competenţa şi gradul profesional al medicilor, astfel:
a) medicul de unitate/familie are dreptul de a elibera certificate de concediu medical de cel mult 14 zile, în una sau mai multe etape, pânã la 45 de zile într-un an calendaristic;
b) medicul de specialitate din CSM/CMDTA/INMAS/CMN, ambulatoriul de specialitate/integrat al spitalului militar şi/sau din spital în caz de internare poate prelungi concediul medical prevãzut la lit. a) în etape succesive de pânã la 30 de zile calendaristice, dar nu mai mult de 90 de zile calendaristice în decursul unui an;
c) durata cumulatã a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru incapacitate temporarã de muncã nu poate depãşi 45 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnãvire;
d) dupã totalizarea a 45 de zile calendaristice acordate de medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face de cãtre medicul curant din CSM/CMDTA/INMAS/CMN/ambulatoriul de specialitate/integrat al spitalului militar sau spitalul militar.
ART. 83
La externare se poate acorda un concediu medical de 1-7 zile. În raport cu natura şi gravitatea afecţiunii, la externare se poate acorda concediu medical pânã la maximum 21 de zile calendaristice, cu aprobarea medicului şef de secţie.
ART. 84
Dupã expirarea concediului medical acordat la ieşirea din spital, în situaţia când starea pacientului nu permite reluarea activitãţii, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune, urmând ca în cazul menţinerii incapacitãţii temporare de muncã sã trimitã pacientul la medicul specialist din CSM/CMDTA/INMAS/CMN sau ambulatoriul de specialitate/integrat al spitalului militar.
ART. 85
(1) Concediile medicale de pânã la 90 de zile pentru cadrele militare în activitate se avizeazã de comandantul/şeful unitãţii militare din care fac parte acestea, pe baza propunerilor fãcute de medicul curant, în raport de competenţa sa profesionalã.
(2) Concediile medicale de pânã la 180 de zile pentru cadrele militare în activitate se avizeazã de comisia de expertizã medico-militarã de pe lângã spitalul militar.
ART. 86
La stabilirea duratei zilelor de absenţã de la program din motive medicale, prevãzutã la art. 82, se procedeazã astfel:
a) pentru absenţele de la program din motive medicale pe o perioadã de pânã la 90 de zile, se iau în calcul zilele de internare în spitale şi sanatorii, de concedii medicale, indiferent de natura şi numãrul de boli care au determinat absenţele;
b) pentru absenţele de la program din motive medicale de peste 90 de zile, dar fãrã sã depãşeascã 180 de zile, se iau în calcul zilele de internare în spitale şi sanatorii, de concedii medicale, indiferent de natura şi de numãrul de boli care au determinat absenţele, acordate de comisiile de expertizã medico-militarã.
ART. 87
Evidenţa zilelor absentate de la program din motive medicale se ţine conform datelor înscrise în ordinele de zi pe unitate şi în documentele medicale întocmite pe baza biletelor de ieşire din spitale/sanatorii, precum şi în certificatele medicale eliberate de formaţiunile medicale.
ART. 88
Cadrele militare în activitate care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncã şi nu au putut fi recuperate pânã la împlinirea a 75 de zile de absenţã de la program în ultimele 90 de zile calendaristice se interneazã în spitalele militare pentru a li se stabili situaţia medico-militarã.
ART. 89
Cadrele militare în activitate care beneficiazã de concedii medicale pentru continuarea tratamentului medical şi recuperarea capacitãţii de muncã acordate de comisiile de expertizã medico-militarã de pe lângã spitalele militare se reinterneazã în spital pentru stabilirea situaţiei medico-militare cu 30 de zile înainte de expirarea concediului medical.
ART. 90
Obligaţia de a se asigura prezentarea la timp în faţa comisiei de expertizã medico-militarã a bolnavilor internaţi în spitalul militar revine şefului secţiei/clinicii în care aceştia sunt internaţi.
ART. 91
Pentru bolnavii netransportabili care se aflã internaţi la domiciliu sau în alte spitale din reţeaua Ministerului Sãnãtãţii ori private, hotãrârea comisiei de expertizã medico-militarã se ia pe baza copiei foii de observaţie clinicã generalã a spitalului în care aceştia sunt internaţi, respectiv pe baza referatului întocmit de medicul specialist/primar trimis de comandantul spitalului militar sã examineze medical bolnavul.
ART. 92
Diagnosticul stabilit şi concediul medical ce se acordã de comisia de expertizã medico-militarã se înscriu în foaia de observaţie clinicã generalã şi în certificatul medical ce se întocmeşte în douã exemplare, din care un exemplar se expediazã unitãţii militare în care este încadrat cadrul militar în activitate în termen de 5 zile de la data prezentãrii la comisia de expertizã medico-militarã, iar un exemplar se ataşeazã procesului-verbal al comisiei de expertizã medico-militarã.
ART. 93
În cazuri temeinic justificate, când caracterul şi evoluţia bolii unor cadre militare în activitate duc la concluzia cã sunt posibilitãţi de a fi recuperate prin depãşirea a 180 de zile absentate de la program din motive medicale, dar nu mai mult de 300 de zile într-un interval de 365 de zile, comisiile de expertizã medico-militarã pot face propuneri, prin Direcţia medicalã, ministrului apãrãrii naţionale, pentru aprobarea de concedii medicale de recuperare, pe perioade succesive, în raport de evoluţia bolii, fãrã a se depãşi 120 de zile.
ART. 94
Rapoartele pentru acordarea de concedii medicale de recuperare se înainteazã, în termen de 3 zile de la data când comisia de expertizã medico-militarã a propus concediul medical respectiv, şefului Direcţiei medicale, care poate hotãrî:
a) avizarea favorabilã a propunerii de acordare a concediului medical de recuperare. În acest caz rapoartele respective se înainteazã, prin Direcţia management resurse umane, în termen de 4 zile, spre a fi supuse aprobãrii ministrului apãrãrii naţionale;
b) reexaminarea de cãtre Comisia Centralã de Expertizã Medico-Militarã a situaţiei bolnavului în cauzã, în scopul stabilirii situaţiei medico-militare a acestuia, când şeful Direcţiei medicale nu a avizat propunerea de acordare a concediului medical de recuperare.
ART. 95
Comandanţii spitalelor militare iau mãsuri ca structurile din subordine sã întocmeascã şi sã înainteze la termenele stabilite documentele privitoare la acordarea concediilor medicale şi a concediilor medicale de recuperare, astfel ca, în cazul în care nu se aprobã propunerile fãcute în acest sens, sã fie posibilã clarificarea situaţiei medico-militare a celor în cauzã, înainte de împlinirea termenelor de absenţã din motive medicale, legal admise.
ART. 96
Cadrelor militare în activitate care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncã şi sunt clasate "inapt pentru serviciul militar" li se aduce la cunoştinţã, sub semnãturã, în cursul şedinţei comisiei de expertizã medico-militarã, hotãrârea luatã, cu menţiunea cã aceasta poate fi contestatã în scris în termen de 30 de zile. Refuzul sau imposibilitatea din motive obiective a bolnavului de a contesta decizia se consemneazã în procesul verbal al şedinţei comisiei de expertizã medico-militarã de cãtre secretarul acesteia. În situaţia în care persoana respectivã nu este prezentã la şedinţele comisiei, i se comunicã în scris hotãrârea acesteia.
ART. 97
În cazul contestãrii deciziei, Comisia Centralã de Expertizã Medico-Militarã convoacã pe cel în cauzã în termen de 5 zile de la primirea contestaţiei şi îl interneazã în spital, urmând sã stabileascã situaţia medico-militarã a pacientului în termen de maximum 30 de zile.
ART. 98
Decizia comisiei de expertizã medico-militarã de pe lângã spitalul militar, avizatã de Comisia Centralã de Expertizã Medico-Militarã, se comunicã potrivit prevederilor regulamentului privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertizã medico-militare.
ART. 99
În cazul unor boli speciale, durata concediilor medicale de recuperare este mai mare şi se diferenţiazã potrivit prevederilor <>art. 6 alin. (41) din Hotãrârea Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea condiţiilor de acordare a asistenţei medicale, medicamentelor, concediilor medicale şi scutirilor medicale cadrelor militare în activitate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 100
Concediile medicale pentru cadrele militare în activitate bolnave de tuberculozã se acordã de medicii curanţi din secţiile de specialitate/sanatorii, pânã la acumularea a 90 de zile de absenţã de la program, apoi prin comisiile de expertizã medico-militarã, dar numai în limitele prevãzute la art. 99.
ART. 101
Elevii şi studenţii instituţiilor militare de învãţãmânt beneficiazã de concedii medicale şi/sau scutiri medicale acordate pentru cazurile de îmbolnãviri sau accidente.
ART. 102
Scutirile medicale sunt totale, cu internare în staţionarul unitãţii militare, sau parţiale, cu limitarea temporarã a participãrii, conform recomandãrii medicale, la unele activitãţi care pot conduce la agravarea bolii.
ART. 103
Scutirile medicale se propun de cãtre personalul medico-sanitar al unitãţii militare, în limita a 1-3 zile, cu posibilitatea de prelungire pânã la 7 zile, şi se avizeazã de cãtre comandantul/şeful unitãţii militare.
ART. 104
La externarea din spital, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învãţãmânt pot beneficia de scutiri medicale cuprinse între 1 şi 15 zile, fãrã a se elibera certificat medical sau concedii medicale.
ART. 105
Scutirea medicalã totalã a elevilor şi studenţilor instituţiilor militare de învãţãmânt, acordatã de unitatea sanitarã, se poate efectua şi la domiciliu, cu aprobarea comandantului/şefului unitãţii militare, la propunerea personalului medico-sanitar, atunci când în unitatea militarã nu se pot asigura condiţiile pentru recuperarea sãnãtãţii.
ART. 106
La cumularea a 60 de zile de absenţã de la program din motive medicale, prin scutiri medicale totale, internãri în spital şi concedii medicale, cadrele militare prevãzute la art. 96 se interneazã în spitalul militar la care este arondatã unitatea militarã, pentru stabilirea situaţiei medico-militare.
ART. 107
(1) Soldaţii şi gradaţii voluntari beneficiazã de concedii medicale în conformitate cu dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 399/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Începând cu a 91-a zi, concediile medicale se pot prelungi de cãtre medicul specialist pânã la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurãrilor sociale.
(3) Cu 30 de zile înainte de expirarea concediului medical acordat de medicul expert, soldaţii şi gradaţii voluntari se interneazã în spitalul militar pentru precizarea situaţiei medico-militare. Criteriile de expertizã medico-militarã se stabilesc prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale.
ART. 108
(1) Cadrele militare în activitate beneficiazã de scutiri medicale pentru unele activitãţi din programul unitãţii, la recomandarea medicului de unitate sau a comisiei de expertizã medico-militarã, cu aprobarea comandantului/şefului unitãţii militare.
(2) Scutirile medicale pentru anumite activitãţi se acordã pe o perioadã determinatã, în funcţie de natura şi stadiul evolutiv al bolii, fãrã a impune absenţa de la program, astfel:
a) medicul de unitate acordã scutiri medicale pentru anumite activitãţi timp de 1-7 zile, în cazul în care afecţiunea nu produce incapacitate temporarã de muncã;
b) comisiile de expertizã medico-militarã acordã scutiri medicale pentru anumite activitãţi, în cazul clasãrii "apt limitat", numai pe durata clasãrii.
(3) Activitãţile din programul unitãţii pentru care se pot acorda scutiri medicale sunt: aplicaţii, tabere de instrucţie, marşuri, şedinţe de tragere şi serviciul de zi pe unitate.
ART. 109
Medicii din unitãţile militare, din spitalele militare şi CSM/CMDTA/INMAS/CMN acordã concedii medicale în raport de competenţa profesionalã, care dau dreptul la ajutoare în cadrul asigurãrilor sociale de stat urmãtoarelor categorii de persoane:
a) personalului civil din Ministerul Apãrãrii Naţionale, dacã sunt pe lista de capitaţie sau pentru cazurile de urgenţã medico-chirurgicalã;
b) militarilor în rezervã concentraţi, indiferent de grad, în cazul în care incapacitatea temporarã de muncã a survenit pe timpul concentrãrii şi se prelungeşte dupã data încetãrii concentrãrii, cu înştiinţarea medicului de familie la care rezervistul este înscris;
c) altor persoane internate în spitalele militare ca urgenţe medico-chirurgicale sau cu bilete de internare emise de medicul de familie ori dacã sunt înscrise pe lista de capitaţie.
CAP. IV
Acordarea de dispozitive medicale
ART. 110
Dispozitivele medicale, în înţelesul prezentelor instrucţiuni, au semnificaţia prevãzutã la <>art. 210 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 111
Dispozitivele medicale se acordã gratuit, cu suportarea cheltuielilor din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, categoriilor de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d), f) şi i), numai când invaliditatea a survenit ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale.
ART. 112
(1) Dacã afecţiunea nu este produsã în condiţiile prevãzute la art. 111, dispozitivele medicale se acordã în conformitate cu prevederile contractului-cadru, cu decontarea contribuţiei personale din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale, numai categoriilor de persoane prevãzute la art. 4 lit. a)-d) şi f).
(2) Decontarea contribuţiei personale în condiţiile alin. (1) se face de cãtre structura financiar-contabilã a unitãţii sanitare din reţeaua Ministerului Apãrãrii Naţionale care a recomandat dispozitivul medical, iar în celelalte cazuri, de cãtre Direcţia medicalã, în limita bugetului alocat.
ART. 113
Dacã afecţiunea nu este produsã în condiţiile prevãzute la art. 111, categoriile de persoane prevãzute la art. 4 lit. e) şi g)-k) au dreptul la dispozitive medicale destinate recuperãrii unor deficienţe organice sau funcţionale prin casele de asigurãri sociale de sãnãtate, în baza şi în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.
ART. 114
Procedurile de acordare gratuitã a dispozitivelor medicale sunt prevãzute în anexa nr. 8.
CAP. V
Norme privind finanţarea unitãţilor sanitare din Ministerul Apãrãrii Naţionale
ART. 115
