Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. A/8.422 din 25 septembrie 2008 privind publicarea rezolutiilor Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.267 (1999), 1.388 (2002) si 1.455 (2003) privind situatia din Afganistan, nr. 1.373 (2001) privind amenintarile aduse pacii si securitatii internationale prin actele teroriste si nr. 1.816 (2008) privind situatia din Somalia
EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 14 octombrie 2008
În baza <>art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sancţiuni internaţionale,
în temeiul <>art. 4 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.
ARTICOL UNIC
(1) Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a urmãtoarelor rezoluţii ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite:
a) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.267 (1999) privind situaţia din Afganistan, prevãzutã în anexa nr. 1;
b) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.388 (2002) privind situaţia din Afganistan, prevãzutã în anexa nr. 2;
c) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.455 (2003) privind situaţia din Afganistan, prevãzutã în anexa nr. 3;
d) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.373 (2001) privind ameninţãrile aduse pãcii şi securitãţii internaţionale prin actele teroriste, prevãzutã în anexa nr. 4;
e) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.816 (2008) privind situaţia din Somalia, prevãzutã în anexa nr. 5.
(2) Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentul ordin.
Ministrul afacerilor externe,
Lazãr Comãnescu
Bucureşti, 25 septembrie 2008.
Nr. A/8.422.
ANEXA 1
REZOLUŢIA Nr. 1.267 (1999)
adoptatã de Consiliul de Securitate în cadrul
celei de-a 4.051-a întruniri, la 15 octombrie 1999
Consiliul de Securitate,
reafirmând rezoluţiile sale anterioare, în special Rezoluţia nr. 1.189 (1998) din 13 august 1998, Rezoluţia nr. 1.193 (1998) din 28 august 1998 şi Rezoluţia nr. 1.214 (1998) din 8 decembrie 1998, precum şi declaraţiile preşedintelui Consiliului privind situaţia din Afganistan,
reafirmându-şi angajamentul ferm faţã de suveranitatea, independenţa, integritatea teritorialã şi unitatea naţionalã ale Afganistanului, precum şi respectul sãu faţã de patrimoniul cultural şi istoric al Afganistanului,
reiterându-şi profunda îngrijorare faţã de continuarea încãlcãrilor dreptului umanitar internaţional şi drepturilor omului, în special prin discriminarea femeilor şi fetelor, precum şi faţã de creşterea semnificativã a producţiei ilicite de opiu, şi subliniind cã ocuparea de cãtre talibani a Consulatului General al Republicii Islamice Iran şi uciderea diplomaţilor iranieni şi a unui jurnalist în Mazar-e-Sharif au constituit încãlcãri flagrante ale dreptului internaţional în vigoare,
amintind convenţiile internaţionale relevante referitoare la combaterea terorismului, în special obligaţiile pãrţilor la respectivele convenţii de a extrãda sau de a urmãri în justiţie teroriştii,
condamnând ferm continuarea utilizãrii teritoriului afgan, în special a zonelor controlate de talibani, în vederea adãpostirii şi instruirii teroriştilor şi a planificãrii actelor teroriste, reafirmându-şi convingerea cã suprimarea terorismului internaţional este fundamentalã pentru menţinerea pãcii şi securitãţii internaţionale,
regretând faptul cã talibanii continuã sã îi ofere protecţie lui Usama bin Laden, sã le permitã lui şi asociaţilor lui sã întreţinã o reţea de tabere de antrenament teroriste pe teritoriul controlat de talibani şi sã utilizeze Afganistanul ca bazã de susţinere a operaţiunilor teroriste internaţionale,
luând notã de punerea sub acuzare a lui Usama bin Laden şi a asociaţilor sãi de cãtre Statele Unite ale Americii, printre altele, pentru atacurile cu bombã de la 7 august 1998 asupra ambasadelor Statelor Unite ale Americii la Nairobi, Kenya, şi Dar es Salm, Tanzania, şi pentru conspiraţie vizând uciderea cetãţenilor americani aflaţi în afara Statelor Unite ale Americii şi luând notã, de asemenea, de cererea adresatã talibanilor de cãtre Statele Unite ale Americii de predare a acestora pentru judecare (S/1999/1.021),
constatând cã nesatisfacerea de cãtre autoritãţile talibane a solicitãrilor din paragraful 13 al Rezoluţiei nr. 1.214 (1998) constituie o ameninţare la adresa pãcii şi securitãţii internaţionale,
subliniind hotãrârea sa de a asigura respectarea rezoluţiilor sale,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:
1. insistã ca facţiunea afganã cunoscutã sub denumirea de "talibanã", autointitulatã "Emiratul Islamic al Afganistanului", sã respecte imediat rezoluţiile sale anterioare şi, în special, sã punã capãt adãpostirii şi instruirii teroriştilor internaţionali şi organizaţiilor lor, sã adopte mãsuri adecvate şi eficiente pentru a se asigura cã teritoriul aflat sub controlul sãu nu este utilizat pentru logistica şi taberele teroriste ori pentru pregãtirea sau organizarea de acte teroriste împotriva altor state şi a cetãţenilor lor şi sã coopereze în vederea aducerii în faţa instanţelor a teroriştilor puşi sub acuzare;
2. cere talibanilor sã îl predea imediat pe Usama bin Laden autoritãţilor competente dintr-o ţarã în care a fost pus sub acuzare sau autoritãţilor competente dintr-un stat de unde el va fi extrãdat cãtre o ţarã unde a fost pus sub acuzare ori autoritãţilor competente dintr-o ţarã în care va fi arestat şi deferit justiţiei în mod efectiv;
3. hotãrãşte ca la 14 noiembrie 1999 toate statele sã impunã mãsurile prevãzute în paragraful 4 de mai jos, în afara cazului în care Consiliul a hotãrât anterior, pe baza unui raport al secretarului general, cã talibanii şi-au îndeplinit în totalitate obligaţiile prevãzute în paragraful 2 de mai sus;
4. hotãrãşte în continuare cã, în vederea aplicãrii paragrafului 2 de mai sus, toate statele:
a) vor refuza decolarea sau aterizarea oricãrei aeronave pe teritoriul lor dacã este deţinutã, închiriatã ori operatã de cãtre sau în numele talibanilor, conform desemnãrii de cãtre Comitet prevãzute în paragraful 6 de mai jos, cu excepţia cazurilor în care zborul respectiv a fost aprobat anterior de cãtre Comitet pe baza unor raţiuni de necesitate umanitarã, inclusiv obligaţii religioase, cum ar fi mersul în pelerinaj (Hajj);
b) vor îngheţa fondurile şi celelalte resurse financiare, inclusiv fondurile derivate ori generate din proprietãţi deţinute ori controlate, direct ori indirect, de cãtre talibani sau de cãtre întreprinderi deţinute sau controlate de talibani, conform desemnãrii de cãtre Comitet prevãzute în paragraful 6 de mai jos, şi se vor asigura cã nici acestea, nici alte fonduri sau resurse financiare astfel desemnate nu sunt oferite de cãtre cetãţenii lor ori de cãtre persoane aflate pe teritoriul lor talibanilor sau în beneficiul talibanilor ori al oricãrei întreprinderi deţinute sau controlate, direct sau indirect, de cãtre talibani, cu excepţia situaţiilor în care existã autorizarea Comitetului, acordatã în mod individual, pe baza unor raţiuni de naturã umanitarã;
5. îndeamnã toate statele sã se alãture eforturilor de a îndeplini cerinţele din paragraful 2 de mai sus şi sã analizeze posibilitatea unor mãsuri suplimentare împotriva lui Usama bin Laden şi a persoanelor şi entitãţilor asociate cu acesta;
6. hotãrãşte sã înfiinţeze, în conformitate cu pct. 28 din regulamentul sãu de procedurã provizoriu, un Comitet al Consiliului de Securitate, alcãtuit din toţi membrii Consiliului, care sã raporteze Consiliului în ceea ce priveşte activitatea sa, fãcând observaţii şi recomandãri, şi sã aibã urmãtoarele sarcini:
(a) sã solicite informaţii suplimentare de la state privind acţiunile întreprinse de acestea în vederea aplicãrii eficiente a mãsurilor impuse prin paragraful 4 de mai sus;
(b) sã analizeze informaţiile prezentate de state legate de încãlcãri ale mãsurilor impuse prin paragraful 4 de mai sus şi sã recomande mãsurile adecvate ce se impun;
(c) sã prezinte periodic Consiliului rapoarte privind impactul mãsurilor impuse prin paragraful 4 de mai sus, inclusiv implicaţiile umanitare ale acestora;
(d) sã prezinte periodic Consiliului rapoarte privind informaţiile prezentate acestuia, legate de presupuse încãlcãri ale mãsurilor impuse prin paragraful 4 de mai sus, identificând persoanele sau entitãţile suspectate de a fi responsabile de asemenea încãlcãri, dacã acest lucru este posibil;
(e) sã desemneze aeronavele şi fondurile sau celelalte resurse financiare menţionate în paragraful 4 de mai sus pentru a facilita implementarea mãsurilor impuse prin acel paragraf;
(f) sã analizeze cererile de acordare de excepţii de la mãsurile impuse prin paragraful 4 de mai sus, conform prevederilor acelui paragraf, şi sã ia decizii privind aprobarea unei derogãri de la aceste mãsuri în ceea ce priveşte plata efectuatã de cãtre Asociaţia Internaţionalã pentru Transportul Aerian (AITA) în beneficiul autoritãţii aeronautice din Afganistan, în numele liniilor internaţionale, pentru servicii de control de trafic aerian;
(g) sã examineze rapoartele înaintate potrivit paragrafului 9 de mai jos;
7. cere tuturor statelor sã acţioneze în strictã conformitate cu prevederile prezentei rezoluţii, indiferent de existenţa drepturilor sau obligaţiilor decurgând din acorduri internaţionale ori din contracte, licenţe şi permise acordate înainte de data intrãrii în vigoare a mãsurilor impuse prin paragraful 4 de mai sus;
8. cere statelor sã tragã la rãspundere persoanele sau entitãţile aflate în jurisdicţia lor care încalcã mãsurile impuse prin paragraful 4 de mai sus şi sã impunã pedepse adecvate pentru astfel de încãlcãri;
9. cere tuturor statelor sã coopereze pe deplin cu Comitetul înfiinţat prin paragraful 6 de mai sus în vederea îndeplinirii sarcinilor sale, inclusiv prin furnizarea de informaţii necesare Comitetului la aplicarea prezentei rezoluţii;
10. cere tuturor statelor sã raporteze Comitetului înfiinţat prin paragraful 6 de mai sus, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a mãsurilor impuse prin paragraful 4 de mai sus, în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse în vederea aplicãrii efective a paragrafului 4 de mai sus;
11. cere secretarului general sã ofere toatã asistenţa necesarã Comitetului înfiinţat prin paragraful 6 de mai sus şi sã facã, în acest scop, aranjamentele necesare în cadrul Secretariatului;
12. cere Comitetului înfiinţat prin paragraful 6 de mai sus ca, pe baza recomandãrilor Secretariatului, sã facã aranjamentele adecvate, în colaborare cu organizaţiile internaţionale competente, cu statele învecinate, cu alte state şi cu pãrţile implicate, în vederea îmbunãtãţirii monitorizãrii aplicãrii mãsurilor impuse prin paragraful 4 de mai sus;
13. cere Secretariatului sã prezinte Comitetului înfiinţat prin paragraful 6 de mai sus, spre analizã, informaţiile primite de la guverne şi din surse publice legate de posibile încãlcãri ale mãsurilor impuse prin paragraful 4 de mai sus;
14. hotãrãşte sã înceteze mãsurile impuse prin paragraful 4 de mai sus din momentul în care secretarul general va raporta Consiliului de Securitate cã talibanii şi-au îndeplinit obligaţia prevãzutã la paragraful 2 de mai sus;
15. îşi exprimã disponibilitatea de a lua în considerare impunerea de mãsuri suplimentare, potrivit responsabilitãţilor sale prevãzute de Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, în scopul de a realiza aplicarea deplinã a prezentei rezoluţii;
16. hotãrãşte sã urmãreascã în continuare aceastã chestiune.
ANEXA 2
REZOLUŢIA Nr. 1.388 (2002)
adoptatã de Consiliul de Securitate în cadrul
celei de-a 4.449-a întruniri, la 15 ianuarie 2002
Consiliul de Securitate,
amintind Rezoluţia sa nr. 1.267 (1999) din 15 octombrie 1999 şi Rezoluţia sa nr. 1.333 (2000) din 19 decembrie 2000,
luând notã de faptul cã Ariana Afghan Airlines nu mai este deţinutã, închiriatã sau utilizatã de cãtre talibani sau în numele acestora şi nici fondurile şi celelalte resurse financiare ale sale nu mai sunt deţinute sau controlate, direct sau indirect, de cãtre talibani,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:
1. hotãrãşte cã prevederile paragrafelor 4 (a) şi (b) ale Rezoluţiei nr. 1.267 (1999) nu se aplicã aeronavelor, fondurilor sau altor resurse financiare ale companiei Ariana Afghan Airlines;
2. hotãrãşte sã punã capãt mãsurii prevãzute de paragraful 8 (b) al Rezoluţiei nr. 1.333 (2000);
3. hotãrãşte sã urmãreascã în continuare aceastã chestiune.
ANEXA 3
REZOLUŢIA Nr. 1.455 (2003)
adoptatã de Consiliul de Securitate în cadrul
celei de-a 4.686-a întruniri,
la 17 ianuarie 2003
Consiliul de Securitate,
amintind Rezoluţia sa nr. 1.267 (1999) din 15 octombrie 1999, Rezoluţia nr. 1.333 (2000) din 19 decembrie 2000, Rezoluţia nr. 1.363 (2001) din 30 iulie 2001, Rezoluţia nr. 1.373 (2001) din 28 septembrie 2001, Rezoluţia nr. 1.390 (2002) din 16 ianuarie 2002 şi Rezoluţia nr. 1.452 (2002) din 20 decembrie 2002,
subliniind obligaţia tuturor statelor membre de a implementa pe deplin Rezoluţia nr. 1.373 (2001), inclusiv în ceea ce îi priveşte pe membrii talibanilor şi ai organizaţiei Al-Qaida şi toate persoanele, grupurile, întreprinderile şi entitãţile asociate cu talibanii şi organizaţia Al-Qaida care au participat la finanţarea, planificarea, facilitarea, pregãtirea sau comiterea de acte teroriste sau la sprijinirea actelor teroriste, precum şi obligaţia de a facilita respectarea obligaţiilor de combatere a terorismului, potrivit rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate,
reafirmând necesitatea de a combate prin toate mijloacele, potrivit Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi dreptului internaţional, ameninţãrile la adresa pãcii şi securitãţii internaţionale reprezentate de actele teroriste,
luând notã de faptul cã trebuie sã se ţinã seama de prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale Rezoluţiei nr. 1.452 (2002) atunci când se dã curs mãsurilor din paragraful 4 (b) al Rezoluţiei nr. 1.267 (1999), din paragraful 8 (c) al Rezoluţiei nr. 1.333 (2000) şi din paragrafele 1 şi 2 ale Rezoluţiei nr. 1.390 (2002),
reiterând condamnarea reţelei Al-Qaida şi a altor grupuri teroriste asociate pentru continuarea multiplelor acte teroriste criminale, având ca scop uciderea unor civili nevinovaţi, producerea altor victime şi distrugerea proprietãţii,
reiterând condamnarea fãrã echivoc a tuturor formelor de terorism şi a actelor teroriste, aşa cum se menţioneazã în rezoluţiile nr. 1.368 (2001) din 12 septembrie 2001, nr. 1.438 (2002) din 14 octombrie 2002, nr. 1.440 (2002) din 24 octombrie 2002 şi nr. 1.450 (2002) din 13 decembrie 2002,
reafirmând cã actele de terorism internaţional constituie o ameninţare la adresa pãcii şi securitãţii internaţionale,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:
1. hotãrãşte sã îmbunãtãţeascã aplicarea mãsurilor impuse prin paragraful 4 (b) al Rezoluţiei nr. 1.267 (1999), paragraful 8 (c) al Rezoluţiei nr. 1.333 (2000) şi prin paragrafele 1 şi 2 ale Rezoluţiei nr. 1.390 (2002);
2. hotãrãşte cã mãsurile la care se face referire în paragraful 1 de mai sus vor fi îmbunãtãţite suplimentar în 12 luni sau mai curând, dacã este necesar;
3. subliniazã necesitatea unei mai bune cooperãri şi a intensificãrii schimburilor de informaţii dintre Comitetul înfiinţat potrivit Rezoluţiei nr. 1.267 (1999) (denumit în continuare Comitetul) şi Comitetul înfiinţat potrivit Rezoluţiei nr. 1.373 (2001);
4. cere Comitetului sã comunice statelor membre lista la care se face referire în paragraful 2 al Rezoluţiei nr. 1.390 (2002) la intervale regulate de cel puţin 3 luni şi subliniazã faţã de toate statele membre importanţa furnizãrii cãtre Comitet, în mãsura în care este posibil, a numelor şi informaţiilor de identificare ale membrilor organizaţiei Al-Qaida, ale talibanilor şi ale altor persoane, grupuri, întreprinderi şi entitãţi asociate acestora, astfel încât Comitetul sã poatã lua în considerare adãugarea de noi nume şi detalii la lista sa, cu excepţia cazului în care acest lucru ar compromite investigaţiile sau acţiunile de aplicare;
5. cere tuturor statelor sã continue sã facã urgent demersuri de aplicare şi consolidare, prin mãsuri legislative sau administrative, dupã necesitate, a mãsurilor impuse conform legilor şi reglementãrilor naţionale împotriva cetãţenilor lor ori a altor persoane sau entitãţi active pe teritoriul lor, în vederea prevenirii şi pedepsirii încãlcãrilor mãsurilor la care se face referire în paragraful 1 al prezentei rezoluţii şi a informãrii Comitetului în legãturã cu adoptarea unor asemenea mãsuri, şi invitã statele sã raporteze Comitetului rezultatele tuturor investigaţiilor sau acţiunilor de aplicare relevante, cu excepţia cazului în care acest lucru ar compromite acţiunile de investigaţie ori aplicare;
6. cere tuturor statelor sã înainteze Comitetului un raport actualizat, în termen de 90 de zile de la adoptarea prezentei rezoluţii, privind toate acţiunile întreprinse în vederea aplicãrii mãsurilor la care se face referire în paragraful 1 de mai sus şi privind toate investigaţiile şi acţiunile de aplicare relevante, inclusiv un rezumat complet al bunurilor îngheţate ale persoanelor şi entitãţilor de pe teritoriile statelor membre incluse pe listã, cu excepţia cazului în care acest lucru ar compromite investigaţiile sau acţiunile de aplicare;
7. cere tuturor statelor, organismelor relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi, dupã necesitate, altor organizaţii şi pãrţi interesate sã coopereze pe deplin cu Comitetul şi cu Grupul de monitorizare la care se face referire în paragraful 8 de mai jos, inclusiv prin furnizarea de informaţii necesare Comitetului conform tuturor rezoluţiilor pertinente şi prin furnizarea tuturor informaţiilor relevante, în mãsura în care acest lucru este posibil, pentru a facilita identificarea adecvatã a tuturor persoanelor şi entitãţilor incluse pe listã;
8. cere secretarului general, la adoptarea prezentei rezoluţii şi acţionând în consultare cu Comitetul, sã numeascã din nou 5 experţi, folosind cât mai mult posibil şi dupã necesitate competenţa membrilor Grupului de monitorizare înfiinţat potrivit paragrafului 4 (a) al Rezoluţiei nr. 1.363 (2001), sã monitorizeze pentru o perioadã suplimentarã de 12 luni aplicarea mãsurilor la care se face referire în paragraful 1 al prezentei rezoluţii şi sã investigheze toate informaţiile referitoare la aplicarea incompletã a mãsurilor la care se face referire în paragraful 1 de mai sus;
9. cere preşedintelui Comitetului sã prezinte Consiliului rapoarte orale detaliate, la intervale regulate, de cel puţin 90 de zile, referitoare la activitatea de ansamblu a Comitetului şi Grupului de monitorizare, şi stipuleazã cã aceste prezentãri de informaţii actualizate vor include un rezumat al progreselor înregistrate în înaintarea rapoartelor la care se face referire în paragraful 6 al Rezoluţiei nr. 1.390 (2002) şi în paragraful 6 de mai sus;
10. cere secretarului general sã se asigure cã Grupul de monitorizare, Comitetul şi preşedintele acestuia dispun de suficiente resurse şi competenţe pentru a-şi putea îndeplini responsabilitãţile conform necesitãţilor;
11. cere Comitetului sã ia în considerare, dupã necesitate, o vizitã a preşedintelui Comitetului şi/sau a membrilor Comitetului în ţãrile selectate, pentru a consolida aplicarea deplinã şi eficientã a mãsurilor menţionate în paragraful 1 de mai sus, în vederea încurajãrii statelor sã aplice toate rezoluţiile relevante ale Consiliului;
12. cere Grupului de monitorizare sã prezinte un program de lucru detaliat în termen de 30 de zile de la adoptarea prezentei rezoluţii şi sã asiste Comitetul în consilierea statelor membre privind formatul rapoartelor menţionate în paragraful 6 de mai sus;
13. cere în continuare Grupului de monitorizare sã înainteze Comitetului douã rapoarte scrise, primul pânã la 15 iunie 2003, iar al doilea pânã la 1 noiembrie 2003, privind aplicarea mãsurilor menţionate în paragraful 1 de mai sus, şi sã ofere informaţii Comitetului la cererea acestuia;
14. cere în continuare Comitetului, prin preşedintele acestuia, sã prezinte Consiliului pânã la 1 august 2003 şi pânã la 15 decembrie 2003 evaluãri orale detaliate ale aplicãrii de cãtre statele membre a mãsurilor menţionate în paragraful 1 de mai sus, bazate pe rapoartele statelor membre menţionate în paragraful 6 de mai sus, paragraful 6 al Rezoluţiei nr. 1.390 (2002) şi toate secţiunile pertinente ale rapoartelor statelor membre înaintate conform Rezoluţiei nr. 1.373 (2001), în conformitate cu criteriile transparente care vor fi stabilite de Comitet şi comunicate tuturor statelor membre, pe lângã luarea în considerare a unor recomandãri suplimentare ale Grupului de monitorizare, în vederea recomandãrii de mãsuri suplimentare spre analiza Consiliului, vizând îmbunãtãţirea mãsurilor menţionate în paragraful 1 de mai sus;
15. cere Comitetului, prin preşedintele sãu, pe baza evaluãrilor sale orale prezentate Consiliului, evaluãri la care se face referire în paragraful 14 de mai sus, sã pregãteascã şi sã distribuie o evaluare scrisã, adresatã Consiliului, a acţiunilor întreprinse de state în vederea aplicãrii mãsurilor menţionate în paragraful 1 de mai sus;
16. hotãrãşte sã rãmânã activ sesizat cu aceastã chestiune.
ANEXA 4
REZOLUŢIA Nr. 1.373 (2001)
adoptatã de Consiliul de Securitate în cadrul
celei de-a 4.385-a întruniri la 28 septembrie 2001
Consiliul de Securitate,
amintind Rezoluţia sa nr. 1.269 (1999) din 19 octombrie 1999 şi Rezoluţia sa nr. 1.368 (2001) din 12 septembrie 2001, reafirmând, de asemenea, condamnarea sa fãrã echivoc a atacurilor teroriste care au avut loc la New York, Washington, D.C., şi Pennsylvania la 11 septembrie 2001 şi exprimându-şi hotãrârea de a preveni toate actele similare,
reafirmând în continuare cã asemenea acte, ca toate actele de terorism internaţional, constituie o ameninţare la adresa pãcii şi securitãţii internaţionale,
reafirmând dreptul inerent de autoapãrare individualã sau colectivã, recunoscut de Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi reiterat în Rezoluţia nr. 1.368 (2001),
reafirmând necesitatea de a combate prin toate mijloacele, potrivit prevederilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, ameninţãrile la adresa pãcii şi securitãţii internaţionale reprezentate de actele teroriste,
fiind profund îngrijorat de înmulţirea actelor de terorism motivate de intoleranţã sau extremism, în diverse regiuni ale lumii,
cerând tuturor statelor sã colaboreze urgent în vederea prevenirii şi stopãrii actelor teroriste, inclusiv printr-o cooperare crescutã şi aplicarea deplinã a convenţiilor internaţionale relevante referitoare la terorism,
recunoscând necesitatea ca statele sã completeze cooperarea internaţionalã prin adoptarea de mãsuri suplimentare în vederea prevenirii şi combaterii finanţãrii şi pregãtirii oricãror acte de terorism pe teritoriile lor, prin toate mijloacele legale,
reafirmând principiul stabilit de adunarea generalã în Declaraţia sa din octombrie 1970 [(Rezoluţia nr. 2.625 (XXV)] şi reiterat de Consiliul de Securitate în Rezoluţia sa nr. 1.189 (1998) din 13 august 1998, anume cã toate statele au obligaţia de a se abţine de la a organiza, instiga, asista sau participa la acte teroriste într-un alt stat sau de la a tolera activitãţi organizate pe teritoriul sãu având ca scop comiterea de asemenea acte,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite,
1. hotãrãşte cã toate statele:
(a) vor preveni şi suprima finanţarea actelor teroriste;
(b) vor incrimina furnizarea deliberatã sau strângerea de fonduri, prin orice mijloace, directe sau indirecte, de cãtre cetãţenii lor sau pe teritoriile lor, cu intenţia ca fondurile sã fie folosite sau ştiind cã urmeazã sã fie folosite pentru comiterea de acte teroriste;
(c) vor îngheţa imediat fondurile şi alte bunuri financiare sau resurse economice ale persoanelor care comit ori încearcã sã comitã acte teroriste sau participã ori faciliteazã comiterea de acte teroriste, ale entitãţilor deţinute sau controlate, direct ori indirect, de asemenea persoane şi ale persoanelor şi entitãţilor care acţioneazã în numele sau la îndrumarea unor asemenea persoane ori entitãţi, inclusiv fondurile provenite sau generate de proprietãţi deţinute ori controlate, direct sau indirect, de asemenea persoane ori de persoane şi entitãţi asociate cu acestea;
(d) vor interzice cetãţenilor lor sau oricãror persoane şi entitãţi aflate pe teritoriile lor sã ofere, direct ori indirect, fonduri, bunuri financiare, resurse economice sau financiare ori alte servicii auxiliare persoanelor care comit sau încearcã sã comitã ori sã faciliteze sau sã participe la comiterea de acte teroriste, entitãţilor deţinute ori controlate, direct sau indirect, de asemenea persoane şi persoanelor şi entitãţilor care acţioneazã în numele sau la îndrumarea unor asemenea persoane;
2. hotãrãşte, de asemenea, cã toate statele:
(a) se vor abţine de la a furniza orice formã de sprijin, activ sau pasiv, entitãţilor ori persoanelor implicate în acte teroriste, inclusiv prin stoparea recrutãrii de membri ai grupurilor teroriste şi eliminarea furnizãrii de arme teroriştilor;
(b) vor adopta mãsurile necesare pentru prevenirea actelor teroriste, inclusiv prin avertizarea din timp a altor state prin schimbul de informaţii;
(c) vor refuza protecţia celor care finanţeazã, planificã, faciliteazã ori comit acte teroriste sau oferã protecţie;
(d) îi vor împiedica pe cei care finanţeazã, plãnuiesc sau comit acte teroriste sã le utilizeze teritoriile în aceste scopuri, împotriva altor state ori împotriva cetãţenilor lor;
(e) se vor asigura cã toate persoanele care participã la finanţarea, planificarea, pregãtirea sau comiterea de acte teroriste ori la sprijinirea actelor teroriste sunt deferite justiţiei şi se vor asigura cã, pe lângã toate celelalte mãsuri adoptate împotriva lor, asemenea acte teroriste sunt considerate infracţiuni grave în legislaţia şi reglementãrile naţionale şi cã pedeapsa aplicatã reflectã corespunzãtor gravitatea unor asemenea acte teroriste;
(f) îşi vor acorda reciproc asistenţã, în cel mai înalt grad, în ceea ce priveşte investigaţiile penale sau urmãrirea penalã legate de finanţarea ori sprijinirea actelor teroriste, inclusiv la obţinerea probelor aflate în posesia lor necesare pentru urmãrirea penalã;
(g) vor împiedica mişcarea teroriştilor sau a grupurilor teroriste prin controale de frontierã eficiente şi controale ale emiterii de documente de identitate şi cãlãtorie şi prin mãsuri vizând prevenirea contrafacerii, falsificãrii ori utilizãrii frauduloase a documentelor de identitate şi cãlãtorie;
3. cere tuturor statelor:
(a) sã gãseascã metode de intensificare şi accelerare a schimburilor de informaţii operaţionale, în special în ceea ce priveşte acţiunile sau mişcãrile teroriştilor ori reţelelor teroriste, documentele de cãlãtorie contrafãcute sau falsificate, traficul de arme, explozive ori materiale sensibile, utilizarea tehnologiilor comunicaţiilor de cãtre grupurile teroriste şi ameninţarea reprezentatã de deţinerea de arme de distrugere în masã de cãtre grupurile teroriste;
(b) sã facã schimb de informaţii potrivit dreptului internaţional şi naţional şi sã coopereze în ceea ce priveşte chestiunile administrative şi judiciare în vederea prevenirii comiterii de acte teroriste;
(c) sã coopereze, în special prin acorduri bilaterale şi multilaterale, în vederea prevenirii şi stopãrii atacurilor teroriste şi sã adopte mãsuri împotriva autorilor unor asemenea acte;
(d) sã devinã, cât mai curând posibil, pãrţi la convenţiile şi protocoalele internaţionale relevante referitoare la terorism, inclusiv Convenţia Internaţionalã pentru Suprimarea Finanţãrii Terorismului din 9 decembrie 1999;
(e) sã îşi intensifice cooperarea şi sã aplice pe deplin convenţiile şi protocoalele internaţionale relevante referitoare la terorism şi rezoluţiile Consiliului de Securitate 1.269 (1999) şi 1.368 (2001);
(f) sã adopte mãsuri adecvate, în conformitate cu prevederile relevante ale dreptului naţional şi internaţional, inclusiv standardele internaţionale ale drepturilor omului, înainte de acordarea statutului de refugiat, pentru a se asigura cã solicitantul de azil nu a planificat, facilitat sau participat la comiterea de acte teroriste;
(g) sã se asigure, în conformitate cu dreptul internaţional, cã cei care comit, organizeazã sau faciliteazã acte teroriste nu abuzeazã de statutul de refugiat şi cã cererile cu motivaţie politicã nu sunt considerate motive pentru respingerea cererilor de extrãdare a unor persoane suspectate de terorism;
4. ia notã cu îngrijorare de legãtura strânsã dintre terorismul internaţional şi crima organizatã transnaţionalã, drogurile ilicite, spãlarea de bani, traficul ilegal de arme şi transportul ilegal de materiale nucleare, chimice, biologice şi de alte materiale potenţial letale şi, în acest context, subliniazã necesitatea unei mai bune corelãri a eforturilor la nivel naţional, subregional, regional şi internaţional, în vederea consolidãrii capacitãţii de reacţie mondiale la aceastã gravã provocare şi ameninţare la adresa securitãţii internaţionale;
5. declarã cã actele, metodele şi practicile teroriste se opun scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cã finanţarea şi planificarea actelor teroriste, precum şi instigarea, cu bunã-ştiinţã, la acte teroriste se opun şi ele scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite;
6. hotãrãşte sã înfiinţeze, în conformitate cu pct. 28 din regulamentul sãu de procedurã provizoriu, un comitet al Consiliului de Securitate, alcãtuit din toţi membrii Consiliului, în vederea monitorizãrii aplicãrii prezentei rezoluţii, cu asistenţa adecvatã a experţilor, şi cere tuturor statelor sã raporteze Comitetului, în termen de 90 de zile de la data adoptãrii prezentei rezoluţii şi apoi potrivit calendarului propus de Comitet, privind acţiunile întreprinse pentru aplicarea prezentei rezoluţii;
7. îndeamnã Comitetul sã îşi delimiteze sarcinile, sã înainteze un program de activitate în termen de 30 de zile de la adoptarea prezentei rezoluţii şi sã analizeze susţinerea de care are nevoie, în consultare cu secretarul general;
8. îşi exprimã hotãrârea de a adopta toate mãsurile necesare pentru a asigura aplicarea deplinã a prezentei rezoluţii, în conformitate cu responsabilitãţile sale prevãzute de Cartã;
9. hotãrãşte sã rãmânã activ sesizat cu aceastã chestiune.
ANEXA 5
REZOLUŢIA Nr. 1.816 (2008)
adoptatã de Consiliul de Securitate în cadrul
celei de-a 5.902-a întruniri,
la 2 iunie 2008
Consiliul de Securitate,
amintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile preşedintelui Consiliului privind situaţia din Somalia,
fiind profund îngrijorat de ameninţarea reprezentatã de actele de piraterie şi jaf armat al vaselor pentru transportul prompt, sigur şi eficient al ajutoarelor umanitare în Somalia, pentru siguranţa rutelor maritime comerciale şi a navigaţiei internaţionale,
exprimându-şi îngrijorarea cauzatã de rapoartele trimestriale ale Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) din 2005, care aduc dovezi privind continuarea pirateriei şi jafului armat în special în apele de lângã coasta Somaliei,
afirmând cã dreptul internaţional, aşa cum se reflectã în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Dreptul Maritim de la 10 decembrie 1982 (Convenţia), stabileşte cadrul legal aplicabil pentru combaterea pirateriei şi jafului armat, precum şi pentru alte activitãţi maritime,
reafirmând prevederile relevante ale dreptului internaţional vizând eradicarea pirateriei, inclusiv Convenţia, şi amintind cã acestea furnizeazã principiile directoare vizând cooperarea maximã în vederea eradicãrii pirateriei în marea liberã sau în orice alt loc aflat în afara jurisdicţiei vreunui stat, inclusiv, dar fãrã a se limita la îmbarcarea, percheziţionarea şi arestarea vaselor angajate sau suspecte de a fi angajate în acte de piraterie şi la arestarea persoanelor care sãvârşesc asemenea acte, în vederea condamnãrii lor,
reafirmându-şi respectul pentru suveranitatea, integritatea teritorialã, independenţa politicã şi unitatea Somaliei,
luând în considerare situaţia de crizã din Somalia şi incapacitatea Guvernului Federal de Tranziţie (GFT) de a combate pirateria sau de a patrula şi securiza atât cãile maritime internaţionale de lângã coasta Somaliei, cât şi apele teritoriale ale Somaliei,
deplângând atacurile şi deturnãrile recente ale vaselor în apele teritoriale şi din marea liberã de lângã coasta Somaliei, inclusiv atacurile şi deturnarea vaselor operate de Programul Alimentar Mondial şi ale multor vase comerciale, şi gravul impact negativ al acestor atacuri asupra transportului prompt, sigur şi eficient de ajutoare alimentare şi alte forme de asistenţã umanitarã cãtre populaţia Somaliei şi ameninţarea serioasã pe care o reprezintã la adresa vaselor, echipajelor, pasagerilor şi încãrcãturii,
luând notã de scrisorile cãtre secretarul general din partea secretarului general al OMI din data de 5 iulie 2007 şi 18 septembrie 2007 privind problemele legate de pirateria de pe coasta Somaliei şi Rezoluţia Adunãrii OMI A.1002 (25), care îndeamnã ferm guvernele sã îşi intensifice eforturile de a preveni şi eradica, în conformitate cu prevederile dreptului internaţional, actele de piraterie şi jaf armat îndreptate împotriva vaselor, indiferent unde au loc aceste acte, şi amintind comunicatul comun al OMI şi al Programului Alimentar Mondial din 10 iulie 2007,
luând notã de Scrisoarea secretarului general din data de 9 noiembrie 2007, adresatã preşedintelui Consiliului de Securitate, raportând cã guvernul federal de tranziţie din Somalia (GFT) are nevoie şi este gata oricând sã primeascã asistenţã internaţionalã vizând rezolvarea problemei,
luând notã în continuare de Scrisoarea din data de 27 februarie 2008, din partea Reprezentantului Permanent al Republicii Somalia la Organizaţia Naţiunilor Unite, adresatã preşedintelui Consiliului de Securitate, transmiţând Consiliului de Securitate aprobarea GFT pentru asistenţa urgentã în securizarea apelor teritoriale şi internaţionale de lângã coasta Somaliei, în vederea desfãşurãrii în siguranţã a transportului şi navigaţiei,
stabilind cã incidentele de piraterie şi jaf armat îndreptate împotriva vaselor din apele teritoriale ale Somaliei şi din marea liberã de lângã coasta Somaliei înrãutãţesc situaţia din Somalia, care continuã sã constituie o ameninţare la adresa securitãţii şi pãcii internaţionale din regiune,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:
1. condamnã şi deplânge toate actele de piraterie şi jaf armat îndreptate împotriva vaselor din apele teritoriale şi marea liberã de lângã coasta Somaliei;
2. îndeamnã statele ale cãror nave şi aeronave militare opereazã în marea liberã şi în spaţiul aerian de lângã coasta Somaliei sã arate vigilenţã faţã de actele de piraterie şi jaf armat şi, în acest context, încurajeazã în special statele interesate de utilizarea rutelor maritime comerciale de lângã coasta Somaliei sã îşi intensifice şi sã îşi coordoneze eforturile vizând descurajarea actelor de piraterie şi jaf armat pe mare, în colaborare cu GFT;
3. îndeamnã toate statele sã coopereze între ele, cu OMI şi, dupã caz, cu organizaţiile regionale relevante şi sã schimbe informaţii despre actele de piraterie şi jaf armat din apele teritoriale şi din marea liberã de lângã coasta Somaliei şi sã ofere asistenţã vaselor ameninţate sau atacate de piraţi sau jefuitori înarmaţi, în conformitate cu dreptul internaţional relevant;
4. îndeamnã în continuare statele sã acţioneze în colaborare cu organizaţiile interesate, inclusiv cu OMI, pentru a se asigura cã vasele care au dreptul sã ridice pavilionul primesc îndrumarea şi instruirea necesare privind tehnicile de evitare şi apãrare şi privind evitarea zonei ori de câte ori este posibil;
5. cere statelor şi organizaţiilor interesate, inclusiv OMI, sã furnizeze asistenţã tehnicã Somaliei şi statelor de coastã vecine la cererea acestora, în vederea sporirii capacitãţii acestor state de a asigura securitatea maritimã şi de coastã, inclusiv prin combaterea pirateriei şi a jafului armat lângã coastele somaleze şi vecine;
6. afirmã cã mãsurile impuse prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 733 (1992) şi explicitate în paragrafele 1 şi 2 ale Rezoluţiei nr. 1.425 (2002) nu se aplicã furnizãrii de asistenţã tehnicã cãtre Somalia exclusiv în scopurile stabilite în paragraful 5 de mai sus, care fac obiectul unei derogãri de la acele mãsuri conform procedurii stabilite în paragrafele 11 (b) şi 12 ale Rezoluţiei 1.772 (2007);
7. hotãrãşte cã, pentru o perioadã de 6 luni de la data prezentei rezoluţii, statele care colaboreazã cu GFT în lupta contra pirateriei şi jafului armat pe mare, lângã coasta Somaliei, despre care GFT a notificat în prealabil Secretariatul General:
(a) pot intra pe apele teritoriale ale Somaliei în scopul de a combate actele de piraterie şi jaf armat pe mare, de o manierã conformã cu acţiunile permise în marea liberã în cazurile de piraterie, potrivit dreptului internaţional relevant;
(b) pot utiliza, în cadrul apelor teritoriale ale Somaliei, de o manierã conformã cu acţiunile permise în marea liberã în cazurile de piraterie, potrivit dreptului internaţional relevant, toate mijloacele necesare pentru eradicarea actelor de piraterie şi jaf armat;
8. cere ca statele care coopereazã sã adopte mãsurile adecvate pentru a se asigura cã acţiunile pe care le întreprind potrivit autorizãrii din paragraful 7 nu au, în plan practic, efectul de a refuza sau restricţiona dreptul de trecere inofensivã al vaselor statelor terţe;
9. afirmã cã autorizarea furnizatã de prezenta rezoluţie se aplicã numai în ceea ce priveşte situaţia din Somalia şi nu va afecta drepturile, obligaţiile sau responsabilitãţile statelor membre impuse de dreptul internaţional, inclusiv drepturile sau obligaţiile impuse de Convenţie, în toate celelalte situaţii, şi subliniazã în continuare cã aceastã autorizare a fost acordatã numai dupã primirea scrisorii din partea Reprezentantului Permanent al Republicii Somalia la Organizaţia Naţiunilor Unite, adresatã preşedintelui Consiliului de Securitate, în data de 27 februarie 2008, transmiţând aprobarea GFT;
10. cere statelor sã îşi coordoneze acţiunile întreprinse potrivit paragrafelor 5 şi 7 de mai sus cu celelalte state participante;
11. cere tuturor statelor şi, în special, statelor de coastã, statelor de port şi de pavilion, statelor de cetãţenie ale victimelor şi autorilor actelor de piraterie şi jaf armat şi altor state cu jurisdicţie relevantã conform dreptului internaţional şi legislaţiei naţionale sã coopereze la stabilirea jurisdicţiei şi în investigarea şi condamnarea persoanelor responsabile de acte de piraterie şi jaf armat lângã coasta Somaliei, în conformitate cu dreptul internaţional aplicabil, inclusiv dreptul internaţional al drepturilor omului, şi sã ofere asistenţã prin furnizarea de susţinere logisticã şi cãi de acces în justiţie pentru persoanele aflate sub jurisdicţia şi controlul lor, cum ar fi victimele, martorii şi persoanele reţinute în urma operaţiunilor efectuate conform prezentei rezoluţii;
12. cere statelor care coopereazã cu GFT sã informeze Consiliul de Securitate în termen de 3 luni în legãturã cu evoluţia acţiunilor întreprinse în vederea exercitãrii autoritãţii acordate în paragraful 7 de mai sus;
13. cere secretarului general ca, în termen de 5 luni de la adoptarea prezentei rezoluţii, sã prezinte Consiliului de Securitate un raport privind implementarea prezentei rezoluţii şi pirateria şi jaful armat din apele teritoriale şi din marea liberã de lângã coasta Somaliei;
14. cere secretarului general al OMI sã informeze Consiliul despre situaţia pirateriei şi jafurilor armate, pe baza cazurilor aduse în atenţia sa prin acordul tuturor statelor de coastã afectate şi luând în considerare, în mod corespunzãtor, acordurile de cooperare regionale şi bilaterale existente;
15. îşi exprimã intenţia de a reanaliza situaţia şi de a lua în considerare, dacã este necesar, posibilitatea reînnoirii autorizaţiei acordate în paragraful 7 de mai sus pentru perioade suplimentare, la cererea GFT;
16. hotãrãşte sã rãmânã activ sesizat cu aceastã chestiune.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
